Sunteți pe pagina 1din 6

1.

Presiunea venoas central se poate determina:


a) prin msurarea presiunii cu ajutorul unui cardiotahometru plasat n vena cav;
b) prin msurarea presiunii cu un sistem format dintr-un electromanometru i un cateter
umplut cu lichid plasat n vena cav sau atriul drept;
c) indirect prin msurarea debitului cardiac i presiunii arteriale sistemice;
d) indirect prin masurarea rezistenei venoase la flux i a volumului sanguin venos;
2. Pentru inregistrarea derivatiilor precordiale borna negativa a celor 6 amplificatoare este
conectat la :
a) electrodul de masa plasat pe piciorul drept,
b) borna Wilson,
c) borna Goldberger,
d) borna Einthoven,
3. Pentru inregistrarea derivatiilor unipolare ale membrelor, borna negativa a celor 3
amplificatoare este conectata la :
a) electrodul de masa plasat pe piciorul drept,
b) borna Wilson,
c) borna Goldberger,
d) borna Einthoven,
4. Pentru inregistrarea derivatiei D-I , electrozii vor fi amplasati:
a) piciorul drept negativ, mina stinga - pozitiv,
b) piciorul sting negativ, mina stinga - pozitiv,
c) mina dreapta negativ, mina stinga pozitiv,
d) mina dreapta - pozitiv , mina stinga negativ,
5. Pentru ca la iesirea amplificatorului semnalul ECG sa aibe o amplitudine medie de 1V,
cistigul trebuie sa fie:
a) 10
b) 100
c) 1000
d) 10000
6. Axul derivatiilor electrocardiografice este determinat de:
a) cele 2 puncte de inserie de pe triunghiul Einthoven;
b) cele 2 puncte de aplicare a electrozilor,
c) punctul izoelectric;
d) linia de echipotenial;
7. In electrocardiografia standard se inregistreaz :
a) 6 derivaii ale membrelor i 12 derivaii precordiale;
b) 3 derivaii ale membrelor i 6 derivaii precordiale;
c) 12 derivaii n plan frontal i 12 derivaii n plan transversal;
d) 6 derivaii n plan frontal i 6 derivaii n plan transversal;
8. Semnalul de calibrare n electrocardiografie are valoarea de:
a) 1000 microvoli;
b) 25 mV;
1

c) 50 mV;
d) 1 V;
9. Banda de frecven a semnalului electrocardiografic este:
a) peste 1000 Hz;
b) 200 500 Hz;
c) sub 200 Hz;
d) sub 1 Hz;
10. Standard, n electrocardiografie se utilizeaz urmtoarele viteze de derulare a hrtiei:
a) 25 m/s, 50 m/s ;
b) 25 cm/s, 50 cm/s;
c) 25 mm/s, 50 mm/s;
d) 25 mm/h, 50 mm/h;
11. Prin metoda palpatorie Riva Rocci de masurare a presiunii arteriale se pot determina:
a) presiunea sistolica,
b) presiunea diastolica,
c) presiunea sistolica si diastolica,
d) presiunea sistolica, diastolica si presiunea medie.
12. Prin metoda ascultatorie de masurare a presiunii arteriale se pot determina:
a) presiunea sistolica,
b) presiunea diastolica,
c) presiunea sistolica si diastolica,
d) presiunea sistolica, diastolica si presiunea medie.
13. Raportul optim ntre limea manetei i circumferina membrului (superior sau inferior)
la care se face msurarea presiunii arteriale trebuie s fie de aproximativ:
a) 0,1
b) 0,4
c) 1,2
d) 3
14. Frecventa naturala amortizata a unui electromanometru, depinde de frecventa naturala a
instrumentului si de constanta de amortizare dupa urmatoarea relatie:
a) 0

E
M

b) 0

R
2M

c) D 02 02
d)

1/ 2

0
R

0 2 ME

15. Frecventa naturala neamortizata a unui electromanometru trebuie sa fie:


a) de cel puin doua ori mai mare dect frecvena semnalului presional,
b) de cel puin cinci ori mai mare dect frecvena semnalului presional.
c) de cel puin doua ori mai mica dect frecvena semnalului presional.
d) de cel puin cinci ori mai mica dect frecvena semnalului presional.
2

16. Frecvena natural a unui traductor pentru o msurtoare fidel a semnalului presional
arterial trebuie s fie:
a) de cel puin 150 Hz.
b) cel mult 10 Hz,
c) intre 150 si 1000 Hz,
d) intre 500 si 2000 Hz.
17. Pentru a testa rspunsul in frecventa a unui electromanometru la modificarea n treapt a
presiunii, se va inregistra:
a) presiunea in cateter,
b) tensiunea la intrarea traductorului,
c) compleanta membranei traductorului,
d) oscilatiile amortizate ale traductorului (tensiunea la iesire).
18. Debitul ventilator poate fi calculat prin integrarea curbei:
a) volum - presiune,
b) volum timp,
c) flux volum,
d) presiune debit.
19. Pentru determinarea debitului maxim instantaneu la virf vor fi inregistrate simultan :
a) presiunea si volumul,
b) debitul si volumul,
c) debitul si presiunea,
d) debitul si timpul.
20. Pentru determinarea VEMS se utilizeaza in mod obisnuit:
a) spirografia,
b) pletismografia de impedanta electrica,
c) spiropletismografia,
d) fotopletismografia
21. Electrodul de referinta in montajele referentiale se poate aplica:
a) in borna Wilson,
b) in borna Goldberger,
c) pe mastoida sau la lobul urechii
d) la masa.
22. Sistemele de culegere bipolare in electroencefalografie sint clasificate in urmatoarele
categorii, cu exceptia:
a) transversale,
b) longitudinale,
c) circulare,
d) referentiale,
23. In sistemul international, punctele de amplasarea a electrozilor pentru
electroencefalografie se determina:
a) impartind distanta dintre inion si nazion in procente de 10, 20, 20, 20, 20, 10 %,
b) impartind distanta dintre mastoide in procente de 10, 20, 20, 20, 20, 10 %,
c) la intersectia liniilor rezultate la punctele a) si b),
3

d) exista specificatii exacte de amplasare avind ca punct de reper vertexul.


24. Calibrarea biologica in electroencefalografie consta in :
a) inregistrarea aceleiasi derivatii EEG pe toate canalele,
b) inregistrarea tuturor derivatiilor standard,
c) inregistrarea tuturor derivatiilor din sistemul international,
d) inregistrarea derivatiilor longitudinale.
25. Semnalul etalon pentru calibrare in EEG are amplitudinea de:
a) 25 V,
b) 50 V,
c) 150 V,
d) 500 V,
26. Parametrii calculati in analiza statistica Hjorth a semnalului EEG sint urmatorii, cu
exceptia:
a) activitatea,
b) mobilitatea,
c) spectrul de frecventa,
d) complexitatea,
27. In spectrul de putere frecventa al unui semnal EEG cules la un adult normal in stare de
veghe cu ochii deschisi, componenta cu puterea cea mai mare are frecventa de :
a) 1 3 Hz,
b) 3 5 Hz,
c) 8 13 Hz,
d) 13 30 Hz,
28. In spectrul de putere frecventa al unui semnal EEG cules la un adult normal in stare de
veghe cu ochii inchisi, componenta cu puterea cea mai mare are frecventa de :
a) 1 3 Hz,
b) 3 5 Hz,
c) 8 13 Hz,
d) 13 30 Hz,
29. Frecventa de esantionare optima pentru conversia analog digitala a semnalului EEG
trebuie sa fie:
a) de cel putin 3 ori mai mare decit componenta cu frecventa cea mai mare din
semnal,
b) de cel putin 3 ori mai mica decit componenta cu frecventa cea mai mare din
semnal,
c) egala cu frecventa semnalului,
d) mai mica sau egala cu frecventa semnalului,
30. Pentru inregistrarea potentialelor de unitate motorie se utilizeaza:
a) microelectrozi,
b) electrozi ac coaxiali,
c) electrozi miniaturali discoidali,
d) electrozi de suprafata din Ag/ AgCl,
31. Banda de frecventa a amplificatoarelor utilizate in electromiografie trebuie sa fie:
4

a)
b)
c)
d)

0,1 Hz 100 Hz,


100 Hz 500 kHz,
0,1 Hz 20 kHz,
20 kHz 100 kHz,

32. Un indicator indirect al numarului de unitati motorii intrate in actiune se obtine prin :
a) derivarea semnalului,
b) integrarea semnalului,
c) filtrarea semnalului,
d) esantionarea semnalului,
33. Pentru inregistrarea semnalului EMG putem utiliza:
a) inregistratoare galvanometrice cu hirtie carbon,
b) inregistratoare potentiometrice,
c) inregistratoare cu penita,
d) inregistratoare cu hirtie sau film fotografic,
34. Stimulii utilizati pentru a masura viteza de conducere motorie sint:
a) rectangulari, cu amplitudinea maxima de 1 V, cu frecventa de 25-50 Hz,
b) rectangulari, cu durata mai mica sau egala duratei cronaxice, intensitate
supramaximala,
c) trapezoidali, cu durata mai mica sau egala duratei cronaxice, intensitate
supramaximala,
d) rectangulari, cu durata mai mare duratei cronaxice, intensitate subliminala,
35. Avind in vedere timpul de latenta la stimularea distala pentru masurarea vitezei de
conducere motorie, viteza de baleiaj a osciloscopului trebuie sa fie:
a) mai mica de 0,1 ms/diviziune,
b) 1- 2 ms / diviziune,
c) 10 50 ms/ diviziune,
d) 1 2 s / diviziune,
36. Potenialele evocate cerebrale (semnal util) pot fi extrase din zgomotul de fond prin:
a) filtre trece band de 200 500 Hz;
b) filtre adaptive;
c) mediere coerent;
d) analiza Hjorth;
37. Metoda medierii coerente pentru extragerea potenialelor evocate din zgomot se bazeaz
pe urmatoarea proprietate:
a) potenialele evocate apar sistematic cu aceeai laten dup stimulare;
b) potenialele evocate au amplitudinea mai mare dect undele electroencefalografice;
c) potenialele evocate apar aleator n raport cu undele alfa;
d) potenialele evocate apar aleator n raport cu stimulii;
38. n medierea coerent, suma activitii de fond EEG pe un numr de J epoci este :
a) amplitudinea x J ;
b) amplitudinea / J ;
c) amplitudinea x J ;
d) amplitudinea x J 2 ;
5

39. Pentru determinarea vitezei de conducere motorii poate fi utilizata una din metode:
a) ortodromic (n sensul de conducere fiziologic), n care fibrele nervoase senzitive sunt
stimulate distal i culegerea se face proximal pe trunchiul nervos:
b) antidromic (n sens contrar conducerii fiziologice), n care stimularea se face la nivelul
trunchiului nervos iar culegerea de la nivelul fibrelor senzitive terminale (degete);
c ) pe baza reflexului H sau a potenialelor evocate somatosenzoriale, metode rar utilizate.
d) nici un raspuns corect.
40 ) Potentialele evocate auditive (PEA) sunt formate dintr-o succesiune de:
a) 3 unde;
b) 2 unde;
c) 7 unde;
d) nici un raspuns corect.