Sunteți pe pagina 1din 10

Consideraii generale privind organizaiile

internaionale: definire, caracteristici,


clasificare

Intre principalii actori ai sistemului actual de relaii internaionale se numr, alturi de statelenaiune i marile corporaii transnaionale organizaiile internaionale interguvernamentale. In
majoritatea cazurilor, organizaiile internaionale ofer nu numai cadrul in care sunt luate deciziile
de a coopera, dar i mecanismele necesare pentru transpunerea acestor decizii in aciuni concrete.
Organizaiile internaionale i-au demonstrat rolul de instrumente indispensabile in cadrul
sistemului internaional, cu precdere in domeniile economic i social i in sfera drepturilor
omului. Bilanul organizaiilor universale sau regionale, dedicate infptuirii dezvoltrii economice
i sociale prin asisten tehnic, ajutor financiar sau promovarea comerului, ca i mecanismele
instituite pentru protecia drepturilor omului, poate fi considerat, sub cele mai multe aspecte, ca
pozitiv.
Unul din cele mai evidente aspecte ale rolului i contribuiei organizaiilor internaionale in
statornicirea unei ordini de cooperare in raporturile internaionale, il constituie identificarea, prin
multiplele contacte dintre reprezentanii diferitelor naiuni pe care le faciliteaz, a intereselor
comune ale intregii comuniti internaionale. Organizaiile internaionale servesc astfel nu numai
ca instrumente de inlesnire a cooperrii dintre naiuni, dar i ca instrumente de cretere a nivelului
contiinei privind realitile unei lumi interdependente, ale crei provocri au un caracter global.
In plus, ele ofer mijloacele necesare desfurrii procesului de integrare i agregare a intereselor
statale cele mai diverse.

Definiia,factorii apariiei i proliferrii organizaiilor internaionale.


Convenia din 1975 privind reprezentarea statelor in relaiile lor cu organizaiile
internaionale prezint urmtoareadefiniie a organizaiilor internaionale
(interguvernamentale) : o asociere de state constituit printr-un tratat, avand un act
constitutiv, organe comune i personalitate juridic distinct de cea a statelor membre care o
compun. Unii autori dau definiii mai largi, in sensul c organizaia internaional constituie o
form de coordonare a colaborrii internaionale in domenii stabilite, pentru care statele au creat un
anumit cadru juridic instituional permanent, printr-un statut elaborat de comun acord, ce prevede
obiectul i scopul organizaiei, organele i funciile lor necesare realizrii obiectivelor urmrite.
Apariia, i apoi, proliferarea i diversificarea organizaiilor internaionale, a fost determinat de trei
factori importani.
Primul factor ar fi necesitatea prevenirii rzboiului i reglementrii regulilor purtrii acestuia, mai
ales in condiiile descoperirii, la sfaritul celui de-al doilea rzboi mondial, a unor noi arme de
distrugere in mas, care prezentau pericolul mondializrii conflictelor militare. De altfel, tocmai
prevenirea unui nou rzboi mondial i meninerea pcii au constituit scopul primordial al
constituirii Organizaiei Naiunilor Unite.
Un al doilea factor determinant are in vedere interdependenele care apar in procesele de
dezvoltare a naiunilor. Acestea impun cooperarea intre state in forme care s permit o asociere
liber, cu luarea in considerare a intereselor comune i, pe cat posibil, a intereselor particulare ale
membrilor asociaiei. Revoluia industrial i dezvoltrile in domeniul tiinei au micorat distanele
dintre naiuni i au amplificat contactele internaionale, a cror coordonare se putea realiza prin
intermediul organizaiilor internaionale, care, la randul lor puteau favoriza cooperarea intre state in
multiple domenii. Domeniile in care, dup al doilea rzboi mondial, apar cel mai frecvent
interdependene privesc comerul, relaiile monetare i financiare, transferul de tehnologie i
dezvoltarea regional.

Un al treilea factor, cu o influen hotratoare in evoluia organizaiilor internaionale din


ultimele decenii, ine de efectul conjugat al noilor probleme cu care este confruntat societatea
internaional, ale cror proporii globale nu pot fi supuse decat unui tratament global. Acestea
sunt: creterea populaiei, srcia i alimentaia, controlul deteriorrii mediului, lupta
impotriva terorismului, utilizarea spaiului cosmic. Dei nu se poate concluziona c eforturile
comunitii internaionale de a face fa acestor provocri s-au materializat in gsirea celor mai
adecvate soluii, asocierea acestor eforturi in cadrul unor organizaii internaionale nu pot fi
ignorate.

Clasificarea organizaiilor internaionale.


O clasificare a organizaiilor internaionale dup criterii strict delimitate
intampin mari greuti, inainte de toate, in privina stabilirii criteriilor,
datorit diversitii actelor constitutive ale organizaiilor
internaionale, modalitilor particulare de adeziune a statelor, in
calitate de membre, funciilor atribuite prin statute, care conduc, in
multe cazuri, la suprapuneri de atribuii ori de responsabiliti
juridice cu care sunt investite aceste organizaii. In cele ce urmeaz,
vom incerca, totui, s degajm unele criterii de ordin general, in
temeiul crora s se poat contura o anumit tipologie a
organizaiilor internaionale. Aceste criterii de clasificare ar fi: gradul
de deschidere fa de statele lumii, sfera de aciune, criteriul
reprezentrii, natura raporturilor dintre organizaie i rile membre,
nivelul de dezvoltare economic al rilor membre i criteriul
geografic.

Dupa gradul de deschidere fa de statele lumii


Potrivit acestui criteriu se disting: organizaii cu vocaie universal i organizaii cu vocaie
restrans. Prima categorie privete organizaiile din care pot face parte toate statele lumii cum ar
fi ONU i instituiile specializate din sistemul Naiunilor Unite, iar cea de a doua categorie o
reprezint organizaiile la care participarea, redus ca numr de membri, este determinat de criterii
geografice sau de natur politic, economic, etc.
Principalele caracteristici comune ale organizaiilor cu caracter universal, dintre care ONU i
instituiile sale specializate sunt cele mai reprezentative, sunt urmtoarele:
Universalitatea . Mult vreme organizaiile cu caracter universal n-au reuit s devin intr-adevr
universale. Considerente de ordin politic i ideologic au impiedicat, intr-o anumit perioad, chiar
i ONU, s acorde calitatea de membru tuturor statelor lumii. O organizaie are sau nu caracter
universal dac ea este sau nu, conform statutului su, deschis tuturor statelor, i nu dac toate
statele au devenit membre ale organizaiei respective.
Imperativele globalizrii. Constituirea i, apoi, consolidarea organizaiilor universale, prin
intrirea cooperrii intre state, a rezultat din imperativele aplicrii descoperirilor tehnoco-tiinifice,
interdependenelor economice i existenei unor provocri crora comunitatea internaional nu le
putea face fa decat prin abordri globale i eforturi coordonate la scara intregii comuniti.
Eterogenitatea. Organizaiile internaionale universale cuprind state de dimensiuni diferite,
avand capaciti economice, tehnologice, militare, de asemenea, diferite. Diferenele de mrime i
putere ale statelor participante la o organizaie universal pot s prejudicieze, intr-o anumit
msur, cooperarea internaional. Totui, formele instituionale de luare a deciziilor, acceptabile i
acceptate de toi participanii, permit o strans i eficient cooperare intre statele membre ale
organizaiilor universale, inuntrul acestora i prin intermediul lor.

Dupa criteriul reprezentarii si sfera de actiune

Dup criteriul reprezentrii, se intalnesc organizaii


interguvernamentale,in care membrii sunt statele naionale, iar
reprezentanii acestora vorbesc in numele guvernelor, i organizaii
neguvernamentale , la care particip persoane fizice sau juridice ce nu au
capacitatea de a angaja guvernele (Ex: Medical Aid For Free Romania ,
Sterling Work Londra, Medicens Sans Frontieres Belgia, Asociaia Pro
Democraia, Asociaia Roman Anti-Sida, SOS Satele Copiilor, etc.)

Dup sfera de aciune, se poate vorbi despre organizaii omnifuncionale


(O.N.U.), care au ca obiect ansamblul relaiilor internaionale,
i organizaii specializate, care se limiteaz la o categorie de probleme,
cum sunt instituiile specializate din cadrul Naiunilor Unite (modelul de
organizaie internaional unifuncional).

Dup natura raporturilor dintre organizaie i rile


membre sinivelul de dezvoltare economic al rilor
membre
Dup natura raporturilor dintre organizaie i rile membre, se
detaeaz organizaiile de cooperare sau coordonare (OCDE), care
respect integral suveranitatea statelor, organele lor nefiind dotate cu putere
de decizie, cutandu-se armonizarea punctelor de vedere ale statelor
membre, elaborarea de reguli comune i chiar furnizarea de servicii ctre
state. In aceast categorie s-ar include i ONU. Pe de alt parte,
exist organizaii integraioniste , care presupun transfer de competene
decizionale de la nivel naional la cel al organizaiei, cum ar fi Uniunea
European.
Dup nivelul de dezvoltare economic al rilor membre,
intalnim organizaii ale rilor dezvoltate, cum ar fi, de pild, Organizaia
pentru Cooperare i Dezvoltare Economic (OCDE), formaiune care s-a
extins la 29 de membri, reprezentand state de la Luxemburg pan la Statele
Unite i organizaii ale rilor in dezvoltare , cum ar fi Grupul celor 77.

Dup criteriul geografic


Dup criteriul geografic , se poate vorbi despre organizaii subregionale, regionale i
interregionale. Aceste organizaii, constituite potrivit principiului contiguitii geografice, sunt, in
general, formate, din state fcand parte din aceeai regiune. Dei liantul de baz al infiinrii,
funcionrii i consolidrii acestui tip de organizaii l-au constituit interesele comune sau apropiate
ale rilor dintr-o anumit zon geografic, crearea lor a fost uneori grbit de presiunea unor
influene exterioare. De pild, unele organizaii vest-europene s-au constituit in faa pericolului
extinderii comunismului (CEE), sau, in cazul Organizaiei Unitii Africane, a neocolonialismului.
In general, aceste categorii de organizaii se caracterizeaz printr-un grad mai inalt de
omogenitate. Ele cuprind state avand sisteme politice identice, asemntoare sau compatibile i o
baz economic i cultural asemntoare.
In categoria organizaiilor subregionale pot fi incadrate, de pild, numeroase organizaii ale
rilor in dezvoltare din Africa, America Latin i Asia, cum ar fi : Comunitatea Economic a
Statelor Africii Centrale (CEEAC, constituit in1983); Piaa Comun a Sudului (MERCOSUR,
1991, compus din: Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay); Asociaia Naiunilor Asiei de SudEst (ASEAN, 1967, cu urmtoarele ri membre: Filipine, Indonezia, Malaezia, Singapore,
Thailanda, Brunei).
Reprezentativ pentru organizaiile regionale ar putea fi Sistemul Economic Latino-American
(SELA), organism regional consultativ, interguvernamental, de coordonare, de cooperare i
dezvoltare economic i social, cu caracter permanent, infiinat in octombrie 1975, prin
Convenia de la Ciudad de Panama, cu participarea a 26 de state de pe intregul continent.
In ceea ce privete organizaiile interregionale , alturi de Organizaia pentru Cooperare i
Dezvolotare Economic (OCDE), Forumul de Cooperare Economic pentru Asia i Pacific
(APEC), ar putea fi menionat Organizaia rilor Exportatoare de Petrol (OPEC) , creat in
1960 i alctuit din ri din Africa, America Latin i Asia.

Principalele acorduri de integrare regional de pe glob


AFTA

ASEAN

BANGKOK

CARICOM

Zona de Liber Schimb a Asociaiei


Naiunilor dinSudul i Estul Asiei
Asociaia Naiunilor din Sudul i
Estul Asiei

Acordul de la Bangkok
Comunitatea i Piaa Comun a
Caraibilor

CEFTA

Acordul de Liber Schimb


Central European

CEMAC

Comunitatea Economic i
Monetar a Africii Centrale

CIS

Comunitatea Statelor
Independente

Brunei Darussalam Cambogia Indonezia


Laos Malaezia Myanmar Filipine
Singapore Thailanda Vietnam
Brunei Darussalam Cambogia Indonezia
Laos Malaezia Myanmar Filipine
Singapore Thailanda Vietnam
Bangladesh China India Republica
Korea Laos Sri Lanka
Antigua & Barbuda Bahamas Barbados Belize
Dominica Grenada Guyana Haiti Jamaica
Monserrat Trinidad & Tobago St. Kitts & Nevis
St. Lucia St. Vincent & the Grenadines

Bulgaria Croaia Romania


Camerun Republica Central- African
Chad Congo Guineea Ecuatorial
Gabon
Azerbaijan Armenia Belarus Georgia Moldova
Kazakhstan Federaia Rus Ucraina
Uzbekistan Tajikistan
Republica Kargaz

Continuare
LAIA

Asociaia de Integrare din


America Latin

Argentina Bolivia Brazilia Chile


Columbia Cuba Ecuador Mexic
Paraguay Peru Uruguay Venezuela

MERCOSUR

Piaa Comun a Sudului

Argentina Brazilia Paraguay


Uruguay

NAFTA

Acordul de Liber Schimb din A


merica de Nord

Canada Mexic Statele Unite ale

Comunitatea pentru Dezvoltarea

Angola Botswana Lesotho Malawi Mauritius


Mozambic Namibia Africa de Sud Swaziland

SADC

Africii de Sud

GCC

UEMOA

ECO

Tanzania Zambia Zimbabwe

Consiliul de Cooperare din Zona


Golfului

Bahrain Kuweit Oman Qatar Arabia


Saudita Emiratele Arabe Unite

Uniunea Economic i Monetar

Benin Burkina Faso Cote d'Ivoire


Guinea Bissau Mali Niger Senegal
Togo

a Africii de Vest
E. U.

Americii

Uniunea European
Organizaia pentru Cooperare
Economic

Austria Belgia Cipru Cehia Danemarca Estonia


Finlanda Frana Germania Grecia Ungaria Irlanda
Italia Letonia Lituania Luxembourg Malta Olanda
Polonia Portugalia Slovacia Slovenia Spania Suedia
Marea Britanie
Afghanistan Azerbaijan Iran Kazakhstan Republica
Kargaz Pakistan Tajikistan Turcia Turkmenistan
Uzbekistan