CURS MASAJ

Modulul I: MASAJUL SOMATIC

Istoric
Una din cele mai corecte i sintetice definiii ale masajului a fost formulat de reputatul i
regretatul Profesor dr. docent Adrian N. lonescu, ca fiind: o prelucrare metodic a prilor moi
ale corpului, prin aciuni manuale sau mecanice, n scop fiziologic sau curativo-profilactic".
Masajul manual este cea mai veche, rspndit i eficace form de abordare a prilor moi
ale corpului omenesc. Acelai reputat autor afirm c mna (maseorului), prin multiplele sale
proprieti devine prin practic ndelungat, cel mai valoros i mai eficient aparat de masaj".
ndelungata practic medical a dovedit de-a lungul timpului c orice dispozitiv, mecanism,
instrument sau aparat acionat mecanic sau electric, orict de ingenios a fost i este
conceput, nu poate nlocui masajul manual i nu poate obine efectele sale medicale i
sportive.
Masajul s-a practicat din vechime, din timpuri nedefinite, la toate popoarele, putem spune, la
nivel planetar. Din timpuri imemoriale, masajul se practica fr a i se fi cunoscut efectele
fiziologice i medicale precise, fr o metodologie precizat, dar cu efecte benefice
recunoscute i apreciate. Timp de mii de ani aplicarea minilor pe locuri dureroase, n scopul
ndeprtrii efectelor nocive ale unor suferine necunoscute, producea efecte subiective
favorabile. Acest procedeu folosit empiric pe scar larg era mult rspndit n China, India,
Egipt i la alte popoare din trecutul ndeprtat care ajunseser la un nalt grad de civilizaie i
cultur.
Numeroase documente din istoria Egiptului antic i despre medicina tradiional chinez
atest c masajul era folosit n scopuri medicale de peste trei mii de ani. n India antic,
masajul consta din neteziri, presiuni i frmntri ale prilor moi ncepnd cu faa i
terminnd cu membrele. Pentru prima dat n istorie, grecii antici au folosit masajul ca mijloc
de pregtire fizic a diferitelor categorii de atlei (Prof. dr. Adrian lonescu). Herolidos din
Lentini i Hipocrat au descris efectele i indicaiile masajului precum i prescripiile medicale
ale acestuia.
Romanii au rspndit i dezvoltat progresiv masajul, nsuindu-l de la sclavii popoarelor
subjugate (n special de la greci). Galenus, medic roman de origine greac, a descris
principalele manevre de masaj: friciunile, netezirile, presiunile i stoarcerile , gradate dup
intensitatea aplicaiei i durata edinelor. Din aceste dovezi scrise, putem ti ct de veche
este practica masajului manual cu scop medical.
Dup lunga i nefasta decdere a civilizaiei care a cuprins i a caracterizat Evul Mediu
european, a urmat meritul influenei arabe ce a ptruns n sud-vestul continentului nostru, n
reactualizarea rolului i efectuiui benefic al masajuiui (cel mai de seam reprezentant,
Avicenna - anii 980-1037).
Dup secolele de ntuneric" ale civilizaiei Evului Mediu, n secolul al XVI-lea reapar
meniunile despre efectele benefice ale masajului , datorate lui Hyeronimus Mercurialis din
1

Veneia. Din secolul XVIII, n rile avansate ale Europei (Suedia, Frana, Anglia, Germania),
se reactualizeaz rolul i efectele masajului, ncepnd a se pune i bazele sale tiinifice.
La nceput treptat i apoi rapid, diveri reprezentani ai acestor naiuni i coli fundamenteaz
i rspndesc tehnicile masajului manual (medical i sportiv). Cel mai cunoscut i practicat tip
de masaj tradiional european este masajul suedez, dezvoltat de studentul Per Henrik Ling n
Suedia n anul 1830.
Primele cercetri experimentale care urmreau stabilirea tiinific a efectelor i a indicaiilor
masajului pentru organismul sntos i bolnav au fost efectuate i publicate n secolul al XIXlea.
i n ara noastr, la nceputuri, masajul a fost aplicat n mod empiric, observndu-se efectele
benefice asupra organismelor bolnave. Cu timpul, au nceput s se pun bazele tiinifice (se
apreciaz c dezvoltarea masajului medical dateaz din a doua jumtate a secoluiui al
XIX-lea).
Primii care l-au aplicat cu determinare medical intit au fost ortopeditii", chirurgii,
traumatologii i reumatologii. ntre cele dou rzboaie mondiale a nceput s fie folosit ca
tratament ajuttor n reeducarea i recuperarea rniilor i invalizilor de rzboi.
Prima lucrare romaneasca despre masaj dateaz din 1885, aparinnd lui R. P. Manga
(lucrarea, destul de complex, se refer la date istorice, descriere de tehnici, observaii
asupra efectelor masajului aplicat n tratamentul reumatismului, al anchilozelor fibroase, al
nevralgiilor i al artritelor").
Ca masaj recuperator este considerat n premier de N. Hlmagiu (1889), cu a sa lucrare
intitulat Masajul i mobilizarea ca tratament n unele fracturi".
Dup anul 1930, n Transilvania, masajul este rspndit ca practic medical, mai ales n
sanatorii i staiuni balneoclimaterice sub impulsul
Prof. dr. Marius Sturza, care dup 1940 l implementeaz" i la Bucureti, pe baze tiinifice.
Dup 1950, n cadrul noului Institut de Balneologie renfiinat de regretatul Prof. dr. Traian
Dinculescu, masajul medical i ctig un important i binemeritat rol n terapia medical,
datorit eminentului cercettor i practician, dr. Tudor Agrbiceanu. Acest medic de mare
reputaie n domeniul balneo-fizioterapiei, a creat o adevrat coal de maseuri medicali, ale
crei efecte i rezultate sunt recunoscute i n zilele noastre.
Definitie
Originea cuvntului masaj este incert. Se presupune c deriv fie din grecescul massein = a
frmnta, fie din cuvntul mass = a apsa.
Indiferent de originea sa, cuvntul masaj s-a impus, ca i tehnica respectiv.
Masajul a fost ntotdeauna asociat i cu anumite procedee complementare, ajuttoare. De
aceea aceast ramur medical a cptat denumirea de "Masaj i tehnici complementare".
Fundamentarea sa tiinific din ce n ce mai profund, rspndirea sa tot mai larg i
cuantificarea sa metodologic i tehnic justific ctigarea denumirii de "Masoterapie", care
se impune tot mai mult.
Sufixul de terapie" arat locul su alturi de celelalte terapii ale recuperrii medicale
(electroterapie, hidroterapie, fototerapie, magnetoterapie, kinetoterapie, laseroterapie,
balneoclimatoterapie).

Noiuni introductive

Masajul somatic practicat dupa Scoala Medicala de Balneofizioterapie din Romania, dupa
prof. dr. Tudor Agarbiceanu, as.pr. BFT Krausse Regina, as. pr. BFT Anghel Diaconu.
Masaj medical / de ntreinere si relaxare
In Romnia exista doua mari scoli de masaj: una urmeaz linia scolii germane coala
Medicala Balneologica (masaj gradual), si cea de-a doua urmnd linia scolii suedeze
coala Sportiva (se sare peste framantari; fondator prof. dr. Adrian Ionescu, continuatori dr.
Radovici, dr. dna Cordun).
Sala de masaj:
cabinetul trebuie sa aib suficient spaiu pentru masaj;
sa fie dotat cu ferestre pentru o buna aerisire;
sa aib grup sanitar anex;
sa aib dulpior cu cearceafuri curate, prosoape curate etc.;
igiena stricta.
Uleiuri de masaj, pudra de talc, creme etc.
Canapeaua/masa de masaj:
poate avea diverse forme si dimensiuni;
inaltimea poate varia in functie de statura terapeutului: 60-65-70 cm, lungimea: 2 m; latimea
70 cm;
taburet/scaunel: 45-50 cm;
cearceaf curat pentru fiecare pacient; foarte important: cearceaful se va schimba dupa
fiecare pacient/client.
Tinuta maseurului:
impecabila;
igiena personala stricta;
sa nu miroase neplacut, a transpiratie sau a parfumuri puternice;
unghiile sa fie scurt tiate;
fara inele, lanuri, bratari etc.;
sa nu consume nainte de lucru mncruri grele, cu mirosuri puternice (usturoi, ceapa etc.);
costumaia sa sa fie obligatoriu curata, din materiale naturale (de preferina bumbac), in
functie de cerinele salonului si de tipul clienilor. Sa fie in culori calde, plcute, nu stridente ori
deprimante.
In masaj se intrebuinteaza numai ulei natural (de msline virgin, de smburi de strugure, de
nuci, de migdale - foarte bun, dar foarte scump); acesta este uleiul de baza, in care se pune
1,2 % ulei esenial (4-6 picturi la 100 ml. ulei de baza; de pin, brad, menta, portocale,
lmie, rozmarin, lavanda, ctina etc.). Pudra de talc nu este eficienta in masaj.
Masajul poate fi combinat si cu aromoterapie: vaporizator (apa + esene) sau mai degrab 23 picturi puse intr-un bol cu apa, la cldura sau la rece.
Muzica- rol foarte important; sa fie in surdina, plcuta, relaxanta.

Efectele masajului
Efectele masajului sunt multiple i pot fi clasificate dup mai mult criterii:
Efecte: a. directe asupra esuturilor (masajul somatic);
b. indirecte - profunde asupra organelor interne (masaj profund), pe membrul opus, la
distan;
c. reflexogene.
Efecte: a. stimulante, excitante;
b. calmante, relaxante, linititoare.
Efecte: a. pariale (locale) - calmarea durerii, hiperemie local, creterea circulaiei locale,
ndeprtarea stazelor, accelerarea proceselor de resorbie;
b. generale - stimularea funciilor aparatului respirator i circulator, creterea metabolismului,
mbuntirea strii psihice i a somnului, ndeprtarea oboselii.
Efecte: a. imediate;
b. tardive.
Efecte: a. obiective, ce pot fi monitorizate de ctre medic prin metode clinice i paraclinice;
b. subiective, declarate de ctre bolnav.
Efecte asupra structurilor:
Asupra pielii:
- asuplizare, creterea pragului sensibilitii cutanate, influenarea substanei fundamentale i
a fibrelor elastice;
- facilitarea secreiei glandelor sudoripare cu creterea secreiei lor, favorizarea penetraiei
substanelor grase;
- vasodilataie activ cu creterea vitezei de circulaie, ceea ce determin meninerea
echilibrului dintre circulaia profund i superficial, creterea schimburilor nutritive;
- creterea pragului de recepie al terminaiilor nervoase cu analgezie;
- descuamarea pielii i creterea celulelor tinere;
- prin mecanism reflex, ce influeneaz circulaia i metabolismul, contribuie la termoreglare;
- crete schimburile respiratorii la nivelul pielii, ceea ce contribuie la meninerea igienei
acesteia;
- influeneaz organele profunde prin intermediul zonelor reflexe
Asupra esutului conjunctiv (esutului celular
subcutanat):
- reface elasticitatea i supleea, ceea ce determin favorizarea micrilor corpului,
dezvoltarea tonusului i rezistenei elementelor cu rol de fixare i protecie a organelor
interne;
- favorizeaz schimburile nutritive prin creterea aportului de snge, cu evacuarea mai
eficient a reziduurilor;
- contribuie la resorbia i scderea depozitelor de grsime n cazul prezenei obezitii;
- are influene reflexe asupra: circulaiei sngelui i limfei, schimburilor
metabolice i excreiei, funciilor hormonale i reaciilor neurovegetative, organelor profunde
prin intermediul zonelor reflexe.

Asupra elementelor aparatului locomotor:

1) asupra muchilor:
- crete performana muscular prin creterea conductibilittii, a excitabilitii i a
contractibilitii, prin creterea elasticitii muchilor;
- accelereaz refacerea muchiului obosit prin creterea schimburilor vasculare cu aport de
substane nutritive proaspete i ndeprtarea reziduurilor;
- crete rezistena musculara la efort prin hiperemie;
- crete viteza de refacere dup traumatisme, atrofii;
- crete sau scade tonusul i excitabilitatea, n funcie de tehnic;
2) asupra tendoanelor i tecilor tendinoase, fasciilor, aponevrozelor:
- creterea supleei i consistenei;
- activarea circulaiei locale;
- combaterea stazei sanguine i limfatice;
- stimularea proprioceptorilor.
Asupra circulaiei sngelui i limfei
- la nivelul circulaiei venoase - crete viteza de circulaie i uor presiunea venoas i susine
valvulele venoase;
- circulaia limfatic este intensificat de aproximativ 25 de ori;
- la nivelul circulaiei capilare exist efecte pasive (indirecte) i active (directe) cu stimularea
vasomotricitii (deschiderea capilarelor nchise), prin mecanisme mecanice, neurale i prin
eliberarea de mediatori chimici;
- circulaia arteriolar sufer un proces de adaptare secundar modificrilor de la punctele
anterioare, existnd i un efect direct mecanic, ambele determinnd creterea fluxului
sanguin;
- munca inimii este astfel uurat existnd un efect de "digitalizare";
- valorile tensionale pot fi controlate n funcie de necesiti (scad la masajul relaxant i cresc
la cel excitant);
- se constat i modificarea compoziiei sanguine - crete numrul de hematii i leucocite i
cantitatea de hemoglobin;
- astfel se realizeaz mobilizarea masei sanguine, activarea volumelor sanguine periferice
stagnante, accelerarea circulaiei sanguine i vasodilataie capilar, drenaj i resorbie cu
ameliorarea secundar a troficitii celulare.
Asupra sistemului nervos:
- la nivel local se produce un reflex de axon cu vasodilataie secundar;
- apar reflexe segmentare (prin interesarea segmentului medular i a arcurilor reflexe) la care
se asociaz efectul reflex nesegmentar realizat prin aciunea asupra zonelor reflexe de la
nivelul pielii, tesutului celular subcutanat si muschilor si astfel sunt influenate si viscerele;
- prin mecanism suprasegmentar de transmisie la nivel subcortical i cortical apar efecte
sedativ-relaxante i chiar hipnotice.
Asupra esutului i organelor profunde:
- prin masajul peretelui abdominal apar efecte directe mecanice cu reglarea secreiei /
excreiei i motilitii viscerelor;
- prin masaj reflex de toate tipurile apar n mod indirect aceleai efecte.
5

Efectele masajului general:

- se stimuleaz n sens reglator circulaia, procesele endocrine, secreiile endocrine,
hematopoeza, procesele coagulrii;
- se intensific schimburile nutritive cu creterea temperaturii corpului;
- se produce relaxarea, scderea sensibilitii, reducerea tonusului
neuromuscular sau dimpotriv creterea acestora cu stimularea
organismului, n funcie de tehnica folosit.
Contraindicatiile masajului
Utilizarea masajului far a se tine seama de contraindicaii poate avea un efect duntor chiar
dac a fost corect executat.
n activitatea practic este foarte util cunoaterea contraindicaiilor n funcie de tipul de
afeciuni.
Cele mai frecvente contraindicaii sunt date de bolile de piele. Este foarte important de reinut
c masajul trebuie aplicat doar pe o piele perfect sntoas. Nu se va executa masaj celor
care prezint pe piele boli de natur parazitar sau inflamatorie, ca: eczeme, erupii, plgi,
arsuri sau alte manifestri patologice care prin masaj s-ar putea extinde, agrava sau
contamina. Nu se va face masaj pe regiuni ale pielii care acoper un proces inflamator
profund (furuncule, abcese, flegmoane sau alte colectri purulente).
Apoi trebuie s menionm o serie de afeciuni generale sau regionale precum:
- afeciuni acute febrile;
- afeciuni infecioase osoase i osteoarticulare;
- tuberculoz cu diferite localizri: pulmonar, osteoarticular, cutanat etc.;
- tromboflebite i flebotromboze n primele stadii de afeciune;
- afeciuni cardiocirculatorii acute: angina pectoral, infarct miocardic, tulburri de ritm,
insuficien cardiac decompensat i manifest, anevrisme confirmate, embolii cu diferite
localizri, hipertensiunea arterial n decompensare etc.;
- ateroscleroza cu manifestri periferice sau centrale (coronarian, cerebral, renal,
intestinal etc.);
- suferine pulmonare acute;
- afeciuni acute ale tubului digestiv: gastrice, intestinale, hepatice i pancreatice etc.;
- boli de snge, mai ales cele cu manifestri sau cu tendine de manifestari hemoragipare;
- stri febrile (infecioase sau de alt natur);
- stri de oboseal i debilitate sever;
- bolile psihice.
Masajul este contraindicat cu desvrire n cazul tumorilor canceroase (form generalizat),
dar i n unele boli psihice cu caracter excitant i confuzional sau stare de ebrietate.
Nu se face masaj mai devreme de 2-3 ore dup servirea mesei, n timpul unei furtuni, dup
mese copioase.
Ca regul general, se recomand ca n toate cazurile n care masajul produce efecte
negative sau chiar i nesigure, s aplicm principiul hipocratic ,primum non nocere!" adic
n primul rnd s nu faci ru!" i s se renune la masaj.

Manevrele utilizate in masaj

Masajul cuprinde cinci manevre principale.
Manevrele principale ale masajului sunt:
1). Netezirea
2). Frmntarea
3). Friciunea
4). Vibraia
5). Baterea
1). Netezirea - reprezint o manevra de nceput; cu ea se ncepe orice masaj. Are rolul de a
realiza o adaptare lenta, uoara intre terapeut/maseur si client/pacient.
netezirea se intercaleaz intre toate celelalte manevre principale;
poate fi :
- pe vrful degetelor: ca o mngiere;
- cu toata palma: ca o mngiere sau apsat;
- cu doua degete;
- cu toate degetele desfcute: la coaste;
- cu partea cubitala a minii: la articulaii.

netezirea are rol nu numai in adaptarea treptata terapeut-pacient ci si rol sedativ si

importanta in stimularea circulaiei, realizndu-se de obicei in sensul circulaiei sangvine.
2). Frmntarea- manevra ce urmeaz dupa netezire; este de trei tipuri, si trebuie sa fie
executate succesiv:
cu o mana;
cu ambele mini;
contratimp sau in zig-zag.
Pe lng aceste trei tipuri mai exist o form special de frmntare, denumita geluire sau,
popular, mersul ursului, care face trecerea de la frmntare la friciune.
a). Frmntarea cu o mn:
- se realizeaz prinznd muchiul cu o mana intre police si index;
- prinderea muchiului se realizeaz perpendicular pe fibra; putem mobiliza muchiul dup
planul osos; mna se va sprijini pe partea cubitala, se realizeaz o compresiune asupra
muchiului, l relaxam apoi prin destinderea minii si alunecare in lungul muchiului si din nou
compresie pe tot muchiul, de la origine la inserie;
- este o manevra sedativa;
Se intercaleaz netezirea si se trece la framantarea cu doua mini.
b). Frmntarea cu dou mini
- este identic cu cea cu o singur mn, doar c muchiul se va prinde cu ambele mini,
minile stand ca in oglinda, sub forma de gat de lebda;
- muchiul va fi prelucrat pe acelai traseu, de la origine la inserie.
- este o manevra sedativa;
Se intercaleaz netezirea si se trece la frmntarea in contratimp.
c). Frmntarea contratimp sau in zig-zag

- cu minile poziionate in oglinda prindem muchiul la nceput intre degetele unei mini si
policele celeilalte mini, apoi invers, astfel incat muchiul sa urmeze un traseu in val continuu,
in zig-zag, la 45o;
- nu compresie si destindere a muchiului, ci val continuu;
- este o manevra excitanta prin excelenta.
d). Pe langa aceste trei forme de frmntare, mai exist una special, geluirea sau "mersul
ursului", manevr ce face trecerea de la framantari la friciune. Framantarile clasice
prelucreaz muchi si grupe de muchi, pe cnd geluirea prelucreaz liniile dintre aceti
muchi, liniile dintre articulaii, liniile periarticulare, chiar periostul (= membrana care imbraca
osul).
Tehnica de execuie: se poziioneaz podul palmei pe regiunea pe care vrem s-o prelucram,
punem aratatorul si mijlociul (degetele 2 si 3), tragem uor napoi, presnd esutul, apoi
descongestionam printr-o alunecare uoara, mpingem nainte; operaiunea se executa pe
toata regiunea.
- este o manevra mai puin sedativa si mai mult excitanta.
3). Friciunea
- este o manevra pur excitanta;
- nu trebuie confundata cu frecia;
- nu mai intereseaz muchii, ci, ca si geluirea, prelucreaz liniile dintre muchi, liniile dintre
articulaii, periostul;
- este mai puternica dect geluirea;
- este o manevra de profunzime, locala, executata pe arie mica;
- se realizeaz cruciulie mici, cercuri, semicercuri (la vertebre de exemplu); printre grupele
de muchi mergem fcnd spirale stnga-dreapta, cerculee etc.
4). Vibraia
- se poate realiza pe vrful degetelor, cu toata palma sau doar cu partea cubitala, vibrnd
palma noastr si transmind vibraia noastr pacientului/clientului;
- este o manevra mai mult sedativa, mai puin excitanta;
- acioneaz si asupra muchilor si a articulaiilor etc.
5). Baterea
- este manevra cu efectul cel mai stimulator asupra fibrei musculare;
- este excitanta prin excelenta;
- este de trei tipuri, ele realizndu-se in ordine succesiva:
a). baterea cu causul: mana rigida, strnsa sub forma de caus, se poziioneaz pe regiunea
de prelucrat; se apas uor, crendu-se astfel un gol de aer care va aciona ca un amortizor;
se alterneaz de-a lungul muchiului;
b). baterea sub forma de nuiele: degetele relaxate sunt lsate sa cada pe muchi asemeni
nuielelor;
c). baterea cu pumnul: mana se tine ntredeschisa, relaxata, uoara, cu partea cubitala pe
zona de prelucrat; micarea se realizeaz din ncheietura, alternant.
Trecerea de la un tip de batere la altul se va face cursiv, astfel incat pacientul/clientul sa nu
realizeze ca sunt tipuri diferite.
d). Mai exista o forma speciala de batere, baterea sub forma de ciupituri, care se realizeaz
pe musculatura fesiera, pe abdomen si pe obraz.

Manevrele secundare ntlnite in masaj sunt in numr de doua si au fost incluse in categoria
framantarilor:
1). Mngluirea sau rularea:
- se realizeaz asupra muchilor de la mini si picioare;
- muchiul se prinde intre palme si se ruleaz mobilizandu-l dupa planul osos.
2). Framantarea cu antebraele sau coatele:
- manevra mai rar folosita;
- la persoane foarte grase, in special pe musculatura fesiera.
Aadar manevrele sunt:
sedative:
- netezirea, framantarea cu o mana, framantarea cu doua mini - prin excelenta sedative;
- vibraia: - mixta, preponderent sedativa;
excitante:
- framantarea contratimp, friciunea, baterea - prin excelenta excitante;
- geluirea: mixta, preponderent excitanta.
Micri (kinetoterapie)
In general, dupa fiecare masaj sau dupa masarea fiecrei regiuni, putem executa cteva
miscari. Acestea pot fi:
- active: le face clientul/pacientul la indicaiile noastre; micrile active sunt de trei tipuri:
simple (face micare clientul/pacientul), cu opoziie (clientul face miscari si noi inem contra)
sau cu incarcaturi (ii dam greutati).
- pasive: le executam noi; acestea sunt miscari propriu-zise combinate cu presiuni, apsri,
traciuni, scuturri.
Micrile, att cele pasive cat si cele active, pot fi:
- de flexie (pot fi si de anteductie in cazul membrelor) si extensie (pot fi si de retroductie in
cazul membrelor);
- de lateralitate: intr-o parte si in cealalt; pentru membre ele se pot numi miscari de abducie
(mana sau piciorul se deprteaz de corp) si miscari de adductie (mana sau piciorul se
apropie de corp);
- de rotaie interna si externa; la mana se numesc miscari de pronaie (cu palma in jos) si
supinaie (cu palma in sus);
- de circumducie: combinate, incluznd toate tipurile de mai sus; popular poarta numele de
cercuri ample sau rostogolire.
Planurile:
- frontal
- transversal
- sagital
Intersecia planului transversal cu cel sagital = axul central.

Masajul spatelui
Spatele = regiunea cervico-dorso-lombo-sacro-fesiera
Topografie: de la regiunea fesiera pana in zona cervicala (fund-ceafa).
Anatomie:
Oase:
- coloana vertebrala: 33-34 vertebre; 15% din populaia globului are o vertebra in plus, adic
34; se mparte in:
- coloana cervicala: 7 vertebre cervicale, notate de la C 1 la C7;
- coloana dorsala sau toracala: spatele propriu-zis; cuprinde 12 vertebre, notate D 1-D12 sau T1T12; de fiecare vertebra dorsala se prinde cate o coasta: 12 perechi de coaste;
- coloana lombara: 5 vertebre lombare, cele mai mari, notate L 1-L5;
- osul sacru: 5 vertebre;
- coada sau coccisul: 4 sau 5 vertebre.
- omoplatul sau scapula;
- crestele iliace: ca nite aripioare, la fund.
Muchi:
- muchii paravertebrali: se prind de coloana, de o parte si de alta, susinnd-o;
- trapezul: medial se prinde la nivelul coloanei vertebrale, de la osul occipital si pana la vertebra
T12; lateral se insera pe omoplat
- marele dorsal: cuprinde tot spatele si se insera pe humerus;
- marele si micul dinat: printre coaste;
- ptratul lombar: in regiunea lombara;
- musculatura fesiera: pe fund se gsesc trei muchi fesieri: marele, micul si mijlociul.
Poziia pacientului: decubit ventral (anterior, cu fata in jos).
Poziia terapeutului: lateral de canapea (de pacient); de obicei pacientul trebuie sa-i vina pe
mana dreapta (cu excepia stngacilor). Maseurul va fi poziionat la nceput cu soldul drept cam
in dreptul soldului pacientului, cu fata spre capul acestuia, cu piciorul stng puin nainte.

Execuia masajului spatelui

ntindem mai inti uleiul pe tot spatele, frecm palmele bine, sa fie mai calde dect pacientul.
ncepem apoi cu netezirile. Masajul se realizeaz numai centripet - de sus in jos.
Netezirea
Avem doua neteziri principale, care trebuie repetate intre manevre:
1). netezirea paravertebrala: pe muchii paravertebrali - cu toata palma; punem degetele pe
musculatura fesiera (pe fund), alunecam pe muchii paravertebrali pana la vertebra C 7,
alunecam in lateral si imbracam bine umerii, ridicam apoi uor minile la nivelul muchiului
10

deltoid (muchiul care imbraca umerii). Revenim la poziia de plecare si facem cteva neteziri
pe acelai traseu pana cnd pacientul se incalzeste. Putem face netezirile progresiv, mai intai
doar cu cteva degete si apoi cu toata palma si din ce in ce mai rapid;
2). netezirea latero-laterala: pe partile laterale ale spatelui. Prindem spatele din lateral cu
palmele, de la nivelul soldurilor, si alunecam pe partile laterale spre subiori, urcam pe
muchiul marele rotund, imbracam omoplaii si ne ntlnim cu palmele la nivelul coloanei
cervicale, le petrecem si apoi ridicam minile; repetam micarea de cteva ori.
Neteziri secundare:
3). netezirea cu doua degete printre santurile paravertebrale (santurile dintre coloana si
muchii paravertebrali): de la osul sacru pana sus la regiunea cervicala;
4). netezirea intercostala: printre coaste. Schimbam poziia: cu spatele la capul pacientului, in
dreptul umrului acestuia; netezim intai partea opusa noua, cu o singura mana; intram cu
degetele desfcute dinspre coloana printre coaste pana la linia axilei, cam de patru ori pe
acelai traseu, sub omoplat, apoi mutam mana mai jos si netezim tot cam de patru ori;
ntoarcem mana in sens invers si netezim si printre coastele de langa noi;
5). netezirea romb: in regiunea lombara; este o netezire terapeutica, nu se face in masajul de
ntreinere si relaxare; ne schimbam poziia: cu fata la pacient, in dreptul coloanei lombare, cu
picioarele deprtate si uor flexate; execuie: aezam palma dreapta pe osul sacru, palma
stnga deasupra ei, tragem spre noi cu palma lipita pe creasta iliaca pana ajungem cu
degetele intre creasta iliaca si coaste; schimbam sensul degetelor astfel incat sa putem urca
cu palma cu degetele nainte pe coaste pana la coloana, naintam apoi din nou pe coaste,
schimbam sensul si ajungem la creasta iliaca - traseu de romb. Este o netezire mai de
profunzime;
6). netezirea pieptene: de obicei doar la sportivi, cei cu constituie atletica. Se executa cu
dosul palmei: palma inuta strns pumn; plecam de la fund, urcam, derulam mana sa
ajungem cu degetele nainte pana la nivelul coloanei toracale (in dreptul cocoaei-cifoza
toracala).
ncheiem cu cele doua neteziri principale si trecem la framantari.
Framantarea
1. Cu o mana
Prelucram muchii pe trei linii, mai intai pe partea dreapta, apoi pe partea stnga, similar, tot
pe trei linii:
- prima linie: cea a muchilor paravertebrali: plecam de pe fund, naintam pe spate, ajungem
la C7, mergem pe deasupra omoplatului, prelucram fibre din muchiul trapez pana la umr, in
semicerc;
- linia a II-a: mijlocie; plecam de pe mijlocul fundului, naintam pe spate pe muchiul marele
dorsal, ajungem pe omoplat si prelucram in semicerc muchii de pe omoplat pana la umr;
- linia a III-a: linia laterala a spatelui sau linia axilei; plecam de la musculatura soldului, urcam
pe partea laterala prelucrnd micul si marele dinat pana la cca. 3 cm de axila, prelucram apoi
in semicerc micul si marele rotund.
Se prelucreaz mai intai jumtatea dreapta, deprtata de noi, apoi jumtatea stnga,
apropiata; cnd ajungem la linia a treia de langa noi facem framantari cu mana stnga.
Pe aceleai linii se realizeaz si framantarea cu doua mini si cea contratimp, cnd shimbam
poziia si stm cu fata la pacient. Intre framantari introducem cele doua neteziri principale:
cate 1-2-3 neteziri.

11

Urmeaz geluirea - precedata de aproape toate tipurile de neteziri- cate treceri consideram
ca sunt necesare. Geluirea se face doar la masajul terapeutic, nu si la cel de ntreinere si
relaxare. Facem geluiri pe coloana, prin santurile paravertebrale, prelucram si cele trei laturi
ale omoplatului, apoi spina omoplatului (o ieitura osoasa, cu muchii subspinos si
supraspinos) si printre coaste; putem face apoi si pe crestele iliace (pe deasupra fundului).
Friciunea
Se face pe aceleai trasee ca si geluirea; se face numai in masajul terapeutic. Este
precedata, si ea, de aproape toate tipurile de netezire.
Cnd prelucram coloana intram cu degetele printre vertebre, dam uor la o parte tendoanele
muchilor prin miscari circulare si facem miscari de friciune direct pe vertebre (os; pe
vertebre: cruciulie, cerculee; omoplat, printre coaste: naintam uor cu miscari de spiralacerculee continue).
La masajul de ntreinere si relaxare putem face o friciune cu toata palma pe muchii
paravertebrali.
Vibraia
Mai intai cele doua neteziri principale.
Facem vibraii cu toata palma pe muchii paravertebrali si pe fund; la masajul terapeutic se
pot face vibraii si printre coaste.
Baterea
Mai intai cele doua neteziri principale.
Se realizeaz numai pe muchi; pe toi muchii spatelui, pe lungimea lor, continuu, fara oprire
intre tipurile de batere; zona rinichilor: batem foarte uor sau chiar o evitam. Putem prelucra
spatele si fundul in acelai timp sau mai intai unul si apoi celalalt - cum ne vine noua bine.
Realizam bateri cu causul, nuiele, cu pumnul, iar pe fund si ciupituri.
Miscari dupa terminarea masajului spatelui:
Miscari pasive - presiuni
- cu minile de o parte si de alta a coloanei realizam apsri mai uoare sau mai puternice
din aproape in aproape pe regiunea dorsala, eventual pe fund, nu si pe regiunea lombara;
- mana peste mana direct pe coloana: presiuni uoare pe coloana din aproape in aproape,
evitnd regiunea lombara;
- putem face si presiuni din lateral, deasupra coastelor.
Miscari active: exact prima micare - invitam pacientul sa inspire adnc pe nas, sa umple
plmnii cu aer, apoi, in timp ce expira pe gura, noi l apsam cu minile poziionate de o
parte si de alta a coloanei, ajutndu-l sa dea aerul afara, chiar si cantitatea reziduala.
In cazul persoanelor obeze, ca si in cazul persoanelor atletice se pot face si extensii.
(Pe scurt: neteziri principale, neteziri secundare, neteziri principale, fram. 1 mana, neteziri
princ., fram. 2 mini, neteziri princ., fram. contratimp, neteziri princ+secundare, geluire,
neteziri princ.+secundare, friciune, neteziri principale, vibraie, neteziri princ., batere, neteziri
princ., miscari.)

12

13

Masajul membrelor inferioare

Membrul inferior cuprinde: coapsa, gamba si piciorul.
Anatomie
Coapsa:
Osul femur = osul coapsei, este un os lung are 2 extremitati distale epifize si un corp diafiza .
Epifiza proximala este formata din capul femural (element articular care participa la articulatia
coxo-femurala), colul femural si 2 proeminente trohanterul mare si trohanterul mic.
Epifiza distala prezinta
- doua protuberante, care participa la formarea articulatiei genunchiului: condilul medial si
condilul lateral si
- doua proeminente, epicondilul medial si epicondilul lateral
Muschii coapsei:
- regiunea anterioara: muchiul cvadriceps femural (alcatuit din vastul lateral, vastul
intermediar, vastul medial si dreptul femural); este principalul susintor al genunchiului; la
partea inferioara a tendonului este cuprinsa rotula os care participa la formarea articulatiei
genunchiului; muschiul iliopsoas (pricipalul flexor al coapsei), muschiul croitor (cel mai lung
muschi al corpului)
- regiunea posterioara: muchiul biceps femural, semitendinos si semimembranos; fac
extensia coapsei pe bazin;
- regiunea mediala: grupa muchilor adductori, muschiul pectineu, adductorul scurt ,
adductorul lung, adductorul mare si muschiul gracilis, care realizeaz micarea de adductie
(apropie piciorul de planul sagital);
- regiunea laterala: muschiul tensor al fasciei lata realizeaza abductia coapsei (indeparteaza
piciorul de planul sagital),
Tendoanele muchilor semimembranos, semitendinos si croitor, la nivelul insertiei distale pe
tibie, formeaz "laba de gsca" complex aponevrotic situat pe fata mediala a genunchiului.
Gamba:
- oase: doua la numr, tibia si peroneul (fibula);
Tibia os lung
- epifiza proximala prezinta 2 condili tibiali, condilul medial si cel lateral, care se articuleaza cu
cei echivalenti ai femurului
- epifiza distala participa la formarea articulatiei gleznei si prezinta o proeminenta osoasa
mediala maleola interna
Peroneul (fibula) os lung epifiza distala participa la formarea articulatiei gleznei si prezinta
o proeminenta osoasa laterala maleola externa
Muchii gambei:
- regiunea anterioara: muchiul tibial anterior (flexor al piciorului), extensorul lung al halucelui
si extensorul lung al degetelor (flexori ai piciorului si extensori ai degetelor);
- regiunea posterioara: muschiul triceps sural (format din gastrocnemian si solear, realizeaza
extensia piciorului)- inserat pe calcaneu prin tendonul lui Ahile, tibialul posterior (extensor al
piciorului), flexorul lung al halucelui, flexorul lung al degetelor (extensori ai piciorului si flexori
ai degetelor) si muschiul popliteu
14

- regiunea laterala: muchii peronier lung si peronier scurt;

La alcatuirea articulatiei genunchiului participa femurul, rotula (patela) si tibia.
La alcatuirea articulatiei gleznei participa tibia, peroneul (fibula) si o parte din oasele tarsiene
(ale piciorului, vezi anatomia piciorului).
Spatiul popliteu se gaseste situat pe fata posterioara a genunchiului si este delimitat:
- superior si lateral de bicepsul femural
- superior si medial de muschii semimebranos si semitendinos
- inferior, lateral si medial, de capetele gastrocnemianului (parte a
tricepsului sural)
Spatiul popliteu este spatiu de trecere pentru artera si vena poplitee, nervul tibial si peronier
comun (ramuri ale nervului sciatic).
Triunghiul Scarpa este localizat la nivelul fetei anterioare a coapsei, in portiunea ei superioara
si este delimitat:
- superior de ligamentul inghinal (uneste spina iliaca antero-superioara si
pubisul)
- medial de muschiul adductor lung
- lateral de muschiul croitor
Acest spatiu anatomic este loc de trecere pentru nervul, artera si vena femurala.
Piciorul: vezi masajul piciorului

Masajul membrului inferior se realizeaz mai intai pe partea lui posterioara si apoi pe partea
anterioara.
Poziia pacientului: in decubit ventral (cu fata in jos).
Poziia terapeutului: lateral de piciorul pe care-l lucram, la nivelul gleznei, de obicei aezat pe
un taburet.

Execuia masajului membrelor inferioare

Neteziri
Avem doua neteziri:
1). pe fata posterioara a piciorului: punem degetele la nivelul clciului, de o parte i de alta a
tendonului lui Ahile i netezim cu ambele mini odat, cu toat palma, partea posterioar a
gambei pn la genunchi, trecem pe fata posterioara a genunchiului cu o netezire mai uoara
si continuam pe coapsa pana la plica fesiera, cnd o mana imbraca soldul iar cealalt
coboar pe partea mediala;
2). netezirea latero-laterala (latero-mediala): plecam cu netezirea de la nivelul maleolelor (oul
piciorului=maleola), netezim partile laterale ale gambei si ale coapsei, iar mana care este pe
interior, nainte de plica fesiera, urca si imbraca soldul si se intalneste cu mana cealalt.
In caz de traumatisme putem face o netezire cu 1-2 degete printre grupele de muchi.
15

Framantarea
Se executa pe trei linii:
- mediala;
- mediana-posterioara;
- laterala: cu mana stnga;
Se executa toate cele trei tipuri de framantare, cu neteziri intercalate intre ele.
Geluirea si friciunea
Se executa printre grupele de muchi, cam pe trei linii, insistnd asupra tendonului lui Ahile si
calcaiului.
Vibraia
Se executa pe trei linii, ca framantarile.
Baterea
Se executa sub toate cele trei forme (caus, nuiele, pumn) in lungul membrului inferior, pe
toate grupele de muchi.
Nu se bate spatiul popliteu si nici nu se fac presiuni prea mari (in cadrul restului manevrelor)
pentru ca pe aici trec vase de snge si nervi importani (vezi anatomia)!
Micri
Pasive: flexia gambei pe coapsa 3-4 miscari progresiv, ncercnd sa atingem fundul cu
calcaiul.
Invitam pacientul sa se ntoarc cu fata in sus si vom face masajul membrului inferior si pe
partea lui anterioara, exact ca pe partea posterioara, doar ca la linia de mijloc, pe gamba, nu
avem framantari. Pe linia a doua plecam cu framantarile de deasupra genunchiului.
Nu se bate triunghiul Scarpa si nici nu se fac presiuni prea mari (in cadrul restului
manevrelor) pentru ca pe aici trec vase de snge si nervi importani (vezi anatomia)!
Dupa batere putem face si mangluirea sau rularea. Punem piciorul in dubla flexie, cu talpa
pe canapea si cu genunchiul ridicat, prindem musculatura intre cele 2 palme si o rulam de la
glezna spre genunchi si de la genunchi spre sold, mobiliznd-o dupa planul osos.
Micri:
-flexia coapsei pe bazin; se poate executa pasiv sau activ; la micarea pasiva prindem cu
mana de glezna, cu cealalt apsam pe tibie, sub genunchi, presndu-i genunchiul pe piept.
Atentie: miscarile pasive se executa doar in conditiile in care exista certitudinea absentei
patologiei articulare si periarticulare!

16

Masajul piciorului
Masajul piciorului = masajul plantar = masajul tlpii
Topografie:
Piciorul este delimitat superior de glezna, iar inferior de degete.
Anatomie:
Oase:
- tarsul: 7 oase tarsiene (talusul, calcaneul, navicularul, 3 cuneiforme si cuboidul), dispuse pe
doua rnduri;
- metatarsul: 5 oase metatarsiene
- falangele degetelor: 14 in total la un picior, doua la haluce (deget mare picior) si cate trei la
celelalte degete;
Muchi:
- pe fata dorsala: tendoanele extensorului lung al degetelor si extensorului lung al halucelui,
precum si doi muchi: extensorul scurt al degetelor (degetele II-IV) si extensorul scurt al
halucelui;
- pe fata plantara: tendoanele muchilor flexorilor lung al degetelor si lung al halucelui,
precum si muschi dispusi in trei grupe: grupul medial responsabil de miscarea halucelui,
grupul lateral reponsabil de actiunea asupra degetului V (mic) si grupul mijlociu aferent
degetelor II-IV; din grupul mijlociu fac parte scurtul flexor al degetelor, muschii lombricali
(flexie degete)
- muchii interosoi plantari si dorsali;
Tot acest ansamblu formeaz bolta plantara, susinuta de tendoane si ligamente puternice si
de muschii interososi; aponevroza plantara este o formatiune fibroasa situata superficial, intre
muschi si tendoanele de pa fata plantara, si tesutul celular subcutanat plantar
Poziia pacientului: in decubit dorsal (cu fata in sus).
Poziia terapeutului: in fata tlpii.
Execuia masajului piciorului:
La masajul piciorului singur facem mai intai si un uor masaj al gambei, mcar pe treimea ei
inferioara.
Neteziri:
1). cu 4 degete printre tendoanele muchilor extensori ai degetelor, pe partea dorsala; putem
trece puin si peste articulaia gleznei;
2). netezire principala: intre police si index, pe partea lateral externa a tlpii, plecnd de la
baza degetului mic si imbracand calcaiul pana cnd cele doua degete se unesc;
3). netezire principala: netezirea pieptene in bolta plantara.
Framantari:
Se executa pe doua linii:
1). pe muchii de pe latura lateral externa a tlpii, de la degetul mic spre clci;
2). pe linia musculaturii de sub pernuele degetelor, de la degetul mic spre degetul mare.
17

Geluirea si friciunea
1). se fac pe partea dorsala a piciorului, printre tendoanele extensorilor degetelor;
2). pe cele doua muchii laterale ale piciorului, interna si externa;
3). in talpa piciorului, in special asupra aponevrozei boltii plantare.
Avem si o friciune cu nodul unui deget (articulaia interfalangiana) in bolta plantara (scobitura
piciorului).
Vibraia:
Se face pe aceleai trasee ca si geluirile. Pe partea dorsala: vibraie cu vrful degetelor; in
talpa: vibraie cu nodul degetelor.
Baterea
Se face numai baterea cu pumnul si numai in bolta plantara (scobitura piciorului).
Miscari
1. O micare speciala de mobilizare a oaselor tarsului si metatarsului. Aplicam indexul de la
ambele mini in bolta plantara si policele pe partea dorsala:
- prima micare: fixam talpa cu indexul si cu policele alunecam in lateral, spre partile laterale
ale piciorului, mobiliznd oasele tarsului si metatarsului;
- a doua micare: fixam piciorul cu policele pe partea dorsala si cu indexul tragem spre partile
laterale ale piciorului, mobiliznd oasele tarsului si metatarsului in sens invers;
2). Alte miscari: flexia si extensia gleznei, miscari de lateralitate interna si externa, miscari de
rotaie interna si externa si miscari de circumducie.
Se executa mai intai pasiv, apoi activ.

Masajul abdomenului
Topografie:
Abdomenul este delimitat inferior de simfiza pubiana si de crestele iliace anterioare, iar
superior de ultimele perechi de coaste si de captul sternului.
Anatomie
- pe mijloc, pe linia ombilicului si pubiana, avem linia alba, iar de o parte si de alta a acesteia
avem cei doi muchi drepti abdominali;
- muschii oblici abdominali, extern si intern;
- muchiul transvers abdominal;
- posterior, intre coasta XII si creasta iliaca se gaseste patratul lombar
- central, deasupra simfizei pubiene, se afla muchiul piramidal, care intinde linia alba
Musculatura abdomenului: rol de presa asupra organelor abdominale
Muchii drepi abdominali, patratul lombar si muschii paravertebrali au rol in mentinerea
rectitudinii coloanei vertebrale.
Poziia pacientului: in decubit dorsal (cu fata in sus), cu membrele inferioare in dubla flexie
(flexia coapsei pe bazin, flexia gambei pe coapsa), tlpile sprijinite pe bancheta / masa.
Poziia terapeutului: in dreptul abdomenului, cu fata la pacient.

18

Execuia masajului abdomenului

Nu vom face masaj pe un abdomen prea plin sau cnd vezica este plina.
Neteziri:
- o netezire principala, circulara, in sensul acelor de ceasornic (sensul evacurii intestinelor):
punem o mana de partea deprtata de noi, intre creasta iliaca si coaste, iar cealalt mana de
partea apropiata de noi, in oglinda; alunecam minile in sens circular pana cnd palma
stnga intalneste antebraul drept, aluneca uor peste acesta, si revenim in poziia din care
am plecat;
- o netezire secundara: asupra intestinului subire: poziionam policele sub ombilic, iar palma
va descrie o micare de evantai pe deasupra ombilicului; degetele se vor strnge sub forma
de pumn, dupa care le deschidem in evantai si reluam micarea.
Framantari:
Se executa pe 3 linii: prima linie este cea de langa linia alba - muchii drepi abdominali, apoi
linia mijlocie/mediana, si ultima linie, cea laterala.
Se vor executa toate cele 3 tipuri de framantari.
Geluirea si friciunea:
Se fac pe sub coaste, pe colon, plecnd de pe partea alturata (de la stnga la dreapta), in
sensul evacurii intestinale.
Friciunea se face si pe crestele iliace anterioare.
Att pentru geluire cat si pentru friciune, daca vrem sa mrim presiunea, aezam mana peste
mana.
Vibraia:
Se face cu toata palma pe muchii abdominali si cu partea cubitala pe sub coaste, pe
deasupra ficatului si pe colon.
Baterea:
Se executa in evantai deasupra ombilicului, in special pe muchii drepi abdominali; la sportivi
si pe abdomen. Sub ombilic se face baterea sub forma de ciupituri.
Miscari:
- Miscari pasive: de mobilizare a masei intestinale si a organelor abdominale; poziionam
minile ca la netezirea principala, cu o mana mpingem iar cu cealalt tragem spre linia
mediana pe care o traversam pana cnd minile ajung fiecare de cealalt parte; a doua
micare: ambele mini poziionate pe partea deprtata de noi, mobilizam masa
intestinala/organele spre linia mediana, basculam minile si ajungem de partea apropiata de
noi; repetam micarea in sens invers; a treia micare pasiva: mana peste mana, pe linia alba,
facem presiuni asupra abdomenului; se poate executa si activ: pacientul umfla in mod voit
abdomenul iar noi opunem rezistenta.
- Miscari active: pacientul duce un genunchi la piept, apoi pe celalalt, apoi un picior ntins
sus, apoi celalalt, apoi cu amndou picioarele sus, bicicleta, foarfec, miscari de not;
meninerea ambelor picioare sus, pentru cteva secunde
La sfrit: vibraii uoare (tremurturi), asupra abdomenului si pe membrele inferioare.

19

Masajul toracelui anterior

Topografie:
Regiunea toracelui anterior este delimitata superior de clavicula iar inferior de ultimele perechi
de coaste (mai exact: a zecea pereche de coaste).
Anatomie:
Oase:
-osul stern, cu partile componente manubriu sternal, corp si apendicele xifoid;
- 10 perechi de coaste; perechile I-VII se numesc coaste adevarate deoarece cartilagiul lor se
articuleaza cu sternul; perechile VIII, IX si X se numesc coaste false, deoarece cartilagiul lor
se unesc intre ele si cu cartilagiul coastei VII; coastele XI si XII sunt flotante
- 2 clavicule, articulate anterior si medial cu sternul, la nivelul manubriului sternal
Muchii:
- marele si micul pectoral, muschiul subclavicular
- muschiul dintat anterior (la nivelul primelor zece coaste)
- muschii intercostali externi si interni;
Poziia pacientului: decubit dorsal (cu fata in sus)
Poziia terapeutului: in dreptul ultimelor perechi de coaste.
Execuia masajului toracelui anterior
Neteziri:
2 neteziri principale:
- parasternala: punem degetele de-o parte si de alta a sternului, la nivelul apendicelui xifoid si
alunecam spre manubriu, dupa care minile aluneca in lateral spre umeri, cu degetele pe sub
clavicule, imbracand bine umerii; la femei trecem cu grija printre sni, ridicnd partile laterale
ale minilor in forma de fluture;
- netezirea latero-laterala: punem minile lateral, de la ultimele coaste cu degetele ndreptate
nainte, alunecam pana aproape de axila, dupa care urcam pe deasupra snilor si pe sub
clavicule pana cnd minile se unesc si se petrec la nivelul manubriului sternal; la femeile cu
snii mari aceasta netezire pleac doar de deasupra snilor, pe muchiul care susine snul;
Neteziri secundare
- netezirea cu 2 degete pe stern, de la captul sternului la manubriu;
- netezirea intercostala: schimbam poziia si ne ntoarcem la 180 o in dreptul umerilor si
netezim cu degetele rsfirate in grebla printre coaste si pe sub clavicule, intai pe partea
deprtata de noi si apoi pe cealalt; la barbati putem face si o netezire intre stern si pectoral,
pana la nivelul mamelonului..
ncheiem cu cele doua neteziri principale.
Framantari:
Se executa la barbati hemitoracal (pe jumtate de torace), pe 2 sau pe 3 linii, avnd grija sa
protejam mamelonul; la femei se face pe marele pectoral deasupra snului, pe o linie sau 2,
in functie de mrimea snului.
Se executa toate cele 3 tipuri de framantari.
20

Geluirea si friciunea:
Se vor face pe stern, pe sub clavicule, printre coaste si printre fibrele muchilor pectorali.
Vibraia:
Se va realiza pe aceleai trasee, mai ales pe muchiul marele pectoral.
Baterea:
La barbati se face pe tot hemitoracele: baterea caus si nuiele; pe pectoralii dezvoltai se face
si baterea cu pumnul.
La femei se face doar baterea in nuiele pe muchiul marele pectoral.
Miscari:
Uoare apsri pe stern si din lateral asupra coastelor.
Exerciii active de respiraie ampla: inspiraie si expiraie ajutate de miscari ale braelor.

Masajul membrului superior

Topografie:
Delimitarea superioara este articulaia umrului; delimitarea inferioara este articulaia
pumnului.
Anatomie:
Membrul superior cuprinde: braul, antebraul si mana.
Oase:
- osul braului = humerus; epifiza proximala prezinta capul humeral care se articuleaza cu
scapula; epifiza distala prezinta o suprafata articulara pentru articularea cu radiusul si
cubitusul (articulatia cotului)
- oasele antebraului: radius (lateral) si cubitus (ulna)(medial);
- oasele minii: vezi masajul minii.
Muchii:
Muchii braului:
- pe partea anterioara: bicepsul, care realizeaz flexia antebraului pe bra; coracobrahialul
(adductia bratului) si brahialul (flexor al antebratului pe brat)
- pe partea posterioara: tricepsul, care realizeaz extensia antebraului pe bra;
Gasim la acest nivel si deltoidul, care e muschi al umarului, cu cele trei fascicule, anterior,
mijlociu si posterior.
La nivelul humerusului se insera si urmatorii muschi: marele dorsal, subscapularul, rotundul
mare si mic, supra si infra-spinosul si pectoralul mare
Muchii antebraului:
- anterior: grupa muchilor flexori (ai palmei si degetelor) si pronatori;
- posteriori: grupa muchilor extensori (ai palmei si degetelor) si abductori.
- lateral: abductori, supinatori
21

Muchi agonisti = sunt numii muchii care exercita actiuni sinergice (acelasi tip de miscare);
ex.: brahioradialul (regiunea anterioara a antebratului) si bicepsul
Muchi antagoniti = muschi care actioneaza opus; ex.: bicepsul + tricepsul.
Poziia pacientului: la masajul general: in decubit dorsal (cu fata in sus); putem face si din
poziie ezut: cnd se face masajul minilor o data cu ceafa.
Poziia terapeutului: de o parte sau de alta a canapelei, in functie de mana/partea pe care o
lucreaz.
Execuia masajului membrului superior
Neteziri:
2 neteziri, care sunt principale:
- netezirea flexorilor: plecam cu netezirea de pe latura interna a antebraului; se realizeaz
intre index si police; cnd ajungem in apropierea cotului, continuam cu netezirea pe partea
anterioara a braului;
- netezirea extensorilor: pe partea lateral-externa a antebraului si pe partea posterioara a
braului.
Framantari:
Se fac pe aceleai trasee ca si netezirile.
Geluirile si friciunile:
Se fac printre grupele musculare, tot cam pe doua linii; eventual le putem face urmrind si
oasele radius si cubitus.
Vibraia:
Se va realiza cu toata palma pe aceste doua grupe de muchi: flexori si extensori.
Baterea:
De obicei se face doar la persoanele cu musculatura puternica.
Putem face si mngluirea (rularea), in special la muchii braului.
Miscari:
- flexia si extensia cotului;
- miscari din articulaia pumnului;
- miscari din articulaia umrului.

22

VIII. Masajul minii

Masajul minii = masajul palmei
Topografie:
Superior este delimitata de articulaia pumnului, iar inferior avem degetele.
Anatomie:
Oase:
- carpul: 8 oase carpiene dispuse pe doua rnduri (scafoid, semilunar, piramidal, pisiform
trapez, trapezoid, osul mare si osul cu carlig);
- metacarpul: 5 oase metacarpiene (cate degete avem la o mana);
- falangele: 14 la o mana, cate 3 la fiecare deget, cu excepia degetului mare care are doar 2
falange.
Muchii:
- eminenta tenara: grupa de muchi dispusa sub degetul mare;
- eminenta hipotenara: grupa de muchi dispusa sub degetul mic;
- pe partea dorsala a minii: tendoanele muchilor extensori ai degetelor;
- pe partea anterioara (palmara) a minii: tendoanele muchilor flexori
Degetele au muchi numai pe fata lor palmara. Degetul mare si cel mic au muchi si pe fata
lor latero-externa.
Aponevroza palmara este o formatiune fibroasa cu rol de protectie a tendoanelor flexorilor
degetelor; este situata superficial, sub tesutul celular subcutanat palmar.
Poziia pacientului: va tine mana cu palma in sus.
Poziia terapeutului: va tine mana pacientului pe genunchiul lui sau in palma ori pe
canapeaua de masaj cum ii vine lui bine.
Execuia masajului minii
Cnd facem masajul minii singur, facem si un uor masaj al antebraului si braului.
Neteziri:
1). ntoarcem mana/palma cu fata-n jos si o inem intr-o uoara extensie si netezim cu
degetele noastre printre metacarpiene si tendoanele extensorilor pana dincolo de articulaia
pumnului;
2). netezire principala: ntoarcem palma cu fata-n sus si netezim intai eminenta tenara, intre
police si index si apoi netezim si eminenta hipotenara;
3). netezirea cu un deget printre cele doua eminente;
4). netezire principala: netezirea pieptene pe aponevroza palmara.
Framantari:
Facem framantari pe eminenta tenara, pe cea hipotenara si pe pernuele de sub degete.
Executam toate cele trei tipuri de framantare.
La framantarea cu o mana avem o linie in plus, cea dintre degetul mare si aratator.
Geluirea si friciunea:
1). pe partea dorsala a minii, printre oasele metacarpiene si tendoanele extensorilor: cu
doua degete;
2). pe partile laterale ale palmei si printre cele doua eminente.
In plus, la friciune, vom face si friciunea cu nodul unui deget pe aponevroza palmara.
23

Vibraia:
Se va realiza pe traseele geluirii.
Baterea:
Sub forma de nuiele pe cele doua eminente si cu pumnul pe aponevroza palmara (mijlocul
palmei).
Masajul degetelor
Avem o singura netezire: inem un deget si netezim fata sa palmara intre index si police.
Framantarea se face pe fata palmara, iar la degetul cel mare si la cel mic si pe partea
laterala.
Geluirea si friciunea degetelor se fac pe cate doua laturi odat: antero-posterior si laterolateral.
Miscari:
Pasive:
- o micare speciala de mobilizare a carpului si metacarpului: punem indexul in palma (jos) si
policele pe partea posterioara a minii; indicele ramane fix, iar policele trage lateral si in jos;
apoi policele ramane fix si tragem cu indexul lateral si in sus;
- alte miscari:
- flexia si extensia pumnului;
- miscari de lateralitate;
- supinaie si pronaie;
- circumducie: intr-un sens si in celalalt.
Active: aceleai miscari executate in mod activ: in plus avem si strngerea si deschiderea
pumnului, apropierea si deprtarea degetelor etc.
La articulaiile degetelor nu avem dect flexii si extensii, executate si pasiv si activ.

Masajul regiunii cervicale

Masajul regiunii cervicale = masajul coloanei cervicale
Topografie:
Superior este delimitata de linia nucala (care unete gatul cu capul), iar inferior este delimitata
de linia care trece printre vertebra C7 (ultima cervicala) si T1 (prima toracala).
Anatomie:
Oase:
- coloana cervicala cu cele 7 vertebre cervicale notate C 1 - C7; C1 se numete atlas (- se
articuleaz cu osul occipital), C 2 se numete axis (are ca un spin /dinte care se articuleaz cu
atlasul si in jurul cruia atlasul se poate roti: in felul acesta rezulta mobilitatea gatului, ca
putem privi in toate partile, putem da capul uor pe spate); C 7, ultima vertebra cervicala, este
proeminenta si se simte la palpare; primele sase vertebre cervicale (C1-C6) sunt strabatute la
nivelul apofizelor laterale de artera vertebrala stanga si dreapta, care iriga predominent
trunchiul cerebral si creierul mic; tot la acest nivel se gaseste plexul brahial (format de
perechile de nervi spinali C5-C8 si T1)
- cu exceptia vertebrei C7, a carei apofiza spinoasa este proeminenta, celelalte vertebre sunt
mai greu accesibile la palpare, la acest nivel fiind prezent ligamentul nucal (C7 occipital)
24

- cei doi omoplai; omoplatul are trei laturi/muchii (forma unui triunghi: latura sau muchia
superioara, cea laterala si cea vertebrala); sub muchia superioara se afla o
creasta/proeminenta osoasa care brzdeaz omoplatul = spina scapulara;
- coastele: omoplatul acoper primele 5-6 perechi de coaste.
Muchii:
- superior, deasupra omoplatului, de la occipital pana la umr: muchiul trapez; sunt doi
muchi trapezi, drept si stng;
- deasupra spinei scapulare: muchiul supraspinos;
- dedesubtul spinei scapulare: muchiul subspinos sau infraspinos;
- muchiul ridictor al scapulei (omoplatului)
- muschii romboizi
- muchii paravertebrali;
Poziia pacientului: in ezut, pe un taburet sau pe canapeaua de masaj.
Poziia terapeutului: in spatele pacientului, in picioare sau stand aezat pe canapea.
Execuia masajului cervical
Neteziri:
1). netezire principala: netezirea latero-laterala; plecam cu palmele de la nivelul occipitalului,
alunecam spre umr si imbracam muchiul trapez si suprascapularul (ridictorul omoplatului),
imbracam umerii, ridicam minile si revenim la poziia iniiala;
2). netezire principala: netezirea paravertebrala; plecam tot de la nivelul occipitalului si
alunecam cu palmele printre omoplai, pe musculatura paravertebrala pana la vrful inferior al
omoplailor;
Neteziri secundare:
3). netezirea cu doua degete prin santurile paravertebrale, de la occipital pana intre omoplai;
4). netezirea intre index si police de la occipital spre umr, separat a fiecarui muchi trapez in
parte; cu o mana susinem capul, iar cu mana opusa netezim trapezul de cealalt parte a
minii;
5). netezirea pieptene intre coloana si omoplat.
ncheiem cu cate o netezire principala si trecem la framantari.
Framantari:
Se executa pe cate trei linii pe fiecare parte:
1). de la occipital pana la umr, pe muchiul trapez si suprascapular;
2). de la occipital pana la unghiul intern (vertebral) al omoplatului, dupa care prelucram
musculatura de pe omoplat pana la vrful inferior al omoplatului; linia a doua este practic linia
omoplatului;
3). linia muchilor paravertebrali: de la occipital coboram printre coloana si omoplat.
Prelucram intai o parte a cefei, pe trei linii, apoi si partea cealalt, similar. Se executa toate
cele trei tipuri de framantari.
REGULA: In timpul framantarii cu o mana, mana de pe partea pe care o prelucram va susine
capul in poziie anatomica si intr-o uoara extensie (aplecare) spre partea pe care o
prelucram, iar cealalt mana (opusa parii pe care o lucram) efectueaz framantari.
Schimbam minile intre ele si prelucram si partea cealalt.
25

La framantarea cu doua mini si la cea contratimp nu mai putem susine capul, dar vom avea
grija, pe cat posibil, ca acesta sa stea in echilibru (in poziie anatomica; avem o prghie
biologica de gradul I - gen fntna cu cumpna).
Geluirea si friciunea:
Se realizeaz pe urmtoarele trasee:
1). traseul paravertebral;
2). pe doua muchii ale omoplatului: muchia vertebrala si muchia superioara;
3). traseul muchilor trapezi;
4). linia nucala (unde se unete gatul cu capul).
In plus, la friciune, vom face si friciunea circulara cu degetele in gurile occipitale (ale
nervului Arnold - vezi nevralgia de nerv Arnold).
Vibraia:
Se va realiza pe traseele geluirii:
- cu doua degete paravertebral;
- cu toata palma paravertebral si pe latura laterala (muchii trapezi);
- cu 1-2 degete pe marginile gurilor nervului Arnold.
Baterea:
Sub cele trei forme, in special in unghiul costo-vertebral.
Miscari dupa masajul coloanei cervicale
- flexia si extensia gatului (capului): pentru extensie o mana sta in cretet, iar cealalt sub
vertebra C7; pentru flexie minile se inverseaz : una sta pe cretet si cealalt pe piept;
- miscari de lateralitate: spre stnga si spre dreapta; o mana sta pe cretet, cealalt fixeaz
umrul spre care aplecam capul;
- miscari de rotaie: spre dreapta, spre stnga; cu o mana pe brbie tragem, iar cu cealalt
poziionata dupa ureche, mpingem, mai intai intr-un sens, apoi in celalalt (- pacientul priveste
spre umr);
- circumducia: o mana pe cretet, cealalt sub C 7, aplecam capul nainte, cu brbia in piept,
facem rostogolire ampla a gatului/capului, astfel incat sa treac prin toate cele patru puncte
cardinale, de 3-4 ori; oprim capul cu brbia in piept pentru o secunda si reluam micarea in
sens invers, de acelai numr de ori. In final ne oprim, tot cu brbia in piept, revenim cu capul
in poziia normala, prindem cu podul palmelor e osul de dupa ureche, iar cu degetele
deasupra urechii (prindem urechea in caus, cu degetele in sus) si facem traciuni-ridicri ale
capului = elongaie asupra vertebrelor cervicale.
Putem ncheia si cu o netezire.

26

Masajul capului
Topografie: calota craniana
Anatomie:
Oase:
- oasele calotei craniene:
- anterior: osul frontal;
- posterior: osul occipital; acestea sunt oase nepereche;
- lateral: 2 oase temporale, situate la nivelul tmplelor;
- lateral superior: 2 oase parietale.
Temporalele si parietalele sunt oase pereche.
Muchi: muchiul pielos al scalpului
Poziia pacientului: stand pe un taburet.
Poziia terapeutului: in spatele si in lateralul pacientului.
Planul sagital (linia care unete nasul cu proeminenta occipitala): mparte calota in doua:
dreapta si stnga.
Planul frontal principal (median lateral: unete urechile): mparte calota in doua: fata si spate.
Cretetul/vrful capului = vertex
Execuia masajului capului
Neteziri:
1). stm lateral de pacient, intr-o parte: punem o mana la frunte si degetele celeilalte mini
sub occipital si netezim scalpul, degetele intrnd prin par si ntlnindu-se in vertex, dupa care
se ridica; netezim separat calota dreapta, apoi stnga;
2). stm in spatele pacientului: punem degetele de la ambele mini la nivelul tmplelor (in fata
urechii) si netezim pana in vrful capului; apoi degetele in spatele urechii, la baza occipitalului
si netezim de asemenea pana in vertex.
Practic sunt patru neteziri in total: partea dreapta-partea stnga (= prima netezire), partea din
fata-partea din spate (a doua netezire).
Geluirea, friciunea si vibraia
Se realizeaz tot pe traseele netezirilor, cu ambele mini odat, cu toate degetele odat.
Framantari si bateri nu avem.
Miscari dupa masajul capului
1). fixam bine cu degetele la nivelul parietalelor pielea capului si mobilizam scalpul de pe
calota craniana: in sus si in jos;
2). uoare presiuni laterale si antero-posterioare.
Ne putem ntlni cu cteva situaii: chelie (se poate face masaj, cu o pictura de ulei); periua
(de evitat sa facem masaj); par de lungime normala (scurt spre mediu: cel mai bine se face
masajul capului); par lung (ridicam minile dupa ce trecem 10-15 cm prin par).
27

Masajul feei si al frunii

Anatomie
Oase:
- la frunte avem osul frontal;
- la fata avem mandibula (maxilarul inferior) si maxilarul superior (stng si drept, deci doua
oase);
- umerii obrajilor sunt dai de cele doua oase zigomatice care mpreuna cu osul nazal
formeaz piramida nazala.
Muchi:
- muchii mimicii au un capt de prindere pe pielea fetei si celalalt pe os.
Poziia pacientului: pe canapea cu fata in sus, cu marginea canapelei uor ridicata sau/si cu o
pernua sub cap; sau stand pe un scaun cu sptar de obicei si cu capul sprijinit pe pieptul
terapeutului
Poziia terapeutului: la capul pacientului, in spate.
Execuia masajului fetei si al frunii
Neteziri
1). netezire principala: punem degetele la nivelul brbiei astfel: degetul 4 (inelarul), chiar pe
zona mentoniera (pe mandibula), degetul mic (5, oricular) sub brbie si degetele 3 si 2 pe fata
si netezim pana la articulaia temporo-mandibulara (pana la urechi) de la brbie spre urechi;
2). netezire secundara: cu indexul deasupra buzei superioare, la mijloc, netezim pana la
articulaia temporo-mandibulara;
3). netezire principala: punem toate degetele la baza nasului si netezim pe umrul obrajilor
pana la tmple.
Pentru frunte:
1). punem degetele la mijlocul frunii si netezim fruntea pana la oasele temporale (pana la
tmple);
2). netezim cu 1-2 degete pe sub arcadele orbitale (pe sub sprncene);
3). ochii nchii: neteziri uoare cu indexul deasupra globilor ochilor; trebuie sa avem minile
foarte curate;
4). netezirea contra ridurilor (laba de gsca de la coada ochilor): punem degetele 2 si 3 (index
si medius) la unghiul exterior al ochilor si in timp ce tragem spre ureche ndeprtam degetele
intre ele si ntindem bine pielea.
Atenie: cnd lucram fruntea sau fata separat, ochii intra si la un masaj si la celalalt.
Framantari
Cate doua linii pe fiecare parte a fetei:
1). de la regiunea mentoniera (nivelul brbiei) pana la articulaia temporo-mandibulara (linia
mandibulei);
2). plecam de la comisura bucala, prindem apoi osul zigomatic (musculatura obrazului) pana
la temporale (in fata urechilor).
Executam framantarea cu o mana, cu doua mini si contratimp.
La frunte nu avem framantari.
Totul se face ascendent.
Geluiri si friciuni
1). prima linie este cea a mandibulei: din mijlocul brbiei pana la articulaia temporomandibulara;
28

2). a doua linie: pe osul zigomatic pana la tmple.

Se pot face si pe maxilarul superior (deasupra buzei superioare).
La frunte: pe toata fruntea, fie de la centru spre tmple, fie de la un capt la celalalt.
Insistam cu friciunea pe sub arcade (inferioara si superioara), la coada ochiului si la baza
piramidei nazale.
Vibraia
Se face cu toata palma pe musculatura obrazului, pe frunte si pe sub arcade
Baterea
Cu degetele ca la pian: pe obraz, frunte, arcade.
Pe obraz: si baterea sub forma de ciupituri.
Miscari dupa terminarea masajului fetei si al frunii (kinetoterapie)
Se pot executa pasiv si activ:
- deschiderea si nchiderea gurii;
- miscari de lateralitate a mandibulei;
- miscari de anteductie si retroductie;
Doar active:
- nchiderea si deschiderea ochilor.
Putem ntlni pareze faciale masaj selectiv (de reechilibrare).

29

Masajul general
Masajul regional: se prelucreaz numai masa musculara prin neteziri, framantari, friciune cu
toata palma asupra masei musculare si batere.
Masajul zonal: este masajul concentrat asupra articulaiilor, liniilor intermusculare,
tendoanelor sau asupra unor zone de afeciuni; se fac neteziri, geluiri, friciuni, vibraii.
Masajul terapeutic: reprezint masajul regional + masajul zonal. Masajul terapeutic se aplica
doar asupra unor zone sau segmente afectate; nu exista si nu se face masaj terapeutic
general. Masajul terapeutic al unei regiuni poate dura intre 10-15 si chiar 20 minute (masajul
umrului cel mai mult; apoi spatele etc.).
Masajul general
Reprezint un masaj de ntreinere si relaxare la care se prelucreaz numai masa musculara,
ca in cazul masajului regional. Durata masajelor regionale din cadrul masajului general poate
dura intre 5-15 minute.
Masajul general dureaz 50-60 minute.
Descrierea masajului general
Pacientul/clientul va sta cu fata in jos, relaxat; ncepem cu masajul regiunii spatelui, picioarele
fiind de obicei acoperite cu un prosop. Si in cazul masajului spatelui si al membrelor inferioare
netezirile trebuie sa fie cat mai prelungi, sa cuprind fesele si soldurile. Insistam pe framantari
si pe bateri; pentru relaxarea masei musculare putem face si friciuni cu toata palma.
Urmeaz masajul membrelor inferioare: neteziri prelungi, framantari si friciuni cu doua mini
odat si bateri.
Invitam pacientul sa se ntoarc cu fata in sus si prelucram si partea anterioara a membrelor
inferioare, dupa aceeai regula. Facem si cteva neteziri pieptene pe talpa.
Aezam membrele inferioare in dubla flexie si prelucram abdomenul si toracele anterior
mpreuna; toracele anterior este opional.
Urmeaz apoi masajul membrelor superioare: dupa aceleai reguli ca la membrele inferioare,
ba chiar mai sumar, cci baterile pot fi foarte uoare sau chiar putem sari peste ele daca
muchii sunt mai puin dezvoltai.
Invitam pacientul sa stea acum in ezut pe un scaun/taburet sau pe canapea si noi, in spatele
lui, prelucram regiunea cervicala; putem face si o trecere-doua de friciuni asupra articulaiilor
vertebrale si gurilor occipitale.
Opional, putem ncheia cu cteva neteziri pe cap.
In cazul obezitii cel mai mult se insista pe framantari; vom prelucra esutul adipos uor intre
degete pentru a nu face vnti. Tot in cazul obezitii putem intercala intre masajul regiunilor
miscari active, in special pentru abdomen.
Durata totala: daca masajul a fost executat in ritm mai alert, va dura 45-50 min.; in ritm
normal: 50-60 min.; cu exces de zel: peste 60 minute.
Intensitatea masajului va creste uor, o data cu numrul edinelor. La un masaj general se
distruge un numr important de celule imbatranite care sunt preluate apoi de circulaia
sangvina ajutnd astfel la rentinerirea esuturilor.
Este foarte indicat ca masajul sa fie asociat cu exerciii fizice: gimnastica medicala, alergri
etc.
30

De asemenea, cnd urmrim o accentuare a efectului relaxant, masajul se va asocia cu

proceduri de termoterapie: bai calde, mpachetri, sauna etc.
Masajul anticelulitic
Este un masaj terapeutic.
Se face mai intai un masaj regional pe regiunile/segmentele afectate, dupa care se trece la
masajul terapeutic zonal, insistnd pe framantari, in special pe cea contratimp; vom cuta sa
prindem o masa cat mai mare de esut adipos, astfel incat, chiar daca lucram cu o intensitate
ceva mai mare, sa nu producem leziuni; baterile vor fi uoare.
Putem insista si pe friciuni, cutnd sa imbunatatim structura si sa redm elasticitatea
esutului conjunctiv, a stratului adipos si a dermei(pielii).
Pentru a mari efectul, masajul anticelulitic se poate combina cu proceduri de mpachetare la
cald (de obicei cu parafina), si cu creme/substane termoactive care sa mreasc
microcirculatia in esut.

31