In acest capitol sunt prezentate relatiile care pot aparea intre comert, locuri de munca si

salarii. De asemenea sunt luate in considerare si situatiile in care o tara importa mai mult
decat exporta, lucru ce conduce la un deficit de comert.
Este adevarat ca importul afecteaza job-urile insa un afecteaza direct economa. Pe langa
faptul ca acest domeniu nu este singurul care poate afecta aria joburilor, avem ca exemplu si
tehnologia.
Inca un lucru care trebuie mentionat este faptul ca in general comertul poate crea si poate
distruge joburi, insa deocamdata un putem sti cu certitudinea daca poate afecta per ansamblu
angajarea. Chiar daca sa incercat acest lucru, totul a fost in zadar pentru ca mereu impactul
generat de comert a fost aproape 0. Rata totala de angajare nu reprezinta o functie a
comertului intenational, ci numarul de oameni ce reprezinta forta de munca. fig 4.1
De obicei rata de somaj (spatiul dintre cele doua linii in graficul 4.1) este influentata de ciclul
de business si nu de schimbarile sau fluxurile din comert. Pentru a avea o vedere de ansamblu
mai buna in graficul 4.2 este prezentata o comparatie intre rata de somaj si importul de bunuri.
(la pag 107 in continuare e prezentat fix graficul pe ani).
In general totusi de-a lungul anilor crearea de job-uri a fost mai mare decat disparitia lor si
acest lucru e normal intr-o economie dinamica in continua schimbare. Depinde mereu de
perioada anului si de anul in sine (recesiune ca in 2008 sau crestere econmica ca la inceputul
fiecarui deceniu din 1980 incoace).
La intrebarea Ce vina au importurile in pierderea de joburi din fiecare an, raspunsul
cuprinde o serie de elemente care alcatuiesc nebunia pietei de munca. Se face referir la
gusturile consumatorilor, cresterea productivitatii sau inovatia tehnologiei. Totusi palmarezul
tuturor motivelor nu ar putea fi dezbatut deoarece acestea sunt varii si prezinta interconexiuni.
Studiile au aratat mereu ca nu exista nicio conxiune intre locurile de munca brute si comertul
international. Acesta nu influenteaza reducerea de job-uri, insa nici nu se stie cu siguranta ca
locurile de munca care dispar din cauza comertului se refac in alte domenii de activitate. Aici
intervine macroeconoma care asigura o balanta in ceea ce priveste crearea sau disparitia
locurilor de munca. De asemenea Banca Nationala SUA poate lua masuri si poate micsora
politicile monetare pentru a reveni la ciclul normal. (cresterea locurilor de munca).
Totusi, in discursurile politice comertul reprezinta o chestiune dusa la extrem si folosita in
scopuri exagerate. De exemplu, in 1990 Acordul Nord American al Comertului Liber, a creat
disensiuni intre opozantii si cei care agreau NAFTA in ceea ce priveste locurile de munca.
Parerile erau impartite insa niciunele nu puteau prezice cu adevarat ce se putea intampla cu
job-urile. Acest lucru s-a adeverit dupa experienta din 1994 (NAFTA a creat un program
pentru cei care erau afectati de acord- ii consiliau sa ii gaseasca de munca) deoarece temerile
au fost nefondate. NAFTA a reusit sa ridice rata de angajare in SUA la 10 milioane.
Pana si analistii au stabilit ca 1 Miliard de dolari din exporturi poate crea 13,000 de locuri de
munca (si vice versa in cazul importului). In acest caz, acordul intre US si Mexic ajungea sa
creeze 200.000 de locuri noi de munca, dar totul s-a incheiat cu caderea peso-ului in 1994.

In ceea ce priveste vremurile recente, recuperarea SUA dupa recesiunea din 2001 a fost mai
lenta. Asta nu inseamna ca vina o are comertul, ci faptul ca s-au inmultit cererile pentru
sederea acasa.
Ultima recesiunea, cea din 2007, s-a datorat colapsului din lumea imobiliara caruia i se
asocieaza problemele financiare. Cu toate ca politicile de comert in mod normal nu
influenteaza crearea de locuri de munca, peste tot in lume sunt incadrate in acest domeniu.
Cu toate astea comertul influenteaza atat diferite sectoare din economie cat si salarial platit
angajatilor.