EVALUARE: FOBII, PANIC, ANXIETATE

DIFUZ
J. Cottraux
ISTORIC sI PREZENTARE: Aceasta scala deriva din doua surse.
1. Scalele care masoara simptomele-tinta ale fobiei, puse la punct de Marks si colaboratorii
(1977), traduse si adaptate n franceza (Cottraux, 1979, Bouvard si Legeron, 1985)
2. Criteriile de atacuri de panica descrise n DSM-III R (1987). O prima versiune a scalei
corespunzatoare cu DSM-III (1980) a fost publicata (Cottraux, Bouvard si Legeron, 1985).
Prezentam aici scala n varianta sa actuala, care corespunde criteriilor DSM-III R (1987).
CONSTRUCIE: Pentru evaluarea fobiilor, am nregistrat scalele de simptome fobice tinta
publicate de Marks si colab. (1977). Au fost testate mai multe prezentari scrise referitoare la
ceea ce este un atac de panica si anxietatea generalizata pe un numar de 50 de pacienti fobici cu
ameliorare progresiva. Scala a fost ulterior utilizata pentru a masura modificarile terapeutice ale
subiectilor fobici (agorafobie, fobii sociale si fobii simple) sau obsesivi, n cursul terapiei
comportamentale. Este vorba de o scala care este:
- cantitativa: permite masurarea a trei dimensiuni: fobii, atacuri de panica, anxietate difuza.
Masuratoarea se refera la saptamna trecuta.
- calitativa: permite verificarea faptului ca pacientul prezinta criteriile DSM-III R referitoare la
tulburarile de panica. Masuratoarea se refera la luna care a trecut.
STUDIU DE VALIDARE: O validare convergenta a partii de fobii a scalei a fost realizata la
pacienti agorafobici si fobici sociali. Corelatii semnificative au fost gasite la scorurile
chestionarului starilor de frica, acesta fiind validat n versiunile sale engleza si franceza. La 34
fobici sociali s-a gasit o corelatie de .41 (p<.01) ntre scorul de fobii sociale ale chestionarului
de temeri si scorul obtinut la fobia principala pe scala prezenta. La 45 de agorafobici s-a gasit o
corelatie de .51 (p<.01) ntre scorul agorafobiei din chestionarul de temeri si scorul fobiei
principale pe scala prezenta. Scala este sensibila la modificarile terapeutice n ceea ce priveste
scorurile fobiilor, panicii si anxietatii difuze la 81 subiecti agorafobici cu atacuri de panica,
tratati prin terapie cognitiv-comportamentala (Cottraux, 1986). Scala este sensibila si la efectele
chimioterapiei antidepresive (Ansseau, 1989).
MOD DE APLICARE: Este vorba despre un instrument care poate fi folosit ca o scala de autosau de heteroevaluare. O prezentare adecvata joaca un rol important pentru o ntelegere buna
din partea subiectului. Examinatorul trebuie sa aiba la nceput un interviu cu subiectul pentru a
preciza cele trei tipuri de anxietate pe care acesta le poate prezenta. Aceste tipuri de anxietate
sunt adesea percepute ntr-o maniera globala de catre subiect, ca o indispozitie generala sau ca o
boala fizica. Examinatorul si subiectul definesc mpreuna cele 2 situatii fobogene principale
care reprezinta un handicap (astfel nct transformarea lor prin terapie ar modifica considerabil
viata subiectului). Aceste situatii trebuie stabilite imediat, nainte ca subiectul nsusi sa coteze
itemii fobie I si fobie II. Daca scala este utilizata pentru autoevaluare, examinatorul trebuie sa-i
explice subiectului ceea ce se ntelege prin panica, anxietate generalizata, nainte ca acesta sa
coteze itemii corespunzatori. Daca scala este utilizata pentru heteroevaluare, examinatorul
trebuie, n plus, sa citeze frazele corespunzatoare ale scalei pentru fobii, atacuri de panica,

anxietate generalizata si, eventual, sa dea cteva explicatii daca acestea sunt cerute de catre
subiect.
COTARE: sapte scoruri pot fi derivate din aceasta scala:
1). Fobie I (ntindere 0 - 8)
2). Fobie II (ntindere 0 - 8)
3). Scor mediu al fobiilor I si II (ntindere 0 - 8)
4). Frecventa atacurilor de panica (ntindere 0 - 8)
5). Numarul simptomelor de panica n sensul DSM-III R (ntindere 0 - 13)
6). Intensitatea anxietatii generalizate (ntindere 0 - 8)
7). Scor global de anxietate: poate fi obtinut prin nsumarea scorului mijlociu al fobiilor I si II
cu frecventa atacurilor de panica si cu intensitatea anxietatii generalizate (ntindere 0 - 24).
Doi itemi calitativi permit cunoasterea prezentei sau absentei la subiect a criteriilor DSM-III R
referitoare la panica.
APLICAII: Aceasta scala a fost utilizata n tarile anglo-saxone si n Franta pentru masurarea
repetata a trei tipuri de anxietate n cursul evaluarii tratamentelor comportamentale sau
chemoterapeutice. Nu a fost utilizata n epidemiologie unde chestionarul de temeri este fara
ndoiala mai adaptat.
INTERESE - LIMITE: Avantajul acestei scale este simplitatea sa si usurinta cu care se
administreaza: este completata n mai putin de 5 minute. Totusi, trebuie subliniat faptul ca o
ntelegere deplina a celor 3 tipuri de anxietate si a delimitarii lor trebuie sa existe pentru pacient
si pentru examinator, ceea ce nu este ntotdeauna usor datprita dificultatii practice si teoretice de
a face distinctia ntre anxietate - panica si anxietate generalizata. Doar fragmentul fobii al
scalei a primit pna acum o validare concurenta. n fine, Este vorba de o masurare ipsativa a
comportamentului fobic: fiecare subiect este confortabil cu sine nsusi, pentru ca sunt definite
mpreuna cu el comportamentele-tinta sau situatiile fobogene care-i sunt specifice. Este, deci,
preferabil de completat aceasta masuratoare cu chestionarul de temeri care contine 15 itemi
fobici standardizati, regrupati n trei grupe: agorafobie, fobie de snge si de rani si fobii sociale.
Chestionarul de temeri si scala Fobii, panica, si anxietate difuza sunt complementare n
evaluarea anxietatii.

EVALUARE: FOBII, PANIC, ANXIETATE DIFUZ J. COTTRAUX

NUME ________________________, PRENUME _____________________________ SEX
________, VRST ______________, DATA ____________________________
FOBII
De definit mpreuna cu subiectul cele doua situatii fobogene principale.
Vindecarea lor va schimba considerabil viata subiectului.
Fobia
_______________________________________________________________________

Fobia
_______________________________________________________________________

II

Evaluati intensitatea nelinistii dvs. si gradul dvs. de evitare n cazul fobiilor I si II, marcnd un
X n casuta corespunzatoare. Utilizati scala centrala (de la 0 la 8). Nu marcati dect un singur X
pe scala pentru fiecare dintre cele doua fobii.
Fobia I
Fobia II
0
Nici o indispozitie n acesta situatie
0
1
1
2
Ma simt nelinistit, dar nu evit situatia
2
3
3
4
mi este destul de frica si am tendinta de a evita 4
situatia
5
5
6
mi este frica de situatie si o evit pe ct posibil
6
7
7
8
mi este foarte frica de situatie si o evit 8
ntotdeauna
ATAC SPONTAN DE PANIC
1). Ati resimtit saptamna trecuta atacuri spontane de panica n care sa va fi simtit dintr-o data
terorizat(a) fara vreun motiv aparent. Aceste atacuri survin n afara situatiilor pe care dvs. le
evitati de obicei. Ele sunt de scurta durata: 1 min - 2 ore (maximum). Intensitatea maxima este
atinsa n mai putin de 6 minute.
Marcati dedesubt
Niciodata
Cel putin o data
Cteodata
O data pe zi

0
1
2
3
4
5
6
7

De mai multe ori pe zi

2). n timpul acestor atacuri de panica ati simtit urmatoarele fenomene:

1

Respiratie ntrerupta, sufocare

DA

Neatentie, instabilitate, lesin

Palpitatii, puls accelerat

Tremuraturi sau secuse musculare

Transpiratie

Senzatia de a fi sugrumat

Greata sau jena abdominala

8
9

Stranietate, irealitate a sinelui sau a lumii

exterioare
Amorteala, atipire

10

Caldura, frisoane, cald-frig

11

Durere, jena toracica

12

Teama de moarte

13

Teama de a nnebuni sau de a comite un act

necontrolat
TOTAL DA

NU

3). Ati simtit asemenea atacuri spontane de panica de cel putin 4 ori n ultimele 4 saptamni?
Marcati casuta coresaunzatoare.
DA
NU
4). Cel putin unul dintre aceste atacuri a fost urmat de o perioada de cel putin o luna de frica
persistenta ca va urma un alt atac ? Marcati casuta respectiva:
DA
NU
ANXIETATE GENERALIZAT
n ce grad ati simtit constant o neliniste, o tensiune, o insomnie, o lipsa de concentrare sau
agitatie n cursul ultimei saptamni ? Nu notati aici fobiile, ritualurile, panicile, ci anxietatea
prezenta n mod constant: zgomotul de fond al anxietatii.
Marcati dedesupt:
Nici o problema
1

Problema usoara
Problema moderata
Problema severa
Handicap sever

2
3
4
5
6
7
8