Brndu de toamn

Colchicum autumnale
Crocus Saffron

Fam. Liliaceae

Studenta anului V
gr. F1108
Gaivas Doina

Etimologia
denumirii plantei
Denumit la inceput de Plenius colchicon ,
apoi colchicum , denumirea genului este
forma latina a grecescului Kolchikon, adica
Colchis (Colhida) localitate pe malul
Marii Negre , unde dupa Dioscorides
aceasta planta creste, autumnale se refera
la faptul ca infloreste toamna.

Brandusa de toamna este o

planta ierbacee
monocotilidonata, vivace,
inalta de 20-45 cm.
In pamint are un bulb carnos,
invelit in scuoame brune.
Primavara rasar 3-4 frunze
lunguiete, cu marginile intregi,
in mijlocul carora iese ovarul
pe cale de transformare in
fruct.

Fructul este o capsul lunga de

4,5-6,5 cm si cu un diametru de cca.
2-2,5 cm. In lunile iunie-iulie, fructele
sunt deplin dezvoltate, capatand o
forma ovala, iar culoarea verde de la
inceput devine albicioasa. In acest
stadiu, semintele au culoarea alba.
Cand capsulele sunt complet coapte,
ele se deschid prin trei despartituri,
lasand sa cada semintele devenite
brune care ajung la maturitate n
primvara urmtoare,de culoare
brun, ce se deschide prin trei valve
i conin numeroase semine.

Dupa vestejirea frunzelor,

prin luna septembrieoctombrie, apar 1-3 flori de
culoare violet-purpurie.
Fiecare floare este formata
din 6 petale, unite la partea
inferioara intr-un tub lung
de 20-30 cm care inconjoara
ovarul, aflat in pamant, fixat
de bulb.

Raspindirea
Planta este raspindita in Europa , intilnita
frecvent pe teritoriul judetelor Cluj,
Maramures, Brasov, Prahova, Arges,
Valcea, la noi in tara mai des se intilneste
la nordul Moldovei
Creste pe soluri luto-nisipoase in finete,
poieni, livezi in zone de deal .
Se cultiva in parcuri cu scop ornamental.

ORGANELE OTRAVITOARE ALE

PLANTELOR
Toata planta mai ales:
SEMINTELE si
BULBO-TUBERCULII

Compozitia chimica
Semintele contin 0,30 - 0,60%
maximum 1% alcaloizii
tropolonici:principalii fiind
Colhicina si colhamina.
Colchicina este foarte toxica ,
acest fapt datorindu-se
gruparilor metoxi de pe nucleu.
Aceasta ipoteza este sustinuta
de toxicitatea mai scazuta a
colchiceinei, produs ul de
hidroliza al colchicinei.

COLHAMINA

Mecanismul actiunii
Colchicina, alcaloid extras din
Colchicum autumnale L. scade productia de
acid lactic de catre leucocite si implicit,
scade depuneriea cristalelor de urati acestui
fapt se datoreaza actiunea antiinflamatorie
specifica in criza acuta de guta.
Colchicina si Colhamina actioneaza asupra
mecanismului careochinezei impiedicind
mitoza in metafaza , fapt ce este utilizat in
leucemii.

Motivele otravirii
Ingestia florilor foarte
atragatoare prin coloritul sau.
Laptele provenit de la caprele , oile si
bovinele ce au pascut aceasta floare,
insa aceste animale au o inexplicabila
rezistenta la componentele toxice
prezente in Colchicum autumnale , in
schimb laptele lor devine toxic pentru
oameni, periculos in deosebi pentru
copii si persoanele sensibile

n ordinea gravitii i a apariiei n timp,

simptomele intoxicaiei cu brndu de
toamn sunt:

- salivaie abundent, iritarea stomacului i a intestinului cu dureri,

vom;
- diaree puternic, apoi nsoit de colici;
- retenie urinar;
- deshidratare pronunat;
- convulsii nsoite de delir;
- paralizia;
- oprirea respiraiei i moarte.

Primul ajutor medical

Spalaturi stomacale
Suspensie de carbune activat
Antidoti: belladonae, balzamin, santolin.

Intrebuintarea in medicina
stiintifica
Brandusa de toamna are proprietati
analgezice,
antiinflamatoare,
antigutoase,
antiulceroase
antireumatice.

Indicatii terapeutice
INTERN: leucemie, cancer hepatic, cancer al splinei,
cancerul intestinelor, cancer renal, cancer al pielii,,
tumori benigne (fibrom, fibroadenom, chisturi),
afeciuni ale pielii datorate intoxicrii lente a
organismului (psoriazis, sclerodermie, acnee
persistent), gut n faza acut i subacut, dureri de
diverse naturi, febr, ulcere ale gambelor.
EXTERN: reumatism, rni cu vindecare dificil

Forme farmaceutice
PULBEREA DE SEMINE DE BRNDU DE
TOAMN
TINCTUR DE SEMINE DE BRNDU DE
TOAMN

Intrebuintarea in homeopatie
Tinctura -mama se prepara din bulbul proaspat,
recoltat primavara.
Tipul de Colchicum este reumatic sau gutos cu o
circulatie venoasa proasta si cu fata
bolnavicioasa si edemata, friguros si obiectiv
rece, cu memorie deficitara, trist, irascibil si
prezentind o hiper sensibilitate senzoriala, mai
ales a mirosului.
In caz de reumatism sau guta local se aplica
pomada sau comprese cu tinctura-mama pina la
cea de a 3-a dilutie decimala.

Traditii populare
Denumirile populare cee mai cunoscute:
Sofranas sau fals sofran.
Se credea ca florile apara de brinca, de aceea se mincau
toamna. Se mai foloseau la rani, degeraturi si contra
reumatismului. In unele zone se spalau pe cap cu decoctul
plantei pentru cresterea parului si contra pediculozei, in alte
zone se ungeau pe piele pentru a nu-i musca
puricii, iar fetele o puneau in
smintina si apoi se ungeau cu
ea pe fata, ca sa se rumeneasca.

Din istoricul plantei

Colchicina, alcaloidul din bulbul brnduei de toamn era
otrava preferat a Medeei i, printre altele, era utilizat
de sclavi pentru a se sinucide, atunci cnd nu-i mai
suportau condiia.
n anul 400 EN, Jaques le Psychriste, principalul medic al
mpratului Bizanului Leon I de Tracia i adept al
remediilor drastice, i-a tratat stpnul care suferea de
gut cu amestecuri purgative complexe obinute din
plante. Printre acestea se numra i cel n proporii
egale de hermodactil (colchicos) i scamonee, un suc
rinos din rdcina de Convulvulus scamonneea.

Reabilitarea colchicinei ca medicament

antigutos a fost fcut de medicul vienez
Anton von Stock. Un gutos celebru, Bejamin
Franklin, a introdus-o n SUA n anul 1798.
n sfrit, n anul 1857 Oberlin a izolat
colchicina, alcaloidul principal din Colchicum
autumanle, iar formula sa a fost stabilit de
Dewar abia n anul 1954.

Legende:
Una dintre legendele brandusei are
legatura cu Sfantul Valentin, de
unde si simbolul brandusei, de floare a
iubirii. Se spune ca Sfantul Valentin, in
perioada in care a fost inchis in temnita
a indragit pe fiica oarba a unui
gardian. Sfantul Valentin i-a trimis
acestei fete o brandusa, puterile
vindecatoare ale acesteia redandu-i
vederea fetei. Cel dintai lucru pe
care fata l-a vazut a fost brandusa si
biletul trimis de Valentin pe care scria
celebrele cuvinte: Din partea
Valentinului tau.

O alta legenda legata de branduse... Se spune ca

Brandusa de primavara si Brandusa de toamna au
fost doua surori frumoase, alungate in frig de mama lor
vitrega: pe una a alungat-o intr-o primavara timpurie iar
pe alta intr-o toamna tarzie. Vazandu-le necajite,
Dumnezeu le-a prefacut in flori. De-atunci ele se tot
cauta, fara sa se poata intalni vreodata. Una, floarea
celor vii, infloreste primavara, iar cealalta, floarea celor
morti, infloreste toamna. Se spune ca cine va aduna
branduse de primavara si le va uni in cununa cu cele
de toamna, ca ele sa-si spuna dorul, apoi le va da
drumul pe apa, face o fapta buna, pentru care
Dumnezeu ii va ierta multe pacate.

Una dintre legende se pierde in negura timpului. Demult, demult, intr-o

imparatie de la marginea lumii, traia o fata frumoasa cum nu se mai
vazuse. Si nu doar frumoasa la trup era aceasta, ea era si buna la suflet si
harnica foc. Numele ei era Brandusa si era slujnica la palat. In apropierea
palatului era o padure intinsa unde ori de cate ori avea putin timp liber
fata se plimba. Inimioasa, ea salva animalele prinse in capcanele
vanatorilor si le ingrijea pana se faceau bine. O mare bucurie ii cuprinde
inima de fiecare data cand reusea sa mai salveze cate o biata vietate:
caprioara, iepuras sau bursuc. Intr-o primavara, mergand ea prin padure,
fermecata de frumusetea naturii renascute s-a ratacit. Oricat s-a straduit
ea sa gaseasca drumul inapoi spre casa, nu a reusit. Intunericul s-a lasat
si ea era din ce in ce mai inspaimantata de zgomotul padurii. Mergand in
nestire la un moment dat ea a cazut intr-o prapastie adanca. Aici au gasito dimineata, animalele carora fata le salvaze viata. Din
pacate, Brandusa murise, si oricat au incercat ele sa o readuca la viata,
nu au reusit. Necajiti, plangeau toti de mila blandei fete. Si fiecare lacrima
care cadea din ochii lor se transforma intr-o floare frumoasa, fina si
gratioasa ca si fata cea buna. Iar culoarea florii avea culoarea ochilor
frumosi ai fetei. Asa se face ca, in fiecare primavara, cand caprioarele,
iepurasii, bursucii sau alte vietati incep sa umble prin paduri, isi amintesc
de fata cea miloasa si plang inca dupa ea. Lacrimile lor se transforma in
branduse care impanzesc padurile si vaile luminoase.

MULTUMESC PENTRU ATENTIE!!!