Sunteți pe pagina 1din 5

EVALUAREA CHELTUIELILOR PUBLICE

Se realizeaz pe baza unor indicatori menii s exprime eficiena, eficacitatea i economicitatea cheltuielilor
publice.
Eficiena cheltuielilor publice
exprim dimensiunea optim a unui raport determinat ntre eforturile financiare (consumul de resurse
financiare publice) i efectele comensurabile sau estimative ce se pot obine de pe urma obiectivelor
finanate de ctre stat.
Eficacitatea cheltuielilor publice
exprim raportul dintre efectele obinute i cele prevzute.
Economicitatea cheltuielilor publice
exprim raportul dintre eficacitatea cheltuielilor publice i gradul de realizare a rezultatelor prevzute.
Condiii ale realizrii eficienei cheltuielilor publice:
posibilitatea alegerii alternativei celei mai puin costisitoare, n raport cu rezultatul final al serviciului public;
maximizarea utilitii consumatorilor prin mbuntirea calitii modului de funrizare a serviciului public.
EFICIENTA CHELTUIELILOR PUBLICE

Alegerea alternativei celei mai putin


costisitoare, in raport cu rezultatul final al
servicului public, pentru care se doreste
cresteterea cantitativa a serviciului public

Optimul Pareto
criteriu de evaluare a actiunilor guvernamentale
o alocare a resurselor se realizeaza in sens Pareto, daca
nu afecteaza bunastarea altui consummator
eficienta schimbului: bunurile si serviciile trebuie
allocate astfel incat sa se atinga maximul de satisfactie al
consumatorului
eficienta tehnica: un factor de productie poate fi realocat
in scopul cresterii productiei unui bun, fara a se reduce
productia altui bun
eficienta
omniprezenta:
sistemul trebuie
sa-si
maximizeze productia,in sesnul ca un factor de productie nu
poate fi realocat pentru producerea altui bun care al putea
face pe un consummator sa fie mai multumit in detrimental
altui consummator
conditii: informare perfecta, maximizarea utilitatii,
maximizarea profitului, concurenta perfecta, nu exista
externalitati

Maximizarea utilitatii la consumator

Analiza cost beneficiu


o abordare mai obiectiva si
masurabila a actiunilor care trebuie
intreprinse in interes public
este o metoda frecvent folosita in
deciziile de infrastructura publica
referitoare la apa, canal, transporturi
daca toate beneficiile, in termeni
monetar, sunt mai mari decat costurile,
atunci proiectul este de interes public
criteriul Hicks-Kaldor: o actiune
guvernamentala este de interes public,
daca beneficiile sau castigurile
rezultate din aceasta actiune sunt mai
mari decat costurile sau pierderile
rezultate

Orientri moderne privind eficiena cheltuielilor publice


1)serviciile publice nu trebuie s fie furnizate ntotdeauna n mod gratuit
2)oriunde este posibil, furnizarea public de servicii publice s fie nlocuit cu furnizarea privat
3)opiunea privind furnizarea serviciilor publice poate fi restabilit la mecanismele cvasipia prin utilizarea de
cupoane sau bonuri valorice.
atunci cnd un serviciu nu este transferabil direct sectorului privat, opiunea ofertantului poate fi restabilit
ctre consumator prin introducerea cupoanelor;
acestea ar trebui s fie rscumprabile prin achizionarea unui serviciu specific, de la furnizori alternativi;
se introduc recompense pentru X-eficien, stimulnd mecanismele pieei n sectorul public.

Analiza surplusului consumatorului i teorema Hicks Kaldor


Surplusul consumatorului este definit, din punct de vedere graphic de suprafaa dat de modificarea preului
de cumprare de la un nivel superior acceptat iniial de cumprtor la un nivel inferior ca urmare a scderii
acestuia.
Surplusul consumatorului
D

C0
P0

S1

S2

C1

P1

q0

q1

Sursa: Vcrel i Colectiv, "Finane publice", Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2003, pag.168
Explicaii Figura nr. 4.5.:
Q f ( pq) ;

dq
0
dp
p1

RC f (p)dp p 0 c 0 c1 p1 ,RC reprezint variaia surplusului (rentei) consumatorului


p0

Concluzie:
considernd S1 ca fiind aria P0P1AC0 i S2 ca fiind aria AC0C1, RC = S1 + S2, pentru asigurarea Sc => pvanzare
ar trebui s se menin sub cele de echilibru.
Pvz < Pc
Surplusul prductorului este definit, din punct de vedere grafic de suprafaa dat de modificarea preului de
cumprare de la un nivel inferior acceptat iniial de cumprtor la un nivel superior ca urmare a creterii
acestuia.

Surplusul productorului
P

O
A

P1

O1

S2

P0

O0
O
0

Q0

Q1

Sursa: Vcrel i Colectiv, "Finane publice", Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2003, pag.169
Explicaii figura nr. 4.6.:
Q f ( p) ;

dq
0;
dp
p1

RP p f ( p )dp , RP reprezint surplusul productorului.


0

Concluzie:
pentru asigurarea Sp rezult c Pvnzare ar trebui s se menin peste cele de echilibru.
Pvz > Pe

Observaie
Variaiile preului sub influena politicilor financiare i fiscale ale statului (subvenii sau
dimpotriv, impozite indirecte) provoac modificri n sens opus (pozitive sau negative) ale
rentelor productorilor i ale cosumatorilor dac i numai dac variaia surplusului global este
pozitiv.
R = Rc + Rp > 0
Metode de evaluare a eforturilor i efectelor directe i indirecte ale proiectelor de obiective publice
1.Analiza Cost Beneficiu (ACB);
2.Analiza Cost Eficacitate (ACE);
3.Metode multicriteriale (MM).
Instrumente de lucru ale analizei cost-beneficiu
1. Valoarea actualizat (VA)
Bn
B1
B2

...
2
1 r (1 r )
(1 r ) n
unde,
r - rata de actualizare;
VA

sau VA
i 1

Bi
(4.3.)
(1 r ) i

Bi - beneficiile nete asociate proiectului.


2. Valoarea actualizat net (VAN)

VAN I 0

n
(B C)i
(B C) n
( B C )1 ( B C ) 2

...

VAN

(4.4.)

0
2
n
i
1 r
(1 r )
(1 r )
i 1 (1 r )

unde,
I0 capitalul investit;
Bi - beneficiile asociate proiectului;
Ci - costurile asociate proiectului;
r - rata de actualizare.

Observaii
1)se analizeaz numai proiectele cu VAN >O;
2)se alege proiectul care are VAN - max.
3.Rata intern de rentabilitate (RIR): reprezint acea rat de actualizare pentru care VAN=0.
n
( B C )i
VAN 0 I 0
i (4.5.)
i 1 (1 r )
sau, prin interpolare
RIR RIRmin ( RIRmax RIRmin )

VPN min
(4.6.)
VPN min VPN max

Observaii
1) se aleg proiectele cu RIR> 0;
2) se alege proiectul cu RIR max.
4.Indicele de profitabilitate (IP)
n
Bi

(4.7.)
(1 r )i
IP i 1
1
I

Observaii
1) se aleg proiectele cu IP>1;
2) se alege proiectul cu IP max.

5.Randamentul ()
IP 1 (4.7.)

Observaie
Sse alege proiectul cu max .
6.Termenul de recuperare (TR)

I
TR
B an

(4.8.)

Bi

(1 r )
i 1

n durata de via a investiiei.

Observaie
Sse alege proiectul cu TR min.