B.

FARMACOLOGIA SPECIAL
B.I.
MEDICAIA
VEGETATIV
I
NEUROMUSCULAR
In cadrul sistemului nervos vegetativ (parasimpatic i simpatic)
funcioneaz doi mediatori: acetilcolina i noradrenalina.
Medicaia SNV se clasific astfel in colinergic i adrenergic.
Medicaia colinergic cuprinde
parasimpatomimeticele,
parasimpatoliticele,
substanele cu aciune ganglionar i curarizantele.
Medicaia adrenergic cuprinde
simpatomimeticele i
simpatoliticele.
MEDICAIA COLINERGIC
Receptorii colinergici sunt de 2 tipuri: muscarinici i nicotinici.
Receptorii muscarinici sunt de mai multe tipuri (M1...M4).
Localizarea lor
este la nivelul glandelor exocrine, musculaturii netede viscerale
cu excepia sfincterelor, muchiului circular al irisului,
aparatului ciliar, cordului, vaselor, sistemului nervos central.
Receptorii nicotinici (N1, N2) se gsesc la nivelul ganglionilor
vegetativi parasimpatici i simpatici, medulosuprarenalei,
glomusului carotidian, plcii motorii i sistemului nervos
central.
B.I.1. PARASIMPATOMIMETICELE
Parasimpatomimeticele sunt substane care reproduc
efectele
stimulrii sistemului nervos vegetativ parasimpatic.
Efecte:
stimularea secreiei glandelor exocrine (mresc secreia
salivar,

lacrimal, sudoral, gastric, intestinal, pancreatic, bronic).

stimularea contraciei musculaturii netede viscerale (a
tubului
digestiv, aparatului genito-urinar i a arborelui bronic), cu
excepia
sfincterelor.
la nivelul ochiului determin contracia musculaturii
circulare a
irisului cu mioz, contract muchiul ciliar, se lrgesc spaiile
Fontana, care dreneaz umoarea apoas spre canalul Schlemm
i
astfel scade presiunea intraocular.
la nivelul cordului deprim toate funciile (contractilitatea,
frecvena, conducerea), iar la nivelul vaselor determin
vasodilataie
cu scderea presiunii arteriale.
la nivelul sistemului nervos central produc greuri,
vrsturi,
nelinite, iar in doze mari convulsii epileptiforme.
In doze terapeutice acioneaz receptorii muscarinici, iar in cele
toxice i receptorii nicotinici.
Indicaiile terapeutice: in ileus paralitic, parez vezical,
atonie
gastrointestinal; in xerostomie, sindrom Sjogren; in glaucom;
in intoxicaii
cu parasimpatolitice (ca antidot).
Contraindicaii: in astm bronic, in ulcer gastric, in boli
cardiace,
in ileus mecanic.
Clasificarea parasimpatomimeticelor:
a) parasimpatomimetice directe
b) parasimpatomimetice indirecte
a) PARASIMPATOMIMETICELE DIRECTE

Acioneaz direct asupra receptorilor muscarinici. Sunt active i

in
condiii de denervare.
Carbaminoilcolina (Miostat) are aciune mai intens i de
durat
mai lung decat acetilcolina. Se folosete ca antiglaucomatos.
Betanecol (Urecholine) se folosete in atoniile intestinale
sau
vezicale postoperatorii.
Pilocarpina este un alcaloid extras din frunzele arborelui
Pilocarpus jaborandi din America de Sud. Are un efect mai
pronunat la
nivelul glandelor exocrine. Se folosete in glaucom sub form de
unguent sau
colir 2%, dar i injectabil pentru stimularea secreiilor exocrine
sau ca
antidot in intoxicaia cu parasimpatolitice.
b) PARASIMPATOMIMETICELE INDIRECTE
(ANTICOLINESTERAZICE)
Sunt substane care nu acioneaz direct pe receptori, ci produc
inhibarea acetilcolinesterazei, enzima care inactiveaz
acetilcolina, astfel c
se ajunge la o acumulare a acestui mediator in fanta sinaptic.
Nu acioneaz
in condiii de denervare. Unele substane inhib reversibil
acetilcolinesteraza, iar altele ireversibil.
Fizostigmina (ezerina) este un alcaloid toxic extras din
Physostigma
venenosum.
Inhib
reversibil
acetilcolinesteraza. Este un
compus foarte liposolubil, care poate ptrunde in sistemul
nervos central,
determinand efecte toxice. Se utilizeaz aproape exclusiv local
sub form de
colir 0,2-0,5% in glaucom. Parenteral se poate administra in
intoxicaia
acut cu atropin sau alte parasimpatolitice.

Neostigmina (Miostin) este un compus de sintez,

hidrosolubil care
traverseaz greu membranele, fiind mai puin toxic decat
fizostigmina. Este
un inhibitor reversibil al acetilcolinesterazei. Are efectele
generale ale
parasimpatomimeticelor (stimulator al secreiilor exocrine, al
contraciei
musculaturii netede, antiglaucomatos), dar mai are i o aciune
particular la
nivelul receptorilor N2 din placa motorie, motiv pentru care se
folosete in
miastenia gravis i ca antidot in supradozare de curarizante
antidepolarizante. Doza este de 0,5 -2,5 mg pe cale parenteral
i 15-30 mg
pe cale oral.
Piridostigmina (Kalymin) se folosete in miastenia gravis.
Are
efect de durat mai lung decat neostigmina.
Anticolinesterazicele utilizate n boala Alzheimer sunt
compui reversibili care cresc cantitatea de acetilcolin din
creier. Tacrina
(Cognex), donezepilul (Aricept) i rivastigmina
(Exelon) imbuntesc
funcia cognitiv, intarzie evoluia bolii, amelioreaz starea
bolnavilor.
Compuii organofosforici sunt inhibitori ireversibili ai
acetilcolinesterazei. Se folosesc in tratamentul glaucomului
rezistent la alte
medicamente, ca insecticide i substane toxice de lupt.
Paraoxon (Mintacol) se folosete in glaucom, o pictur pe
zi.
Diizopropilfluorofosfat (Fluostigmin) se indic tot in
galucom, o
pictur pe sptman. Parationul (Verde de Paris),
metilparationul,

malationul se utilizeaz ca insecticide. Trilonii (sarin,

tabun, soman)
sunt gaze toxice de lupt. Toi compuii organofosforici prezint
o
liposolubilitate marcat, putandu-se absorbi i prin tegumente
intacte,
mucoase sau inhalator. Intoxicaia acut este deosebit de
periculoas,
putand duce la moarte dac nu se intervine in cel mai scurt timp
(cca 6 ore).
Se manifest prin criza colinergic, deoarece fiind inhibat
ireversibil
acetilcolinesteraza se produce o acumulare masiv de
acetilcolin in toate
sinapsele colinergice. Astfel, cresc abundent toate secreiile
exocrine cu
sialoree, lcrimare, hipersecreie bronic, vom, defecaie,
transpiraii, se
produc spasme ale musculaturii netede viscerale cu
bronhospasm, colici,
vasodilataie, prbuirea tensiunii arteriale, se produc fibrilaii
i fasciculaii
musculare, apar fenomene centrale - tremurturi, convulsii
epileptiforme,
com. Moartea se produce prin paralizia respiraiei.
Tratamentul se face prin
administrarea unui reactivator de colinesteraz (in primele 6
ore de la
producerea intoxicaiei) obidoxim (Toxogonin) 4-8 mg/kgc
i.v. sau
pralidoxim 50 mg/kgc in perfuzie; atropin in doze
foarte mari: 2-4 mg
odat, repetat la 1,5-4 ore; oxigen, anticonvulsivante
(diazepam); medicaie
pentru susinerea circulaiei i respiraiei.
B.I.2. PARASIMPATOLITICELE

Parasimpatoliticele sunt medicamente care impiedic efectele

stimulrii
sistemului
nervos
parasimpatic
i
ale
parasimpatomimeticelor la
nivelul receptorilor muscarinici. Nu acioneaz pe receptorii
nicotinici. Se
clasific in substane naturale, semisintetice i sintetice.
a) PARASIMPATOLITICELE NATURALE sunt atropina i
scopolamina,
alcaloizi din frunzele de Atropa Belladona (mtrguna),
Hyosciamus
niger (mselaria) i Datura stamonium (laur, ciumfaie).
Atropina este principalul alcaloid din Atropa Belladonna.
Efecte:
la nivelul glandelor exocrine are efect antisecretor
la nivelul musculaturii netede viscerale are efect antispastic
neurotrop (relaxeaz musculatura, impiedicand contracia
produs de acetilcolin)
la nivelul ochiului produce relaxarea muchiului circular al
irisului cu midriaz i paralizia acomodrii, afectand vederea
de aproape; de asemenea crete presiunea intraocular.
Efectul este de lung durat (cca 6-7 zile).
la nivelul cordului are efect dezinhibitor in condiiile unei
inervaii vagale crescute (produce stimularea contractilitii,
creterea frecvenei i imbuntirea conducerii
atrioventriculare). Produce i vasodilataie (in doze mari).
la nivelul sistemului central are efect antigreos-antivomitiv,
antiparkinsonian i de stimulare a centrului respirator bulbar.
Indicaiile terapeutice: in sialoree; in tuberculoz pentru
combaterea transpiraiilor profuze; in chirurgia oro-maxilofacial; in boala
ulceroas; in colici (abdominal, bilar, renal); in astmul
bronic; ca
premedicaie in anestezia general; in resuscitare; in boala
Parkinson; in rul

de micare (kinetoze); in asociere cu deprimante ale centrului

respirator
(morfin, hidromorfon); in intoxicaia cu compui
organofosforici; sub
form de colir in irite, iridociclite i pentru examenul fundului
de ochi.
Contraindicaiile: in ileus paralitic, in glaucom, in adenom
de
prostat.
Doza: 0,5 -1 mg odat, maximum 4 mg pe zi. Numai in
intoxicaia cu
compui organofosforici se pot da doze foarte mari.
Intoxicaia acut cu atropin, care face parte din categoria
substanelor toxice (Venena), apare frecvent in mediul rural
unde copii mici,
nesupravegheai, consum fructele frumos colorate de
mtrgun. Tabloul
clinic seamn foarte mult ce cel al bolilor infecto-contagioase
ale copilriei
(scarlatin, rujeol, rubeol). Semnele periferice sunt: roea
cutanat,
erupii, febr, chiar hiperpirexie, disfonie, disfagie (datorit
mucoaselor
foarte uscate), diagnosticul diferenial fcandu-l midriaza
extrem. Copiii
mai prezint semne centrale: confuzie, agitaie, delir, convulsii,
stare
comatoas. Tratamentul vizeaz combaterea hipertermiei
(impachetri reci,
antitermice), tratamentul convulsiilor, iar ca antidot se poate
injecta
intravenos fizostigmina, dar cu foarte mult precauie.
Scopolamina se gsete mai ales in Datura stramonium.
Are in
general aceleai efecte cu atropina, dar predomin cele centrale,
producand
chiar o deprimare a sistemului nervos central, manifestat prin
sedare

accentuat, somn fr vise. Se indic in boala Parkinson,

kinetoze,
premedicaie in anestezia general i in turbare. Se poate
administra
subcutanat sau sub form de plasture (Scopoderm TTS).
Un preparat tipizat care conine alcaloizii totali din Atropa
Belladonna este Foladon.
b) PARASIMPATOLITICELE SEMISINTETICE se obin
pornind fie
de la atropin, fie de la scopolamin.
Homatropina se folosete ca midriatic, avand o durat de 24
de
ore.
Bromura
de
ipratropiu
(Atrovent)
are
efect
bronhodilatator. Se
administreaz inhalator in crizele de astm bronic, efectele
secundare fiind
minime, deoarece nu se absoarbe aproape de loc in circulaia
general.
Bromura de butilscopolamoniu (Scobutil, Buscopan)
are
proprieti antispastice marcate, mai puin antisecretoare. Nu
are efectul
sedativ al scopolaminei, deoarece nu ptrunde in SNC. Se indic
in colic
abdominal, biliar, renal, dismenoree. Poate produce ca
efecte adverse
hipotensiune arterial i tahicardie. Doza este de 10-20 mg
odat, oral,
parenteral sau intrarectal. Exist un preparat combinat cu
metamizolul,
numit Scobutil compus, care are i efect antialgic i
antispastic mai puternic.
Tropicamida (Mydrum) este folosit pentru refractometrie
i
examenul fundului de ochi, avand o durat de aciune de cca 6
ore.

c) PARASIMPATOLITICELE SINTETICE se obin pe cale

industrial, neavand nici o legtur structural cu atropina sau
scopolamina.
Propantelina (Neopepulsan) are efect marcat antisecretor,
fiind
utilizat in tratmentul gastritei hiperacide i a bolii ulceroase in
doz de 15
mg odat.
Oxifenoniul are efect antisecretor gastric i antispastic la
nivelul
cilor biliare. Doza este de 5 mg odat.
Pirenzepina (Gastrozepin) este un antisecretor mai selectiv
la nivel
gastric, avand astfel mai puine efecte adverse. Se d in doz de
25 mg odat,
de 2 ori pe zi.
Alte parasimpatolitice: trihexifenidil (Romparkin) i
biperiden (Akineton) sunt anticolinergice cu efect central
folosite in boala
Parkinson.
Flavoxatul
(Urispas)
i
oxibutinina
(Driptane) se folosesc in
urologie, ca antispastice in incontinena urinar.
B.I.3. SUBSTANELE CU ACIUNE GANGLIONAR
Sunt un grup restrans de substane care acioneaz la nivelul
gannglionilor vegetativi simpatici i parasimpatici. Nicotina
acioneaz
bifazic (iniial stimuleaz, apoi blocheaz receptorii nicotinici),
iar
ganglioplegicele produc blocarea ganglionilor vegetativi.
Nicotina este un alcaloid lichid extras din frunzele de tutun
Nicotiana tabacum. Este o substan liposolubil care se
poate absorbi rapid
prin mucoase, piele intact i pe cale inhalatorie. Nu este un
medicament,
dar prezint importan toxicologic datorit obiceiului
fumatului. O igar

conine 9-17 mg de nicotin din care cca 10% este absorbit.

Absorbia se
realizeaz in special in plmani, dar o mic parte se poate
absorbi la nivelul
mucoasei bucale i din nazofaringe. Efectele nicotinei apar in
cca 7 secunde
de la inhalarea fumului de igar. Este metabolizat rapid in
ficat. Trece prin
placent i se secret prin laptele matern. Eliminarea se face
renal. Iniial ea
stimuleaz receptorii nicotinici, iar la doze mari ii blocheaz.
Prima dat sunt
stimulai ganglionii vegetativi parasimpatici cu creterea
secreiilor (salivar,
gastric), grea, creterea peristaltismului intestinal,
vasodilataie,
hipotensiune arterial. Apoi sunt stimulai ganglionii vegetativi
simpatici cu
descrcare de catecolamine, tahicardie, vasoconstricie i
creterea tensiunii
arteriale, efecte metabolice (hiperglicemie, lipoliz). In
continuare, este
stimulat medulosuprarenala cu descrcare mai puternic de
catecolamine i
creterea tensiunii arteriale. Prin stimularea receptorilor din
glomusul
carotidian apare hiperventilaie. In doze mari stimuleaz
receptorii de la
nivelul plcii motorii cu fibrilaii i fasciculaii musculare. In
doze foarte
mari stimularea receptorilor din SNC produce convulsii
epileptiforme.
Moartea apare prin paralizia centrului respirator. Intoxicaia
cronic sau
tabagismul se manifest prin toleran, dependen fizic.
Sindromul de
abstinen se manifest prin iritabilitate, nerbdare, anxietate,
ostilitate,

depresie, creterea apetitului. Dependena produs de fumat

este foarte
puternic. Tratamentul se face prin terapie de substituie cu
nicotin sub
form de plasture sau gum de mestecat (Nicorette),
psihoterapie,
administrarea unui antidepresiv numit bupropion (Zyban).
Recent s-a introdus in terapie vareniclina (Chantix,
Champix) care are afinitate
pentru receptorii nicotinici alfa4beta2, stimuland parial
eliberarea de
dopamin i impiedicand legarea nicotinei la acest nivel. Astfel,
este
diminuat dorina de a fuma, sunt diminuate efectele plcute
generate de
fumat i se reduce semnificativ reflexul condiionat de
recompens prin
fumat. Fumatul crete incidena bolilor cardiovasculare, a
bolilor
tromboembolice, a bronhopneumopatiei obstructive cronice i a
cancerului
bronhopulmonar (in fumul de igar exist foarte multe
substane
cancerigene, gudroane, benzpiren, etc).
Ganglioplegicele sunt substane care blocheaz ganglionii
vegetativi simpatici i parasimpatici, producand o adevrat
denervare
chimic a organelor interne. Astfel se produce constipaie,
atonie vezical,
retenie urinar, xerostomie, reducerea transpiraiei, scderea
tensiunii
arteriale, cu imposibilitatea reglrii acesteia in camp
gravitaional (colaps
ortostatic). Se utilizeaz limitat pentru obinerea unei
hipotensiuni arteriale
controlate in intervenii chirurgicale foarte sangerande (pe
tiroid) sau in

urgene hipertensive. Reprezentani: trimetafan (Arfonad),

azametoniu, hexametoniu, mecamilamina.
B.I.4. CURARIZANTELE
a) Curarizantele antidepolarizante au o molecul
voluminoas,
fiind numite pahicurare. Ele se fixeaz pe receptorii N2 din
placa motorie i
ii blocheaz, nepermiand aciunea acetilcolinei. Ii produc
aciunea intr-o
anumit succesiune, i anume grupele musculare sunt afectate
in sens
descendent. Prima dat sunt afectai muchii extrinseci ai
globilor ocular cu
apariia diplopiei, apoi apare o ptoz palpebral, mimic
inexpresiv,
cderea capului, afectarea muchilor membrelor superioare,
apoi inferioare.
In doze mari sunt paralizai muchi abdominali, intercostali i
diagfragmul.
Antidotul in caz de supradozare este neostigmina (Miostin),
un
parasimpatomimetic indirect, inhibitor de acetilcolinesteraz.
Ca urmare, se
acumuleaz acetilcolin, care deplaseaz moleculele de
curarizant.
Medicamentele care acioneaz sinergic cu aceste curarizante
sunt
anestezicele generale inhalatorii (permit scderea dozei
acestora) i
aminoglicozidele (nu se asociaz datorit riscului paraliziei
muchilor
respiratori). Curarizantele se administreaz numai intravenos,
de ctre
personal calificat (medici anesteziti).

Tubocurarina este un alcaloid obinut din curara, un

amestec de
mai muli alcaloizi extras din plante din America de Sud, din
genul
Chondodendron. Curara era folosit de btinaii din America
de Sud ca
otrav pentru sgei, pentru paralizia vanatului. Efectul ei se
produce in 1
minut, este maxim in 5 minute i dureaz cca 30 minute. Se
administreaz in
doz de 0,15 mg/kgc in perfuzie. Poate produce bronhospasm i
hipotensiune arterial prin eliberare de histamin.
Galamina (Flaxedil) este un compus sintetic cu durat de
20-30
minute. Poate produce tahicardie i hipertensiune arterial.
Pancuroniul (Pavulon) are aciune de 60 minute. Poate
produce
tahicardie.
Vecuroniu (Norcuron) are durat de aciune de 30 minute.
Ali compui: atracurium (Tracrium, mivacurium
(Mivacron).
b) Curarizantele depolarizante sau leptocurarele au o
molecul
mai subire, gracil, acioneaz diferit de antidepolarizante.
Iniial produc
stimularea receptorilor N2, dar apoi este impiedicat
repolarizarea i se
instaleaz paralizia muchilor scheletici. Datorit acestui mod
de aciune pot
produce febr muscular. Efectul lor nu se produce intr-o
anumit
scuccesiune, iar in caz de supradozare nu se pot antagoniza cu
neostigmin.
Suxametoniul (Myorelaxin, Lysthenon) se folosete
pentru facilitarea
intubaiei traheale sau pentru reducerea fracturilor. Are o
durat de aciune

scurt (4-5 min). Poate produce apnee prelungit la indivizii cu

deficit de
pseudocolinesteraz, enzima care inactiveaz suxametoniul.
Mai poate
determina hipertermie malign in caz de asociere cu anestezice
generale
halogenate.
MEDICAIA ADRENERGIC
Receptorii adrenergici sunt de 2 tipuri: alfa i beta. Cei alfa se
impart
in alfa-1, situai la nivelul vaselor, in muchiul radiar al irisului,
capsula
splenic, sfincterele tubului digestiv i al vezicii urinare,
musculatura neted
intestinal, i alfa-2, situai in vase i sistemul nervos central.
Receptorii
beta se clasific in beta-1, aflai la nivelul cordului, esutului
adipos i beta-2,
in vase, musculatura neted bronic, detrusorul vezicii urinare
i miometru.
Medicamentele
aparinand
acestei
grupe
sunt
simpatomimeticele i
simpatoliticele.
B.I.5. SIMPATOMIMETICELE
Sunt medicamente care reproduc efectele stimulrii sistemului
nervos vegetativ simpatic. In funcie de receptorii pe care
acioneaz se
clasific in urmtoarele clase:
a. alfa i beta stimulatoare
b. predominant alfa-stimulatoare
c. predominant beta-stimulatoare
a)
SIMPATOMIMETICELE
ALFA
I
BETASTIMULATOARE

Adrenalina
(epinefrina)
este
sintetizat
de
medulosuprarenal.
Se gsete sub form de soluie 1, ambalat in fiole brune.
Este o substan foarte instabil; sub aciunea aerului i a
luminii se oxideaz intrun
compus de culoare crmizie, numit adrenocrom, cu efect
psihotoxic. Are
un efect de durat scurt, timpul de injumtire fiind de cca 2,5
minute. Are
urmtoarele efecte farmacodinamice:
- la nivelul cordului - este un stimulator foarte puternic al
tuturor funciilor cardiace. Crete contractilitatea, frecvena
cardiac, conducerea atrioventricular i excitabilitatea
(efecte beta-1).
- la nivelul vaselor - produce o vasoconstricie puternic la
nivelul viscerelor, rinichiului, pielii (efecte alfa-1), dar
vasodilataie la nivelul vaselor din muchi, ficat i coronare
(efecte beta-2). Efectul asupra tensiunii arteriale este in
funcie de doz. La doze mari crete atat valoarea sistolic
(explicat prin aciunea asupra cordului de cretere a forei de
contracie), cat i valoarea diastolic (explicabil prin efectul
vasoconstrictor).
- la nivelul musculaturii netede - produce bronhodilataie,
relaxarea uterului gravid (tocoliz), relaxarea detrusorului
vezicii urinare, relaxarea musculaturii intestinului (efecte
beta-2), dar contracia sfincterelor (efecte alfa-1). Mai
contract muchii radiari ai irisului, cu midriaz activ,
capsula splenic i muchii piloerectori (produce zbarlirea
prului) (efecte alfa -1).
- efecte asupra metabolismului - stimuleaz glicogenoliza,
mobilizarea lipidelor din depozite i creterea concentraiei de
acizi grai liberi in sange (efecte beta-1). Crete termogeneza.
- la nivelul musculaturii scheletice - tremor, creterea
vitezei i
forei de contracie a muchilor striai (efecte beta-2);
- efecte endocrine - creterea secreiei de ACTH i cortizol;
- efecte central-nervoase - alert, excitaie, anxietate.

Indicaii terapeutice: in stop cardiac - 0,1-0,2 mg (sol.

diluat
1:10000) i.v. sau pe sonda endotraheal; in oc anafilactic - 0,5
mg s.c.; in
starea de ru astmatic (status astmaticus) 0,5 mg s.c.; in
asociere cu
anestezice locale pentru prelungirea efectului lor local i
impiedicarea
efectului lor general (conc. de 1/200000-1/20000); ca
decongestionant al
mucoaselor in aplicaii locale;ca hemostatic in hemoragii mici,
epistaxis,
hemoroizi; in glaucom (colir).
Reacii adverse: anxietate, agitaie, paloare, ameeli,
cefalee,
palpitaii, extrasistole ventriculare, fibrilaie ventricular,
hipertensiune
arterial cu edem pulmonar acut sau hemoragie cerebral.
Contraindicaii:
cardiopatie ischemic, hipertiroidie, hipertensiune arterial,
asocierea cu
beta-blocani neselectivi (risc de HTA sever i hemoragie
cerebral),
celelalte forme de oc.
Etilefrina (Thomasin) stimuleaz cordul, crete moderat
tensiunea
arterial, dar are o durat de aciune mai lung decat
adrenalina. Se indic in
stri de hipotensiune arterial cronic.
b)SIMPATOMIMETICELE PREDOMINANT ALFASTIMULATOARE
Noradrenalina este mediatorul principal in sistemul nervos
simpatic. Acioneaz predominant pe receptorii alfa, dar poate
aciona i pe
receptorii beta-1. Ca medicament se utilizeaz sub forma
preparatului
levarterenol
bitartrat
(Norartrinal). Produce o
vasoconstricie in toate

ariile vasculare, cu creterea tensiunii arteriale. Reflex poate

determina
bradicardie. Se indic in oc cu hipotensiune arterial, cu
precizarea c in
ocul hipovolemic trebuie mai intai refcut volemia. Se
administreaz
exclusiv sub form de perfuzie, in doz de 4 mg/1 litru sau 2
mg/0,5 ml ser
glucozat, in ritm de 10-15 pic pe minut, in funcie de valorile TA.
Ca efecte
adverse produce cefalee, hipertensiune arterial, edem
pulmonar acut,
hemoragie cerebral. Dac soluia ajunge paravenos se poate
produce
necroz local, foarte dureroas.
Fenilefrina are aciune vasoconstrictoare. Nu acioneaz pe
receptorii beta.
Nafazolina produce o vasoconstricie puternic dup aplicare
pe
mucoase. Se indic in rinite (Rinofug, Bixtonim) i
conjunctivite (Proculin).
Nu se folosete la copii mici (sub 3 ani deoarece se poate
absorbi sistemic i
poate produce apnee reflex). De asemenea, este contraindicat
la
hipertensivi i aterosclerotici. Dup aplicare prelungit poate
produce
tulburri trofice (rinit atrofic).
Alte vasoconstrictoare: oximetazolina i xilometazolina
(Olynth)
sunt vasoconstrictoare cu aciune prelungit, folosite ca
decongestionate
nazale. Nu produc tahifilaxie. Tetrazolina (Visine) se
folosete in
conjunctivite sub form de colir.
c)
SIMPATOMIMETICE
STIMULATOARE

PREDOMINANT

BETA-

Se clasific in 3 subgrupe:
c1. beta-stimulatoare neselective
c2. beta-2 stimulatoare selective
c3. beta-1 stimulatoare selective
c1. Beta-stimulatoare neselective - acioneaz atat pe
receptorii
beta-1 cat i pe cei beta-2.
Izoprenalina sau izoproterenol este un compus de sintez.
Pentru
efectele pe receptorii beta-1 se indic in oc cardiogen i bloc
atrioventricular
de gradul III, cu sindrom Adam Stokes. Pentru efectele pe
receptorii beta-2
se indic in crizele de astm bronic sub form de comprimate
sublinguale
(Bronhodilatin) sau aerosoli. Este contraindicat la astmaticii
cu cardiopatie
ischemic, deoarece stimuleaz cordul, precum i la
hipertensivi.
Orciprenalina
(Astmopent)
este
asemntoare
izoprenalinei, dar
are efecte mai blande. Se indic in astmul bronic sub form de
spray. Poate
produce tahicardie, aritmii.
c2. Beta-2 stimulatoare selective au efect
bronhodilatator i
tocolitic. Se indic in crizele de astm bronic i in iminena de
avort sau
natere prematur. Produc tremor muscular.
Salbutamol - se folosete in special in astmul bronic, durata
de
aciune este de 4-6 ore. In doze mari poate stimula i cordul.
Doza este de 48 mg de 3-4 ori pe zi.

Terbutalina (Bricanyl) sub form de aerosoli, comprimate i

fiole.
Se poate injecta i in starea de ru astmatic.
Fenoterol (Berotec) are durat de aciune de 6-8 ore.
Salmeterol (Serevent) are durat de aciune mai lung, se
administreaz la 12 ore. Se poate da i pentru profilaxia crizelor
astmatice.
Pirbuterol are durat scurt de aciune. Se folosete in
astmul
bronic.
Formoterolul este asemntor salmeterolului, fiind folosit
pentru
tratamentul de fond al astmului bronic.
Ritodrina se folosete ca tocolitic.
c3.
Beta-1
stimulatoare
selective
(cardiostimulatoare) - au
efect asupra receptorilor beta-1 din cord.
Dopamina este o substan natural, care are rol de
neurotransmitor in sistemul nervos central. Acioneaz pe
receptorii beta-1
din cord, dar i pe receptori specifici, numii receptori
dopaminergici. Se
administreaz exclusiv parenteral in perfuzie. Nu ptrunde in
creier. Se
folosete in oc cardiogen, mai ales la bolnavii oligurici,
insuficien cardiac
congestiv sever. Efectul variaz in funcie de doz. Astfel, in
doz mic
(1,5-10 microg/kgc/min) stimuleaz receptorii beta-1 din cord,
crescand
fora de contracie a miocardului i receptorii dopaminergici de
la nivel renal
cu vasodilataie la acest nivel, creterea filtrrii glomerulare i a
diurezei,
efect favorabil in condiii de oc (cardiogen). In doz mai mare
(peste 15

microg/kgc/min) produce stimularea receptorilor alfa-1 cu

vasoconstricie i
creterea tensiunii arteriale.
Dobutamina (Dobutrex) acioneaz mai selectiv pe
receptorii beta1 din cord. Se folosete in insuficiena cardiac din infarctul
miocardic acut
sau in insuficiena cardiac congestiv.
Ibopamina crete contractilitatea miocardic i fluxul renal.
Se
poate administra oral i parenteral.
B.I.6. SIMPATOLITICELE
Sunt medicamente care inhib efectele stimulrii simpaticului
sau ale
simpatomimeticelor. Se clasific in 3 grupe:
a.alfa-blocante
b. beta-blocante
c. neurosimpatolitice
a) SIMPATOLITICELE ALFA-BLOCANTE
Sunt substane care impiedic efectele alfa ale stimulrii
simpaticului
i ale simpatomimeticelor. Ele anihileaz efectul noradrenalinei
i inverseaz
efectul adrenalinei. Exist 2 grupe:
- compui sintetici
- alcaloizi din ergot
Compuii sintetici pot s acioneze prin blocarea ambelor
tipuri
de receptori alfa sau selectiv numai pe receptorii alfa-1.
Fenoxibenzamina produce o blocare ireversibil a
receptorilor
alfa. Are o durat lung de aciune. Determin o vasodilataie
arteriolar,
care determin o tahicardie reflex. Se folosete in tratamentul

feocromocitomului (tumor a glandelor medulosuprarenale,

secretant de
catecolamine) in asociere cu beta-blocante.
Fentolamina (Regitin) produce vasodilataie, tahicardie
reflex. Se
folosete in feocromocitom.
Tolazolina este un vasodilatator care se indic in tulburri de
circulaie periferic, sindrom Raynaud. Poate da ca reacii
adverse creterea
secreiilor i motilitii intestinale, tahicardie reflex. Este
contraindicat in
ulcer, colit, la coronarieni.
Prazosin (Minipress) este un alfa-1 blocant selectiv, care
produce
vasodilataie, cu scderea tensiunii arteriale, dar fr a declana
tahicardie
reflex. Are efecte favorabile asupra lipidogramei, determinand
creterea
HDL i scderea trigliceridelor i a LDL. Se folosete in forme
avansate de
hipertensiune arterial i in insuficiena cardiac congestiv.
Poate produce
hipotensiune arterial, mai ales la inceputul tratamentului, de
aceea se dau
iniial doze mici, seara la culcare, in poziie culcat. Doza este de
0,5-1 mg la
inceput, crescand treptat pan la 10 mg/zi.
Doxazosin (Cardura) se folosete in hipetrofia benign de
prostat
i HTA.
Alcaloizii din ergot
Secara cornut sau cornul de secar (Claviceps purpureea)
este o
ciuperc ce paraziteaz secara i alte graminee. Ciuperca
sintetizeaz o serie
de amine biogene i alcaloizi. Alcaloizii au urmtoarele aciuni:
- simpatolitic;

-asupra sistemului nervos central (stimulare vagal,

deprimarea
centrilor vasomotori),
-asupra musculaturii netede vasculare i uterului (efect
stimulator).
Intoxicaia cu alcaloizi din ergot a fost descris inc din
antichitate
sub numele de ergotism i se producea prin ingestia
accidental a
gramineelor infestate cu secar cornut. Se manifesta prin
demen,
halucinaii,
vasoconstricie
prelungit
cu
gangrena
extremitilor, chiar
amputaii spontane, contracii uterine cu avort la gravide.
Ergotamina in doze mici contract musculatura neted (efect
miotonic), provocand vasoconstricie. Se indic in migren
datorit
vasoconstriciei cerebrale cu sau fr cofein (preparatul
Cofedol). Se mai
folosete in distonii neurovegetative, asociat cu alcaloizi din
Belladonna in
preparatul Distonocalm. Poate produce hipertensiune
arterial, vasoconstricie marcat cu tulburri ischemice
periferice, gangrena
extremitilor (in doze mari), colici, avort i ruptur de uter
dac se
administreaz in sarcin. Dihidroergotamina (Cornhidral)
este un
derivat semisintetic obinut prin dihidrogenarea moleculei de
ergotamin. Se
indic in migren, dar i pentru efect venotonic la bolnavii cu
varice i in
hipotensiunea arterial cronic.
Ergotoxina este un amestec de 3 alcaloizi: ergocristina,
ergocornina i ergocriptina. Are proprieti alfa-blocante mai
puternice
decat ergotamina. Prin hidrogenarea moleculei sunt accentuate
proprietile

alfa-blocante i scad cele miotonice. Se obine astfel

dihidroergotoxina
(Ergoceps,
Secatoxin,
Santamin),
care
produce
vasodilataie. De asemenea,
amelioreaz oxigenarea cerebral i metabolismul neuronal. Se
indic in
ateroscleroz cerebral, tulburri de memorie, atenie i
comportament la
varstnici, postaccident vascular cerebral, profilaxia migrenei. Se
administreaz in cure, frecvent sub form de soluie pentru uz
intern, la
inceput 3x5 pic pe zi, se crete zilnic doza cu o pictur per
administrare,
pan la 3x20-40 pic pe zi, in funcie de valorile tensiunii
arteriale. Apoi se fac
pauze de 10 zile i se poate relua.
Ergometrina (Ergomet) are proprieti uterotonice,
contractand
miometrul, i inchizand sinusurile venoase de la acest nivel. Se
folosete ca
hemostatic uterin postpartum, precum i in meno- i
metroragii.
b)SIMPATOLITICELE BETA-BLOCANTE
Sunt substane care blocheaz competitiv receptorii betaadrenergici,
impiedicand efectele de tip beta ale stimulrii simpaticului i ale
simpatomimeticelor. Pot fi beta-blocante neselective i selective
(acioneaz
numai pe receptorii beta-1).
Efectele farmacologice :
- la nivelul cordului - deprim toate funciile: scad
contractilitatea,
reduc debitul cardiac, reduc frecvena cardiac, incetinesc
conducerea
atrioventricular, scad excitabilitatea.
- la nivelul vaselor - iniial pot produce o oarecare
vasoconstricie.

- asupra musculaturii netede viscerale - constricie

(bronhospasm,
contracia miometrului).
- efecte metabolice- inhib lipoliza i parial glicogenoliza
hepatic. La
diabetici cresc riscul de hipoglicemie datorit mascrii
tahicardiei i
altor semne provocate de hipoglicemie. Utilizate timp
indelungat duc la
modificarea lipidogramei, in sensul creterii fraciuniilor
aterogene
VLDL i LDL.
- efecte central nevoase - anxiolitic, reduc emoiile, combat
tremorul.
Indicaii terapeutice: in hipertensiunea arterial, mai ales
la
tineri; in cardiopatia ischemic medicaie de fond prentru
prevenirea
crizelor de angin pectoral sau dup infarct miocardic pentru
scderea
riscului de recidiv i prelungirea duratei de via; in aritmii,
mai ales
supraventriculare; in insuficiena cardiac uoar i medie; in
feocromocitom (impreun cu alfa-blocante); in hipertiroidie; in
migren
pentru prevenirea crizei; in tremor senil; in glaucom; pentru
prevenirea
rupturilor varicelor esofagiene la pacienii cu ciroz hepatic i
hipertensiune
portal; in atacul de panic i pentru controlul emoiilor la
oratori i muzicieni; ca adjuvant, in tratamentul manifestrilor
din sindromul de
abstinen la alcool.
Contraindicaii: in insuficien cardiac netratat, bloc
atrioventricular, bradicardie marcat, astm bronic, boli
vasculospastice. Se
administreaz cu precauie la diabetici, bolnavi cu BPCO

(bronhopneumopatie cronic obstructiv). Intreruperea brusc

a
tratamentului cu beta-blocani poate provoca fenomene foarte
periculoase:
crize de angin pectoral, infarct miocardic acut, aritmii sau
moarte subit.
A.Beta-blocani neselectivi
Propranololul este o substan foarte liposolubil, absorbit
aproape complet dup administrare oral. Dar se metabolizeaz
puternic la
primul pasaj hepatic. Doza este de 40 80 mg iniial pan la
160-320 mg/zi.
Intravenos se poate injecta lent sub control ECG.
Pindololul are i activitate simopatomimetic intrinsec,
scade mai
puin frecvena cardiac. Se folosete in HTA, cardiopatie
ischemic i
aritmii.
Oxprenololul se folosete in HTA, scade mai puin frecvena
cardiac.
Timololul se folosete sub form de colir in galucom.
Nadololul are durat lung de aciune
Carvedilolul (Dilatrend) are i aciune alfa-1 blocant. Se
folosete
in HTA i insuficiena cardiac (doze mai mici).
Labetalolul are i aciune alfa-1 blocant; se indic in HTA.
B. Beta -blocanii selectivi
Atenololul (Tenormin) este un compus hidrosolubil care nu
ptrunde in creier. Se administreaz in doz unic de 50-100
mg pe zi
Metoprololul (Betaloc-zok) se folosete in HTA in doz de
100-200
mg pe zi in 1-2 prize.
Bisoprololul (Concor) se d odat pe zi in doz de 5-10 mg
pe zi.
Esmololul are durat foarte scurt de aciune (t1/2 de 8
minute).

Nevibololul are i activitate simpatomimetic; se folosete in

HTA.
Betaxololul se utilizeaz local in glaucom i sistemic in HTA.
c) NEUROSIMPATOLITICELE
Sunt medicamente care nu acioneaz pe receptori, ci interfer
cu
sinteza, stocarea i eliberarea de catecolamine.
Reserpina este un alcaloid din Rauwolfia serpentina, care
golete
stocurile de catecolamine in neuronii adrenergici centrali i
periferici.
Produce o scdere a tonusului simpatic, cu vasodilataie,
scderea debitului
cardiac, scderea tensiunii arteriale. Efectul se dezvolt lent i
se menine
mult timp dup intreruperea administrrii. Se folosete in
forme grave,
avansate de HTA. In doz mare este neuroleptic antipsihotic. Se
poate asocia
cu vasodilatatoare directe i diuretice in tratamentul HTA,
existand
preparate combinate ca Hipazin, Neocristepin, Brinerdin. Ca
efecte adverse
poate produce depresie, risc de ulcer, congestie nazal,
disfuncii sexuale.
Metildopa (Dopegyt) se transform in mediatori fali i
stimuleaz
unele formaiuni nervoase centrale care controleaz inhibitor
sistemul
nervos simpatic. Produce vasodilataie, scderea TA a debitului
cardiac. Se
folosete in forme avansate de HTA, hipertensiunea de sarcin
i a bolnavilor cu insuficien renal cronic. Doza 250 mg
odat, 1 g pe zi. Ca efecte
adverse produce anemie hemolitic, sindrom lupic, afectare
hepatic.

Clonidina este un compus foarte liposolubil, care ptrunde in

creier
i produce stimularea formaiunilor centrale care controleaz
inhibitor
simpaticul (receptorii alfa-2) cu scderea marcat a tonusului
simpatic,
debitului cardiac, vasodilataie cu scderea TA. Se folosete in
forme
avansate de HTA, migren (pentru profilaxia crizelor),
tratamentul
sindromului de abstinen la opioide, alcool i tutun, durerea
din neuropatia
diabetic. In doz mare poate produce vasoconstricie prin
stimularea i a
receptorilor alfa-1. Efecte adverse: sedare, depresie, disfuncii
sexuale.

B.III.9.2.ANALGEZICELE NEOPIOIDE (ANALGEZICE

ANTIPIRETICE I ANTIINFLAMATOARE)
Sunt medicamente care prezint aceste 3 tipuri de efecte:
analgezic,
antipiretic i antiinflamator.
Efectul analgezic este mai slab decat al opiodelor, realizanduse
printr-o cretere a pragului percepiei senzaiei dureroase, dar
fr a
influena reacia psihoafectiv la durere Aciunea anlagezic se
datoreaz

inhibrii sintezei prostaglandinelor la nivelul SNC. La nivel

periferic este posibil inhibarea alturi de prostaglandine i a
sintezei i aciunii altor
compui ce acioneaz pe receptorii durerii, inhibandu-se astfel
transmiterea
senzaiei dureroase. Aceste substane se folosesc frecvent in
combinaii,
datorit unui sinergism aditiv, intrand in compoziia aanumitor preparate
de tip antinevralgic. Se indic in nevralgii, dentalgii, cefalee,
mialgii,
artralgii, etc.
Efectul antipiretic reprezint scderea temperaturii crescute
in mod
patologic (a febrei). Se explic prin inhibarea sintezei
prostaglandinelor la
nivelul centrului termoreglator din hipotalamus, rezultand o
vasodilataie
periferic, ce va permite o pierdere accentuat de caldur.
Efectul antiinflamator reprezint combaterea simptomelor
inflamaiilor acute (roea, cldur local, tumefiere).
Mecanismul de aciune este fundamental diferit de al
analgezicelor opioide, ele producand inhibarea enzimei
ciclooxigenaz, care
acioneaz asupra acidului arahidonic, determinand sintez de
prostaglandine, prostacicline i tromboxani. Dar, enzima
ciclooxigenaz
prezint cel puin 2 izoforme. COX-1 este enzima constitutiv,
cu rol benefic
in sinteza de prostaglandine protectoare la nivelul mucoasei
gastrice, a celor
care intervin in reglarea circulaiei renale, in declanarea
travaliului (PGF2alfa), a prostaciclinei care are efect antiagregant plachetar i
bronhodilatator, a tromboxanilor (TXA2) cu rol in agregarea
plachetelor.
COX-2 este enzima inductibil, care nu se gsete in esuturile
normale,

indus in cursul fenomenelor patologice. Ea este responsabil

de sinteza de
prostaglandine cu rol in apariia inflamaiilor acute, a febrei,
pentru
hipersensibilizarea
nociceptorilor
i
apariia
durerii.
Majoritatea
analgezicelor antipiretice i antiinflamatoare inhib ambele
forme ale
enzimei COX. Astfel prin inhibarea COX-2 se explic apariia
efectelor
analgezic, antipiretic i antiinflamator, iar prin inhibarea COX-1
apariia
unor efecte adverse ale acestor compui, cum ar fi aciunea
iritant la nivelul
mucoasei gastrice, chiar ulcer gastric prin inhibarea sintezei de
prostaglandine protectoare, perturbarea circulaiei renale,
reacii de tip
anafilactoid prin inhibarea sintezei de prostaglandine E2 i
prostacicline
(PGI2) cu efect bronhodilatator i totodat prin creterea
sintezei de
leucotriene, cu aciune bronhoconstrictoare; cea mai frecvent
form de
manifestare a reaciilor de tip anafilactoid sunt crizele de
dispnee expiratorie
- de ex. astmul indus de aspirin. Astzi exist i compui
inhibitori selectivi
ai enzimei COX-2 in special coxibele, dar i nimesulidul sau
meloxicamul inalt selectivi, ins pentru aceste substane care practic prezint
un potenial
sczut de a induce reacii adverse gastrointestinale, au aprut
tot mai multe
date privind riscul de cretere a incidenei trombozelor
arteriale, ceea ce a
dus in 2004 la retragerea de pe pia a unui preparat rofecoxib (Vioxx).

a) DERIVAI DE ANILIN
Fenacetina este analgezic i antipiretic. Intr in compoziia
unor
preparate de tip antinevralgic (Antinevralgic, Codamin,
Fasconal), dar
datorit riscului apariiei nefritei interstiiale, cu insuficien
renal acut s-a
inlocuit cu metabolitul ei, paracetamolul.
Paracetamolul (Panadol, Eferalgan, Acetaminophen)
are aciune
analgezic i antipiretic. Nu are efect antiinflamator. Se
absoarbe rapid i aproape complet din tractul gastrointestinal
dup administrare oral.
Difuzeaz in toate esuturile organismului, legarea de proteinele
plasmatice
este slab, se metabolizeaz in ficat i se excret renal. 4% se
metabolizeaza
prin citocromul P450 intr-un produs toxic, care se conjug cu
glutation
(detoxifiere la nivelul ficatului). La doze masive de paracetamol
sau la o
administrare pe timp indelungat, datorit depleiei de glutation
se poate
produce necroz hepatic (tratamentul se face prin
administrarea cat de
repede posibil a N-acetilcisteinei ca antidot). Se indic pentru
combaterea
simptomatic a febrei de cauz infecioas; tratamentul
simptomatic al
durerilor de intensitate medie (cefalee, nevralgii dentare, dureri
sciatice,
artralgii nereumatismale, dismenoree, dureri dup unele
intervenii
chirurgicale, entorse, fracturi i luxaii). Doza: la aduli i la
copiii peste 12
ani, 500 mg la fiecare 6-8 h. Nu se va depi doza maxim de
1g/priz i 4g/

24 de ore. Pentru doze mai mari tratamentul va fi efectuat sub

strict
supraveghere medical. La copii intre 6 i 12 ani: 250-500 mg la
6-8 ore, iar
la copii intre 3 si 6 ani: 125-250 mg la 6-8 ore. Se contraindic
la bolnavii cu
insuficien hepatic, hepatit viral, insuficien renal grav,
alcoolism i
hipersensibilitate la paracetamol. Ca reacii adverse produce
erupii
cutanate, urticarie, euforie, dependen fizic. Se va evita
administrarea in
timpul sarcinii, mai ales in primele 3 luni. Se poate folosi pe
toat perioada
alptrii.
b) DERIVAII DE PIRAZOLON
Fenazona se folosete local ca hemostatic in epistaxis i in caz
de
otit.
Aminofenazona nu se mai folosete datorit riscului de
agranulocitoz. Prezenta i un risc crescut de a produce cancer
gastric
datorit transformrii nitriilor alimentari in nitrozoamine
cancerigene.
Noraminofenazona (Metamizol, Analgin, Algocalmin)
este
analgezic i antipiretic. Efectul analgezic este de 2 ori mai intens
decat al
aminofenazonei, iar efectul antipiretic este intens la
administrare
intravenoas. Nu are efect antiinflamator. Prezint o aciune
antispastic de
tip musculotrop. Se gsete sub form de comprimate, fiole i
supozitoare. Se
indic in algii de diverse cauze: nevralgii, dureri dentare i de
sfera O.R.L.,

dureri artrozice, artritice, din poliartrita cronic evolutiv,

mialgii, sindrom
febril. Intr in compoziia preparatelor combinate: Scobutil
compus, Piafen
i Quarelin. Se administreaz la aduli 1-2 comprimate de 2-3
ori/zi sau 1-2
fiole in injecie i.m. profund sau per os; la copii peste 15 ani 1
comprimat de
2-3 ori/zi sau la nevoie. In caz de febr mare, in mediul
spitalicesc se poate
administra 1 fiol i.v., in cazul in care nu exist antecedente de
alergie la
compus. Nu se injecteaz subcutanat datorit unei intolerane
locale.
Produce ca reacii adverse agranulocitoz, anemie sau
trombopenie, reacii
alergice cutanate de diferite intensiti, uneori oc anafilactic,
rar
insuficien renal sau nefropatie interstiial; uneori colorarea
in rou a
urinii. Agranulocitoza se manifest prin o cretere semnificativ
a
temperaturii, frisoane, angin ulceronecrotic, creterea VSH,
dispariia
aproape total a polinuclearelor in hemogram. Se impune
instaurarea unei
antibioterapii cu spectru larg. Netratat poate avea o evoluie
fatal. Se
contraindic in caz de alergie, leucopenie, granulocitopenie,
afeciuni hepatice, renale. Se va administra in timpul sarcinii
numai dup aprecierea
corect a riscului i beneficiului terapeutic. Este de preferat s
nu se
administreze mamelor care alpteaz.
Propifenazona are efecte asemntoare aminofenazonei,
fr a
avea risc cancerigen. Se administreaz in doz de 150-300 mg
de 3 ori pe zi,

oral sau rectal.

c) DERIVAI DE ACID SALICILIC
Acid acetilsalicilic (Aspirina, Europirin, Upsarin) este
analgezic,
antipiretic, antiinflamator i antiagregant plachetar. Efectele
variaz in
funcie de doz. Astfel in doz de 1,3-3 g pe zi are efect
analgezic i
antipiretic (indicat in nevralgii, mialgii, dureri dentare, febr
din boli
infecioase cu excepia gripei i varicelei); in doz de 4-6 g pe zi
este
antiinflamator (folosit in reumatism articular acut, puseele de
acutizare ale
poliartritei reumatoide), iar in doz de 0,05-0,1 g pe zi are efect
antiagregant plachetar (pentru profilaxia trombozelor
arteriale). Se
absoarbe rapid dup administrare oral, se distribuie in toate
esuturile
organismului i se leag de proteinele plasmatice in proporie
de 80-90%.
Comprimatele se dezagreg, se beau cu mult ap imediat dup
mese. Ca
reacii adverse produce tulburri digestive, microhemoragii
digestive, rareori
hematemez sau melen, creterea tendinei la sangerare,
bronhospasm,
reacii alergice diverse (erupii cutanate, rareori reacie
anafilactoid grav
cu asfixie sau colaps); nefropatie cronic, sindrom Reye
(encefalopatie i
necroz hepatic dac se administreaz mai ales la copii
infectai cu virus
gripal sau varicelo-zosterian). In caz de supradozare apar
tulburri digestive,
hipertermie cu hipersudoraie, polipnee urmat de
hipoventilaie, tulburri

neuropsihice asemntoare beiei (ameeli, tulburri de auz i

vedere,
convulsii), care la doze mari evolueaz spre com, tulburri
cardiace,
deshidratare, oc i acidoz. Se fac impachetri reci, splturi
stomacale,
alcalinizarea urinii (perfuzie cu bicarbonat de sodiu). Crete
efectul
anticoagulantelor, aciunea hipoglicemiantelor orale, riscul de
hemoragii
gastrointestinale in cazul unui tratament concomitent cu
corticosteroizi.
Salicilatul de sodiu se folosete in doz mare in
reumatismul
articular acut.
Salicilamida intr in preparate de tip antinevralgic.
Salicilatul de metil este un lichid uleios, volatil cu miros
caracteristic, care intr in compoziia preapratului revulsiv
Saliform, folosit
local in afeciuni reumatice.
d) ANTIINFLAMATOARELE NESTEROIDIENE (AINS)
Sunt substane care au efect analgezic-antipiretic mai slab, dar
au un
efect antiinflamator pronunat. Se leag puternic de proteinele
plasmatice,
producand interaciuni de ordin farmacocinetic cu
anticoagulantele orale i
antidiabeticele orale (le cresc efectul i toxicitatea). Majoritatea
produc
tulburri digestive (grea, ulcer, hemoragie digestiv) i reacii
de tip
anafilactoid (bronhospasm, colaps, erupii cutanate). Inhibitorii
selectivi ai
enzimei COX2 sunt mai bine tolerai gastric, dar unii cresc
riscul de
producere a accidentelor coronariene.
Fenilbutazona este un antiinflamator nesteroidian din clasa

pirazolonelor. Are efecte antiinflamatorii, analgezice i

uricozurice. Se absoarbe rapid i circul legat de proteinele
plasmatice in proporie de 98%,
are un timp de injumtire foarte lung (72 de ore), cu tendin
la cumulare.
Se indic in reumatism poliarticular acut, poliartrit
reumatoid, spondilit
anchilopoetic, artroz, accesul de gut, lombosciatic,
periartrit scapulohumeral,
inflamaii generate de infecii (metroanexite, tromboflebite). Se
administreaz in doz de atac de 10 mg/kg/zi timp de citeva
zile, apoi in doz
de intreinere de 3 mg/kgc/zi, durata tratamentului fiind de
maximum 12-14
zile datorit efectelor adverse. Ca reacii adverse produce
hemoragii digestive
i chiar ulcer, retenie hidrosalin, reacii de hipersensibilitate,
leucopenie,
agranulocitoz, trombocitopenie, hepatotoxicitate, necroz
renal, creterea
tendinei la convulsii. Se contraindic in caz de alergie,
insuficien renal,
cardiac sau hepatic grav, sarcin i alptare, ulcer
gastroduodenal,
hipertensiune arterial, copii i sugari.
Indometacinul are o aciune antiinflamatoare, antipiretic i
analgezic energic. Se indic in poliartrit cronic evolutiv,
spondilartrit
ankilopoietic, artroze (coxartroza), gut, tendinite, sinovite,
bursite,
lombosciatic, dismenoree (inhib marcat sinteza de PGF2alfa).
Ca reacii
adverse produce tulburri gastrointestinale, ulcer cu perforaie
i sangerare,
reacii de sensibilizare, hipoacuzie, vajaituri in urechi,
modificri in sfera
SNC (episoade psihotice, stri depresive, confuzie mintala,
cefalee), edeme,

hipertensiune arterial. Este contraindicat la copii sub 14 ani, la

gravide i
mame care alpteaz, la pacieni cu leziuni gastrointestinale
acute sau in
antecedente, la cei cu alergii. Tratamentul se incepe cu 0,025 g
de 2-3 ori pe
zi. Daca rspunsul nu este adecvat, doza zilnica se mrete cu
0,025 g la
intervale de o sptman, pan se obine efectul dorit sau se
atinge doza de
0,150-0,200 g/zi.
Diclofenacul (Voltaren, Rewodina) are un efect intens
antiinflamator, analgezic i antipiretic. Se absoarbe rapid i
aproape total
digestiv, se leag de proteinele plasmatice in proporie de 99%.
Este extensiv
metabolizat in ficat, t1/2 este de 1-3 ore. Se indic in reumatism
inflamator
cronic (poliartrite reumatoide, spondilartrite anchilozante),
unele artroze
dureroase i invalidante; tratament de scurt durat al puseelor
acute de
reumatism abarticular (umr dureros acut, tendinite), artroze,
lombalgii;
dismenoree; tratament adjuvant in inflamaiile ORL i colica
ureteral,
postintervenii chirurgicale. Doza de atac: 150 mg/zi, in trei
prize; doza de
intreinere: 75-100 mg/zi fracionat in 2-3 prize. Reacii
adverse: tulburri
digestive, foarte rar ulcer, hemoragii digestive sau perforaie
ulceroas. Rar
insomnie, iritabilitate, ameeal sau cefalee; foarte rar: tulburri
hepatice,
hipersensibilitate cutanat. Contraindicaii: ulcer gastric sau
duodenal in
evoluie, hipersensibilitate, insuficien hepatic i renal
sever. Se va evita

administrarea in primele dou trimestre de sarcin (risc

teratogen).
Ibuprofenul (Paduden, Rupan) are efect antiinflamator,
analgezic
i antipiretic cu eficacitate asemntoare acidului acetilsalicilic.
Se indic in
reumatism articular inflamator sau degenerativ, reumatism
extraarticular,
stri inflamatorii severe i prelungite in sfera O.R.L., patologia
respiratorie,
vascular, in ginecologie, in cancerologie; dureri dentare, dureri
postoperatorii uoare sau moderate; dismenoree. Doza de atac
este de 1200-1600 mg pe zi, doza de intreinere 600-800 mg pe
zi. Se poate administra i
la copii preparatul Nurofen in doz de 20 mg/kg corp i zi,
maximum 500
mg pe zi. Poate produce tulburri digestive, erupii cutanate
alergice, edeme,
rareori creterea valorilor transaminazelor, leucopenie,
trombocitopenie,
reacii anafilactoide grave.
Ketoprofenul (Profenid) este antiinflamator, antialgic i
antipiretic. Se folosete pentru tratamentul simptomatic al
reumatismului
cronic inflamator i degenerativ, al reumatismului abarticular,
al artritelor i
artrozelor, al lombalgiilor. Se contraindic in caz de alergie,
ulcer, sarcin,
alptare, insuficien hepatic sau renal sever. Doza de atac:
300 mg pe zi,
in trei prize, in timpul mesei; doza de intreinere: 150 mg pe zi
in trei prize.
Se gsete i sub form de pulbere liofilizat care se injecteaz
dup diluare
intramuscular profund in doz de 100-200 mg pe zi, la 12 ore
interval. Gelul
(Fastum gel) este folosit in inflamaii i traumatisme
musculare, articulare,

ligamentare, flebite, limfangite.

Piroxicam (Feldene) are efect antiinflamator, analgezic,
antipiretice
i uricozuric. Are activitate terapeutica ridicat in doze sczute,
tolerabilitate
mai bun decat a altor AINS. Se absoarbe foarte bine digestiv,
se leag 99%
de proteinele plasmatice, t1/2 = 35-40 h. Se indic in afeciuni
reumatismale
cu caracter inflamator sau degenerativ, articulare sau
abarticulare suferine
musculoscheletice acute, durere de diferite etiologii
(posttraumatica,
postoperatorie, postpartum); guta acut; dismenoree primar.
Doza de atac
este de 20-40 mg pe zi in priz unic, doza de intreinere 10-20
mg pe zi.
Meloxicam (Movalis) inhib mai mult biosinteza
prostaglandinelor
de la locul inflamaiei, decat a celor din mucoasa gastric sau
din rinichi,
datorit inhibrii selective a COX2, fa de COX1. Determin o
inciden
sczut a efectelor secundare gastrointestinale (perforaii,
ulceraii i
sangerri). Se indic in tratamentul simptomatic al artritei
reumatoide,
osteoartritelor dureroase (artroze, boli degenerative ale
articulaiilor); alte
stri inflamatorii. Doza este de 15 mg/zi la inceput, apoi 7,5
mg/zi.
Contraindicat in caz de hipersensibilitate, ulcer peptic activ,
insuficien
hepatic sau renal sever, copii sub 15 ani, sarcin sau
alptare.
Nimesulid (Mesid, Aulin) este tot un inhibitor selectiv la
enzimei

COX2 indicat in stri inflamatorii care afecteaz sistemul osos

i articulaiile.
Nu trebuie administrat in caz hemoragii gastro-intestinale sau
ulcer
gastroduodenal in faz activ. Ocazional d pirozis, erupii
cutanate de tip
alergic, foarte rar cefalee, vertij, somnolen. In mod
excepional oligurie,
edem, purpur.
Celecoxib (Celebrex) este inhibitor inalt selectiv al enzimei
COX2.
Se d in 1-2 prize pe zi in doz de 200-400 mg pe zi.
Ali coxibi sunt: parecoxib, valdecoxib, etoricoxib care
se foloses
in boala artrozic, poliartrita reumatoid, fiind bine tolerai la
nivel digestiv
deoarece inhib selectiv enzima COX2. Inhibitorii COX2 pot
produce
hipertensiune arterial i edeme B.IV.MEDICAMENTELE
CU ACIUNE SPECIFIC N
POLIARTRITA REUMATOID
In
poliartrita
reumatoid
se
folosesc
simptomatic
antiinflamatoare
nesteroidiene, precum i glucocorticoizi, dar exist
medicamente specifice
care au aciune modificatoare asupra bolii. Administrate
cronic micoreaz
durerea, reduc inflamaia periarticular, scad VSH-ul i titrul
factorului
reumatoid, amelioreaz prognosticul bolii.
Compuii de aur, dei nu au proprieti antiinflamatorii,
inhib
activitatea fagocitar i migrarea macrofagelor. Au o cinetic
complex.
Aurul se desface din molecul i persist timp indelungat in
organism (se
acumuleaz in mduva hematopoetic, ficat i rinichi). Ex.
aurotiomalatul

de sodiu (Tauredon), aurotioglucoza (Solganal)

injectai i.m. sau i.v. la
interval de o sptman, iar pe cale oral se d auranofinul.
Antimalaricele (clorochina i hidroxiclorochina)
provoac
lent atenuarea inflamaiei i durerii, dar manifestrile
radiologice ale bolii nu
sunt modificate. Se administreaz oral, pot produce afectarea
ochiului,
datorit unor depozite corneene sau retinopatiei. Se
contraindic in sarcin.
Penicilamina este un produs de degradare a penicilinei.
Provoac
ameliorarea strii clinice i a probelor de laborator dup cca 4-6
luni de
tratament. Determin scderea important a factorului
reumatoid. Se mai
folosete ca substan chelatoare in intoxicaii cu mercur i
plumb, i in
boala Wilson (favorizeaz eliminarea excesului de cupru). Se
administreaz
oral.
Poate
produce
eritem
pruriginos,
stomatit,
agranulocitoz,
proteinurie.
Sulfasalazina (Salazopirina) este o sulfamid care
provoac
ameliorare clinic i hematologic dup 1-3 luni de tratament.
Produce
anorexie, grea, erupii cutanate, febr.
Imunosupresoarele - metotrexatul este un antagonist
de acid
folic. Clorambucilul i ciclofosfamida, azatioprina
(Imuran) sunt
antimetabolii. Ciclosporina intarzie apariia unor noi
eroziuni osoase.
Toate au toxicitate medular i pot produce tulburri
gastrointestinale. Mai

nou se folosesc ageni care blocheaz o citokin important in

geneza
rspunsului imun din aceast boal - factorul de necroz
tumoral alfa.
Acetia sunt anticorpi monoclonali ca infliximab,
etanercept. Un alt
compus este leflunomida (Arava) care inhib proliferarea
celulelor T i
amelioreaz funcionalitatea articular a acestor bolnavi. Exist
i combinaii
de imunosupresoare de ex. Remicade, care conine infliximab
in asociere cu
metotrexat. Alte medicamente sunt antagonitii de interleukin
- anakinra
(Kineret).
B.VI.MEDICAIA ANTIGUTOAS
Guta este o afeciune metabolic caracterizat prin creterea
concentraiei serice de acid uric peste 9 mg/100 ml. Se poate
manifesta sub
form de crize de gut acut i gut cronic. Medicamentele
folosite sunt cele
active in criz, uricoinhibitoare i uricozurice.
Antiinflamatoare specifice i nespecifice
- specifice: in timpul accesului de gut se pot administra
antiinflamatoare
nesteroidiene (AINS), mai ales acelea cu efect puternic
antiinflamator, care
pot diminua durerile i care au i efect uricozuric:
fenilbutazona, ketazona,
piroxicamul, etc.
- nespecifice: colchicina, un alcaloid din Colchicum
automnale (brandua
de toamn) linitete in mod specific accesul de artrit gutoas,
printr-un
mecanism antiinflamator nespecific. Intreruperea cercului
vicios care

intreine inflamaia acut explic eficacitatea in criza de gut.

Toxicitatea
colchicinei este mare. Are i efect citostatic. Poate provoca
grea, vom,
diaree, colici, fenomene de gastroenterit acut, afectarea SNC.
In
administrare cronic poate deprima hematopoeza.
Uricozuricele sunt o grup de medicamente folosite in
tratamentul
cronic al gutei care favorizeaz eliminarea urinar a acidului
uric. Din
aceast clas face parte probenecidul, care in doz mare
crete eliminarea
urinar a acidului uric. Se mai folosete i in hiperuricemii
secundare (in leucemii, dup tratamente cu citostatice). De
asemenea, se mai utilizeaz
pentru prelungirea efectului penicilinelor, deoarece inhib
secreia lor
tubular i le crete astfel nivelul plasmatic. Sulfinpirazona
(Anturan) mai
are i proprieti antiinflamatoare, analgezice, este i un
antiagregant
plachetar.
Uricoinhibitoarele sunt medicamentele care inhib sinteza
acidului uric. Un reprezentatnt este alopurinolul (Milurit,
Zyloric), care
inhib etapele terminale ale biosintezei acidului uric.
Administrat la bolnavi
cu hiperuricemie primar sau secundar, scade concentraia
acidului uric in
sange i diminueaz eliminarea urailor in urin. Este in general
bine
suportat. In timpul tratamentului este bine s se ingere cantiti
mai mari de
lichide. Ca reacii adverse pot apare erupii cutanate, febr,
cefalee, ameeli.

B.VII.MINERALOCORTICOIZII, GLUCOCORTICOIZII,
ACTH-UL
Corticosteroizii sunt hormoni secretai de corticosuprarenal
(CSR) i
se pot clasifica in urmtoarele grupe:
mineralocorticoizi - secretai de zona glomerular,
glucocorticoizi - secretai de zona fasciculat,
steroizi (cu efecte androgenice) - secretai de zona
reticular.
B.VII.1.MINERALOCORTICOIZII
Principalul hormon este aldosteronul, care stimuleaz
reabsorbia
de Na (impreun cu apa) si secreia de K la nivelul tubilor
distali. La bolnavii
cu insuficien corticosuprarenal se indic ca medicaie de
substituie. In
boala Addison se administreaz de obicei in asociere cu
glucocorticoizi. Ca
medicament se folosete un precursor. Fiolele de Mincortid
conin 10 mg
acetat de dezoxicorticosteron microcristalin (DOCA). Se
injecteaz i.m. zilnic
1 f, apoi la 2-3 zile.
B.VII.2.GLUCOCORTICOIZII
(MEDICAIA
CORTIZONIC)
Cortizonii
sau
glucocorticoizii
sunt
hormoni
corticosuprarenali
sau analogi de sintez cu efect antiinflamator marcat i aciuni
importante in
metabolismul glucoproteic.
EFECTELE GLUCOCORTICOIZILOR
A.EFECTE FARMACODINAMICE au aciune asupra unor
procese
patologice: efect antiinflamator, antialergic, imunosupresor
(apar numai la
doze mari care depesc secreia fiziologic de cortizol)

Aciunea antiinflamatoare se produce prin inhibarea

eliberrii unei
serii de substane mediatoare a inflamaiei: prostaglandine
(PG), leucotriene
(LT). Cortizonii inhib atat fenomenele exsudative, acute cat
i cele cronice,
proliferative ale inflamaiei indiferent de cauza acesteia. Scad
VSH-ul i febra. Majoritatea indicaiilor terapeutice ale
glucocorticoizilor se bazeaz pe
influenarea proceselor inflamatoare.
Aciunea antialergic - suprim sau atenueaz atat reaciile
de
hipersensibilitate imediate, cat i cele intarziate, de tip celular.
Impiedic
eliberarea mediatorilor chimici ai anafilaxiei, stabilizand
mastocitele i
sczand stocul tisular de histamin.
Efectul imunosupresiv se realizeaz prin scderea numrului
limfocitelor T helper, inhibarea funciei limfocitelor. St la baza
utilizrii lor
in tratamentul bolilor imunopatologice, dar determin i
scderea capacitii
de aprare fa de infecii.
INDICAII TERAPEUTICE:
Medicaia de substituie in tratamentul insuficienei
CSR, cu sau
fr mineralocorticoizi.
Ca medicamente antiinflamatoare sunt indicate in bolile
reumatice:
reumatismul poliarticular acut, mai ales dac este
asociat cu
cardit, poliartrita reumatoid (PR) in puseuri acute, in
alte forme de
reumatism ca bursite, sinovite,tendinite, periartrite acute,
etc.
In alergii: formele grave ale reaciei alergice - ocul
anafilactic,

astmul bronic alergic, edemul glotic in asociere cu adrenalin

i
antihistaminice.
In unele colagenoze, lupus eritematos diseminat, cu
excepia
sclerodermiei.
In dermatologie, in afeciuni inflamatorii cronice cum sunt
eczemele,
dermatite generalizate, etc.In pemfigus se administreaz
sistemic.
In inflamaii la nivelul esuturilor friabile: in
oftalmologie, in
neurologie pentru tratamentul meningitelor, encefalitelor,
polinevritelor, edemului cerebral.
Ca medicaie imunosupresiv atat in bolile autoimune, cat
i pentru
protejarea grefelor i transplantelor de organe, prevenirea
fenomenului
de rejecie.
In
afeciuni
hematologice
de
tip
autoimun:
trombocitopenii,
leucopenii, anemii hemolitice.
In procese limfoproliferative maligne (leucemia
limfatic,
limfoame) ca medicaie adjuvant.
In infecii grave, oc septic, in asociere cu antibiotice i
chimioterapice, avand avantajul aciunii antiinflamatorii. Dar,
in infecii
cu ageni patogeni fa de care nu dispunem de medicaie
etiotrop
(viroze, micoze) administrarea cortizonilor ar fi o greeal
terapeutic.
COMPUI I PREPARATE
Cortizonul - este folosit ca medicaie de substituie in
insuficiena

corticosuprarenal. Se poate administra oral i parenteral

(i.m.); este inactiv local. Doza de atac de 200-300-400 mg pe zi,
doza de intreinere de 25 - 50
mg.
Hidrocortizonul (Cortizol) este principalul hormon
fiziologic.
Exist sub forma a trei tipuri de preparate :
Hidrocortizonul acetat suspensie, fiole cu 25 mg/ml, se
folosete pentru efectul antiinflamator sub form de suspensie
apoas in
injecii locale (intraarticular, infiltraii periarticulare i
intramuscular.
Hidrocortizonul acetat unguent in concentraii de 12,5 %, se
folosete pentru aplicaii locale in O.R.L, stomatologie,
oftalmologie,
dermatologie.
Hidrocortizon hemisuccinat este un ester hidrosolubil.
Se
introduce intravenos, in injecii sau perfuzii, fiind de elecie in
urgene. Se
indic in strile de oc (oc anafilactic, oc toxico-septic), edem
laringian,
insuficien respiratorie acut, criza de ru astmatic, edem
pulmonar toxic,
edem Quincke, criz addisonian. Dozele recomandate in strile
de oc la
adult intre 200 mg pin la 1 g/zi, in perfuzie, timp de 2-3 zile.
Prednisonul este obinut prin semisintez. Are efect
antiinflamator
de 4 ori mai mare decat hidrocortizonul, iar efectul
mineralocorticoid este
slab. Durata de aciune este ceva mai lung. In terapie se
administreaz pe
cale oral, fiind ineficace local. Este larg folosit pentru efectele
antiinflamator, antiialergic i imunosupresor. Tratamentul se
incepe cu doze

de atac de 30-60-100 mg pe zi, reducandu-se progresiv doza (cu

25% din 5 in
5 zile), pan la doza de intreinere de 5 - 15 mg pe zi, care se
poate administra
pe o perioad lung.
Prednisolonul
(Supercortizol)
are
proprieti
asemntoare
prednisonului, fiind utilizat in special pentru efectul
antiinflamator. Are i
efect local.
Metilprednisolonul
are
aceleai
proprieti
ca
prednisolonul. Se
administreaz pe cale oral, parenteral in injecii i.v. i i.m. Se
gsete i
sub form de preparate retard.
Triamcinolonul (Volon) are efect antiinflamator puternic,
fiind
lipsit de efecte mineralocorticoide. Se folosete ca
antiinflamator i
antialergic. Are activitate local marcat. Efecte secundare:
osteoporoz i
miopatie cortizonic. Triamcinolonul acetonid se gsete
sub form de
preparate dermatologice, creme, loiuni.
Dexametazona (Superprednol) este cel mai activ
antiinflamator,
antialergic (de 25 de ori mai activ ca hidrocortizonul). Nu
produce retenie
hidrosalin. Are aciune de lung durat. Principala aciune
secundar o
constituie inhibiia puternic a secreiei de ACTH. Nu se
utilizeaz pentru
tratamente de lung durat. Dozele de atac sunt intre 2-10 mg
pe zi, oral sau
parenteral, i dozele de intreinere 0,5 -1,5 mg pe zi. Este indicat
in edem
cerebral.

Betametazona
(Celestone)
este
un
izomer
al
dexametazonei, are
proprieti similare i se folosete in aceleai scopuri i aceleai
doze. Se
poate utiliza i sub form de preparate retard (Diprophos
suspensie).
Preparate cu aciune local antiinflamatoare, antialergic i
antipruriginoas intens: flumetazona (Locacorten),
fluocinolona, fluocortolon (Ultralan) se utilizeaz sub
form de creme i unguente
pentru aplicaii pe tegumente datorit liposolubilitii marcate.
Pot interfera
cu vindecarea plgilor, influenand negativ formarea esutului
de granulaie.
B.VII.3.ACTH UL I TETRACOSACTIDUL
Corticotrofina sau ACTH-ul este un hormon secretat de
hipofiza
anterioar, fiind alctuit din 39 de aminoacizi. Se poate folosi cu
aceleai
indicaii ca i in cazul medicaiei cortizonice. Anumite efecte
secundare ale
ACTH-ului sunt atenuate, mai ales cele metabolice, fa de
cortizoni. De
asemenea, oprirea creterii la copii nu apare aa de marcat. Se
prefer in
pediatrie, neurologie, pentru efect antiinflamator i antialergic.
ACTH-ul are
proprieti imunogene, dezvoltand uneori hipersensibilitate
alergic, chiar
oc anafilactic. Tetracosactid (Cortrosyn) este o peptid de
sintez, care
nu produce alergie.
B.X.MEDICAIA APARATULUI RESPIRATOR
B.X.1. ANTITUSIVELE

Tusea este un reflex de aprare pentru indeprtarea unor

substane
din cile respiratorii. Tusea uscat, neproductiv se datoreaz
iritrii
receptorilor tusigeni din pleur sau formaiunilor tumorale.
a. Antitusivele cu aciune central
Opioide: pulberea de Opiu, codeina i dionina. Noscapina
este un
alcaloid din Opiu, asemntoare structural papaverinei, avand
i efect
bronhodilatator.
Compui
sintetici:
clofedanol
(Calmotusin) se gsete sub
form de soluie administrat in picturi. La copiii mici, unde
opioidele sunt
contraindicate se poate folosi Calmotusin, oxeladina
(Paxeladine) - un
eupneic, care nu deprim deloc centrul respirator,
dextrometorfanul
(Humex, Tusin), butamiratul (Sinecod).
b. Antitusivele periferice acioneaz asupra receptorilor
tusigeni,
sczand sensibilitatea acestora. Benzonatatul este un
poliglicol inrudit cu
procaina; ceaiurile de plante care conin mucilagii, de exemplu
din flori de
tei, acoper mucoasa faringian cu un strat protector.
B.X.2.EXPECTORANTELE
Favorizeaz indeprtarea secreiilor de pe mucoasa cilor
respiratorii
sau a unor produse patologice de la acest nivel. Se indic in
afeciuni
bronhopulmonare cu sput vascoas, bronite acute, cronice,
mucoviscidoz.
a.
EXPECTORANTE
STIMULAREA

CE

ACIONEAZ

PRIN

SECREIILOR FLUIDE
Aceste substane ii produc efectul prin stimularea activitii
glandelor seroase din mucoasa bronic. Unele, dup
administrare oral irit
receptorii emeticosensibili din mucoasa gastric, crescand pe
cale reflex
vagal secreia glandelor bronice, iar altele se absorb,
eliminandu-se prin
mucoasa cilor respiratorii, acionand direct asupra celulelor
secretorii.
Droguri vegetale expectorante - acioneaz reflex.
Rdcina de
Ipeca (Ipecacuanhae radix) conine emetin, un alcaloid. Se
folosete sub
form de infuzie, 0,5 g /150 g ap, 3-5 linguri pe zi. La doze mai
mari
produce grea, vrsturi. Se mai pot utiliza saponinele
coninute in rdcina
de Primula (Primulae radix), infuzie 3-5 g/150 g ap, 3-5
linguri pe zi.
Sruri: clorura de amoniu se administreaz sub form de
poiune, avand de asemenea proprieti acidifiante i diuretice
slabe.
Iodura de potasiu stimuleaz direct i reflex secreia
bronic, fiind
indicat in special in bronite cronice. Se contraindic la
bolnavii cu
tuberculoz (hemoptizie), bronite acute. Poate produce grea,
vom,
erupii cutanate.
Compui de guaiacol: guaifenezina (Trecid) are efect
secretolitic in doz mic, iar in doze mari are efect miorelaxant
central.
Guaiacolsulfonatul de K (Sirogal) se folosete mai ales in
pediatrie.
Uleiuri volatile se elimin in parte prin cile respiratorii,
prin

glande i cu aerul expirat. Au aciune antiseptic, iar unele

spasmolitic.
Cateva uleiuri vegetale stimuleaz micarea cililor, cum este
uleiul de
cimbrior, folosit sub form de ceaiuri sau inhalaii. Alte uleiuri
volatile
folosite inhalator: uleiul de ment, de eucalipt.
b. EXPECTORANTE MUCOLITICE
Aceste substane acioneaz asupra secreiei mucoase,
desfcand
diferitele tipuri de legturi care determin agregarea
macromoleculelor care
formeaz mucusul, favorizand fluidificarea secreiilor i
uurarea
expectoraiei.
Bromhexina (Brofimen) acioneaz atat sistemic cat i prin
inhalaii. Este puin toxic, bine tolerat, putandu-se administra i
la copii.
Ambroxolul (Mucosolvan) este un metabolit al bromhexinei
care lichefiaz
mucusul bronic vascos, favorizeaz expectoraia, dar i
ptrunderea
anumitor antibiotice in secreiile bronice.
Acetilcisteina (ACC-200, Fluimucil) lizeaz mucusul,
reduce
vascozitatea sputei, fiind indicat in infecii respiratorii acute i
cronice,
mucoviscidoz, pe cale oral, sub form de aerosoli i instilaii
traheale. Se
poate da i la copii sub 2 ani. Erdosteina (Erdomed) este un
derivat
asemntor
acetilcisteinei,
folosit
in
tratamentul
bronhopneumopatiei
obstructive cronice, administrat oral i sub form de inhalaii.
Carbocisteina (Humex expectorant) se poate administra
i la sugari.

Enzimele proteolitice: tripsina, chimotripsina i

dornaza
alfa (Pulmozyme) se administreaz inhalator sub form de
aerosoli.
Vascozitatea mucusului poate s scad i prin simpla hidratare
i/sau
administrare de bicarbonat de Na.
B.X.3. SURFACTANTUL
Surfactantul const dintr-un film tensioactiv, interpus intre
aer i
stratul lichidian la nivelul alveolelor pulmonare. Permite
deschiderea
alveolelor i expansiunea pulmonar in timpul inspirului,
evitand colabarea
alveolelor i colapsul pulmonar in timpul expiraiei. Se indic in
profilaxia i
tratamentului sindromului de detres respiratorie la nounscuii imaturi.
Principala reacie advers este creterea riscului de hemoragie
pulmonar.
B.X.4.MEDICAIA ANTIASTMATIC
Se folosete in tratamentul astmului bronic i in alte tipuri de
bronhospasm: bronite spastice, bronhopneumopatie cronic
obstructiv.
Astmul bronic se caracterizeaz prin crize de dispnee
paroxistic
expiratorie, datorit unui spam al musculaturii bronice, a unui
edem al
mucoasei i a unei hipersecreii bronice (dopuri de mucus
obstrueaz cile
aeriene mici).
BRONHODILATATOARE
a.Simpatomimeticele bronhodilatatoare
Ele opresc sau evit criza astmatic. Stimularea beta-1
adrenergic

poate cauza tahicardie, aritmii, ischemie miocardic. Stimularea

beta-2
adrenergic a fibrelor musculare striate explic tremorul
neplcut al
degetelor. Agitaia, anxietatea se datoreaz stimulrii
adrenergice centrale.
Beta-2 stimulatoarele selective se administreaz sub form
de
aerosoli sau pe cale oral. Salbutamol (Ventolin) sub form
de aerosoli
presurizai dozai, comprimate, soluie inhalatorie, este cel mai
folosit in
criza de astm bronic. Are durata de aciune de 4-6 ore dup
administrare
inhalatorie. Efectele cardiovasculare sunt reduse. Doza maxim
este de 8-10
puff-uri. Terbutalina (Bricanyl) aerosoli, fiole, comprimate.
Dup
inhalare efectul apare rapid i dureaz 4-6 ore. Fenoterol
(Berotec) are
durat ceva mai lung de aciune (6-8 ore). Exist un preparat
combinat care
conine fenoterol i bromur de ipratropiu, numit Berodual.
Pirbuterol
(Maxair) se d numai inhalator. Salmeterol (Serevent)
aerosoli presurizai
i discuri pentru inhalaie. Are o aciune de lung durat (8-12
ore). Se
folosete numai pentru profilaxia crizelor. Se poate asocia cu
glucocorticoizi
inhalatori, existand un preparat combinat de salmeterol cu
fluticason numit
Seretide. Se administreaz 2 puffuri la 12 ore. Formoterol
(Oxis
Turbuhaler) sub form de pulbere pentru inhalare. Are efect
rapid de durat
lung. Se asociaz cu glucocorticoidul budesonid in
Symbiocort Turbuhaler.

Beta
stimulatoarele
neselective:
izoprenalina
(Bronhodilatin) sub
form de comprimate sublinguale de 10 mg sau aerosoli 0,5%,
are ins multe
efecte adverse: artimii, palpitaii, angin pectoral, tremor. Este
contraindicat la astmatici cu cardiopatie ischemic, in infarct
miocardic
acut, tahicardie, la sportivi (este o substan dopant).
Orciprenalina
(Astmopent) aerosoli are o aciune mai bland.
Simpatomimetice alfa i beta stimulatoare: adrenalina,
folosit
sub form de injecie subcutanat in doz de 0,5 mg in criza de
ru astmatic. Efedrina are aciune mai slab, de durat lung,
fiind folosit ca medicaie
de fond, pentru prevenirea crizelor.
b.Parasimpatoliticele
Ipratropiul (Atrovent) este un anticolinergic de sintez,
bronhodilatator, cu efect lent i durabil. Se administreaz sub
form de
aerosoli, de 3-4 ori pe zi. Efectele adverse: creterea uoar a
hiperreactivitii bronice la intreruperea tratamentului. Intr
in preparatul
combinat Berodual alturi de fenoterol, cu efect
bronhodilatator marcat i de
durat lung. Bromura de tiotropium (Spiriva) capsule
pentru
inhalaie, care se poate administra in priz unic. Bromura
de
oxitropium este asemntoare cu ipratropiul.
c. Bronhodilatatoarele directe - teofilina este un
alcaloid din
frunzele de ceai (Thea sinensis), inrudit cu cafeina. Se gsete
sub form de
preparat retard teofilina retard (Teotard)- capsule care se
administreaz
la 12 ore interval i sub form solubil, aminofilina
(Miofilin). Aminofilina

are efect bronhodilatator de intensitate moderat. Stimuleaz

respiraia i
crete fora contractil a miocardului. La nivelul musculaturii
striate
(diafragm, muchii respiratori ajuttori) este crescut fora de
contracie.
Poteneaz efectul glucocorticoizilor. Se administreaz oral, i.v.
sau
intrarectal. Injectarea intravenoas este necesar in criza
astmatic care nu
cedeaz la simpatomimetice i la bolnavii cu ru astmatic. Se
injecteaz lent
(in 10-20 minute) 5 mg/kgc pentru a nu provoca aritmii.
Injectarea
intravenoas rapid poate fi cauz de colaps, aritmii severe,
chiar moarte
subit. Este contraindicat asocierea cu simpatomimetice betastimulatoare
neselective (pot apare aritmii grave).
ANTIALERGICE I ANTIINFLAMATOARE
a.Antialergice
Inhibitoarele degranulrii mastocitare produc stabilizarea
mastocitelor
sensibilizate,
cu
impiedicarea
eliberrii
mediatorilor
bronhoconstriciei, inflamaiei i anafilaxiei. Se folosesc in
tratamentul de
fond al astmului bronic alergic. Cromoglicatul disodic
(Intal)
administrat inaintea crizei impiedic declanarea crizei de astm
alergic. Se
d sub form de pulbere cu turboinhalerul, nebulizri sau spray
- 2 puffuri
de 4 ori pe zi. Reacii adverse: iritaie traheo-bronic, tuse,
cefalee, grea,
edem laringian, gust neplcut. La administrare repetat poate
apare
agravarea astmului i reacii alergice (erupii cutanate, reacii
anafilactice).

Nedocromil sodic (Tilade) suspensie pentru aerosoli, este

asemntor,
dar are eficacitate mai mare. Nu se folosete decat la copii peste
12 ani.
Ketotifenul (Frenasma, Zaditen) este un antihistaminic
H1 i inhibitor al
degranulrii mastocitare. Se d oral, mai ales la copii. Efectul
apare dup 2-3
luni de tratament. Efecte adverse: sedare, somnolen, cretere
in greutate.
Poteneaz efectul deprimantelor sistemului nervos central.
Modificatorii de leucotriene sunt antagoniti ai receptorilor
pentru
leucotriene i inhibitori ai sintezei leucotrienelor. Se indic in
forme medii la
bolnavii care nu folosesc glucocorticoizi inhalatori. Nu se
folosesc in
tratamentul crizei de astm. Antagonitii receptorilor pentru
leucotriene sunt
montelukast,
zafirlukast,
pranlukast.
Acetia
blocheaz receptorii pentru leucotriene, care au efect
bronhoconstrictor puternic, stimuleaz
secreia de mucus, favorizeaz formarea edemului.
Montelukastul
(Singulair) se folosete in tratamentul de fond in astmul cronic,
profilaxia
bronhospasmului indus de efort, astm sensibil la aspirin. Se
poate asocia cu
beta-2 stimulatoare sau glucocorticoizi inhalatori. Zileutonul
este un
inhibitor al sintezei leucotrienelor. Se folosete in
bronhospasm indus de
antigen i de efort. Prezint toxicitate hepatic cu creterea
enzimelor
hepatice in primele 2 luni de tratament.
b.Glucocorticoizii n astmul bronic. Avand in vedere
c

astmul bronic este o boal inflamatoare cronic, in tratamentul

su un loc
foarte important il ocup antiinflamatoarele, iar cel mai mare
beneficiu al
glucocorticoizilor il reprezint mai ales aciunea lor
antiinflamatoare. Un
important progres al terapiei astmului s-a produs in anii 70
prin
introducerea glucocorticoizilor inhalatori. Acetia reprezint
medicaia de
prim linie pentru tratamentul de fond in toate formele de astm
bronic.
Preparatele injectabile intravenos sunt indicate in crizele
de astm
severe, in starea de ru astmatic. Cel mai folosit este
hidrocortizonul
hemisuccinat (100-500 mg injectate lent la fiecare 2-8 ore).
Se mai poate
administra metilprednisolon sodiu succinat. Terapia
trebuie s fie de
scurt durat (2-3 zile) pentru a nu provoca reacii adverse.
Pentru
prevenirea ulceraiilor peptice gastroduodenale se dau antiacide
sau
antisecretoare gastrice. Preparatele sistemice care se
injecteaz
intramuscular se folosesc ca alternativ la terapia per os in
tratatment de
maximum 3 luni sau la corticodependeni, ins riscul deprimrii
corticosuprarenalei
este
mare.
Un
exemplu
este
metilprednisolonul
acetat suspensie injectat i.m. in doz de 40-80 mg la 4
sptmani.
Glucocorticoizii orali se folosesc in astmul sever care nu
rspunde la
beta-stimulatoare i in astmul corticodependent. Se
administreaz pe

perioade scurte pentru a preveni hipocorticismul endogen.

Prednisonul se
d iniial in doze mari de 30-40 mg/zi in priz unic matinal,
iar dup
ameliorarea simptomelor se reduce cu 5 mg la 5 zile pan la 15
mg pe zi, iar
apoi cu 2,5 mg la 10 zile pan la doza eficient minim de 10 mg
pe zi. Se
prefer ins metilprednisolonul, care are efect
mineralcorticoid minim in
doz de 0,5 mg/kg. Reaciile adverse: retenie hidrosalin, HTA,
edeme,
osteoporoz, diabet steroidic, obezitate, miopatie cortizonic,
vergeturi,
cataract, oprirea creterii la copii. Se recomand o diet
hiposodat,
hipoglucidic, hipolipidic, bogat in proteine, monitorizanduse periodic
tensiunea arterial, potasemia i glicemia.
Glucocorticoizii inhalatori au eficacitate crescut i efecte
adverse
reduse.
Preparate:
beclometazona
dipropionat
(Becotide, Beclomet)
aerosoli; fluticasona (Flixotide inhaler) aerosoli i pulbere
pentru inhalaii;
triamcinolon acetonid (Azmacort inhaler) sol. pentru
inhalaii;
budesonid (Pulmicort turbuhaler) aerosoli i pulbere
pentru inhalaii;
mometazon. Realizeaz un control superior al simptomelor
fa de beta-2
stimulatoarele selective i scad necesarul folosirii acestora. De
asemenea,
scad necesarul folosirii de glucocorticoizi pe cale oral.
Amelioreaz funciile
pulmonare i calitatea vieii pacientului. Dup utilizare mai
indelungat pot reduce hiperreactivitatea bronic. Nu se
folosesc in criza de astm bronic i

in astmul sever corticodependent. Se administreaz de obicei

cate 2 puffuri
odat de 2-4 ori pe zi. Reaciile adverse: candidoz bucal (se
previne prin
cltirea cavitii bucale cu soluie de bicarbonat de sodiu dup
inhalare);
disfonie, reducerea densitii osoase la femei. Se indic in forme
medii i
severe de astm bronic pentru profilaxia crizelor. Se
contraindic in
tuberculoza pulmonar.