Sunteți pe pagina 1din 10

Ingrijirea bolnavului febril

Starea febrila se manifesta atunci cand temperatura corporala depaseste valoarea


fiziologica a organismului, cu simptome asociate precum senzatia de supraincalzire sau
frisoanele, starea de apatie, lipsa poftei de mancare, stare de vertij si de prostratie
si slabiciune musculara. Reactia febrila poate fi determinata cu ajutorul unui termometru.
Febra poate fi tratata prin urmarea unui cure de tratament cu un antiinflamator
nesteroidian ca Acetaminofenul sau Ibuprofenul, care au si capacitatea de atenuare a
durerilor. Administrarea medicamentelor se face alternativ pentru evitarea
supradozelormedicamentoase. In unele cazuri, combaterea febrei poate fi realizata cu
usurinta, insa exista si situatii cand febra cedeaza doar prin asocierea a doua produse
medicamentoase.
Aspirina este un produs contraindicat in caz de febra deoarece poate determina
aparitia sindromului Reye la copii si a starilor de toxicitate la adulti.
Ibuprofenul se administreazain doza de1 - 2 comprimate la intervale de 4 ore. Ibuprofenul
poate determina manifestarea de efecte secundare precum stare
de greata sau varsaturi, diaree sau constipatie, dureri gastrice sau afectiuni cardiace.
Aceste efecte secundare pot fi prevenite prin administrarea medicatiei doar in urma
consumului de alimente. Din acest motiv, Ibuprofenul este contraindicat persoanelor
afectate de ulcer gastric, probleme renale, femeilor insarcinate sau persoanelor care
manifesta alergii la acidul acetilsalicilic sau la alte ingrediente continute de acest
medicament.
Acetaminofenul se administreaza, similar cu Ibuprofenul, in doza de 1 - 2 comprimate la
intervale de 4 ore. Efectele secundare ale Acetaminofenului apar, de obicei, la persoanele
alergice la aceasta substanta activa. Dozele mari de Acetaminofen pot produce afectiuni la
nivelul ficatului, astfel ca acesta este contraindicat persoanelor cu probleme hepatice si
persoanelor diagnosticate cu o forma de alcoolism.
Un organism febril trebuie mentinut in permanenta hidratat, astfel ca este recomandat un
consum de lichide mai mare decat in mod normal. In cazul persoanelor care manifesta
episoade febrile nu este indicata incercarea de racorire cu dusuri reci, deoarece in acest
mod nu se va reusi decat cresterea mai mare a temperaturii corporale si inducerea

frisoanelor. Ultima mentiune este valabila in special in cazul incare febra este de natura
infectioasa.
In cazul febrei produse de expunerea prelungita la soare, pasii de urmat pentru scaderea
acesteia, sunt diferiti. Astfel, in caz de insolatie se contraindica administrarea
Ibuprofenului sau a Acetaminofenului si se recomanda racorirea cat mai rapida a
persoanei. O racorire cat mai rapida nu inseamna o trecere brusca de la o temperatura la
alta, citrecerea treptata a persoanei intr-un mediu mai racoros si in nici un caz
administrarea unui dus cu apa rece. In cazul in care pacientul este confuz sau inconstient,
este obligatorie apelarea la personalul medical de specialitate. Pana la sosirea ambulantei
se poate muta pacientul intr-un mediu corespunzator confortului termic al organismului.
Daca este posibil, se poate incerca indepartarea hainelor pacientului si racorirea treptata
a corpului cu ajutorul unui bureteimbibat inapa mai rece sau folosirea unui ventilator cu
acelasi scop.

Tratament medical
Tratamentul difera in functie de cauza care a produs starea de hipertermie:

In majoritatea cazurilor, tratamentul prescris de medici este unul bazat pe


Acetaminofen si Ibuprofen, asociat cu administrarea intravenoasa a fluidelor.

Reactiile febrile de origine virala se rezolva de la sine, insa medicii pot prescrie
medicatie simptomatica pentru ameliorarea simptomelor. Astfel medicamentele
administrate au rol in scaderea temperaturii, prevenirea congestiilor, ameliorarea
durerilor de gat si ameliorarea si stoparea scurgerilor nazale. Fiecare virus are alt
mecanism de actiune si alte locuri de electie. Unele virusuri pot declansa diaree
sau varsaturi astfel ca cea mai importanta masura in astfel de cazuri este
rehidratarea organismului pentru compensarea volumului de lichid pierdut prin
manifestarea acestor simptome.

Febra de natura bacteriana necesita instituirea curei de antibioterapie.


Antibioticul administrat este stabilit in urma efectuarii unei antibiograme.
Antibiograma are rolul de a determina substantele la care bacteria este sensibila.

Infectiile de natura fungica au ca si protocol terapeutic administrarea de


medicatie antifungica.

Febra determinata de administrarea unui medicament se remite in momentul in


care se oprestefolosirea acestuia.

Febrilitatea determinata de formarea unui cheag de sange atrage dupa sine masuri
mai stricte. In acest caz pacientul este internat si tinut sub observatie, timp in
care i se administreaza medicatie anticoagulanta.

Persoanele cu un sistem imunitar slabit trebuie internate si supuse unor examene


medicale complete, lucru valabil si in cazul pacientilor febrili.

Recoltarea si transportul produselor patologice


Examinarile de laborator efectuate produselor biologice si patologice completeaza
simptomatologia bolii, reflecta evolutia acesteia si eficacitatea tratamentului aplicat,
semnaleaza aparitia unor complicatii. Recoltarea produselor este efectuata de asistenta in
majoritatea cazurilor. Acesta trebuie sa respecte orarul recoltarilor, sa cunoasca tehnicile
corecte de recoltare a diferitelor produse, sa completeze buletinul de analize, sa eticheteze
produsul rezultat pentru a evita inlocuirea rezultatelor intre ele, fapt ce poate duce la erori
grave.
Asistenta va instrui bolnavul privind comportamentul sau in timpul recoltarii si
comportamentul sau pentru reusita acestuia. Fizic bolnavul va fi pregatit printr-o dieta
adecvata, repaus la pat si asezarea lui in pozitia necesara recoltarii.
Se va avea grija la sterilitatea recoltarii pentru a evita suprainfectarea produsului recoltat.
Transportul produselor recoltate se efectueaza astfel incat acestea sa ajunga la laborator
cat mai repede si in starea in care au fost eliberate din organism. Exista o serie de
examene de laborator efectuate inaintea tuturor interventiilor chirurgicale indiferent de
timpul avut la dispozitie pentru pregatirea pacientului si indiferent de starea sa generala
cum ar fi : - timpul de sangerare (T.S.)
- timpul de coagulare (T.C.)
- determinarea grupului sanguin
- hematocritul (Htc)
- hemograma
- glicemie
- uree sanguina
Se recolteaza scaunul pentru a-l trimite la laborator in vederea punerii in evidenta a
sangelui din materiile fecale (reactia Adler sau Gregersen).
In cazurile grave : stari de soc se determina azotemia, ionograma, rezerva alcalina, testele
de coagulare.

Educatia sanitara a bolnavilor spitalizati


Educatia sanitara are o importanta deosebita in prevenirea hemoragiei
digestive superioare si astfel evitarea suferintei bolnavului prin interventie
chirurgicala si implicit scaderea rezistentei organismului acestuia fata de
imbolnavirii. Se recomanda respectarea unor masuri profilactice cum ar fi :
-

o alimentatie echilibrata si rationala cu evitarea abuzurilor de orice fel;

evitarea fumatului si a cafelei care sunt daunatoare;


-evitarea condimentelor servite in exces

- evitarea abuzului de bauturi alcoolice care pregatesc calea unor boli severe;
-abuzurile de medicamente : antibiotice, aspirina, purgative
- alimentele prea fierbinti ca si cele prea reci
-e recomanda evitarea utilizarii de - Aspirina Fenilbutazona, Indometacin,
Corticosteroizi, alte medicamente in exces
-diferite tulburari digestive, chiar si mai putin alarmante trebuie sa ne
conduca la medic pentru a nu lasa sa evolueze o boala care mai tarziu se
poate agrava
- respectarea orarului de masa
10 evitarea stresului
Se recomanda regim alimentar individualizat si adaptat stadiului in care se
afla boala cu protejarea mucoasei gastrice (alimente bine mestecate) si cu
protectie termica.
OBLIGATIILE PACIENTILOR SPITALIZATI
1. Pacientul va respecta ordinea, igiena si disciplina interioara a spitalului.
2. n timpul spitalizarii pacientul nu fumeaza n spital sau in curtea acestuia
si nu consuma bauturi alcoolice.

3. Tinuta de spital pentru bolnavi (pijama, halat, papuci) este obligatorie si


va fi n permanenta curata si decenta.
4. Pacientul va respecta regulile elementare de igiena personala (igiena
minilor, generala) si a lenjeriei de corp.
5. Pacientul se va deplasa pentru consultatiile interclinice si de explorare
recomandate nsotit de personalul spitalului.
6. Indicatiile terapeutice stabilite de personalul medical vor fi urmate
ntocmai de catre pacient.
7. Pacientul va urma indicatiile personalului medical pe toata perioada
spitalizarii si nu va parasi incinta spitalului.
8. Pacientul, care se poate mobiliza, va servi masa la sala de mese de pe
sectie la orele indicate de personal.
9. Alimentele suplimentare vor fi pastrate corespunzator la frigiderle din
sectie.
10. Pacientul va primi vizitatorii numai n intervalul de ore prevazut de
program :
- daca se mobilizeaza in holul de vizitatori ;
- daca este imobilizat la pat in salon - vizitatorii vor purta halat de
protectie si vor sta pe scaun si nu pe patul bolnavului ;
11. Bagajele si efectele de strada ale pacientilor se depun la garderoba
spitalului (pe baza de buletin, bon de primire) in momentul internarii.
12. Pacientul va respecta drepturile celorlalti pacienti la odihna, liniste,
intimitate si va avea n permanenta un comportament cooperant.

Msurarea i notarea presiunii sg (tensiunea arterial - T.A.)


Scop - determinarea presiunii sistolice i diastolice la internare pentru a compara starea
curent cu valorile normale;
- evaluarea strii pacientului n ce priveste volumul de snge, randamentul inimii i
sistemul vascular;
- aprecierea rspunsului pacientului la tratamentul cu fluide sau/i medicamente.
Pregtirea materialelor Se pregtesc pe o tav medical:

- stetoscop biauricular;
- tensiometru cu manet adaptat vrstei;
- comprese cu alcool medicinal;
- culoare albastr (pix, creion);
- foaie de temperatur;
- carnet de adnotri personale.
Pregtirea pacientului
Psihic: - se explic pacientului procedura pentru a reduce teama i a obine colaborarea;
- se asigur un repaus psihic de cel puin 5 minute nainte de msurare ntruct emoiile
influeneaz presiunea sngelui;
Fizic - se asigur un repaus de cel puin 5 minute nainte de msurare;
- se aeaz pacientul n poziie confortabil de decubit dorsal ori semieznd sau n
ortostatism conform indicaiei medicale.
Efectuarea procedurii - se utilizeaz comprese cu alcool pentru a terge olivele i
prile metalice ale stetoscopului dac este necesar;
- se selecteaz un tensiometru cu manet potrivit vrstei i strii constituionale a
pacientului;
- se amn msurarea T.A. dac pacientul este tulburat emoional, are dureri, dac a fcut
exerciii de micare sau dac msurarea presiunii arteriale nu este o urgen;
- se alege braul potrivit pentru aplicarea manetei (fr perfuzie intravenoas,
intervenie chirurgical la nivelul snului sau axilei, fr arsuri, unt arterio-venos sau
rni ale minii);
- se permite pacientului s adopte poziia culcat sau aezat cu braul susinut la nivelul
inimii i palma ndreptat n sus;
- se descoper braul pacientului fie prin ridicarea mnecii fie prin dezbrcare dac
mneca este prea strmt, pentru a nu crete presiunea deasupra locului de aplicare a
manetei;
- se verific daca maneta conine aer;
- se scoate aerul din manet, la nevoie, deschiznd ventilul de siguran i comprimnd
maneta n palme sau pe suprafa dur;
- se nchide ventilul de siguran nainte de a umfla maneta;
- se aplic maneta, circular, n jurul braului, bine ntins, la 2,5 -5 cm deasupra plicii
cotului i se fixeaz;
- se palpeaz artera brahial sau radial exercitnd o presiune uoar cu degetele;
- se aeaz membrana stetoscopului deasupra arterei reperate i se introduc olivele in
urechi;
- se umfl maneta tensiometrului pompnd aer cu para de cauciuc n timp ce se privete
acul manometrului;
- se continu pomparea de aer pn cnd presiunea se ridic cu 30 cm deasupra punctului
n care pulsul a disprut (nu se mai aud bti n urechi);
- se decomprim maneta, deschiznd uor ventilul de siguran pentru restabilirea
circulaiei sngelui prin artere;

- se nregistreaz mental cifra indicat de acul manometrului n oscilaie n momentul n


care, n urechi, se aude prima btaie clar (lup-dup); aceast cifr reprezint presiunea
(tensiunea) sistolic sau maxim;
- se nregistreaz numrul care corespunde btii de final n timp ce se continu
decomprimarea manetei; acesta reprezint T.A. diastolic sau minim;
- se ndeprteaz maneta, se cur i se dezinfecteaz olivele stetoscopului;
- se nregistreaz valorile msurate n carnetul personal, notnd: numele pacientului, data
nregistrrii, valorile obinute (T.A. = 130/70 mmHg sau T.A.= 13/7 cmHg).
Reprezentarea grafic a T.A. - se socotesc pentru fiecare linie orizontal din foaia de
temperatur, 10 mmHg sau 1 cm Hg;
- se reprezint grafic valorile nregistrate printr-un dreptunghi de culoare albastr, aezat
pe verticala timpului (D sau S); latura de sus a dreptunghiului reprezint T.S. (tensiunea
sistolic) iar latura de jos a dreptunghiului reprezint T.D. (tensiunea diastolic).

nregistrarea electrogramei n repaus (EKG)


nregistreaz activitatea electric a miocardului cu ajutorul unor electrozi care capteaz
polarizarea i depolarizarea atriilor i ventriculelor.
Asistentul medical realizeaz nregistrarea, interpretarea fiind fcut de ctre medic.
Tipuri de electrocardiogram - electrocardiograma simpl; - electrocardiograma de efort;
- monitorizarea Holter.
Electrocardiograma simpl
Pregtirea pacientului - se informeaz pacientul ca nregistrarea nu comport nici o
gravitate i nu e dureroas;
- este rugat s colaboreze urmnd ntocmai recomandrile asistentului medical;
- este aezat n decubit pe o canapea, bratele fiind lejer ntinse pe lng corp;
- membrele inferioare sunt ntinse uor deprtate, pentru ca electrozii s nu se ating
ntre ei;
- legtura ntre pacient i aparat se face prin cabluri de culori diferite.
nregistrarea electrocardiogramei - se fizeaz electrozii pentru nregistrare;
- pentru realizarea unui contact bun ntre tegument i electrozi, acetia se ung cu un gel
bun conductor de electricitate;
- montarea electrozilor se face astfel:
- la nivelul membrelor rou mna dreapt
galben mna stng
verde picior stng
negru picior drept
- n zona procedural, fixarea se face astfel:
- V1 numit punct parasternal drept situat n spaiul IV intercostal, pe marginea
dreapt a sternului;
- V2 punctul parasternal stng , situal n spaiul IV intercostal , pe marginea stng a
sternului;
- V3 situat ntre punctele V2 i V4;

V4 situat n spaiul V intercostal pe linia medio- clavicular stng;


V5 situat la intersecia de la orizontala dus din V4 i linia axilar anterioar
stng;
V6 situat la intersecia dintre orizontala dus din V4 i linia axilar mijlocie stng.

Se nregistreaz : - 3 derivaii bipolare standard notate cu D1 , D2 , D3;


- 3 derivaii unipolare ale membrelor aVR , aVL , aVF;
- 6 derivaii procordiale : V1 , V2 , V3 , V4 , V5 , V6;
- dup ce pacientul se linistete , se face nti testarea aparatului i apoi nregistrarea
propriu- zis
- dac aparatul nregistreaz corerct, se trece la efectuarea examenului propriu-zis;
- pacientul este avertizat cnd trebuie s rmn n apnee;
- electrocardiograma este o succesiune de - unde notate convenional cu litere : P , Q , R
,S,T,U
- segmente distana dintre 2 unde : PQ , ST
- intervale (unda + segment) notate QRS, PQ , QT , TP
Pe electrocardiogram se noteaz: - numele i prenumele pacientului;
- vrsta, nlimea, greutatea;
- medicaia folosit (care influeneaz nregistrarea);
- data i ora nregistrrii;
- semntura celui care e nregistrat;
nterpretarea electrocardiogramei este de competena medicului.
Indicaii : - angin pectoral;
- suspiciune de infarct sau pericardit;
- aritmii;
- evaluare n cadrul testului de efort;
- monitorizarea evoluiei i a unor tratamente.

TESTTUL HIPERGLICEMIEI PROVOCATE


Testul toleranei la glucoz-oral (T.T.G.O)
Scop - testarea toleranei la glucoz n vederea stabilirii diagnosticului de diabet zaharat
la persoanele la care glicemia bazal (preprandial, a jeun) este ntre 110-126 mg%.
Indicaii - suspiciune de diabet zaharat (retinopatie, neuropatie, nefropatie), nivele ale
glucozei serice a jeun sau postptandial la limit;
- antecedente familiale de diabet;
- obezitate important;
- istoric de infecii;
- gravid (spt.24-28 de gestaie) cu istoric familial de diabet sau avort spontan, ft
macrosom (peste 4000 g)n antecedente.
Materiale necesare - doz standard: - 75 g glucoz dizolvat n 300 ml ap pentru aduli;
- 1,75 g/kg corp (greutatea ideal) pentru fr a depi 75 gr.
la copil; - seringi, ace, flacoane sau vacuteinere pentru recoltarea sngelui (capac gri sau
rou pentru a evita hemoliza); - flacoane pentru urin.

Pregtirea pacientului - se explic necesitatea efecturii probei i modul de derulare;


- se informeaz c ingerarea soluiei de glucoz se face n 5 minute;
- se obin eventuale informaii despre regimuri de slbire;
- se evit stresul;
- se informeaz pacientul c este posibil s apar ameeli, tremor, anxietate, transpiraii
care trebuie semnalate;
- se instruiete s nu mnnce cel puin 10 ore, s nu fumeze, s nu bea ceai sau cafea;
- este atenionat c restriciile se menin pe timpul desfurrii probei;
- naintea probei nu se impun restricii alimentare, pacientul consum minim 150 g
hidrocarbonate;
- n timpul probei, pacientul st n repaus.
Efectuarea probei (orar de desfurare 7,30-10,00) Ora 7,30:
- se verific dac pacientul a respectat recomandrile;
- se recolteaz snge pentru glicemia a jeun
- se administreaz soluia de glucoz (300 ml. ap + 75 g glucoz) pe care pacientul o
bea n 5 minute;
- se noteaz timpul din momentul primei nghiituri;
- pacientul rmne n repaus, nu consum alimente, nu fumeaz. Poate s bea ap;
Dup 2 ore (9,30) - se recolteaz snge pentru glicemie;
- se eticheteaz probele i se trimit la laborator.
Not: Recoltarea se poate face i la 1 or dac medicul solicit.
ngrijirea pacientului dup prob - rmne sub supraveghere;
- se verific dac apar transpiraii, stare de anxietate, reaciile fiind mai frecvente la
supraponderali i sunt determinate de creterea secreiei de insulin stimulat de creterea
glicemiei; Dac manifestrile apar n timpul probei, aceasta se ntrerupe, pacientul
primete mncare.

ngri jirea bolnav ilor imob ilizat l a pa t


DEFINIIE:
- Imobilizarea reprezint o diminuare sau o restricie a micrilor, fiind recomandat
adeseaca metod terapeutic sau poate fi cauzat de traumatisme i boli organice sau
funcionale.
CAUZE:
- Afeciuni grave paralizii, bolnavi astenici, adinamici, cu leziuni de membre
inferioare etc.- Afeciuni care impun imobilizarea embolii cardiace, hemoragii etc.Imobilizare terapeutic in fracturi cu aparate de imobilizare, traumatisme, infarct
demiocard.
CONDIII DE CONFORT:
- Salon luminos, bine aerisit, temperatur normal. Fr cureni de aer.- Pat adaptat
afeciunii pat universal cu utilaje accesorii.- Rezemtori, agtoare din metal sau
confecionate din panz.- Mas reglabil la pat pentru alimentaie scris etc.- Saltea
antidecubit pneumatic, compartimentat pentru a evita presiunea i macerareazonei
de contact, perne de diferite dimensiuni, colaci de cauciuc, oxid de zinc cu vitaminaA+D
2

pentru tegumente, talc.- Scuturarea zilnic a patului sau ori de cate ori este nevoie.Aparate de semnalizare sonerii la indeman.-Cma de corp descheiat in spate.Splarea tegumentelor zilnic, la pat stimuleaz circulaia, asigur confortul,
previnecomplicaiile etc. Igiena ainilor inainte de servirea mesei, dup eliminri. Igiena
prului 1-2ori pe sptman.- Toaleta cavitii bucale dup fiecare mas.-Toaleta
perineal ori de cate ori este nevoie (dup eliminri) respectand pudoarea bolnavului.
ALIMENTAIA BOLNAVILOR:
-Se face la pat activ sau pasiv. Se respect stric orarul servirii meselor.-Alimentarea
pasiv se va face dup servirea mesei celorlali bolnavi. Servirea se va face catmai
estetic.-Se d o alimentaie bogat in proteine, adaptat varstei, strii bolnavului, bogat
in vitamine.-Consum de lichide 1,5-2 l pe zi.
SUPRAVEGHEREA FUNCIILOR VITALE:
-Se urmresc i se noteaz zilnic funciile vitale i vegetative puls, respiraie,
tensiunearterial, temperatur, diurez, scaun, aspectul tegumentelor, mucoasele.- In
cazul aparatelor gipsate se va urmri i semnala apariia edemelor la
extremitile libereale membrelor.- Eliminrile paraclinice, tratamentele vor fi executate
la pat