I.

Prezentare generala

Apa este cea mai raspandita substanta compusa si reprezinta trei sferturi din
suprafata globului terestru. Ca si aerul, ea constituie factorul principal al
mentinerii vietii pe pamant.
Apa este o resursa naturala esentiala cu rol multiplu in viata economica.
Apa este un factor de mediu indispensabil vieii. Fr ap nu ar putea exista
via. n organism apa intr n compoziia organelor, esuturilor i lichidelor
biologice. Ea dizolv i transport substanele asimilate i dezasimilate;
menine constant concentraia srurilor n organism i, evaporndu-se pe
suprafaa corpului, ia parte la reglarea temperaturii. . Lipsa de ap sau
consumul de ap poluat are multiple consecine negative
asupra omului i sntii sale.

Molecula de apa de-a lungul timpului

Formula exact a moleculei de ap este H2O (2 atomi de hidrogen sunt lega i de

un atom de oxigen), aceasta a fost nfiinat de italianul Stanislau Cannizzarro.
n 1781, fizicianul englez H. Cavendish a artat c apa se formeaz prin explozia
unui amestec de hidrogen i oxigen, cu ajutorul scnteii electrice.
n 1783, Lavoisier a repetat experiena, realiznd pentru prima oar sinteza
cantitativ a apei. S-a stabilit atunci c 2g de hidrogen se combin cu 16g oxigen
pentru a da 18g ap.
n 1805, Humboldt i Gay-Lussac au artat c apa este format din dou volume de
hidrogen i un volum de oxigen.
Apa natural const n amestecul speciilor de izotopi ai oxigenului: 16O, 17O, 18O, cu
cei trei izotopi ai hidrogenului: 1H, 2H, 3H. Combinarea acestora genereaz 18
specii de molecule de ap.
Apa pur este ntotdeauna un amestec de ap uoar (H2O) i de cantiti extrem
de mici de ap grea (D2O) i ap hipergrea (T2O).

Compozitia moleculei

Apa este o substan compus(compus hidrogenat al oxigenului).

Formula molecular: H2O

Raportul de combinare: 2AH + AO = 18
Raportul de volum: 2 vol. H/1 vol. O
2
2
4
Starea molecular a apei: 1H: 1s1
8O: 1s , 2s 2p
Se formeaz dou legturi covalente polare O-H. Molecula de ap este covalent
polar; este un dipol.

Structura
In molecula de apa, nucleele celor doi atomi de hidrogen
formeaza cu centrul atomului de oxigen un unghi de 104054.
Ca urmare a acestei structuri molecula de apa are un moment
electric pronuntat.

Proprietati fizice

Apa este un lichid incolor, fr miros, fr gust, inodor, insipid, nghea la temperatura
de 0oC, fierbe la temperatura de 100oC, pna la temperatura de +4oC i mrete constant
densitatea 1 g/cm3, dup care se micoreaz(apa i mrete volumul la solidificare), la
25oC, densitatea este de 0,997 g/cm3. Gheaa plutete pe ap, ceea ce face posibil viaa
acvatic, deoarece sub stratul de ghea se gsete un strat de ap, densitatea ghe i este
de 0,917 g/cm3. Omologi apei , H2S, H2Se, H2Te, sunt substane gazoase n condiii
obinuite.
Apa reprezint o serie de proprieti fizice care o deosebesc de celelalte hidruri din
perioada a 2-a. Aceste proprieti sunt cunoscute sub numele de ,,anomaliile
proprietilor fizice ale apei. Anomaliile observate n proprietile fizice ale apei pot fi
explicate pe baza asocieri moleculelor ei (v. asociaia molecular).
Puncte de topire si de fierbere ale hidrurilor elementelor din perioada a 2-a
Hidrura CH4 NH3 H2O HF
p.t. [oC] -184 -78
p.f. [oC] -164 -33

0
100

-83
19,5

Punctele de topire si de fierbere ale hidrurilor elementelor din grupa 16 (VI A).
Hidrur
H 2O
0
H2 S
-85,5
H2Se -65,7
H2Te -51

p.t. [oC] p.f. [oC]

100
-60,3
-41,5
-4

Din analiza vaporilor punctele de topire i de fierbere ale hidrurilor prezentate se

constat c apa are constante fizice anormale de ridicare. Anomaliile propriet ilor
fizice ale apei se explic prin faptul c apa lichid nu este format din molecule
independente, ci din molecule asociate prin legturi de hidrogen (H 2O)n.
Studiile cu raze X asupra gheii au evidenia o structur afnat. Fiecare molecul de
ap este nconjurat tetraedic de alte 4 molecule.
Prin trecerea gheii n ap lichid masa nu variaz, dar volumul se mic oreaz.

Proprietati chimice

Apa reacioneaz cu unele metale i nemetale, cu o serie de oxizi i de sruri.

Astfel metalele active cu apa din punct de vedere chimic (de ex.: Na, K etc.)
reacioneaz cu apa, punnd n libertate hidrogenul:

Na + H2O -> Na(OH) + H2

Dintre nemetale, fluorul, cu afinitate mare pentru hidrogen, deplaseaz acest

element din ap:

F2 + H2O -> 2HF + O2

n acelai mod reacioneaz i clorul. Alte elemente reductoare, ca P, Si, B, C,

reacioneaz cu apa la cald. Oxizii multor metale i nemetale reac ioneaz cu apa,
Formnd baze i acizi. Apa particip la o serie de reac ii de hidroliz. Multe
substane simple sau compuse (n special sruri) se separ din solu ie apoas sub
form de cristalohidrai. Apa este un foarte bun dizolvant pentru multe substan e,
i n special pentru electrolii (datorit constantei ei dielectrice foarte mari). Cele
mai multe reacii chimice au loc n soluii apoase.

Reactia cu metale

Metale: potasiu , calciu, sodiu reac ioneaz violent cu apa, la rece, cu formare de hidroxid i
degajare de hidrogen.
Magneziu reacioneaz cu apa la cald sau n stare de vapori:
Mg2 + 2H2O = Mg(OH)2 + H2

Aluminiu este atacat de ap numai dac este cur at de stratul protector de oxid:
2Al + 6H2O = Mg(OH)3 + 3H2

Fierul nroit reacioneaz cu apa n stare de vapori i formeaz oxid feroferic (oxid al
Fe II i Fe III):
3Fe + 4H2O = Fe3O4 + 4H2

Plumbul, cuprul, mercurul, aurul, argintul nu sunt atacate de ap sau de vaporii acestuia.
Unele metale se corodeaz n prezena apei. Atacul este mai puternic n prezen a oxigenului i
a oxidului de carbon.

Reactia cu nemetale

Clorul n reacie cu apa formeaz apa de clor:

Cl2 + H2O = HCl + HClO

HClO = HCl + [O]

Trecnd un curent de vapori de ap peste cocs (carbon) la temperatura de

cel puin 1000oC se formeaz un amestec de monoxid de carbon i hidrogen,
denumit gaz de ap. Reacia are importan industrial:

C + H2O = CO + H2

Reactia cu oxizii

Apa reacioneaz cu oxizii metalici solubili cu formarea de hidroxizi.

Una dintre reaciile cu importan practic o constituie stingerea varului, reac ie
puternic exoterm.
CaO + H2O = Ca(OH)2 + O

Hidroxidul de calciu obinut este relativ puin solubil n ap i de aceea la

stingerea varului se obine aa-zisul lapte de var, care reprezint o suspensie fin
de Ca(OH)2 ntr-o soluie saturat de hidroxid de calciu.

La dizolvarea dioxidului de sulf n ap are loc i o reac ie chimic din care rezult o
soluie acid, acid sulfuros.
SO2 + H2O = H2SO3

Reacia de carbidul sau carbur de calciu la CaC 2 duce la formarea acetilenei, substan
organic utilizat la sudarea i tierea metalelor n sufltor oxiacetilenic:
CaC2 + 2H2O = HC + CH + Ca(OH)2 + O

Electroliza apei

Aceast form a obinerii hidrogenului din ap a fost pentru prima dat eviden iat de chimistul
german Johann Wilhelm Ritter n jurul anului 1800, i se pare c pe termen lung este singurul
procedeu raional, deoarece n cursul procesului nu se emite CO2. Ca exemplu se poate aminti
electroliza n mediu bazic, care datorit preurilor mici este utilizat adeseori n combina ie cu
centrale hidroelectrice n Norvegia i Islanda. Reacia are loc ntr-un recipient umplut cu electrolit
bun conductor de curent (sare, acid, baz), n care se gsesc doi electrozi printre care circul un
curent continuu. Procesul poate fi descries prin dou reacii pariale.

Catod:

Anod:

n principiu la anod se elibereaz electroni care mai apoi sunt captai la catod. Din aceste dou
procese pariale rezult de fapt reacia de separare a atomilor de oxigen i hidrogen din ap.

Reacia de separare:

Procesul este deosebit de avantajos pentru c pe lng hidrogen i oxigenul rezultat se poate utiliza
efficient n alte procese tehnologie, nefiind lsat liber n atmosfer.. Exist aparate de electroliz
industrial cu presiune nalt cu o capacitate de producie de 60 Nm/h la o presiune de 12bar .

Utilizarile apei

Ramura principala a vietii

Prepararea soluiilor, fiind cel mai cunoscut solvent

Obinerea oxigenului i hidrogenului prin elecroliz

Prepararea celor mai importani acizi anorganici

Producerea energiei electrice

Splat, albit, colorat

II.

Stare naturala

In natura, apa se gaseste sub toate starile de agregare:solida(gheata,

zapada,grindina),lichida(apa de ploaie,ape subterane,oceane,mari,fluvii,rauri,
etc.),gazoasa(vapori de apa din atmosfera).

Se mai gaseste in organisme animale si vegetale,cum si in cristalohidrati sub forma

de apa de cristale.Apale naturale contin dizolvate cantitati variate de diferite
substante.Apele care contin dizolvate cantitati mici de saruri se numesc "ape
moi",spre deosebire de "apele dure" care au un procent ridicat de saruri,mai ales
de calciu si magneziu.
Dintre toate apele naturale, apa de ploaie este cea mai curata.Ea dizolva in drumul
ei prin atmosfera mai ales bioxid de carbon,iar in regiunile industriale,bioxid de
sulf si hidrogen sulfurat.O parte din apa cazuta pe pamant cu un continut ridicat
de bioxid de carbon,strabatand straturile de pamant,dizolva carbonatii de calciu si
magneziu,transformandu-i in bicarbonati solubili.

Apa ca resursa

Fiecare aspect al vieii noastre

este legat de ap. Pe lng aer i
lumina Soarelui, apa este un
element esenial al existenei
oricrei fiine. S nu uitm c n
mediul acvatic au aprut primele
forme de via de pe Terra.
Dac toat apa de pe pmnt ar fi
turnat n 16 pahare cu apa, 15 i
jumtate dintre ele ar conine
apa srat a oceanelor i mrilor.
Din jumtatea de pahar rmas,
mare parte este nglobata fie n
gheurile polare, fie este prea
poluat pentru a fi folosit drept
ap potabil i astfel, ceea ce a
mai rmne pentru consumul
omenirii reprezint coninutul
unei lingurie. Din consumul
mondial de ap, 69% este
repartizat agricultirii, 23%
industriei i numai 8% n
domeniul casnic.

Tipuri de apa

Apa potabila:o apa pentru a fi buna de baut trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:sa
fie limpede,fara culoare,fara miros,sa contina aer dizol-vat si cantitati mici de saruri,pana la
o concentratie de 0,5% mai ales NaCl si NaHCO3,circa 600 mg/l;sa aiba o temperatura intre 8
si 12 grade C,si sa nu contina bacterii patogene.Apa potabila se obtine la sate,din izvoare si
fantani,iar la oras din apa raurilor,care trebuie purificata.Purificarea se face in trei
feluri:mecanic,chimic si fizic.
Apa industriala:se foloseste la alimentarea cazanelor cu abur,la racirea masinilor,precum si
in diverse procese de fabricatie.Ea trebuie sa indeplineasca anumite conditii de puritate
cerute de specificul industriei in care este folo-sita.
Apa dura:contine un procent ridicat de saruri de calciu si de magneziu. Apa dura nu este
buna de baut, avand un gust neplacut,nu face spuma cu sapunul si nu fierbe bine legumele.Ea
depune prin fierbere,pe peretii vaselor o crusta aderenta,care micsoreaza transmisia
caldurii,determinand astfel o crestere a consumului de combustibil.
Apa pura:se stie ca in natura nu exista apa pura deoarececontine substan-te
dizolvate,microorganisme,etc.Apa pura se obtine prin distilare.In acest scop, se foloseste un
aparat de distilare in care,apa distilata se transforma in vapori prin fierbere,iar vaporii
rezultati se condenseaza prin racire.Apa distilata nu este buna de baut deoarece nu contine
saruri minerale si de aceea nu are nici gust si este indigesta.Apa distilata se intrebuinteaza in
laboratoare de chimie la prepararea solutiilor apoase si in farmacie.

Apa distilata : se obtine in aparate speciale , fiind utilizata in industria farmaceutica

Apa bidistilata:este complet lipsita de impuritati.Se obtine prin distilarea apei distilate in vase
de sticla in care se adauga KOH,acest reactiv distruge microorganismele si urmele de substante
organice aflate in apa.Este intrebuintata la analize chimice speciale,in cercetari stiintifice si in
industria medicamentelor.
Apa de barita:denumire folosita pentru osolutie saturata de hidroxid de bariu.Se
intrebuinteaza ca reactiv in laborator la identificarea dioxidului de carbon si hidroxid de bariu.
Apa de brom:denumire folosita pentru o solutie obtinuta din dizolvarea bromului in apa.Se
intrebuinteaza ca oxidant in laborator.
Apa de clor:denumire obtinuta prin dizolvarea clorului in apa.Apa de clor contine si clor
elementar,dizolvat chimic.Din aceasta cauza apa de clor proas- pat preparata are culoarea
galbena.In timp sau,mai repede,sub actiunea luminii solare,acidul hipocloros se
descompune,cu punere in libertate de oxigen.Echilibrul este astfeel deplasat spre dreapta si
intreaga cantitate de clor poate intra in reactie(din aceasta cauza apa de clor trebuie pastrata
la intuneric).Apa de clor este un oxidant puternic.Ataca toate metalele la rece.
Apa de cristalizare:este apa care intra in compozitia cristalohidratilor. Poate fi legata in mod
diferit si poate indeplini functii diverse.
Apa de hidrogen sulfurat:denumire folosita pentru o substanta apoasa saturata de hidrogen
sulfurat.

Apa de plumb:denumire folosita pentru solutia de acetat de plumb.Este intrebuintata in

medicina.
Apa regala:denumire pentru amestecul de acid clorhidric concentrat si acid azotic concentrat,in
raport de 3:1.Ataca aurul si platina,rezistente fata de alti acizi.
Apa amoniacala : este o fractiune lichida rezultata la distilarea uscata a carbunilor de pamant.
Apa pirolignoasa : este o fractiune lichida rezultata la distilarea uscata a lemnului
Apa tare : denumire stiintifica a solutiei de HNO3 ,de concentratie 69 % . In practica , denumirea
este atribuita si solutiei de HCl , folosita de exemplu la obtinerea apei de lipit prin dizolvarea Zn.
Apa grea : apa in compozitia careia intra izotopul greu al 2H , deuteriul.Masa moleculara este
20,01 g , punctul de topire este 3,82 grade C , punctul de fierbere 101,42 grade C, iar densitatea la
20 grade C este 1,105 g/cm3. Se gaseste in proportii foarte mici in apa obisnuita . Astfel , in 200 l
apa obisnuita , se poate obtine abia 1 ml apa grea.Din punct de vedere chimic , apa grea
reactioneaza mai incet decat apa usoara si reactiile ce se petrec in apa usoara sunt mai rapide
decat in apa grea. De fapt , deuteriul reactioneaza mai incet decat H2 usor.Solubilitatea este mai
mica in apa grea decat in apa usoara.Indicele de refractie este mai mic , dar vascozitatea mai
mare.Efectele fiziologice ale apei grele sunt si ele deosebite de cele ale apei usoare.Apa grea este
putin favorabila vietii : nu favorizeaza germinarea si nici cresterea plantelor, micsoreaza
functionarea normala a protoplasmei.Se obtine prin electroliza inaintata a apei tratate cu NaOH.O
concentratie mai mare de apa grea in apa de baut produce omului sete intensa , deshidratarea
organismului si in final moartea.Viermii, pestii si alte vietuitoarea acvatice mor in apa grea pura ,
dar suporta o concentratie mai mica de 32 %.Principalele utilizari ale apei grele : agent termic si
moderator de neutroni in reactoarele atomice ; sursa principala de obtinere a deuteriului prin
electroliza; folosit pentru obtinerea bombelor ; se foloseste la obtinerea temperaturilor inalte(mii
de grade) a plasmei , determinarea unor procese biochimice.
Apa supergrea : - sinonim cu oxid de titriu , T2O , apa in compozitia careia intra izotopul
supergreu al hidrogenului 3H , titriu.

Circuitul apei in natura

Circuitul apei n natur (denumit uneori i ciclul hidrologic sau ciclul apei) este procesul de
circulaie continu a apei n cadrul hidrosferei Pmntului. Acest proces este pus n mi care de
radiaia solar i de gravitaie. n cursul parcurgerii acestui circuit, apa i schimb starea de
agregare fiind succesiv n stare solid, lichid sau gazoas. Apa se mi c dintr-un element
component al circuitului n altul, de exemplu dintr-un ru ntr-un ocean, prin diferite procese fizice,
dintre care cele mai nsemnate sunt evaporaia, transpira ia, infiltra ia i scurgerea. tiin ele care
se ocup cu studiul micrii apei n cadrul acestui circuit sunt hidrologia i meteorologia.

Rolul apei in organism

Apa reprezinta un excelent dizolvant pentru multe substane i este mediul n care se
desfoar cele mai multe reacii chimice legate de metabolismul substanelor i deci de
via.Rolul apei n organismul uman este foarte semnificativ. n organismul uman au loc
numeroase reacii chimice care dau natere la cldur, energie i la metabolismul necesar
vieii.Aceste reacii au nevoie de un mediu apos, altfel substanele nu se pot desface n ioni,
iar reaciile nu pot avea loc.
Pe lng aceasta apa nsi este un lectrolit slab, care se disociaz n ion de hidrogen (H+)
i hidroxil (OH-).Aceiai ioni au proprieti catalitice, ei accelernd un numr considerabil
de reacii care n mod normal ar dura zile ntregi, n prezena ionilor reaciile au loc n
cteva secunde.
Apa are i proprietatea de a acumula i de a degaja cldur prin evaporare.Aceste
nsuiri ale apei au un rol foarte important n fiziologia termoreglrii.La temperaturile
ridicate ale verii organismul uman primete mult mai mult cldur dect are nevoie.Dac
cldur nu s-ar elimina organismul ar avea mult de suferit.Din fericire organismul dispune
de o serie de mijloace de eliminare a cldurii.Schimbarea apei din stare lichid n stare
gazoas presupune o pierdere de cldur de la corpul unde se afla apa.n corpul omenesc
fiecare gram de ap evaporate de pe suprafaa pielii (transpiraie) la temperatura camerei
nlesnete pierderea a 580 de calorii mici.

Poluarea apei

Poluarea reprezint modificarea componentelor naturale prin prezena unor

componente strine, numite poluani, ca urmare a activitii omului, i care
provoac prin natura lor, prin concentraia n care se gsesc i prin timpul
ct acioneaz, efecte nocive asupra sntii, creeaz disconfort sau
mpiedica folosirea unor componente ale mediului eseniale vieii.
(Conferina Mondial a O.N.U., Stockholm, 1972)
Din cuprinsul definiiei se poate constata clar c cea mai mare
responsabilitate pentru poluarea mediului o poart omul, poluarea fiind
consecin activitii mai ales social economice a acestuia.

Cauze ale poluarii

Scurgeri accidentale de reziduri de la diverse fabrici, dar si deversari deliberate a unor

poluani;
Scurgeri de la rezervoare de depozitare si conducte de transport subterane, mai ales produse
petroliere;
Pesticidele si ierbicidele administrate in lucrarile agricole care se deplaseaza prin sol fiind
transportate de apa de ploaie sau de la iriga ii pana la panza freatica;
Ingrasamintele chimice i scurgerile provenite de la combinatele zootehnice;
Deseurile si rezidurile menajere;
Sarea presarata in timpul iernii pe sosele, care este purtata prin sol de apa de ploaie si zapada
topita;
Depunerile de poluanti din atmosfera, ploile acide.
Poluantii apei sunt produsele de orice natura care contin substan e n stare solida,
lichida sau gazoasa, n conditii si n concentratii ce pot schimba caracteristicile apei, facnd-o
daunatoare sanatatii.
Poluarea trebuie evitata cu orice pret!

Concluzie

Opinia public trebuie s se conving de gravitatea situaiei

actuale. Masa substanelor poluante pe care le deversm n ape
crete cu fiecare zi, ceea ce nseamn c, dac nu lum msuri
pentru a preveni pericolul, poluarea de azi nu va reprezenta nimic
n comparaie cu poluarea de mine.

,,Apei i-a fost dat puterea magic

de a deveni seva vieii pe
Pmnt!

BIBLIOGRAFIE

Elena Irina Moater- Chimia i protecia mediului, Ed. Bibliotheca, 2006

Emilia Meirou, Nicoleta Drgan, Nastasia Tomescu Chimia mediului i a

calitii mediului, Ed. Crepuscul, 2006

Manual de chimie pentru clasa a IX-a, editura LiceAll

Internet.