Sunteți pe pagina 1din 1

Narvalul era mort, polipul nsa l tinea strns n tentaculele lui si-l tragea dupa sine

n tunel. Avea acum atta hrana ct nu o putea prididi. George l ruga pe Petre sa-l du
ca mai repede la pestera, unde Farrow si ceilalti i asteptau tremurnd de ngrijorare
.
George nu-si revenise complet din spaima prin care trecuse. Nu si-ar fi nchipuit
niciodata ca un narval poate fi att de turbat si feroce. Tatal sau nsa i lamuri ca
tocmai specia aceasta e supusa la asemenea furie.
Acum si aminti George ca ntr-adevar citise n cartile de stiinte naturale despre ast
fel de ntmplari. Multe vase care se ntorceau din marile calde avea nfipte n cherestea
ua lor cte un colt de narval. Sabia aceasta grozava strabatea scnduri si grinzi gr
oase de peste treizeci de centimetri.
Farrow era de parere ca apropierea polipului fusese pricina crizei de furie a na
rvalului care, gonit de furtuna, nimerise din ntmplare n tunel unde se vazuse fugar
it de polip.
Capitanul trimise apoi pe fiul sau n camera lui din stnca sa-si schimbe hainele de
pe care apa curgea n siroaie. Petre se apuca sa pregateasca pentru masa pestele
care fusese pricina attor peripetii.
Pe cnd fierbea pestele, Petre statea de vorba cu Jean Brike, tunarul, si amndoi
fura de parere ca fiul capitanului lor se nascuse ntr-o zodie norocoasa. Din mome
ntul cnd Petre venise sa-l ia din casa epitropului sau ca sa-l duca la tatal lui,
baiatul ntmpinase attea ct nu ntmpina omul cel mai aventuros ntr-o viata ntreaga.