Subiecte Neurologie

Neuro Oral 1:

1.Paralizia de nerv circumflex(axilar)

- se formeaza din trunchiul secundar posterior al plexului brahial si are in traseul sau un raport
strans cu colul chirurgical al humerusului
- miscari afectate: abd oriz a bratului, antepulsia si retropulsia, rotatia externa
- cauze:

leziuni traumatice: luxatia anterioara a capului femural mai ales prin manevrele de
reducere a ac luxatii
sindromul algodistrofic al umarului
intoxicatiile cu metale grele : cobalt, plumb
tratament prelungit cu sulfamide
in cursul unor boli infectioase: dizenteria, malaria
in somn din cauza compresiei nervului in anumite pozitii

- tablou clinic :

hipoestezie la nivelul umarului si pe fata ext a bratului

deficit motor: abd bratului la orizontala si ridicarea la verticala a memb sup

2. Paralizia de nerv musculo-cutanat(din plexul brahial)

- se formeaza din trunchiul secundar anteroextern al plexului
- cauze:

traumatice compresiune, sectiune

iatrogene (medicale) diversele compresiuni care se produc in cursul interventiilor
chirurgicale sau in timpul aplicarii unui tratament
obscure neuropatii criptogenice

- dpdv clinic:

scaderea brutala a fortei in flexia antebr pe brat ( din 3 flexori 2 sunt compromisi)
scade moderat add si proiectia anterioara a bratului
hipoestezia regiunii externe a antebratului

3. Paralizia de nerv cubital(C8-T1)

- ia nastere din trunchiul secundar anterointern al plexului brahial, coboara pana la niv cotului
unde trece prin santul epitrohleo, inconjura treimea sup a diafizai cubitusului si trece in loja
ant a antebratului; la nivelul carpului devine superficial, merge inaintea ligam inelar si a osului
pisiform, ajungand in loja palmara anteroexterna; la niv palmar da doua ramuri terminale una
superfic senzitiva si alta profunda, motorie.
Cauze care determina afectarea n cubital:
-factori traumatici:
- in axila: - nervul este afectat complet
- brat: - fracturi, fragment osos care se deplaseaza in urma reducerii
- cot: - mecanism direct, traumatism pe partea int a cotului, sectionari ale nervului
- antebrat: - pot aparea traumatisme sau calusuri hipertrofice dupa fracturi sau cicatrice
cheloide
- exista si posibilitatea unor compresiuni indirecte sau elongatii datorita unor tulburari
pozitionale (cubitus valgus)
Tablou clinic:
- deficit motor :
- la mana este redus ( e compensat de n median)
- la degete se produce grifa cubitala (abd/add degetelor este 0)
- la deg 4 si 5 este afect flexia fal 1 si ext fal 2 si 3 dat afectarii interososilor
- la niv policelui add este 0
- degetul 5 este total imobil

Teste de obiectivare:

testul evantaiului
testul foii de hartie Fromen sub I se da sa tina o foaie de hartie intre police si index
testul gratajului este imposibil cu degetele 4 si 5

testul pensei police auricular

testul manunchiului

- tulburari trofice eminenta hipotenara, afectarea m interososi rezultand grifa cubitala si mana
scheletica
- tulburari de sensibilitate caracterizeaza zona de distributie a nervului

Tipuri topografice:

afectarea n la nivelul bratului => grifa cubitala

afectarea n la niv cotului printr-o luxatie => nervul isi pierde pozitia la nivelul santului
epitrohleoelecranian => furnicaturi care pot deveni dureri, in timp hipoestezie de durata;
amiotrofie de spatiu 1 interosos dorsal intre police si index; tulburari ale miscarilor fine
ale degetelor

4. Paralizia de n. radial

1. Nervul radial C5 C6 C7 C8 T1
- se formeaza din trunchiul secundar posterior al plexului brahial
- cauze care determina afectarea nervului radial:

la nivel axilar : compresiunea prin carjele axilare

zona santului de torsiune de la nivelul humerusului:fractura de diafiza humerala; apare si
o neuropatie de incarcerare
intoxicatii etanolice
suferinte disociate
fracturi de tip Monteggia ( fractura de cubitus cu dislocarea si luxatia capului radiusului)
epicondilita
intoxicatie cu plumb ( mai vulnerabil nervul radial drept)

Semiologie generala:

atitudinile anormale
deficitele motorii
teste de obiectivare ale deficitului motor

a) Atitudinile anormale ( paralizii de nerv radial)

- antebratul in usoara flexie pe brat
- mana in pronatie si flexie antebratului pe brat (mana in gat de lebada)
- policele este add usor flectat
- ultimele 4 degete sunt usor flectate
b) Deficite motorii
- extensia antebratului pe brat este compromisa ( triceps brahial, anconeu)
- extensia mainii pe antebrat ( datorita afectarii radialului 1 si 2 respectiv lg si scurtul
supinator)
- extensia degetelor 2,5 ( afectarea extensorului comun al degetelor)
- abd mainii ( afectarea radialilor 1 si 2)
- supinatia
- scad miscarile de add(afectarea cubitalului posterior), flexia antebratului pe brat
(brahioradial), abd policelui ( abd lung al policelui) abd nu se pierde total pt ca scurtul abd
al policeli este inervat de n median
- scade flexia degetelor cu toate ca afectarea este indirecta flexia degetelor nefiind
fixata de extensori

Teste de obiectivare
- testul salutului militar mana cade in gat de lebada
- testul juramantului mana cade
- testul pronatiei in resort daca se face o supinatie fortata, pasiva, ea nu poate fi sustinuta,
mana revenind in pronatie
- testul pumnului strans Pitres mana cade in flexie
- testul de incetinire a prehensiunii obiectelor, mai ales cele mici sub apuca greu datorita
lipsei de fixare a miscarii de catre extensori
- tesul reliefarii tendoanelor extensorilor la rasfirarea degetelor pe masa tendoanele apar
sterse

Tulburari trofice:

atrofii scaderea reliefului prin scadrea de masa musculara a regiunii posterioare brat
si antebrat
coloratie cianotica, eventual edem in cazul declivitatii mainii
sinovita hiperplazica pe tendoanele extensorilor; pe fata dorsala a mainii apare o
tumefactie ca o falsa tumora in cazul paraliziilor prelungite

Tulburari de reflexe osteotendinoase:

- se pierd in principal reflexul tricipital controlat de radacina C7 si reflexul stiloradial
controlat de C6 C8

Tulburari de sensibilitate

subiective parestezii in toata zona cutanata care acopera grupele musculare

paralizate (fata dorsala brat, antebrat, mana)
obiective uneori posibila aparitie a unui fenomen de anestezie pe fata dorsala a
policelui + spatiul interosos

Tipuri topografice de fectare a nervului radial

afectare in axila paralizie totala nervul e afectat in totalitate (motor, senzitiv, trofic)
afectare in santul de torsiune al humerusului( unde nervul radial vine in contact direct cu
osul); reflexul tricipital este conservat
in treimea inf a bratului scapa radacinile pentru triceps brahial, anconeu si lg supinator
afect la capul radialului( frecventa in fracturile la niv cotului) scapa tricepsul, anconeul
si lg supinator + extensorii carpului; scapa si ramura senzitiva pt mana

5. Paralizia de n. median

- se gaseste in partea anterioara a bratului, la nivelul cotului, merge pe fata anterioara a trohleei
humerale, trece pe sub aponevroza bicepsului, la acest nivel are relatie cu artera humerala
devenind superficial

- principalele cauze care determina afectarea n median sunt:

traumatice
compresive

- afectare brahiala (rar) =>ischemia intregului trunchi nervos

- cot proces suprapontilian humeral care sa genereze o compresie:
- fracturi epicondiliene, calusuri hipertrofice, incarcerarea n intre humerus si cubitus in
cursul reducerii unei luxatii de cot
- n median poate suferi in cazul sindromului Volkmann, un sindrom de ischemie cronica
dezvoltata pe fata anterioara a antebratului
- antebrat fracturi sau procese traumatice/ hematom posttraumatic/ compresie la nivelul
canalului pronator
- canalul carpian- spatiu anatomic osteofibros inextensibil delimitat de planul articular si osos
iar superficial de ligamentul inelar al carpului prin el trec tendoanele m flexori, vase si n
median
- procese mecanice si/sau vasculare

Semiologie generala a nervului median:

atitudini particulare
tulburari trofice
tulburari reflexe
tulburari de sensibilitate
tulburari motorii

- atitudini particulare:
- antebratul in supinatie si policele extins
- teste de evidentiere:

- proba de grataj
- proba flectarii degetelor in pumn => mana de predicator
- proba pensei digitale
- proba incrucisarii degetelor
- tulburari trofice:
- atrofie musculara a eminentei tenara si loji ant a antebratului
- tulburari vasomotorii tegumente cianotice sau apare un eritem al degetelor;
tegumentele care acopera zonele inervate de n median vor fi hipersudoripare
- tulburari reflexe:
- reflexul mediopalmar este abolit
- percutia reg tenare ( care ar trebui sa provoce opozitia policelui) determina o
miscare pseudomiotonica cu raspuns lent dar perseverent
- tulburari de sensibilitate:
- anestezic
-tulburari motorii:
-flexia mainii pe antebrat (lungul si scurtul flexor radial al carpului)
- pronatia ( rotundul si patratul pronator) este 0
- flexia falangelor 2 si 3 (index si medius) flexia falangei 1 este posibila datorita
actiunii interososilor
- activitatea policelui e compromisa

Forme topografice:
- paralizie sup de nerv median
- compromite toate functiile nervului median
- paralizia la niv mijlociu
- sindromul de canal epicondilian datorita prezentei unui proces supracondilian

- sindromul pronator mai mult senzitiv decat motor

- paralizia la niv inferior

- sindrom de tunel carpian dureri si parestezii mai ales nocturn la inceput; pot fi insotite
de redoare in articulatiile interfalangiene
- in tp se transforma intr-o durere paroxistica care implica primele 3 degete; apar tulburari
trofice, de sensibilitate obiectiva, deficit motor la niv eminentei tenare; amiotrofie a em tenare in
forma de sant
- paralizii disociate
Cauzalgia:
- apare dat prezentei unor factori etiologici:
- leziuni care lezeaza nervul doar partial
- leziunea se produce relativ sus(niv cotului)
- apare o efapsa( falsa sinapsa intre 2 tipuri de fibre diferite: vegetative si somatosenzitiva)
- in cazul efapsei influxul nervos aferent care vine pe fibra senzitiva catre sinapsa ca si
cel care vine pe cale vegetativa va fi preluat de fibrele senzitive si vor fi transmise in directia
normala dar, se intorc si inapoi
- in zona respectiva se produce din tesut neurochinina ( substanta responsabila de
producerea unei arsuri specifice pt ca produce o vasodilatatie) => durere cu caracter osos
- tablou clinic:
- mana foarte dureroasa permanent
- durere persistenta, apare superficial, poate fi calmata doar partial prin aplicatii de rece si umed;
creste la cald
- metacarpalgia apare atunci cand nervul median este iritat la niv unei terminatii
- este o suferinta la nivelul palmei; apare o iritatie traumatica, reumatica, osoasa,
periostala a ramurilor terminale ale nervului la nivel interdigital
- cele mai importante sunt algiile care apar in spatiile 3 si 4 interosos iradierea se face
pe degete

6. Paralizia de n. femural(crural)
Tablou clinic nervul femural
- cand leziunea e f sus nervul e afectat in totalitate:
- ortostatismul si mersul = f dificile, genunchiul scapa posterior(recurvatum); flexia gen
produce caderea in fata a subiectului
- urcatul scarilor este imposibil
- tonusul musculaturii din loja anterioara a coapsei este 0 => atrofia cvadricepsului
- paralizie superioara prin leziune intrapsoas sau f aproape de CV
- sunt afectati toti muschii
- apare f rar singura, se combina cu afectari ale altor ramuri din plexul lombar
- paralizie medie prin afectarea n la nivelul iesirii din m psoas sau la nic triunghiului scarpa
- scapa fibrele pt psoasiliac

- paralizie inferioara presupune aparitia mai multor forme de paralizii disociate:

- paralizia n musculocutanat extern de obicei dat unui traumatism
- deficitul motor este compensat pt ca e afectat doar muschiul croitor
- hipoestezie pe fata anterioara a coapsei
- paralizia n musculocutanat intern traumatism
- afectarea motorie a m pectineu ai a add mijlociu
- paralizia totatala a nervului cvadrceps f rar
- compensarea aproape nu exista
- mersul nu poate exista decat cu o atela posterioara care sa tina genunchiul
extins, asistat cu baston; din cauza genunchiului neutilizat se produce o incarcare a
articulatiei si a tesutului periarticular cu lichid si o distensie a ligamentelor
- paralizia partiala a nervului cvadriceps

- deficitul motor depinde de ramurile implicate in procesul patologic

- reflexul rotulian nu dispare mereu, poate sa scada
- atrofia este variabila

7. Paralizia de obturator
- cauze care determina afectarea n obturator:
- fenomen compresiv in cazul dezvoltarii unei fracturi de bazin, a unei hernii obturatorii,
a unei metastaze osoase, a unei interventii pe sfera neurologica, proces patologic dezvoltat in
loja ovariana(anexita, tumoare neoplazica)
- simptome:
- 2 categorii:

iritativ nevralgia obturatorie domina durerile

prin deficit add scade foarte mult

8. Paralizia de sciatic(trunchi)
- unirea fibrelor are loc la nivelul incizurii sciatice a osului coxal
- afectarea lui este diferita in functie de nivelul de afectare:
- 4 tipuri de sciatica clasificare topografic patogenica:
sciatica radiculara
sciatica funiculara
sciatica plexala
sciatica tronculara
a) sciatica radiculara:
- reprezinta afectarea nervului
interdiscoligamentoapofizar.

in

spatiul

subarahnoidian

sau

in

defileul

- aceasta zona poate fi sediul suferintei sciatice in cazul unei: hernii de disc, afectiuni
vertebrale degenerative / inflamatorii / traumatice / tumorale

b) sciatica funiculara:
- reprezinta o afectare in zona plexala (unde se aduna fibrele)
- cauze: inflamatii pelvine / de vecinatate, tumori pelvine, interventii obstetricale, afectiuni
care intereseaza articulatia sacroiliaca
c) sciatica plexala:
- reprezinta iritatii cronice, fie la trecerea prin muschiul piramidal, fie la trecerea prin
vecinatatea spinei ischiatice la nivelul careia, datorita hiperlordozei si flexiei compensatorii a
articulatiei soldului, raporturile dintre nerv si spina ischiatica se modifica => iritatia repetata
cronica prin proximitatea dintre reperul osos, dur si nerv
d) sciatica tronculara:
- reprezinta sciatica produsa in exteriorul bazinului
- cauze:

fracturi de bazin
interventii chirurgicale care intereseaza articulatia coxofemurala
injectii intragluteale
imobilizarea de lunga durata (mai ales pe spate) => compresia nervului la nivelul
fesei
anevrisme de artera femurala inferioara netratata
traumatisme musculare pot genera sangerari latente care dau nastere unor
hematoame => incarcerari ale nervului
fracturi de diafiza femurala / interventii de corectie pentru aceste fracturi
traumatisme rezultate din folosirea unor arme albe / arme de foc
infectii, intoxicatii, celulita posterioara a coapsei

9. Paralizia de n. SPE
Nervul sciatic popliteu extern
- se formeaza la nivelul fosei poplitee, inconjura capul peroneului, intra in loja anteroexterna
a gambei unde da 2 ramuri terminale:

nervul tibial anterior

nervul musculocutanat

- afectarea nervului sciatic popliteu extern:

- afectarea tibialului anterior => afectata extensia, supinatia si adductia piciorului

- afectarea extensorului comun al degetelor => extensia degetelor / piciorului
- afectarea extensorului propriu al halucelui => extensia halucelui, abd piciorului
- afectarea pediosului => extensia degetelor
- afectarea peronierilor laterali => extensie, abd si pronatia piciorului
- cauze care determina afectarea nspe:
- inalte: spatiul subarahnoidian ca in cazul afectiunilor vertebrale sau a herniei de disc
- fosa poplitee: prin compresie tumorala, traumatisme, interventii pe genunchi
- capul peroneului: nervul este foarte sensibil la ischemie
- in unele boli generale
- caracteristici:
- mers stepat, extensia degetelor si pronosupinatia piciorului sunt imposibile => subiectul
nu poate merge pe calcai

10. Paralizia de n. SPI

- cauze care determina afectarea nspi:
- traumatism prin arme albe / de foc
- fracturi supracondiliene
- luxatii ale genunchiului
- postural profesional: olarit, croitorie (datorita flexiei exagerate)
- dpdv clinic-senzitiv, afectarea snpi => hipoestezie pe fata dorsala a degetelor 4 si 5 si fata
posterioara a gambei
- dpdv motor => mers talonat, cu piciorul in valg, flexia plantara este 0, mersul pe varfuri
este imposibil

Neuro oral 2:
1. Evaluare pumn:
-inclinare radiala
-inclinare cubitala
2. Evaluare sold
-flexie
-extensie
3. Evaluare umar:
-flexie
-extensie
4. Evaluare sold
-abductie
-adductie
5. Evaluare glezna:
-flexieplantara
-flexie dorsala
6.Evaluare glezna
-inversie
-eversie
7.Evaluare cot
8. Evaluare sold
-RI
-RE
9.Evaluare genunchi
10. Evaluare umar

-RI
-RE
11. Evaluare umar:
-abductie
-adductie
12. Evaluare pumn
-flexie
-extensie

Neuro Oral 3:

1. Boala Parkinson- tabloul clinic;

- este o leziune degenerativa, progresiva a unor neuroni individualizati: se distrug
exclusiv neuronii din locus niger (substanta neagra)
- clinic:
- triada: rigiditate, bradikinezie, tremur neintentionat
- tulburari posturale: cifoza, cu proiectia capului plus trunchiului inainte
- mers: cu pasi mici fara balansul membrelor superioare
- sunt afectate reflexele de redresare cu pierderea echilibrului, deformari ale
membrelor, facies imobil
- evolutia parkinsonului urmareste 5 stadii:
1 specific atingerii unilaterale usoare
2 atingere bilaterala mai ales cu interesarea trunchiului
3 tablou clinic complet
4 subiectul nu mai poate merge singur
5 final, subiectul este total dependent, impotenta functionala

2. Hemiplegie(stadiul spastic) -tablou clinic

- Caracter clinic

hipertonie
reflexele tonice spinale se normalizeaza
aparitia si dezvoltarea sinergiilor
initierea miscarilor este ameliorata
rezistenta spastica ingreuneaza miscarea, uneori o face imposibila

3. Hemiplegia (stadiul initial) -tablou clinic

Stadiul initial (flasc):
- caractere clinice:

hipotonie musculara
reflexele tonice si spinale sunt dominante => controlul trunchiului si al centurii
scade foarte mult
dificultate mare de a mentine sau schimba postura
controlul voluntar al partii afectate este imposibil
dificultati in utilizarea partii sanatoase
functiile vitale pot fi afectate

4. Hemiplegia -stadiul final

- Caracter clinic:

scade spasticitatea
se pot realiza miscari in afara schemei de miscare
se amelioreaza abilitatea si viteza de executie

- Obiective:

ameliorarea permanenta a abilitatilor gestuale mai ales la extremitati (complexul

glezna / picior pentru mers si pumn / mana pentru prehensiune)
controlul motor excentric
ameliorarea vitezei de executie in sensul scaderii spasticitatii
obtinerea automatismului miscarilor

- Mijloace toate tehnicile adaptate in functie de evolutia pacientului

Programul KT este sustinut de:

- Masaj
- cu gheata pe musculatura hipotona: C-incing (aplicatie de 3-5 secunde pe
tegument, sunt stimulate fibrele C si bucla gama si fusurile musculare care stimuleaza
contractia); A-icing (lovituri rapide, puternice cu scopul de a dezvolta contractie reflexa);
vibratii mecanice pe tendon; netezire
- Hidro KT
- apa aproximativ 34 de grade
- se incepe cu miscari active libere apoi miscari active asistate (cresterea
amplitudinii de miscare), apoi miscari pasive pentru intretinerea miscarii in toate
planurile / directiile
- reeducarea mersului
- combate aparitia complicatiilor ortopedice
- Electroterapia
- 2 categorii: proceduri analgetice si proceduri pentru tratarea spasticitatii
- Crioterapia
- scaderea temperaturii musculare prin imersia in apa rece la 7 grade peste 10
minute scade spasticitatea
- disparitia clonusului
- creste durata contractiei voluntare

5. Sindromul de neuron motor central

- tablou clinic al sindromului de neuron motor central (hemiplegia)
- reprezinta deficitul de motilitate voluntara a unei jumatati a corpului datorata leziunii
unilaterale a caii corticospinale (calea piramidala)
- tablou clinic:

paralizia
hipertonia

exagerarea reflexelor osteotendinoase

aparaitia refelexelor patologice
abolirea treflexelor cutanate si cremasteriene
sincineziile

- paraliziaeste semnul de deficit; daca intereseaza toate membrele se numeste plegie

- deficitul consta in afectarea miscarilor voluntare: afectare a amplitudinii, vitezei, fortei
de executie, scadere a rezistentei de efort.
- deficitul domina la membrele inferioare pe flexori, iar la cele superioare pe extensori.
- hipertonia:
- exagerarea reflexului miotatic => spasticitate (rezistenta la intindere a unor muschi,
rezistenta cu caracter elastic => fenomenul lamei de briceag)
- domina la membrele superioare pe flexori si la cele inferioare pe extensori
- se accentueaza la miscarile vonluntare si la aplicarea de stimuli
- exagerarea reflexelor osteotendinoase
- cu difuziunea raspunsului si aspectul polichinetic (miscari repetitive clonus)
- reflexe patologice
- Babinsky, Oppenheim, Rossolimo, Hoffmann
- abolirea reflexelor cutanate
- abdominale si cremasteriene
- sincineziile
- sunt miscari care se pot efectua concomitent cu unele miscari voluntare ale musculaturii
neafectate
- 3 feluri:

globale se produc in cazurile grave la orice tip de effort (tuse, stranut, miscare
fortata de partea sanatoasa)
de imitatie cand se misca partea sanatoasa se produc miscari lente, de amplitudine
mica, dar similare in partea bolnava
de coordonare se produc atunci cand se trece din faza flasca in faza spastica

6. Boala Parkinson -obiectivele si mijloacele programului de recuperare

- mijloace: caldura (kinetoterapie in apa calda de 36-37 grade)
- obiective:

ameliorarea mobilitatii
ameliorarea vitezei de miscare
ameliorarea coordonarii miscarilor
ameliorarea respiratiei
ameliorarea mimicii
a) ameliorarea mobilitatii

- scaderea e determinata de rigiditate dar se adauga redorile articulare si bradikinezia

(initierea greoaie a miscarilor)
- inversare lenta, rotatie ritmica, inversare agonistica; miscarile se fac pe toata
amplitudinea pentru fiecare segment in parte
- rotatii de cap si trunchi, exercitii de asuprizare, intai simetric apoi asimetric
- corectarea pozitiilor vicioase: flexum de sold / genunchi, cifoza
b) ameliorarea vitezei de miscare
- combaterea bradikineziei
- se folosesc stimuli senzoriali: voce, lumina, atingerea pe umar, fluieratul, muzica
ritmata; foarte important, pentru mentinerea atentiei si interesului pacientului
- se foloseste si tehnica Knott (a pompajului): segmentul e miscat pasiv de cateva ori pe
toata amplitudinea, apoi se face miscarea activa, ritmica de cateva ori, 3 repetari cateva
zile la ran
c) ameliorarea coordonarii miscarilor
- prin exercitii libere, axoperiferice si periferice
- ritmul de executie este important
- exercitii cu minge, baston, popice concomitent cu miscari ale membrelor inferioare
(mers pe varfuri, simplu)

- exercitii de mers: inainte, inapoi, lateral, mers pe semne, incrucisat, urcat-coborat scari;
se performeaza cu atentie la balansul membrelor superioare si la oscilatiile laterale ale
trunchiului
- terapie ocupationala
d) ameliorarea respiratiei
- doar dupa rezolvarea primelor 3 obiective
- subiectul are o disfunctie respiratorie restrictiva datorata rigiditatii toracoabdominale
- exercitii de relaxare generala / toracica
- exercitii respiratorii, la inceput toracice, apoi abdominale
- exercitiile sunt ritmate pe pasii de mers sau prin comanda
e) ameliorarea mimicii
- prin exercitii de mimica in fata oglinzii; la inceput analitice (separat pentru fiecare
sector al fetei), apoi globale (exercitii de expresie: ras, plans, uimire, furie)
- exercitiile se ritmeaza pe stimulii senzoriali

- in antrenarea pacientului cu parkinson performarea programului kinetic pe cele 5

obiective zilnic este esentiala, intreruperea afectandu-I functionalitatea iremediabil.

7. Hemiplegia(stadiul initial) -obiectivele si mijloacele programului kinetic

Obiective:

ameliorarea functiilor vitale (respiratie, deglutitie, circulatie)

cresterea constientizarii schemei corporale
ameliorarea controlului trunchiului si a centurilor
mentinerea mobilitatii tuturor articulatiilor
incercarea de normalizare a tonusului muscular

- Mijloace:

posturi
mobilizari pasive

exercitii sustinute de elemente facilitatoare (comanda verbala, contact manual,

aplicatii de gheata, vibratie, periaj)

Programul KT este sustinut de:

- Masaj
- cu gheata pe musculatura hipotona: C-incing (aplicatie de 3-5 secunde pe
tegument, sunt stimulate fibrele C si bucla gama si fusurile musculare care stimuleaza
contractia); A-icing (lovituri rapide, puternice cu scopul de a dezvolta contractie
reflexa); vibratii mecanice pe tendon; netezire
- Hidro KT
- apa aproximativ 34 de grade
- se incepe cu miscari active libere apoi miscari active asistate (cresterea
amplitudinii de miscare), apoi miscari pasive pentru intretinerea miscarii in toate
planurile / directiile
- reeducarea mersului
- combate aparitia complicatiilor ortopedice
- Electroterapia
- 2 categorii: proceduri analgetice si proceduri pentru tratarea spasticitatii
- Crioterapia
- scaderea temperaturii musculare prin imersia in apa rece la 7 grade peste 10
minute scade spasticitatea
- disparitia clonusului
- creste durata contractiei voluntare

8. Paraplegia spastica - tabloul clinic

a) Spastica
- 2 tipuri: in extensie, in flexie
- in extensie:

- mers caracteristic: dintr-o bucata, cu pasi mici, flexia genunchiului e foarte

scazuta, aplecarea trunchiului de partea opusa (mers galinaceu), picior spastic in equin,
genunchii in contact
- semnele de leziune piramidala: reflexe osteotendinoase exagerate, Babinsky,
Rossolimo
- in flexie:
- cauza in principal o reprezinta leziunile medulare evolutive in cadrul carora
paraplegia din extensie trece in flexie
- forta musculara este 0, reflexele osteotendinoase sunt mai putin exagerate ca in
extensie, dar apare fenomenul de tripla flexie la cea mai usoara stimulare se produce
tripla flexie
- in leziunile medulare grave se poate produce reflexul de masa: tripla flexie cu
contractia musculaturii abdominale, evacuarea rectului si a vezicii, transpiratie, eritem
reflex si raspuns piloerector
9. Hemiplegia in coma - tabloul clinic
hemiplegia cu coma:
- deviatia capului si ochilor (sindrom Fovill)
- poate fi de partea hemiplegiei daca leziunea este la nivelul puntii
- poate fi de partea opusa hemiplegiei daca leziunea este deasupra puntii
- examenul ocular: strabism, miscare pendulara a globilor oculari => suferinta de tyrunchi
cerebral sau inundatie ventriculara
- midriaza de partea leziunii semn foarte grav => fenomen de angajare cu compresia
perechii 3 de nervi cranieni
- paralizia faciala
- redoarea de ceafa
- paralizia membrelor
- refelexele osteotendinoase sunt abolite, Babinsky pozitiv unilateral
10. Hemiplegia(stadiul spastic) - obiectivele si mijloacele prog. Kinetic

Obiective

inhibarea musculaturii spastice pentru a permite promovarea antagonistilot

promovarea unor scheme complexe de miscare
promovarea controlului musculaturii proximale in activitati cu performanta din ce
in ce mai mare

- Mijloace

posturi adecvate
initierea ritmica pentru mobilitate
izometrie alternanta si stabilizare ritmica
caldura, periaj, vibratie

Programul KT este sustinut de:

- Masaj
- cu gheata pe musculatura hipotona: C-incing (aplicatie de 3-5 secunde pe
tegument, sunt stimulate fibrele C si bucla gama si fusurile musculare care stimuleaza
contractia); A-icing (lovituri rapide, puternice cu scopul de a dezvolta contractie reflexa);
vibratii mecanice pe tendon; netezire
- Hidro KT
- apa aproximativ 34 de grade
- se incepe cu miscari active libere apoi miscari active asistate (cresterea
amplitudinii de miscare), apoi miscari pasive pentru intretinerea miscarii in toate
planurile / directiile
- reeducarea mersului
- combate aparitia complicatiilor ortopedice
- Electroterapia
- 2 categorii: proceduri analgetice si proceduri pentru tratarea spasticitatii
- Crioterapia
- scaderea temperaturii musculare prin imersia in apa rece la 7 grade peste 10
minute scade spasticitatea
- disparitia clonusului
- creste durata contractiei voluntare

Neuro Oral 4:
1. Motilitatea -> Principalele aspecte -> Ortostatiune, mersul, dreptaci/stangaci
(evaluare).
ASPECTE LEGATE DE MOTILITATE
a) Ortostatism
- se urmareste atitudinea pacientului incepand inca din pat
-apoi subiectul este invitat sa se ridice in ortostatism si se noteaza:
- pozitia corpului ca intreg
- pozitia diferitelor segmente ale corpului unele fata de altele
- prezenta tulburarilor de statica vertebrala (cifoze, scolioze, lordoze)
-eventualele asimetrii
-se cere subiectului sa stea in sprijin pe ambele membre inferioare, cu picioarele
apropiate, intai cu ochii deschisi apoi inchisi si se noteaza eventualele deviatii ale
corpului
-se cere subiectului sa stea intr-un picior, pe vf, pe calcaie, cu un picior in fata
celuilalt
-I se da un impuls intr-o anumita directiepentru a-l dezechilibra, urmarind daca
are tendinta sa cada pe partea opusa
- I se da un impuls inainte si inapoi urmarind capacitatea lui de redresare
- se urmareste semnul Romberg cu variantele sale:
-varianta vestibulara se instaleaza lent dupa inchiderea ochilor, subiectul
are tendinta sa cada de partea leziunii; daca se modifica pozitia capului, se modifica si
sensul caderii
- cerebelos inchiderea ochilor nu influenteaza tulburarile de echilibru
- tabetic apare imediat dupa inchiderea ochilor
b)Mersul

- se testeaza cu ochii deschisi/inchisi, cerandu-I pacientului sa mearga

inainte/inapoi, in jurul unui scaun, pe vf apoi pe calcaie, de-a lungul unei linii pe podea,
sa mearga tandem(calcaiul exact la vf piciorului din spate), sa mearga inainte si sa se
intoarca rpd la comanda, sa mearga 6-8 pasi inainte apoi inapoi cu ochii inchisi, sa alerge,
sa urce scarile
c) Dreptaci/stangaci
- asimetria utilizarii membrelor se exprima mai ales la nivelul membrelor
superioare
-de obicei asimetria este constienta
-examinarea se face pe baza opiniei subiectului dar si pe baza unor chestionare
standardizate:

Pentru adulti se foloseste chestionarul din Edinborough care cuprinde 10 activitati:scris,

desen, aruncare, periajul dintilor, taierea cu un cutit(ex:taiatul painii) fara furculita,
utilizarea unei linguri, maturat (pozitia mainilor pe manerul maturii), aprinderea unui
chibrit, taierea cu foarfeca, deschiderea unei cutii.
Pentru copii se foloseste chestionarul Auzias: aprinderea unui chibrit, introducerea unei
tije intr-o gaura, stergerea cu o radiera, pieptanat, utilizarea unei linguri, lustruirea
pantofilor, turnarea apei dintr-un recipient in altul(transvazare), folosirea unui picurator,
introducerea siretului la pantofi, actionarea unui clopotel

2. Coordonarea neechilibratorie -> evaluarea membrului inferior

Membrul inferior
--probe de dismetrie

Proba calcai genunchi pacientul in dd cu membrul inf usor abd, I se cere sa aplice
calcaiul pe genunchiul opus => calcaiul ezita sau depaseste tinta iar la revenire gamba se
extinde brusc si piciorul cade in planul patului
Proba calcai creasta tibiei I se cere pacientului sa plimbe calcaiul de sus in jos pe
creasta tibiei (rotula-haluce) => subiectul aluneca de o parte si de alta a reliefului osos

--probe de asinergie

Proba haluce index subiectul e in dd, examinatorul mentine indexul cam la 60 cm

deasupra patului, subiectul trebuie sa atinga indexul examinatorului cu halucele

Proba calcai fesa pacientul in dd indoaie gen in asa fel incat calcaiul sa atinga fesa=>
flexia coapsei pe bazin si subiectul ridica piciorul de pe planul patului, apoi flexia
genunchiului

--probe de disdiacokinezie

Proba marionetelor la nivelul picioarelor flexie dorsal/plantar alternative cu viteza din

ce in ce mai mare

--probe de hipotonie
-amplitudinea miscarilor e exagerata
--vorbirea
-sacadata, lenta, uneori explosiva, alteori dizartrica(tulburari de pronuntie)

3. Tulburari de sensibilitate -> sensibilitatea superficiala tactila -> examinare

Sensibilitatea superficiala tactila:
Se evalueaza in primul rand prin stimulare:
-cu o bucata de vata sau prin atingerea usoara cu varful degetelor
-stimulul este aezat direct pe piele si apoi ridicat ( nu se misca)
- sub I se cere sa spuna daca simte sau nu stimularea, sa arate zona stimulate si daca e
posibil sa spuna natuta stimulului
Discriminarea tactila este capacitatea sub de a aprecia distant de la care 2 stimuli aplicati
simultan pe piele sunt apreciati ca atare
-aceasta masuratoare se face cu compasul Webber si semnifica distanta minima la care 2
excitanti de ac tip aplicati simultan sunt apreciati correct(adica ca 2 excitanti separati)
-aceasta apreciere variaza in functie de starea fiziologica a subiectului:
Ex.:1mm pt limba, 2-3 mm la pulpa degetelor, 4-6 nn pe dosul degetelor, 20mm
pe dosul mainii, aprox 35 mm la coapsa
-evaluarea incepe cu puncte departate, compasul se inchide tot mai mult pana cand incep
sa apara erori de localizare separate a celor 2 puncte

Termolexia (grafoestezia)este capacitatea de recunoastere a literelor si cifrelor scrise pe piele de

catre examinator in tp ce pac tine ochii inchisi
-in cursul acestei examinari literele si cifre se scriu cu un pix inchis respectand
urmatoarele: la pulpa degetelor 1 cm, antebr/gamba 4 cm
-grafanestezia este pierderea capacitatii de recunoastere a cifrelor si literelor
-inatentia senzitiva este pierderea capacitatii de percepere a senzatiilor simultane
- intai trebuie demonstart faptul ca stimulul este perceput pe ambele parti ale corpului: se
stimuleaza 2 regiuni identice, simetrice, de pe cele 2 parti (dr/st) ale corpului cu acelasi tip de
stimul (atingere, intepatura)
- stimulul poate fi perceput de catre pac doar pe o sg parte
Stereognozia este capacitatea de percepere a formei si naturii obiectelor prin pipait, capacitatea
de a identifica si recunoaste obiecte doar prin pipait
- presupune perceperea:
- formei se tesetaza folosind obiecte de forme simple cerc, triunghi, patrat, taiate
sau decupate, din hartie sau plastic, sau obiecte solide de diferite forme geometrice, uneori
tridimensionale cub, piramida, bila
-marimii obiecte de aceeasi forma cu dimensiuni diferite (monede)
- recunoasterea unor obiecte uzuale( pix, nasture, cheie etc), care se pun in mana
pacientului care sta cu ochii inchisi, iarel prin simpla pipaire trebuie sa le recunoasca; daca pac
are pareza brahiala obiectele sunt miscate de catre examinator peste degetele pacientului
- in cazul patologice se remarca:
-intarziere in identificarea obiectelor
- neindentificarea obiectelor (astereognozie)
-nerecunoasterea formei (amorfognozie)
-nerecunoasterea structurii, texturii materialului (ahilognozie)
-incapcitatea de a denumi obiectul desi recunoaste forma, marimea
Somatognozia este recunoasterea schemei corporale

- in cazuri patologice sub nu-si recunoaste un membru, uneori chiar un

hemicorp( asomatognozie), sau are impresia unui membru in plus si il considera strain iluzii
kinestezice
4. Reflexivitatea -> reflexele cutanate(abdominale+cremasteriene)-> descriere
- REFLEXELE CUTANATE ( RC)
- apar ca raspuns la aplicarea unui stimul/impuls la nivel de piele/mucoasa
A. ABDOMINALE
-subiectul sta in dd, peretele ant.abdominal este relaxat datorita faptului ca pacientul sta cu
coapsa flectata pe bazin, bratele pe langa corp si capul sprijinit pe perna
-in general stimularea se face cu un obiect bont ( bat de chibrit, gamalia unui ac) => in mod
normal apare contractia musculaturii homolaterale a m. abdominali si devierea liniei albe si a
ombilicului de partea spre aria stimulate
- exista 3 tipuri de RC abdominal:

Superior excitatia se aplica asupra tegumentului din regiunea supraombilicala, de jos si

in afara spre vf sternului
- a doua varianta pe linia orizontala din exterior spre medial => in mod normal
ombilicul trebuie sa se deplaseze in sus si in afara spre stimul
-inervatia: n. intercostali D7, D8

Mijlociu se stimuleaza orizontal, tegumentul in dreptul ombilicului dinspre in afara spre

medial => in mod normal ombilicul se deplaseaza in afara
- inervatia: n. intercostali T9, T10, T11

Inferior se stimuleaza tegumentul, infraombilical, diagonal sau orizontal dinspre afara

spre linia mediana => raspunsul normal este devierea ombilicului in jos si in afara
- inervatia: n. intercost, ilioinghinal, iliohipogastric

OBS : DACA REFLEXELE CUTANATE ABDOMINALE SUNT DIMINUATE SAU

ABSENTE CEL INFERIOR ESTE PRIMUL AFECTAT; ABOLIREA REFLEX CUTANATE
ABD SEMNIFICA O LEZIUNE PIRAMIDALA
B. CREMASTERIAN
- depinde de fibre din radacinile L1, L2

- se obtine atingand cu acul, de sus in jos tegumentul regiunii interne superioare a coapsei
- la barbate apare prin contractia m. cremaster, ridicarea homolaterala a testicolului
- acest reflex poate lipsi la batrani, la cei cu variocel, hidrocel ( acumulare seroasa de lichid in
spatial virtual dintre membrane care acopera testicolul si glanda in sine), la persoane care au avut
orhite (inflam. testicolului) sau epididimita si in leziuni piramidale
- depinde de n. ilioinghinal si genitofemural

5. Tulburari de sensibilitate -> sensibilitatea proprioceptiva examinare

Sensibilitatea proprioceptiva

mioartrokinetica(cea mai importanta)

vibratorie
barestezica
durerea profunda

Sensibilitatea proprioceptiva mioartrokinetica

- reprezinta simtul atitudinilor, miscarii si al pozitiei segmentelor corpului unele fata de altele,
pozitiile membrelor sau ale intregului corp in spatiu
- se misca pasiv un deget de la mana sau de la picior si I se cere pacientului cu ochii inchisi sa
prcizeze care este degetul si de pe ce parte, dirctia de miscare, forta si amplitudinea miscarii
- pathologic se pierde intai simtul pozitiei, apoi al miscarii; apare mai intai la degetele mici, apoi
la police/haluce
-variante de examinare:
-i se imprima o anumita pozitie degetului unuei maini si I se cere pac sa execute
voluntary aceasi miscare la mana opusa
-o mana este miscata pasiv intr-o directie oarecare si I se cere sub sa apuce cu cealalta
mana policele sau indexl mainii respective

Sensibilitata proprioceptiva vibratorie:

-este capacitate de a percepe vibratiile pe anumite proeminente osoase

- classic se aplica diapazonul
-aplicatiile se fac pe haluce, maleole, creasta tibiei, spina iliaca anterosuperioara, sacru,
apofizele spinoase, stern, clavicula, prcesele stiloide ale radiusului si cubitusului
- diapazonul se aplica atat in vibratie cat si nevriband, pe proeminentele osoase pentru a
testa daca pacientul percepe vibratiile
-se incepe cu proeminentele osoase distal si se continua in sens proximal atat la membr
inf cat si la cele sup, pentru a determina nivelul la care sunt percepute vibratiile

Barestezia:
- reprezinta simtul aprecierii greutatilor
- barognoziaeste aprecierea, recunoasterea si diferentierea greutatilor
- este o functie senzoriala cerebral
- se examineaza apasand cu degetul sau cu un obiect bont structurile subcutanate (muschi,
tendoane, nervi); apasarea este ferma, deasemenea se poate apuca si strange intre degete pliul
subcutanat, muschiul sau tendonul pacientul este intrebat in legatura cu intensitatea si
localizarea presiunii

Durerea profunda:
- se examineaza comprimand cu putere muschi sau tendoane, apasand pe nervii aflati la suprafata
sau apasand globii ocular peste pleoapele lasate
- semne patologice :
- semnul lui Abadie pierderea durerii profunde la comprimarea tendonului lui Ahile
-semnul lui Timel senzatii de furnicatura in capatul distal al unei extremitati la presinea
pe locul unui nerv interrupt, sectionat
- apaitia acestui semn indica faptul ca nervul a inceput sa se regenereze
- semnul scaunului (Barber) se produce prin flexia gatului; sub I se cere sa atinga
pieptul cu barbia rapid sis a semnaleze perceptiile pe care le simte

- la unii pacienti, la aceasta manevra apar furnicaturi

inmaini, de-a lungul coloanei vertebrale sau in picioare atunci cand capul este aplecat in fata
- fenomenul e produs de afectarea cailor sensitive in
regiunea cervical mijlocie si poate aparea in scleroza multipla, spondiloza cervical sau leziuni in
maduca cerebral

6. Agnozia ->definitie -> tipuri de agnozii -> descriere

II. AGNOZIILE:
- REPREZINTA DIFICULTATEA SAU UNEORI IMPOSIBILITATEA DE A RECUNOASTE
OBIECTELE DIN JUR, IN ABSENTA UNOR ALTE TULBURARI SENZITIVO
SENZORIALE SAU TULBURARI INTELECTUALE IN GENERAL
- afecteaza transmiterea mesajului intre aria corticala senzoriala si ariile invecinate
(parasenzoriale)
1. Agnozia auditiva :

pentru sunete nelingvistice

verbala
tulburare de localizare auditiva a sunetelor
amuzia

a) Agnozia auditiva pt sunete nelingvistice:

-reprezinta surditatea pt sunete pe care pacientul le cunoastea anterior:
- se cere pac sa recunoasca cu ochii inchisi zgomotele produse de: o legatura de chei, tictacul ceasului, sunete produse de diferite animale, caderea unei monede
- pac percepe vorbirea dar nu intelege onomatopeele
- unii pacienti nu recunosc vocea de barbat de cea de femeie, intonatiile, vocea de copil
fata de cea de batran
- in cursul testarii subiectul poate sa dea raspunsuri neverbale aratand spre imagini

b) Agnozia auditiva verbala:

- se cere subiectului sa recunoasca vocile diferitelor persoane ( sa recunoasca persoanele

dupa voce)

c) Agnozia auditiva tulburare de localizare auditiva a sunetelor

- se cere subiectului sa lozalizeze in spatiu sursa zgomotelor

2. Agnozia vizuala :

pentru obiecte
pentru imagini
pentru culori
de simultaneietate
pentru simbolul grafic (alexia)

a) Agnozia vizuala pentru obiecte:

- subiectul nu recunoaste obiectele pe care le vede
- subiectului I se arata diverse obiecte si I se cere sa le numeasca, apoi sa descrie cum se
foloseste obiectul respectiv
- recunoasterea e ingreunata daca obiectul e asezat printre altele
- in afara testarii sub se comporta relativ normal cu obiectul respectiv: nu recunoaste
lingura/cutitul cand I se arata dar la masa le utilizeaza spontan
b) Agnozia vizuala pentru imagini:
- I se cere subiectului sa identifice imagini simple: obiecte, fiinte
- apoi figuri geometrice, apoi sa recunoasca imagini din ce in ce mai complexe
- I se cere sa completeze parti care lipsesc din anumite figuri
- sub poate sa recunoasca sensul general al imaginii (pasare) dar nu si semnificatia
particulara (gasca)
c) Agnozia pentru culori:
- sub trebuie sa denumeasca culorile vazute, sa arate culorile cerute de examinator, sa
sorteze dintr-un lot de culori esantioanele de o anumita culoare

- sub confunda culorile, sortarea culorilor nu este posibila

3.Agnozia tactila (astereognozia) :

amorfognozia dificultatea de a recunoaste marimea si forma

ahilognozia dificultatea de a recunoaste caracteristicile materialului din care e
facut obiectul
asimbolia tactila dificultatea de recunoastere a semnificat. simbolice a
obiectului desi morfologia e intacta

Testarea se face cu ambele maini, se cere sub sa faca testul de recunoastere a obiectului si de
denumire a lui; I se dau la pipait obiecte simple, uzuale (nasturi, monede), apoi se trece la obiecte
mai putin familiare. In timpul testarii se noteaza timpul de latenta, tendinta de a pipai cu ambele
maini, tendinta de a scapa ob din mana.

4. Agnoziile spatiale:
- reprezinta incapacitatea de a recunoaste relatiile spatiale

tulburarea perceptiei spatiale

tulburarea manuirii datelor spatiale
tulburarea manuirii datelor topografice
tulburarea de orientare in spatiul extracorporal
tulburarea de orientare dr/st
Tulburarea perceptiei spatiale

-repr imposibilitatea localizarii obiectelor in spatiu

-pacientul nu poate compara marimea si dimensiunea a 2 obiecte si nu poate numara un sir de
obiecte
Tulburarea manuirii datelor spatiale
-pacientul prezinta o agnozie spatiala unilaterala si o inatentie vizuala unilaterala de regula pt
hemispatiul opus emisferei nedominante (hemispatiul st pt dreptaci)
-daca I se cere sa deseneze un model se produce doar partea dreapta, scrie doar pe partea dreapta
a unei pagini, citeste doar jumatatea dreapta dintr-un rand

Tulburari topografice
-subiectul nu se orienteaza in salon, spital, cartier si se rataceste
-nu se orienteaza pe o harta, nu poate arata corect un itinerar, nu localizeaza corect orasele
principale
Tulburari in spatiul extracorporal
-tulburari in ceea ce priveste aprecierea distantei pana la un obiect sau intre doua obiecte
-tulburari in evaluarea directilor:nu poate fixa indicatorul unui ceas la ora ceruta pe schema, desi
pe propriul ceas citeste ora corect
Tulburari dr/stg
-desi stie care este dr/stg proprie si a examinatorului nu poate enumera obiectele din dr sau stg
lui, nu poate executa stg imprejur, nu stie sa localizeze stimulii tactili/optici veniti din dr sau stg
-orientarea sus/jos si cea inainte/inapoi sunt pastrate
Aceasta leziune care determina agnozia spatiala se pare ca este situata in lobul parietal
posterior sau parieto-occipital al emisferului nedominant

5.Agnozia imaginii sau schemei corporale

- somatognozia sau schema corporala reprezinta imaginea spatiala pe care o are o persoana
asupra sie insusi; este propria imagine tridimensionala
-examinarea somatognoziei indica mai multe aspecte

discriminarea dr/st
identificarea partilor corpului prin numire, miscare, indicare pe corpul propriu sau pe cel
al examinatorului sau pe o imagine a corpului omenesc
recunoasterea degetelor
recompunerea unei imagini a corpului omenesc sin fragmente izolate
desenarea unei fete omenesti la cerere

-tipuri de tulburari ale somatognoziei:

anozognozia pentru hemiplegie:

-mai multe aspecte:

-anozognozia verbala negarea verbala a hemiplegiei
-tulburarea anozognozica de comportament tulburare a atentiei fata de jumatatea
paralizata; pac sustine ca partea paralizata nu-I apartine; unii pacienti personifica memrul
bo;nav(stau de vorba cu el)

negarea cecitatii (orbire) pacientul nu vede dar descrie impresii vizuale confabulatorii
(le inventeaza); umbla ca si cum ar vedea
hemisomatognozia negarea unui hemicorp; apare in asociere cu anozognozia pt
hemiplegie
--se poate manifesta constient si atunci pacientul sustine ca nu-si poate
percepe din corp sau inconstient iar pacientul isi neglijeaza o jumatate
de corp pe care nu o utilizeaza, fara a se simti hemiamputat (omite sa se
barbiereasca pe a fetei; nu-si acopera o a corpului cand este culcat in
pat)

7. Reflexe patologice ->Descriere a minim 3 reflexe la nivelul membrului superior si 3

reflexe la nivelul membrului inferior.
REFLEXE PATOLOGICE (RP)
A. RP DE APUCARE FORTATA
- pacinetul e in dl pe partea opusa celei de examinat; in momentul in care examinatorul
stimuleaza tegumentul de pe fata palmara a degetelor se obtine o apucare cu degetele in flexie
- exista mai multe tipuri:

Simplu la introducerea degetelor examinatorului in mana subiectului, intre police si

index, apare o usoara flexie (pacientul are tendinta sa stranga degetele examinatorului dar
la comanda el se poate relaxa
De agatare daca subiectul e cu degetele in usoara flexie si examinatorul incearca sa
extinda degetele, subiectul flecteaza din nou peste degetele examinatorului
De perseverenta tonica daca incepem printr-un reflex de apucare fortata simplu dar
examinatorul incearca sa scoata degetele, forta cu care subiectul strange este din ce in ce
mai mare fara a se putea relaxa la comanda/voluntary

- toate aceste variante sunt normale in primele 2-4 luni dupa nastere si apare pathologic in
leziunile contralaterale ale ariei premotorii
- semne asociate reflexului de apucare fortata:

- fenomenul de perseverare tonica presupune perseverarea contractiei dupa ce s-a dat o

comanda voluntara
-reflexul de formare a botului
-reflexul de apcare la picior stimularea plantei la extemitatea anterioara a primului
spatiu interosos determina flexia falangelor degetelor piciorului respective
- semne asociate reflexelor patologice:

Semnul Hoffman examinatorul tine mana pacientului in usoara dorsiflxie din pumn, cu
cealalta mana apuca intre police si index falanga distal a mediusului pacientului, pe care
o flecteaza puternic, urmand o relaxare brusca, piscand-o practic de unghie
-semnul Hoffman este considerat pozitiv cand la aceasta manevra se
produce flexia si add policelui eventual si flexia indexului
-semnul Hoffman arata o leziune piramidala, dar, uneori, poate fi semn de
hiperexcitabilitate muscular la pacientii spasmofilici
Semnul Rossolimo la mana se percuta cu degetul sau ciocanelul de reflexe partea
palmara a articulatiei metacarpofalangiene => in cazul in care semnul este pozitiv se
obtine o flexie a degetelor si eventual supinatia antebratului
- semnifica o leziune piramidala

B. REFLEXE DE EXTENSIE

Palmo mentonier ( Marinescu Radovici)

- in cazul in care se stimuleaza regiunea tenara a mainii => o contractie de ac
parte a muschiului mentonier (proiectia barbiei in fata) si a orbicularului gurii
- clinic se observa o usoara retractie a comisurii gurii + incretirea barbiei
Reflexul Babinski
- pacientul are membrele inferioare in extensie cu calcaiele in sprijin pe planul
patului
- reprezinta raspunsul plantar care apare la stimularea partii laterale a plantei si se
manifesta prin dorsiflexia halucelui, semnul evantaiului( rasfirarea degetelor) cu
sau fara flexia dorsala a piciorului, uneori flexia genunchiului si a coapsei
-stimularea se face de la calcai spre articulatiile metatarsofalangiene, atat pe mg
interna cat sip e cea externa; daca raspunsul nu apare, stimularea mg externe se
continua cu stimularea degetelor pe fata plantara ( de la degetul mic spre haluce)
- raspunsul este facilitat prin intoarcerea capului pacientului spre partea opusa sau
prin aplicatie de caldura si este abolit cand genunchiul este flectat
-raspunsul characteristic este dorsiflexia lenta, tonica a halucelui + departarea
degetelor
-apare in prmul rand la persoanele cu leziune piramidala

-mai apare in: somn profund, coma, NN, in tp anesteziei sau dupa o criza epileptic
- daca stimularea se repeat, semnul scade in intensitate si apoi dispare
- exista si un raspuns pseudobabinski care apare la persoane hipersensibile
(hiperextezie plantara) daca stimulul este prea puternic
C.REFLEXUL ORBICULARULUI BUZELOR
-percutia buzei superioare =>contractie a orbicularului buzelor=>proiectie inainte a buzelor
(aspectul de a face bot)
-este evident in sindromul pseudobulbar

D.REFLEXE TONICE ALE GATULUI

-in starea de decorticare (legatura intre scoarta cerebrala si restul creierului este intrerupta),
modificarea pozitiei capului in raport cu corpul da nastere unor modificari de tonus si de postura
a membrelor astfel:

cand capul este intors spre un umar si flectat de partea respectiva se produce o crestere a
tonusului pe extensori de partea in care se intoarce capul si o crestere a tonusului
flexorilor pe partea opusa => membrul superior de partea cefei se contracta si este in
flexie, iar cel de partea mentonului se extinde si devine rigid
flexie cap + gat => flexia membrului sup + ext membrului inferior
extensie cap + gat => extensia membrului sup + flexia membrului inferior
daca se exercita presiune pe vertebra C7 => relaxarea membrelor

E. SEMNUL CHWOSTEK
-se percuta un punct aflat la jumatatea distantei dintre unghiul gurii si arcul zigomatic; in mod
normal nu se intampla nimic
-daca e pozitiv se produce o contractie a hemifetei, semn de tetanie (crize de contracturi
musculare)
-uneori se poate testa si in fata urechii

F. CLONUS
-apare in leziunile piramidale

-este de 2 tipuri:

patelar examinatorul prinde rotula intre index si police si o deplaseaza brusc in jos;
gamba trebuie sa fie relaxata, sustinuta pe antebratul examinatorului => apar miscari
ritmice ale rotulei (urca si coboara f rapid)
al piciorului miscari ritmice ale piciorului (flexie/extensie) dupa intinderea brusca a
tricepsului sural
- examinatorul sprijina gamba cu o mana plasata sub genunchi sau sub
molet (partea posterioara a gambei) si cu cealalta face o dorsiflexie brusca,
rapida mentinand mana pe talpa subiectului

-clonusul poate fi stopat printr-o miscare inversa; in pseudoclonus care apare in bolile psihogene,
aceasta manevra nu stopeaza miscarea piciorului.
CERCETAREA SINCINEZIILOR
-sincineziile apar in leziunile piramidale si sunt miscari combinate care insotesc intr-o anumita
ordine miscarea comandata
- semne sincinetice:

semnul flexiei combinate a coapsei si trunchiului

- cand pacientul incearca sa se ridice din dd in asezat, coapsa se flecteaza pe bazin, m.inf.
bolnav se ridica deasupra planului patului
- la m. inf. sanatos extensorii fixeaza m. inf. in planul patului (nu se ridica)

semnul Neri
- cand pacinetul este in ortostatism, la aplecarea trunchiului inainte se flecteaza
genunchiul sincinetic

semnul Wartenberg
- cand pacientul strange in mana paretic un obiect, apare add, flexia si opozitia policelui

- reflexe patologice in cazul leziunilor medulare:

miscarea de tripla flexie

- apare in cazul excitatiilor cutanate aplicate la nivelul m.inf.(excitatii nociceptive
dureroase) => f;exia piciorului pe gamba, flexia gambei pe coapsa si flexia coapsei pe
bazin

-acelasi excitant nociceptiv dureros poate produce uneori reflexul de extensie incrucisata:
la flexia plantar a piciorului si halucelui => la membtul inferior opus extensia coapsei si
genunchiului
reflexul de masa
-apare la persoanele cu deficient neurologica majora

-din cauza difuziunii excitatiei la centrii motori, sfincterieni si vegetative, la ciupirea

tegumentului membrului inferior => trupla flexie a membrelor, mictiune, defecatie si transpiratie

8. Atitudini particulare -> interpretare, aspecte particulare in: -> Boala Parkinson,
Hemiplegia spastica, Paraplegie(descriere), discopatii.
A. ATITUDINILE PARTICULARE
-se evalueaza la primul contact cu pacientul(inspectie), in pat sau ortostatism
-atitudinea corecta a pacientului cu suferinta neurologica poate sugera de la inceput diagnosticul;
poate sa orienteze organizarea intregului program de recuperare
-exemple de atit.particulare

Boala Parkinson pac. in ortostatism are aspectul unui semn de intrebare, cu

corpul anteflectat, cu facies inexpresiv
Hemiplegia spastica pacinetul tine membrul superior paralizat cu bratul usor
add, antebratulflectat pe brat in pronatie, degetele flectate peste police care este
puternic add
Membrul inferior in extensie, de obicei cu piciorul in flexie
plantara si rotatie interna, degetele flectate(uneori cu
exceptia halucelui care poate fi in extensie)
Discopatiile vertebrale pacientul adopta atitudini antalgice care imprima
coloanei o scolioza sau flexie ventrala cu inclinare laterala
Torticolis spasmodic capul este inclinat lateral, fata rotata de partea opusa,
barbia este ridicata

9.Tulburari de sensibilitate: sensibilitatea termica->examinare.

Sensibilitatea superficiala termica :

- se examineaza cu 2 eprubete pline cu apa (rece :10-15 grade, calda: 40-45 grade)
-suprafata externa a eprubetelor tre sa fie uscata
-pac tre sa raspunda daca simte cald sau rece si dpdv pathologic putem intalni:
-termoanestezia pentru cald/rece
-izotermognozia pacientul percepe caldut orice stimul
- inversiunea termica rece e perceput cald si invers
- hiperestezia
9.
10. Coordonarea neechilibratorie-> evaluare MS: dismetrie, disdiadokokinezie
probele de dismetrie:

Proba indice nas membrele departate in plan orizontal, subiectul este rugat sa-si atinga
vf nasului, repetand miscarea de mai multe ori cu fiecare mana, manevra facandu-se la
inceput mai lent, apoi cu viteza mai mare; la inceput cu ochii deschisi apoi inchisi
- exista si variant executarii pe verticala
- la subiectul cerebelos => tremuratura intentional la sfarsitul miscarii+depasirea tintei
(hipermetrie)

Proba indice indice ambele member superioare departate la orizontala, subictul trebuie
sa atinga pe linia mediana, in fata privirii vf celor doua degete
- la pacientul cerebelos unirea nu se poate produce
- daca leziunea este unilaterala => degetul de pe partea bolnava nu ajunge la linia
mediana, deg de pe partea sanatoasa o depaseste, bratul de pe partea afectata cade usor
=> degetul de partea afectata ajunge sub degetul de pe partea sanatoasa

Proba sticlei pacientul tine cu o mana o sticla si cauta sa introduca indexul mainii opuse
pe gatul sticlei; manevra trebuie sa se faca de la o anumita distant si cu o anumita viteza
Proba apucarii obiectelor daca ii cerem pacientului sa apuce un anumit obiect, mana
acestuia se deschide exagerat de mult

-- probele de disdiacokinezie:

Proba marionetelor I se cere subiectului sa faca miscari rapide si repetate de

pronosupinatie; mainile sunt intinse iar coatele flectate la 90 => in cazul pacientilor
cerebelosi succesiunea miscarilor este lenta, intre pron si sup este o mica pauza, miscarile
sunt sacadate
Proba moristii pacientul invaryeste mainile una in jurul celeilalte, in fata corpului din ce
in ce mai repede
Inchiderea/deschiderea alternative a mainilor
Proba baterii tactului pe o masa

11. Reflexivitatea -> reflexele osteotendionase ale MI-descriere.

Membrul inferior

Reflexul rotulian L2, L3, L4

-pacientul sta asezat pe scauncu picioarele sprijinite pe podea in pozitie simetrica sau
picior peste picior sau asezat la mg patului cu picioarele atarnate si cu genunchii in afara
patului
- se percuta tendonul rotulian sub marginea inferioara a rotulei => contractia m.
cvadriceps =>extensia genunchiului
- se testeaza intotdeauna bilateral urmarindu-se viteza cu care apare dupa percutia
tendonului precum si amplitudinea extensiei
-manevre de intarire:
-subiectul nu trebuie sa se concentreze pe reflex => este rugat sa-si apuce
varfurile degetelor si sa traga in abd in momentul in care se da comanda
- subiectul apasa puternic cu calcaiele in planul patului
Reflexul ahilian L5, S2
-in genunchi pe un scaun cu membrele inferioare in afara sau in dl in pat, sau dd cu
coapsele rotate si abduse si piciorul in usoara dorsiflexie
-examinatorul impinge de vf in dorsiflexie(o accentueaza) apasand pe planta si percuta
tendonul ahilian deasupra calcaneului => contractia m. gemeni si solear => flexie
plantara
Reflexul medio plantar Guillain Barre
-pacientul in dv cu genunchii flectati in unghi drept, se percuta partea mijlocie a talpii
=>flexia piciorului

12. Coordonarea echilibrului -> caracteristicile sindromului cerebelos in repaus, in

picioare.
EXAMINAREA COORDONARII
-incepe cu observarea subiectului; modul in care sta in pat, pe scaun sau in picioare, se plimba, se
imbraca/dezbraca, isi incheie nasturii, isi inoada sireturile, isi scrie numele, bea un pahar cu apa

a) coordonarea echilibrului
- se evalueaza in repaus, ortostatism si mers

Caracteristicile sindromului cerebelos in repaus, se cere subiectului sa se ridice

din dd cu mainile incrucisate la piept => in loc sa se sprijine in pat pt a ajuta
inceperea miscarii, membrul inferior pe partea afectata se ridica din planul patului
Tremurul capului in repaus ortostatismul este posibil doar daca subiectul isi
departeaza f mult picioarele si se pozitioneaza cu membrele sup in abd 90; in
aceasta pozitie are tendinta sa cada inainte/inapoi sau se produce o latero deviatie
pe partea leziunii OBS: INCHIDEREA OCHILOR NU ACCENTUEAZA
SIMPTOMATOLOGIA
Proba Garcin Rademaker pacientul sta cu un picior inaintea celuilalt, picioarele
fiind departate; examinatorul aplica un impuls ianinte in regiunea lombara; in
mod normal pacientul se echilibreaza facand un pas inainte cu piciorul posterior;
in cazulsindromului cerebelos pacientul paseste ianinte cu piciorul sanatos
indifferent daca acesta a fost asezat inainte sau inapoi
Proba Babinski in mod normal la aplecareaa pe spate subiectul sanatos flecteaza
progresiv soldurile si genunchii pt a evita caderea =>pacientul cerebelos se
apleaca fara sa flecteze genunchii si cade ca un butuc

- in mers subiectul merge cu baza largita, cu pas hypermetric ( mai lung pe partea bolnava), in
zig-zag si deviaza spre partea bolnava
13. Semne meningeale -> definitie, exemple, descriere.
SEMNELE MENINGEALE

Redoarea de ceafa = rigiditatea si spasmul mulsculaturii cefei + durere la incercarea de

mobilizare voluntara sau pasiva a cefei

-prezenta redorii se cerceteaza cu subiectul in dd, cu membrele inf in extensie;

examinatorul imprima subiectului o miscare de flexie a capului pe torace si in acest caz barbia nu
poate atinge toracele datorita rezistentei la flexia pasiva
- apare in : meningita, hemoragii subarahnoidiene, tumora cerebral angajata (ocupa o
mare parte din cutia craniana => impingerea creierului ramas sanatos si, datorita presiunii pe care
o exercita herniaza prin gaura occipitala, ajungand sa comprime bulbul si eventual maduva)

Semnele care evoca iritatia meningelui

-semnul trepiedului Amoss la ridicarea in asezat pacientul are teninta sa-si plaseze
mainile in spate presandu-le foarte puternic pentru a-si sustine corpul

-semnele Kernig K1- cand examinatorul incearca sa faca flexie de coapsa pe sold
(ridicand coapsa de pe planul patului), gamba fiind in extensie, apare flexia involuntara a
genunchiului
- K2 pacientul in dd, coapsa flectata la 90 la nivelul soldului, incercarea
de a extinde gamba in prelungirea coapsei => durere + limitarea extensiei; se considera
pozitiv daca extensia <135 grade
-semnele Brudzinski B1 examinatorul plaseaza o mana sub capul subiectului(dd,
membr inf extinse), flecteaza capul pe pieptul pacientului in tp ce cu cealalta mana
fixeaza sternul pentru a evita ridicarea toracelui => flexia genunchilor
- B2 flexia pasiva a unei coapse pe abdomen, mai ales cu genunchiul
extins provoaca flexia gambei si coapsei la nivelul celuilalt membru inferior

14. Afazia definitie, exemple.

AFAZIILE
- SUNT TULBURARILE CARE SE CARACTERIZEAZA PRIN PIERDEREA EXPRESIEI
SAU INTELEGERII LIMBAJULUI, CAUZATE DE LEZIUNI CEREBRALE
1. Afazia expresiva :
-reprezinta un deficit al expresiei prin vorbire sau scris
- exista mai multe tipuri de afazii expresive:
a) Afazia expresiva orala sau motorie (dupa Broca) sau verbal (dupa Head)
- bolnavul stie ce vrea sa spuna dar este incapabil sa spuna sau spune incorrect
-nu poate vb spontan
- nu poate sa repete sau sa citeasca correct cu voce tare
- e capabil sa auda sis a inteleaga limbajul vorbit
-poate citi in gand sis a inteleaga
-nu poate reproduce ceea ce citeste
-poate sa scrie
- vorbirea automata sic ea emotional e pastrata (ex: cand e nervos poate injura)

- la poligloti ultima limba invatata sau cea care este folosita cel mai putin e prima uitata
- grade in afazia motorie :

disfazia
palilalia
afenia
- disfazia presupune erori usoare in formarea cuvintelor si reducerea vocabularului
- palilalia este exprimarea recurentiala respective perseverarea unor silabe, cuvinte sau
propozitii; subiectul repeta partea terminala a propozitiei
- afenia pierderea vorbirii
>afazia motorize trebuie f clar diferentiata de dizartrie:
- este exprimarea imperfect a sunetelor si cuvintelor datorita unor afectiuni care
intereseaza aparatul articulator (palatal moale, limba, buzele)
-poate aparea in: miopatii( lezarea intrinseca a m. articulatori), miastenia gravis
(leziune a jonctiunii neuromusculare), paralizia bulbar, lziunile cerebeloase in care
pronuntia consoanelor este neclara si cadenta vorbirii e intrerupta
>afazia motorie trebuie f clar diferentiata si de anartrie (pierderea capacitatii de a
articula cuvinte), disfonie care poate merge pana la afonie (pierderea fonatiei)
fenomene datorate unei disfunctii a laringelui, cu toate ca, capacitatea de a articula
cuvinte (functia muschilor si a nervilor) este conservata.
-disfonia este o alterare a calitatii vocii (care devine ragusita), pierderea
volumului vocei sau ambele
- cauzele disfoniei: procese inflamatorii (laringite), fumat, consum cronic
de etanol, mixedem (expresia hipofunctiei tiroidiene), lezarea unor structure nervoase,
leziuni primare ale muschilor (miastenie), leziuni bilateral ale nervului vag (perechea 10
de nervi cranieni)

b) Agrafia
-reprezinta inabilitatea de a scrie cuvinte cu litere de mana/tipar in absenta paraliziei
membrului superior
- exista si disgrafia atunci cand subiectul poate copia cuvintele scrise, dar nu poate scrie
spontan sau dupa dictare

2. Afazia receptiva:
- afectari ale capacitatii de intelegere a limbajului scris/vorbit

afazia receptive vizuala

afazia receptiva auditiva

a) Afazia receptiva vizuala ( senzoriala vizuala)

- reprezinta incapacitatea de a intelege cuvintele tiparite sau srise in absenta tulburarilor
de vedere
-poate fi determinate de leziuni la mai multe nivele:
- daca se lezeaza aria 17 => orbirea (cecitatea)
- daca se lezeaza aria 18 => agnozia pentru obiecte (cecitate psihica), agnozia
pentru culori (acromatopsie), agnozia pentru fizionomii (prosoagnozie)
- daca se lezeaza aria 19 => se pierde capacitatea de revizualizare, memoria
obiectelor/persoanelor => agnozia vizuo spatial
- ariile 17, 18, 19 sunt ariile colaterale ale ariei principale vizuale
- alexia pacientul poate vorbi si intelege ce I se spune dar nu intelege cuvintele scrise

b) Afazia receptiva auditiva ( Wernicke sau sensorial auditiva)

- reprezinta incapacitatea subiectului de a intelege semnificatia cuvintelor vorbite in
absenta surditatii
- bolnavul poate auzi/recunoaste vocea dar nu recunoaste cuvintele pe care examinatorul
le pronunta si nu poate repeta ceea ce aude
- poate citi, poate vorbi, dar se comporta ca si cum nu isi aude nici propria voce, nefiind
insa constient de acest lucru
- subiectul poate folosi parafazii (jargon afazii) cuvinte create de el
- amneziafazia este dificultatea de a evoca numele obiectelor atat in scris cat si in
vorbit; pacientul poate recunoaste cuvintele si il poate selecta dintr-un nr de termeni sugerati
- amuzia este pierderea capacitatii de a aprecia muzica
- este de 2 tipuri:

receptiva surditate muzicala imposibilitatea de a recunoaste o

piesa muzicala auzita pe care sub o cunostea anterior
- alexia muzicala imposibilitatea de a recunoaste
limbajul musical scris pt cineva care o putea face anterior
expresiva imposibilitatea de a canta o arie sau de a o transcribe
anterior sub putea face acest lucru

15. Reflexivitatea ->reflexele osteotendinoase ale MS ->descriere

REFLEXELE OSTEOTENDINOASE (ROT)
Membrul superior

Reflexul bicipital C5, C6

- bratul este relaxat, cu cotul sprijinit in mana examinatorului, antebratul in semiflexie si
usoara pronatie
-se loveste direct sau indirect prin intermediul degetului propriu tendonul m biceps =>
contractia m biceps => flexie si usoara supinatie
- inervatia - senzitiva = n.cervicali mijlocii
- motorize = n. musculocutanat C5, C6

Reflexul tricipital C6, C7, C8

- bratul este in abd antebratul atarnand in unghi de 90 sau in sprijin la 90 pe cot, sau in
sprijin pe sold
- se percuta tendonul m. triceps imediat deasupra olecranului => extensie
- exista cateodata raspunsul paradoxal adica inversarea reflexului tricipital, adica la ac.
manevra se produce flexia antebratului; acest raspuns apare in leziunile medulare C7, C8
-inervatia senzitiva si motorize = n. radial
Reflexul stilo radial - C5, C6
- antebratul este in semiflexie, semipronatie cu stiloida radiala in sus
-se percuta stiloida radiala=> flexia antebratului si o usoara supinatie prin contractia
lungului supinator(brahio radial) si a bicepsului
Reflexul cubito pronator

-antebratul este semiflectat si semipronat

-se percuta apofiza cubitala => pronatia antebratului prin contractia pronatorilor (patrat,
rotund)
-inervatia = n. median

16. Coordonarea ->descrierea taloului clinic in leziunile cerebelului (arhicerebel,

neocerebel, paleocerebel)
D. ASPECTE LEGATE DE COORDONARE
- functia de coordonare se leaga de cerebel
- dpdv al dezvoltarii cerebelul are 3 componente:
- arhicerebel conexiuni cu caile si nuclei vestibulari
- paleocerebel conexiuni cu maduva
- neocerebel conexiuni corticale
Lezarea arhicerebelului:
-produce ataxia trunchiului =>imposibilitatea mentinerii ortostatismului si
tendinta de a cadea in fata/inapoi
-mers titubant
-dizartrie(tulburari in exprimarea verbala)
-nu exista tulburari de tonus, tremor, nistagmus(miscari involuntare ale
ochilor intr-o anumita directie)

Lezarea paleocerebelului
-reflexe osteotendinoase exagerate
-tulburari de coordonare/echilibru
Lezarea neocerebelului
-presupune manifestari homolaterale, apendiculare, distal (intotdeauna
tulburarile se inregistreaza de aceeasi parte cu leziunea, cu predilectie in
periferie)
-tablou clinic: dismetrie, dissinergie, disdiacokinezie, hipotonie, tremor,
refleze osteotendinoase abolite, caderea spre partea leziunii, subiectul nu
poate sta in sprijin numai pe membrul inf afectat, in mers deviaza pe
partea afectata, deviatia spontana a extremitatilor extinse