Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania Filiala Timis

LUCRARE DE STAGIU

STAGIAR : NICOLAESCU (MORARU ) DOINA

ANUL 3 SEMESTRUL 2 GRUPA 2

TIMISOARA

I.

Audit statutar al situatiilor financiare (5 intrebari)

1. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul intangibilitatii bilantului

de deschidere?
Raspuns:
Potrivit principiului intangibilitatii bilantului de deschidere, bilantul de deschidere al
unui exercitiu financiar trebuie sa corespunda bilantului de inchidere al exercitiului precedent.
Concret, la inchiderea unui exercitiu financiar, toate conturile se soldeaza prin debitul si
creditul contului extrabilantier 892 Bilant de inchidere (conturile de activ, cu sold debitor,
prin debitul acestui cont, iar conturile de pasiv, cu sold creditor, prin creditul acestui cont).
Apoi, la inceputul exercitiului financiar, toate valorile din contul 892 Bilant de inchidere
se transfera in creditul sidebitul contului 891 Bilant de deschidere (in debitul contului,
creditarea conturilor de pasiv, pentru crearea unui sold initial creditor, iar in creditul contului,
debitarea conturilor de activ, pentrua crea un sold initial debitor). Astfel bilantul de deschidere
este acelasi cu bilantul de inchidere alexercitiului precedent. Acest bilant de deschidere este
intangibil, in sensul in care orice modificari de politici, proceduri sau metode contabile
efectuate in cursul unui exercitiu financiar nu pot fi aplicate retroactiv astfel incat sa modifice
valorile inregistrate in bilantul de deschidere. Orice modificari ale politicilor sau procedurilor
pot intra in vigoare abia la inceputului unui exercitiu financiar. De asemenea, oriceerori
descoperite, aferente perioadei precedente, vor fi corectate pe seama rezultatului reportat si
nu prin modificarea bilantului de deschidere.
2. Probele de audit sunt mai credibile atunci cand:
a)sunt obtinute dintr-o sursa independenta,din exteriorul intreprinderii
b)este furnizata de un alt auditor
c)este obtinuta pe suport de hartie sub forma unei fotocopii
Raspuns:
a) sunt obtinute dintr-o sursa independenta, din exteriorul intreprinderii
3. Care sunt informatiile pe care auditorul trebuie sa le colecteze in etapa de acceptare a
mandatului?
Raspuns:
nainte de a contracta o lucrare de audit a situatiilor financiare ale unei entitati,
auditorul trebuie sa aprecieze posibilitatea de a indeplini aceasta misiune; trebuie sa in
seama de unele reguli profesionale i de deontologie.
Actiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului s colecteze informatiile necesare
fundamentarii deciziei de acceptare a misiunii, i acestea se refer la:
-Cunoaterea global a intreprinderii
n afara elementelor de identificare a intreprinderii, auditorul caut s obtina
elementele
care sa ii permit aprecierea celor mai importante riscuri existente, retinand observatii cum ar
fi:
-control intern insuficient sau cu carene notabile;

-contabilitate neinut corect si la timp;

-atitudinea conducatorilor fa de respectarea legii si a organelor publice si
administrative;
-personal incompetent;
-rotatia cadrelor prea mare i anormal;
-dezechilibre financiare, pierderi mari, activitati in declin, ceea ce compromite viitorul
exploatarii;
-riscuri fiscale;
-conflicte sociale;
-riscuri juridice;
-independenta exercitiilor nerespectata;
-situatii conflictuale intre conducatori, actionari etc.;
-cazuri anterioare de limitare a controlului;
-onorarii insuficiente la auditorii anteriori;
- alte constatari care ar putea influena decizia de acceptare a mandatului.
-Examenul de independen i de absen a incompatibilitilor
Orice nou mandat trebuie examinat in raport cu regulile de independenta si de
incompatibilitate fixate prin normele interne ale profesiei. Auditorul trebuie s examineze:
-lista clientilor si sau ai societatii de expertiz n care lucreaz, pentru a se asigura c
nu exist deja o activitate remunerat din partea ntreprinderii respective;
-situatia sa si a membrilor de familie in legatura cu eventualele interese in
intreprinderea in cauz.
-Examenul competentei
Lipsa experientei in anumite sectoare poate face dificil misiunea auditorului; el
trebuie s se asigure c propriile competente, ale personalului su salariat sau ale
colaboratorilor folositi sunt suficiente pentru exercitarea misiunii.
-Contactul cu fostul auditor sau censor
Auditorul trebuie sa se informeze in legatura cu motivele demisiei sau refuzului de
reinnoire a mandatului fostului auditor sau cenzor si, mai ales, dac nu cumva au fost
dezacorduri in ce priveste: respectarea normelor legale, aplicarea msurilor stabilite, stabilirea
onorariilor etc.
-Decizia de acceptare a mandatului
Dup analiza factorilor de risc, auditorul poate lua urmtoarele decizii:
-accept un mandat fr riscuri aparente;
-accept mandatul, ns va necesita o supraveghere i msuri particulare;
-refuz mandatul.
-Fia de acceptare a mandatului
O astfel de fi poate servi ca act justificativ al deciziei de acceptare a misiunii. Ea are
ca obiective:
-posibilitatea de a colecta informatiile de baza pentru identificarea intreprinderii, a
conducerii sale, a obiectului de activitate, a taliei sale etc.;
-de a materializa lucrrile efectuate inaintea acceptarii:
-de a indica bugetul necesar;
-de a formaliza procedurile de acceptare;
-de a asigura ndeplinirea obligatiilor profesionale care decurg dintr-o astfel de
acceptare:
scrisoare catre conducerea societatii;
scrisoare catre auditorul anterior sau cenzor (dac e cazul);
scrisoare de acceptare a mandatului (dac s-a decis astfel).

4. Prezentati patru tipuri de misiuni speciale de audit

Standardul International de Audit (ISA) nr. 800 stabileste procedurile si principiile
fundamentale precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la misiunile de audit
speciale.Misiunile de audit cu scop special se pot referi la :
Situatii financiare stabilite dupa un referential contabil diferit de standardeleinternationale de
raportare financiara si de normele nationale;
Conturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare;
Respectarea clauzelor contractuale;
Situatii financiare condensate (rezumate).
5. In calitate de auditor verificati modul in care o societate inregistreaza salarile pentru
un nr de 3 salariati. Ion, salariul realizat 8.000 lei, grupa normala, Vasile salariul
realizat 3.500 lei, grupa speciala i Popescu salariul realizat 5.900 lei, grupa deosebita.
Care este inregistrarea pentru luna respectiva aferenta contributiei CAS care este
suportata de asigurati?
Rezolvare:
Ion : 8000 x 10,5% = 840 lei
421=4312
Vasile : 3500 x 10,5% = 368 lei
421=4312
Popescu : 5900 x 10,5% = 620 lei 421=4312
Total CAS suportata de asigurati =840 + 368 + 620 = 1.828 lei
ART. 296 ^18 din Codul Fiscal prezinta cotele de contribuii de asigurri sociale:
a^1) 26,3% pentru condiii normale de munc, din care 10,5% pentru contribuia individual
i 15,8% pentru contribuia datorat de angajator;
a^2) 31,3% pentru condiii deosebite de munc, din care 10,5% pentru contribuia individual
i 20,8% pentru contribuia datorat de angajator;
a^3) 36,3% pentru condiii speciale de munc i pentru alte condiii de munc, din care 10,5%
pentru contribuia individual i 25,8% pentru contribuia datorat de angajator.

II.

Evaluarea intreprinderii (3 intrebari)

1. Care este valoarea unei ntreprinderi dac are o capacitate beneficiar exprimat
prin profitul net de 10.000, iar costul capitalului acestei ntreprinderi este de
15%?
Raspuns:
V=

CB
i

10.000
15

= 66.667;

Unde V- valoarea unei intreprimderi

CB capacitatea beneficiara
i - costul capitalului

2. Care este inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau
care cresc cu o rat constant pe o perioad nedeterminat (infinit) de timp?
Raspuns :
Inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau care cresc cu o rata
constanta pe o perioada nedeterminata (infinita) in timp este:
a
n
(1+a) 1

= factorul fondului de reducere

3. Se dau urmtoarele informatii: imobilizri corporale 29.000; fond de comert

1.000; stocuri 20.000; creante 50.000; disponibilitti 5.000; capitaluri proprii 50.000;
diferente din reevaluare 25.000; obligatii nefinanciare 25.000 si mprumuturi bancare
5.000; rata de remunerare a valorii substantiale brute este de 15%; capacitatea
beneficiar exprimat prin profitul previzional net 1.000/an; rata de actualizare este de
12%.
Se cere s evaluati ntreprinderea calculnd o rent a goodwillului redus la 5 ani.
Raspuns:
t = 15%
i = 12%n = 5 ani
an = anuitati
ANC = Capitaluri proprii Diferente din evaluare = 50.000 - 1.000 = 49.000

1
V = an * (CB ANC * i ) =

1
(1+t)n
t

* (CB ANC *i) = 3.35 (1000 x 5 49.000 x

12%) = -2950

III. Fuziuni si divizari de intreprinderi (3 intrebari)

1. Dou societi comerciale care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Situaia celor
dou societi seprezint astfel:
Societatea A: valoarea net de aport 72.000 lei, numr de aciuni 9.000, valoarea
nominal 9.000 lei/aciune.
Societatea B: valoarea net de aport 60.000 lei, numr de aciuni 7.500, valoarea
nominal 7.500 lei/aciune.
Care este numrul de aciuni ce trebuie emise de societatea A dac ea absoarbe
societatea B.
Raspuns:
A
ANC 72.000
Nr. Actiuni 9.000

B
ANC 60.000

Calculam VMC (valoarea matematic contabila a activului):

VMC =

ANC
NR . ACT .

72.000
9.000

= 8.000 lei/actiune

Numarul de actiuni emise ce trebuie emise de societatea A pentru a absorbi societatea

B este:
Nr.act. =

ANC 60.000
=
VMC 8.000

= 7.500 actiuni

2. Dispunei de urmtoarele informaii despre dou societi comerciale care fuzioneaz:

Societatea A: active diverse 114.000 lei, datorii 60.000 lei, numr de aciuni 300 titluri.
Societatea B: active diverse 63.000 lei, datorii 36.000 lei, numr de aciuni 180 titluri.
Determinai cte aciuni trebuie s primeasc un acionar care deine 60 de aciuni n
cazul n care societatea A absoarbe societatea B.
Rezolvare:
A
A 114.000
D 60.000

B
A 63.000
D 36.000

Nr. Actiuni 300

Nr. Actiuni 180

ANC(A) = A-D
ANC(A) = 114.000 - 60.000 = 54.000
VMC (A) =

ANC ( A)
NR . ACT .

54.000
300

= 180 lei/actiune

ANC (B) = 63.000 36.000 = 27.000

NR.ACT. =

ANC (B)
VMC

27.000
180

= 150 actiuni

180 act. (B) ..150 actiuni emise

60 act. (b) ..x
x=

60150
180

= 50 actiuni

50 de aciuni trebuie s primeasc un acionar care deine 60 de aciuni.

3. Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Se
cunosc
urmtoarele date: prima de fuziune 14.000 lei;
societatea B: active diverse 100.000 lei, datorii 30.000 lei.
Societatea A:numrul de aciuni 25.000 de titluri, valoarea nominal 20 lei/aciune,
plusvaloarea din reevaluarea imobilizrilor 25.000 lei.
Care este mrimea rezervelor societii A.
Rezolvare:
A
Nr. Actiuni 25.000
VN 20 lei/actiune
Plus valoare din
reev.imob. 25.000

B
A 100.000
D 30.000

ANC (B) = A D = 100.000 30.000 = 70.000

ANC = Capital propriu
Capital propriu = Capital social + prima de fuziune
Capital social = Capital propriu - prima de fuziune = 70.000 14.000 = 56.000
Nr.actiuni emise * VN = 56.000
56.000
Nr. Actiuni emise =
= 2.800
20

Nr. Actiuni emise =

VMC =

ANC (B)
Nr . actiuni

VMC =

ANC ( A)
Nr . actiuni

ANC ( B)
VMC

70.000
2.800

= 25 lei/actiune

ANC (A) = VMC * Nr.actiuni

ANC (A) = 25 lei/actiune * 25.000 actiuni = 625.000
ANC (A) = Capital propriu = Capital social + Rezerve + Plusvaloare din reev.imob.
Rezervele = 625.000 (25.000 * 20) 25.000 = 625.000 500.000 25.000 = 100.000 lei
Valoarea rezervelor societatii A este 100.000 lei

IV. Administrarea si lichidarea intreprinderii (4 intrebari)

1. Societatea X nu mai face fa datoriilor sale exigibile. Societatea intr n faliment
avnd la baz cererea introdus la tribunal de ctre unul dintre creditori. Situaia
patrimoniului conform bilanului contabil de ncepere a lichidrii se prezint astfel:
Echipamente tehnologice 30.000 lei
Amortizarea echipamentelor tehnologice 15.000 lei
Mrfuri 900 lei
Ajustri pentru deprecierea mrfurilor 100 lei
Conturi la bnci n lei 2.000 lei
Cheltuieli n avans 1.000 lei
Furnizori 12.000 lei
Venituri n avans 1.250 lei
Capital subscris vrsat 2.500 lei
Rezerve legale 200 lei
Alte rezerve 4.000 lei
Rezultatul reportat 1.150 lei
Aportul asociailor la capitalul social n baza statutului i contractului de societate se
prezint dupa cum urmeaz:
- asociatul A :1.750 lei (70% din capitalul social)
- asociatul B: 750 lei (30% din capitalul social)
Operaiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:
a) Vnzarea echipamentelor tehnologice la preul de 7.000 lei, TVA 19%;
b) Vnzarea mrfurilor la preul de 1.200 lei, TVA 19%;
c) ncasarea chiriei pltite n avans n sum de 1.000 lei;
d) Restituirea chiriei ncasate anticipat n sum de 1.250 lei;
e) Stabilirea sumelor de acoperit de ctre cei doi asociai pentru plata datoriei fa de
furnizori;

f) Achitarea datoriei fa de furnizori.

Se cere:
a) nregistrrile contabile aferente operaiilor de lichidare.
b) ntocmirea bilanului nainte de partaj.
c) nregistrrile contabile aferente operaiilor de partaj la asociai.
a) Vnzarea echipamentelor tehnologice:
461 = %
8.330
7583 7.000
4427 1.330
-scaderea din evidenta a echipamentelor tehnologice
% = 2131 30.000
2813
15.000
6583
15.000
-incasarea contravalorii echipamentelor tehnologice:
5121 = 461
8.330
b) Vnzarea mrfurilor:
4111 = %
1.428
707
1.200
4427
228
- incasarea contravalorii marfurilor vandute:
5121 = 4111
1.428
- scaderea din gestiune a marfurilor vandute:
607 = 371
900
-anularea provizionului:
397 = 7814
100
c) ncasarea chiriei pltite n avans:
5121 = 471
1.000
d) Restituirea chiriei ncasate anticipat:
472 = 5121
1.250
- Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli :
% = 121 8.300
121 = %
15.900
7583
7.000
6583 15.000
707
1.200
607
900
7814
100
- Inchiderea TVA-ului si plata :
4427 = 4423 1.558
4423 = 5121 1.558
Situatia conturilor 121 si 5121:
D
SOLD I
15.000
900
TOTAL

121
0
7.000
1.200
100
15.900 8.300

D
SOLD I
8.330
1.428
1.000
TOTAL

5121
2.000
1.250
1.558
2.808

10.758
SPLD F D

SOLD D
7.600

9.950

b) ntocmirea bilanului nainte de partaj:

I.CASA SI CONTURI LA BANCI
TOTAL ACTIVE CIRCULANTE
DATORII CURENTE
ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE
CAPITAL SI REZERVE
I.CAPITAL SUBSCRIS VARSAT
II.REZERVE
III.REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR
-DIN EXERCITIUL CURENT
-DIN LICHIDARE
TOTAL CAPITALURI PROPRII
TOTAL CAPITALURI

9.950
9.950
12.000
-2.050
2.500
4.200
8.750
1.150
7.600
-2.050
-2.050

- Determinarea capitalului propriu (activului net):

CP (AN) = 9.950 12.000 = -2.050 lei
Rezulta ca, pentru achitarea furnizorilor in suma de 2.050 lei, capitalul propriu (activul net)
este insuficient. In cazul in care bunurile care alcatuiesc averea societatii in nume colectiv nu
sunt suficiente pentru plata datoriilor, judecatorul sindic va recurge la procedura de executare
silita impotriva asociatilor.Societatea "X" se incadreaza in prevederile de aplicare a cotei de
16% impozit pe profit.
- Calcularea si varsarea impozitului pe profit si impozitului pe dividende:
- Decontarea rezervelor legale:
1061 = 456
200
-Impozit pe profit aferent rezervelor legale (200*16%)
456
= 4411
32
- virarea acestuia:
4411= 5121
32
-Decontarea altor reserve:
1068 = 456 4.000
- Impozit pe dividend (4.000 + 200 - 32 = 4.168 x 16%)
456 = 446
667
446 = 5121
667
Situatia partajului capitalului propriu (activului net) si a datoriilor pe asociati :
Asoc.A 70%
Asoc.B 30%
TOTAL

Capital social
1.750
750
2.500

Pierderi si furnizori

Rezerve legale
118
50
168

Alte rezerve
2.333
1.000
3.333

Total
4.201
1.800
6.001

Asoc.A 70%
Asoc.B 30%
TOTAL

Pierderi din
exercitiul
curent
805
345
1.150

Pierderi din
lichidare

Furnizori

Total

Diferente

5.320
2.280
7.600

8.400
3.600
12.000

14.525
6.225
20.750

10.324
4.425
14.749

Inregistrari privind partajul capitalului propriu (activului net) si a sumelor depuse de asociati
pentru plata furnizorilor:
a)capitalul social de restituit asociatilor:
1012 = 456 2.500
b) pierderea curenta si pierderea din lichidare
456 = 121 8.750 (1.150+7.600)
c) depunerea de catre asociati a sumelor necesare achitarii furnizorilor (ct. 456)
5121 = 456 2.749
Asociatul A 1.924
Asociatul B 825
Asociatul A: 2.749 x70% = 1.924
Asociatul B: 2.749 x 30% = 825
d)achitarea furnizorilor:
401 = 5121 12.000
e) situatia conturilor 456 si 121, dupa terminarea operatiunilor de lichidare, se prezinta
astfel:
D
C
SOLD
0
32
667
8.750
TOTAL
9.449
SOLD
0

456

200
4.000
2.500
2.749
9449

SOLD
9.950
2.749

TOTAL
12.699
SOLD
0

5121

32
667
12.000
12.699

2. Care este termenul n care lichidatorul va convoca adunarea general a creditorilor de

la
edinta comitetului creditorilor?
Art. 117. alin (3) Lichidatorul va convoca adunarea general a creditorilor n termen
de maximum 20 de zile de la data edinei comitetului creditorilor, ntiinndu-i pe creditori
despre posibilitatea studierii raportului i a procesului-verbal al edinei comitetului
creditorilor privind raportul.

3. Rolul administratorului special i atributiile sale.

Administratorul special este reprezentantul desemnat de adunarea generala
aactionarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, sa efectueze in numele si pe
seamaacestuia, actele de administrare necesare in perioadele de procedura cand debitorului i
se permite sa-si administreze activitatea si sa le reprezinte interesele in procedura pe perioada
incare debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare. Adunarea generala a
actionarilor,asociatilor sau membrilor persoanei juridice va fi convocata de administratorul
judiciar sau delichidator, pentru desemnarea administratorului special, in termen de maximum
20 de zile de ladeschiderea procedurii sau, dupa caz, de la ridicarea dreptului debitorului de asi administraaverea. Adunarea generala va fi prezidata de administratorul judiciar sau de
lichidator, dupa caz.

4. Care sunt cazurile cnd judectorul sindic va decide prin sentin intrarea n
faliment?
Art. 107. - (1) Judecatorul-sindic va decide, prin sentinta sau, dupa caz, prin incheiere, in
conditiile art. 32, intrarea in faliment in urmatoarele cazuri:
A. a) debitorul si-a declarat intentia de a intra in procedura simplificata;
b) debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare sau, la cererea creditorului de deschidere
a procedurii, a contestat ca ar fi in stare de insolventa, iar contestatia a fost respinsa de
judecatorul-sindic;
c) nici unul dintre celelalte subiecte de drept indreptatite nu a propus un plan de reorganizare,
in conditiile prevazute la art. 94, sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat si
confirmat;
B. debitorul si-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori
planul propus de acesta nu a fost acceptat si confirmat;
C. obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt indeplinite in conditiile stipulate prin
planul confirmat sau desfasurarea activitatii debitorului in decursul reorganizarii sale aduce
pierderi averii sale;
D. a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, dupa caz, intrarea
debitorului in faliment, potrivit art. 54 alin. (5) sau art. 60 alin. (3).
dupa deschiderea procedurii;

V. Studii de fezabilitate (7 intrebari)

1. Din punct de vedere strategic, ce presupune o investiie de modernizare?
Raspuns:
Investitia reprezinta actiuni sau succesiuni de actiuni prin care anumite resurse
disponibile, disponibilizabile sau atrase sunt transformate n bunuri concrete n scopul
obtinerii de efecte viitoare sub forma de avantaje, dar, n principal, profit.
Investiiile de modernizare contribuie la raionalizarea i creterea randamentului
instalaiilor de producie i sunt dependente de evoluia progresului tehnic n domeniu. Au
ca scop, n special, reducerea costurilor de producie pe seama diminurii forei de munc
n primul rnd.
Din punctul de vedere al eficienei, investiiile pentru modernizare sunt net superioare
celor de nlocuire i expansiune.
Ivestitiile de modernizare a ehipamentului existent in functiune implica un risc redus
ca urmare a unor modificari neesentiale in tehnologia de fabricatie. Aceste investitii sunt
destinate ameliorarii rentabilitatii si productivitatii, avand ca efecte: scaderea costurilor de
productie, economisirea manoperei directe, standardizarea procesului de productie.
Strategia
pieele int i segmentele vizate
strategia de desfacere
politica de pre
promovare i reclam
aliane strategice
poziia de adoptat fa de competitori
organizarea activitii de marketing.
2. Prin prism strategic, ce presupune o investiie de nlocuire?
Raspuns:

Investitiile destinate inlocuirii servesc pentru inlocuirea utilajelor si instalatiilor

deproductie uzate, avand ca obiectiv mentinerea nivelului capacitatii de productie
asocietatii. Prin urmare, investitia presupune economisire, acumularea unei parti din venit,
urmarindu-se obtinerea unui castig in viitor.
Orice investiie de nlocuire produce modificri specifice investiiilor de dezvoltare
sau noi i orice investiie de dezvoltare presupune cel puin o investiie de nlocuire.
Tipologia proiectelor de investiii se poate prezenta dup mai multe criterii. n
realitate, distincia nu este foarte clar. De exemplu, o investiie de nlocuire a activelor
fixe uzate se asociaz, adesea, cu o modernizare a tehnologiei. O investiie extern poate
nsemna n acelai timp o fuziune de tehnologii noi sau complementare. Criteriul care
permite o separare a diferitelor categorii de investiii este cel al riscului implicat. De
exemplu, o investiie de nlocuire prezint un risc marginal minim n raport cu o investiie
de modernizare sau, mai mult, n raport cu o investiie de dezvoltare intern sau extern .
Aceste proiecte condiioneaz competitivitatea pe termen lung a ntreprinderii, deoarece
pregtesc condiiile de producie viitoare i, n consecin, condiioneaz i rezultatele
viitoare i echilibrul financiar viitor. Ele angajeaz resurse financiare importante, pe
termen lung, i de aceea aceste proiecte prezint riscuri deosebite, lansarea lor avnd cel
mai adesea un caracter ireversibil.
3. Ce reprezint durata de via a unui proiect investiional?
Raspuns:
Din perspectiva financiara, orice actiune de alocare, plasare a capitalului cu scopul
obtinerii unor castiguri reprezinta o investitie sau altfel spus: schimbarea unei sume
prezente si certe pe speranta obtinerii in viitor a unor venituri superioare dar probabile.
Din perspectiva contabila, investitia reprezinta o imobilizare, fiind asimilata
cheltuielilor efectuate in scopul obtinerii unor bunuri cu valoare mare si de folosinta
indelungata.
Investitia reprezinta efortul depus in scopul obtinerii de efecte. Obiectivul acesteia este de
aobtine efecte cat mai mari cu efort cat mai mic, adica sa fie fezabila.
Durata de viata a unui proiect investitional este compusa din doua etape: durata
deimplementare a proiectului investitional si ce a de exploatare a investitiei realizate.
Perioada implementarii proiectului investitional este
caracterizata de efortul sustinut deintreprindere, deci reprezinta valoarea totala a proiectului.
Perioada de exploatare cuprinde toate efectele generate de proiectul investitional,
efectecaracterizare prin fluxuri de incasari si plati. Diferenta dintre aceste fluxuri de incasari
si plati areca rezultat un flux net al investitiei , adica cash-flow net. Un proiect investitional
este
fezabilatunci cand efectele perioadei de exploatare sunt mai mari decat eforturile perioadei de
implementare.
Durata de exploatare a unei investitii poate fi stabilita prin doua metode:
Metoda contabila: pe baza catalogului cu duratele normate de exploatare a
imobilizarilor = amortizare contabila
- Metoda utilizata in practica are la baza planul de afaceri, adica incasarile si platile.
Perioada de exploatare a unui proiect investitional este de regula 3-5 ani, maxim 10, datorita
faptului ca incasarile si platile trebuie estimate cat mai riguros.

4. Care sunt metodele prin care se pot evalua, prin prisma fezabilit ii economico
financiare,
proiectele investiionale? Dezvoltai pe scurt.
Raspuns:
Evaluarea financiara a proiectelor investitionale de investitii urmareste in general doua
obiective. In primul rand se urmareste asigurarea unei comparatii intre proiectele concurente,
intre care trebuie sa se stabileasca ordinea de prioritate. In al doile a rand se
urmareste formularea unei aprecieri asupra valorii intrinseci a proiectului.
Evaluarea financiara a proiectelor de investitii se realizeaza, fie prin metode care pun
accentul pe rentabilitatea medie a proiectelor, fie prin metode fondate pe actualizare.
1.Metode traditionale fondate pe rentabilitatea medie:
- Rata medie de rentabilitate in exploatare
- Termenul de recuperare a cheluielilor
2. Metode bazate pe actualizarea cash-flow-urilor
- Utilizarea notiunii de actualizare
- Valoarea actuala neta (VAN)
- Rata interna de rentabilitate(RIR)
5. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 11.445 lei, prezint
urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:
An

Cost investiie

0
11.445 lei
1
2
3
4
5
Total 11.445 lei

Costuri de
exploatare
6.420 lei
6.420 lei
6.420 lei
6.500 lei
6.500 lei
6.500 lei
38.760 lei

Total cost Total ncasri Cashflow anual net

17.865 lei
6.420 lei
6.420 lei
6.500 lei
6.500 lei
6.500 lei
50.205 lei

8.520 lei
9.440 lei
9.440 lei
9.700 lei
9.700 lei
9.700 lei
56.500 lei

9.345 lei
3.020 lei
3.020 lei
3.200 lei
3.200 lei
3.200 lei
6.295 lei

Calculai termenul de recuperare a investiiei neactualizate.

Raspuns:
Termenul de recuperare al investitiei neactualizate se calculeaza ca si raport intre
investitia totala si cash flow-ul mediu anual.
CF mediu anual = (CF0 + CF1 + CF2 + CF3 + CF4 + CF5) / 6
CF mediu anual = = (-9.345+ 11.445 + 3.020 + 3.020 + 3.200 + 3.200 + 3.200 )/6 =
2.957
Termenul de recuperare = Investitia totala / CF mediu anual
It = 11.455 lei
Termenul de recuperare =11.455/ 2.957 = 3.87.

6. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 11.445 lei i cu o rat de

actualizare de 20% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:
An

Cost investiie

0
11.445 lei
1
2
3
4
5
Total 11.445 lei

Costuri de
exploatare
6.420 lei
6.420 lei
6.420 lei
6.500 lei
6.500 lei
6.500 lei
38.760 lei

Total cost Total ncasri Cashflow anual net

17.865 lei
6.420 lei
6.420 lei
6.500 lei
6.500 lei
6.500 lei
50.205 lei

8.520 lei
9.440 lei
9.440 lei
9.700 lei
9.700 lei
9.700 lei
56.500 lei

9.345 lei
3.020 lei
3.020 lei
3.200 lei
3.200 lei
3.200 lei
6.295 lei

Calculai valoarea actualizat net i apreciai fezabilitatea investiional prin

intermediul acestui indicator.
Raspuns:
Pentru a determina valorile actualizate vom folosi urmatoarea formula:
1
n
(1+a)
unde: a = rata de actualizare; n = anul
Ra1 =

1
1
(1+0.2)

= 0.833

Ra2 =

1
2
(1+0.2)

= 0.694

Ra3 =

1
=
3
0.579
(1+0.2)

Ra4 =

1
(1+0.2)4

Ra5 =

1
=
5
0.402
(1+0.2)

VAN = -I+

= 0.482

CFt
(1+r )t

Vrez
(1+r )n

unde:
I = costul investitiei;
CFt = cash-flow-ul aferent anului t;
Vrez = valoarea reziduala;
r=rata de actualizare(20 %);
n=durata de viata a proiectului exprimata in ani.

0
1
2
3
4
5
TOTAL

Fact.act.

Total costuri actualizate

Total incasari actualizate

0.833
0.694
0.579
0.482
0.402

17.865
5.350
4.458
3.762
3.135
2.612
37.182

8.520
7.867
6.556
5.613
4.678
3.898
37.132

VAN determina urmatoarele optiuni de decizie:

daca VAN > 0, investitia se accepta;
daca VAN = 0, investitia este respinsa din motive de prudenta;
daca VAN < 0, investitia este respinsa.
VAN = - 50, in concluzie investitia va fi respinsa.

Cash flow anual

net
-9.345
2.517
2.097
1.852
1.543
1.286
-50