E o necunoscut, i-s drag, mi-e drag toat, i nu-i de tot aceeai de fiecare dat, i nu-i de tot nici alta, i m-nelege bine. Cci ea m nelege i strveziu: n fine Mi-e sufletul enigm de ea doar dezlegat i fruntea mea nalt i-adesea brobonat Doar ea mi-o rcorete, cnd plnge lng mine. Nu tiu, e oare brun, blaie sau rocat? i numele-i? Sonor e i dulce totodat, Cum poart-ndrgostiii cei surghiunii de Lume. Privirea-i, o privire de statuie mi pare, i-n glasu-i grav i calm e-o inflexiune-anume A vocilor iubite, tcute-n deprtare. (traducere George Pruteanu)
