Baltagul

de Mihail Sadoveanu
Romanul Baltagul a aprut in anul 1930 si este considerat un adevarat poem al
naturii si al sufletului omului simplu, < o miorita> in dimensiuni mari ( George
Calinescu). Este un roman interbelic, traditional, traditionalist, obiectiv, realist,
doric, rural/ monografic si simbolic mitic.
Ca roman traditional, este construit dupa tehnicile romanului doric: narator
obiectiv, omniscient, demiurg si stapan pe intreg universul operei, perspectiva
narativa obiectiva, viziunea din spate si relatare la persoana a III-a. Desfasurarea
epica este cronologica in mare parte, insa cu unele exceptii cum ar fi retrospectia
de la inceputul romanului.
Baltagul este un roman traditionalist ca viziunea asupra lumii; lumea rurala isi
pastreaza coerenta conservand traditiile stramosesti. Respectarea acestor traditii
si obiceiuri asigura echilibrul si valoarea acestei lumi.
De asemenea, s-au pus in discutie doua dimensiuni ale romanului: realistmonografica si simbolic-mitica, cea din urma relevanta, definitorie pentru
viziunea asupra lumii si este pusa in evidenta prin: intertextualitatea cu balada
Miorita si cu mitul lui Isis si Osiris; romanul proiecteaza in plan simbolic
cronotopul, subiectul si personajele.
Tema romanului ilustreaza lumea arhaica a satului romanesc, sufletul taranului
moldovean ca pastrator al traditiilor stramosesti, avand un mod propriu de a
gandi, a simti si a reactiona in fata problemelor cruciale ale vietii.
Titlul romanului este semnificativ deoarece baltagul este arma magica menita sa
implineasca dreptatea, fiind o unealta justitiara.
Romanul este structurat in 16 capitole si evidentiaza trei idei esentiale.
Subiectul poate reprezenta o desfasurare epica a baladei Miorita, romanul incepe
cu un motto, un vers al baladei : Stapane, stapane/ Mai cheama s-un cane.
Expozitiunea o prezinta pe Vitoria Lipan, stand pe prispa casei si gandindu-se la
sotul ei isi aducea aminte stand singura pe prispa, in lumina de toamna si
torcand. Prin retrospectie, ea rememoreaza legenda pe care Nechifor o spunea
pe la cumetrii si nunti, cautandus-i coerenta in aceasta.
Intriga este declansata de absenta lui Nechifor care provoaca un dezechilibru in
lumea inchisa a muntenilor, iar acest lucru este pus in evidenta prin nelinistea si
tristetea din sufletul Vitoriei niciodata pana acuma el nu intarziase atat de
mult,desi zabovise uneori la vreo petrecere,caci ii placea cantecul si vinul bun.
Desfasurarea actiunii cuprinde evenimentele care contureaza portretul Vitoriei.
Aceasta cere sfatul preotului, dar merge si la baba Maranda; se hotaraste sa
plece in cautarea lui Lipan, intrucat o multime de semne rele o indeamna la
drum. Mai intai, Vitoria pune ordine in gospodarie, pe Minodora o trimite la

manastire, vinde produse pentru a avea bani de drum si lasa argatului cele de
trebuinta si porunci pentru timpul in care va lipsi; ii faureste lui Gheorghita un
baltag si pleaca impreuna in cautarea lui Nechifor, urmand drumul parcurs de
acesta.
Intreaba peste tot,pe la hanuri si pe la oameni,de barbatul cu caciula
brumarie si cal negru tintat. Afla ca, la Vatra Dornei, Lipan a cumparat 300 de oi
si ca,impreuna cu el,mai erau inca doi munteni,care il rugasera sa le vanda 100
de capete.Vitoria Lipan urmeaza drumul, oprindu-se la Borca , loc in care turma a
parasit apa Bistritei, ajungand la Sabasa. Poposeste la Suha,unde constata ca
aici nu mai ajunsesera trei ciobani,ci numai doi si i se pare limpede ca intre
aceste doua localitati s-a petrecut omorul.
Punctul culminant este reprezentat de gasirea in ograda unui gospodar, pe Lupu,
cainele barbatului ei,care o ajuta sa dea de ramasitele lui Nechifor,omorat cu o
lovitura de baltag si aruncat in prapastie. Vitoria implineste datinile necesare
pentru mort,cheama autoritatile ca sa constate crima,dar gandul ei se indrepta
spre infaptuirea dreptatii,demascarea si pedepsirea ucigasilor.Afla ca cei doi
ciobani care il insotisera pe Nechifor sunt din partea locului,ca pe cel cu buza
crapata il cheama Calistrat Bogza,iar pe celalalt,mai marunt,Ilie Cutui.
Deznodamantul prezinta inmormantarea lui Nechifor, moment in care Vitoria
pune intrebari viclene si iscusite.Afirma apoi ca stie cum s-au petrecut
lucrurile,relatand cu o uimitoare precizie crima celor doi, Calistrat Bogza si Ilie
Cutui. Bogza se pierde cu firea cand femeia ii spune lui Gheorgita sa vada ca pe
baltag e sange si se repede la flacau,care-l paleste in frunte cu baltagul
acestuia.In cele din urma,faptasii marturisesc crima si isi primesc pedeaspa.
Vitoria se poate intoarce la ale sale,se gandeste ca are o fata de maritat si isi
planifica implinirea,in timp,a datimilor crestinesti pentru memoria lui Nechifor
Lipan,dupa care viata isi va relua cursul normal.
(cronotop)
Vitoria Lipan este personajul principal al romanului, fiind prezenta in toate
momentele semnificative ale actiunii, celelalte personaje dezvoltandu-se in jurul
ei. Femeia este o figura reprezentativa de erou popular, intrunind calitatile
fundamentale ale omului simplu de la tara care lupta pentru adevar si dreptate,
respectand legile si datinile stramosesti. Este o adevarata axa a romanului; un
critic literar a numit Baltagul romanul unui suflet de munteanca.
Este un personaj realist, Vitoria Lipan reprezentand tipul femeii de la munte,
concretizand toate calitatile categoriei careia ii apartine: este rabdatoare,
harnica, pastratoare de obiceiuri; cunoaste traditia, natura si manifestarile ei,
orientandu-se dupa semnele acesteia. Nu are incredere in autoritati, este
prevazatoare, nemarturisind adevaratul scop al calatoriei.
Personajul are si o dimensiune simbolic-mitica, Vitoria Lipan reprezinta calatorul,
cautatorul de adevar, legatura arhaica a omului cu fata nevazuta a lumii, precum
si comuniunea ancestrala cu natura.

Portretul fizic este pus in evidenta in mod direct, de catre narator: ochii caprui,
aprigi si inca tineri cautau zari necunoscute, detalii care scot in evidenta
caracterul puternic al personajului; de aseamenea, dezvaluie interioritatea
Vitoriei, care se simte detasata de existenta cotidiana. Nelinistea ei interioara
este sugerata din exterior spre interior ochi ei caprii in care parca se rasfrangea
lumina castanie a parului erau dusi departe.
Portretul moral este evidentiat mai ales indirect prin fapte, atitudine,
comportament, relatia cu alte personaje, limbaj.
Este o sotie iubitoare, dovedeste dragoste fata de sotul ei, devotament si
loialitate; sentimentele pentru Nechifor sunt inca puternice, acesta reprezentand
cu certitudine dragostea ei de douazeci si mai bine de ani. Astfel, dragostea
este unul din semnele care o pun pe ganduri si o fac sa creada ca i s-a intamplat
o nenorocire.
De asemenea, este o mama care se ingrijeste de educatia copiilor. (vezi caiet)
Vitoria respecta datinile stramosesti si se ghideaza in presupunerile ei dupa
semne ale credintei strabune. Primele semne rau-prevestitoare sunt visele care-l
arata pe Nechifor calare cu spatele intors catre ea trecand spre asfintit o
revarsare de ape, iar altadata l-a visat trecand calare o apa neagra si era cu
fata incolo. Cocosul care canta intors cu spatele spre poarta, dand semn de
plecare, precum si venirea iernii,care reprezinta in ansamblu o moarte cosmica
sunt alte semne de care Vitoria tine cont.
Hotarata si cu o vointa puternica, Vitoria pleaca in cautarea lui Nechifor,
urmandu-i traseul. Mai intai, se supune unui proces de purficare. Dintr-o profunda
credinta in Dumnezeu, Vitoria tine post in toate vinerele negre fara hrana, fara
apa, fara cuvant, cu broboada cernita peste gura; se roaga la icoana Sfintei Ana
cea mai mare si cea mai de capetenie a manastirii, catre care avea sa-si spuna
necazuri. Se observa o interiorizare a personajului feminin, o concentrare atenta
inspre in sine se desfacuse incet, incet de lume si intrase oarecum in sine...
fiinta ei incepea sa se concentreze asupra acestei umbre, de unde trebuia sa iasa
lumina.
Sotia a fost inzestrata cu un spirit organizatoric deosebit, pe Minodora o trimite la
manastire, vinde agoniseala ca sa aiba bani pentru drum si ii faureste lui
Gheorghita un baltag. Preluand rolul unui detectiv, cu o inteligenta iesita din
comun, prin locurile prin care trece sta de vorba cu oamenii, pune intrebari, afla
informatii pe care le pune cap la cap, incercand sa afle adevarul.
Scene:
Portretul moral al eroinei este puternic conturat, (caiet)