Admitere 2015 - Program de studii universitare master de cercetare

Eseu

LEADERSHIP SI MANAGEMENT EFICIENT

IN ADMINISTRATIA PUBLICA

Nume candidat : PEROVAN VALENTIN CRISTIAN

LEADERSHIP

SI

MANAGEMENT

EFICIENT

IN

ADMINISTRATIA PUBLICA

O componenta deosebit de importanta a resurselor umane din

organizatii o reprezinta managerii. Contributia acestora la stabilirea si
realizarea obiectivelor organizatiei este, evident, fara a se substitui
muncii celorlalte categorii de personal, adesea decisiva.
Abordarea notiunilor de lider si manager s-a modificat considerabil
in timp, influentand in acelasi timp si relatia dintre cele doua concepte.
Relatia dintre leadership si management, implicit intre lideri si manageri,
a suscitat divergente de opinii intre specialisti si teoreticieni din domeniul
stiintei conducerii. Referitor la interfata dintre leadership si management
si implicit dintre lider si manager, opiniile specialistilor sunt impartite. Unii
autori considera ca exista o delimitare clara intre management si
leadership, in timp ce altii considera ca

aceasta delimitare nu este

recomandata, leadership-ul fiind considerat parte componenta a

managementului vizand dimensiunea sa umana, in special latura de
implicare sau antrenare a unui grup de persoane de catre un lider.
Trecerea la economia de piata este conditionata decisiv de
implimentarea in toate componentele economiei a managementului
performant realizat de catre managerii profesionisti. In ultimele decenii,
leadershp-ul s-a conturat ca o componenta majora a managementului,
prezentand insa o specificitate si autonomie aparte, avand o influenta
majora, nu rareori chiar decisiva asupra performantelor organizatiilor. Ca
urmare, prezinta o utilitate deosebita cunoasterea si luarea in
considerare a elementelor de baza privind leadership-ul managerial, de

catre toti cei care exercita sau sunt antrenati in procesele manageriale in
societati comerciale, administratia publica, ministere, etc.
Managementul, ca practica, presupune existenta unor persoane
care efectueaza personal si in mod organizat activitati specifice
procesului de management. Aceste persoane sunt cunoscute sub
denumirea de manageri. Cu alte cuvinte, managerii reprezinta un grup
de

persoane

imputernicite,

special

pregatite,

care

orienteaza,

coordoneaza si dirijeaza activitatea tuturor membrilor unei organizatii

spre indeplinirea intocmai a obiectivelor prestabilite.
Managerii sunt selectati de regula, din randul specialistilor care
lucreaza in organizatie. Desigur, ei pot fi recrutati si din afara
organizatiei, dar tot din randul specialistilor necesari tipului si profilului
organizatiei. Indiferent de locul de unde sunt selectati, managerii trebuie
sa posede anumite calitati si caracteristici. Acestea sunt trasaturi
esentiale proprii tuturor persoanelor cu functii de conducere, indiferent de
profesia de baza, nivelul postului, profilul organizatiei, respectiv natura.
Caracteristicile managerilor se pot grupa in doua categorii:
- caracteristici specifice domeniului de activitate al organizatiei
(cunostinte profesionale, aptitudini de munca, capacitate de concentarre,
inteligenta, energie, memorie, etc.);
- caracteristici specifice activitatii de conducere (capacitatea de a
lua hotarari, abilitatea de a lucra cu oameni, de a-i dirija si conduce,
stabilitate emotionala, creativitate, suplete intelectuala, receptivitate fata
de nou, spirit de disciplina, spirit de raspundere, devotament, fermitate,
perseverenta, etc.).
Intr-un studiu asupra calitatilor de lider, J. Adair justifica etimologic
diferenta intre leading (a conduce, a comanda) si managing (a gira, a
gestiona). El arata ca leadership-ul implica o orientare, o directie.
Leading deriva dintr-un cuvant anglo-saxon comun limbajului din nordul
3

Europei care semnifica ruta, cale sau cap pentru o nava. De cele mai
multe ori cand se vorbeste despre lideri, se imagineaza persoane
inaccesibile unei analize rationale. Chiar daca activitatea desfasurata de
catre acestia este complexa si calitatile de care dispun sunt mai
deosebite, totusi ei pot fi caracterizati prin anumite atribute, ca persoane
esentiale. In general, liderii se caracterizeaza printr-un spirit penetrant, o
capacitate de analiza relativ dezvoltata, aptitudinea de a gandi strategic
si multidimensional si o buna intuitie profesionala.
Conform unui studiu efectuat deaa lungul a mai multi ani asupra a
90 de firme americane de succes, W. Bennis ajunge la concluzia ca ceea
ce liderii acestora aveau in comun erau urmatoarele patru calitati: de a fi
o persoana placuta, de a fi un bun comunicator, de a inspira incredere si
capacitatea de autocunoastere si autoconducere.
Intr-o incercare de definitie putem afirma ca liderii sunt persoane
placute, carismatice, cu o mare posibilitate de comunicare si aptitudini
necesare intelegerii si influentarii oamenilor si grupurilor umane. Pentru a
fi un adevarat lider, este necesara o orientare a gandirii si a actiunii,
astfel incat in spiritul acestuia sa-si faca loc conceptul de maretie. Mai
concret, un lider este o persoana care obtine rezultate notabile cu o
eficacitate sigura, in orice domeniu indiferent de obstacole si fara a
inceta sa fie atent fata de oameni. Intre calitatile liderilor pot fi
mentionate:
- o cunoastere a grupului pe care-l conduce si a sectorului de
activitate;
- relatii in societate si in sectorul de activitate;
- o anumita reputatie, antecedente privind succesul in diferite
domenii;
- aptitudini si competente (capacitatea de analiza, rationamente
sigure, gandire strategica si multidimensionala, facultatea de a

realiza bune relatii de munca, sensibilitatea fata de altii, intelegerea

naturii umane);
- calitati personale (integritate, onestitate);
- o motivare puternica pentru a fi lider.
Putem desprinde patru cazuri ipotetice:
lider puternic manager puternic
lider puternic manager slab
lider slab manager puternic
lider slab manager slab
Cele patru combinatii sunt inegal productive: prima este cea mai
eficienta, conducand in mod firesc la obtinerea succesului organizatiei in
timp ce ultima este cea mai nefericita combinatie, ducand in mod
inevitabil la ineficienta organizationala. Adevarata provocare este sa
combini un lider puternic cu un manager puternic si sa-i folosesti pe
fiecare pentru a-i balansa. Craig Watson sustinea ca organizatiile de
succes nu se deosebesc prin liderii sau managerii lor, ci prin modul in
care liderii sau managerii sunt armonizati intr-o cultura comuna.
In

concluzie,

leadership-ul

este

procesul

care

transforma

managementul in arta. Totusi, exista anumite dificultati, cand liderul nu

are puterea formala si exista posibilitatea conflictului dintre el si manager
sau conducearea organizatiei respective. De aceea eficienta maxima a
leadership-ului se atinge atunci cand liderul indeplineste si statutul de
manager sau managerul are si calitatile necesare liderului. Diferentele
dintre manager si lider trebuie inlocuite printr-o noua paradigma cea a
liderului-manager, astfel incat conducatorul sa nu mai fie un simplu
administrator de resurse ci un lider preocupat de armonizarea
asteptarilor grupului cu situatiile dictate de dinamica sarcinilor de
indeplinit, care sa treaca de la modul de administrare traditionala la
organizarea supla in care oamenii reprezinta avutia cea mai de pret.
5

Succesul reformei administraiei publice este condiionat de

aspecte de ordin organizaional, de la capacitatea de planificare
strategic la capacitatea de schimbare i la capacitatea leadership-ului
de a promova i coordona dezvoltarea organizaional.
Instituiile publice, la fel ca i cele private sunt dependente de
calitatea leadershipului pentru a aciona n mod eficient i eficace. Un
management performant este capabil s orienteze resursele existente de
o manier determinant pentru susinerea dezvoltrii organizaionale.
Problema leadership-ului n administraia public a suscitat
numeroase i profunde dezbateri n literatura de specialitate; de foarte
multe ori instituiile publice au fost percepute ca fiind incapabile (n
comparaie cu organizaiile private) s implementeze i promoveze un
stil de leaderhip performant . De foarte multe ori, din nefericire, att n
Romnia ct i n alte ri est europene reforma administrativ a fost
neleas doar la nivelul adoptrii unor noi legi i reglementri; singurul
instrument de schimbare administrativ a fost situat la nivelul legislaiei.
Acest lucru a condus la apariia unor structuri noi, incapabile ns s
implementeze schimbarea i s ating un nivel de eficacitate i eficien
acceptabil.
Un element esenial al reformei administraiei publice din Romnia
l reprezint ncercarea de profesionalizare a administraiei publice. n
acest sens, depolitizarea aparatului administrativ reprezint o necesitate.
Politizarea excesiv este n mod evident o piedic n calea unei bune
funcionri a aparatului administrativ, conducnd la schimbri mult prea
dese n privina personalului i administraiei, ceea ce genereaz o lips
de continuitate i promovarea unor funcionari publici neprofesioniti. In
ceea ce-i privete pe acetia din urm, dei prin Statutul Funcionarilor

Publici li se asigur independena politic, mai este mult pn la punerea

complet n practic a acestui deziderat.