Sunteți pe pagina 1din 14

MARELE ZID

CHINEZESC

Povestind istoria Marelui Zid,


povestim de fapt Istoria Chinei.

Marele Zid este cea mai lung structur din


lume realizat de mna omeneasc. Zidul are
lungimea de 6352 km, i se ntinde de la trectoarea
Shanhaiguan pn n zona de vest a rii (inutul
Lop Nur), delimitnd grania ntre China de Nord i
Mongolia Mijlocie. Grosimea medie a zidului este de
6 metri, iar nlimea medie este de de 8 metri
(nlimea maxim 9,1 metri).

Marele Zid Chinezesc


n perioada anterioar unificrii Chinei (sec. VIIV .Hr., epoca Statelor Combatante), aveau loc lupte
crncene pentru supremaie ntre conductorii
locali; micile aezri se aprau de atacurile rivalilor
prin construirea de fortificaii, construite din lut,
lemn i pietri.
Unificarea rii s-a produs n anul 221 .Hr.,
cnd Qin Shi Huang i-a rpus toi adversarii i s-a
declarat mprat.
Qin Shi Huang a dispus unirea i ntrirea
vechilor fortificaii din trei inuturi nordice, ca i
construirea de noi seciuni de zid la grania de nord,
pentru a face fa invaziei hunilor. Grandioasa
lucrare s-a fcut prin munca a milioane de soldai,
rani i prizonieri, muli dintre acetia murind de
epuizare.

Qin Shi Huang

Marele Zid Chinezesc

Marele Zid Chinezesc


Marele Zid Chinezesc a fost continuat i ntrit
n timpul dinastiei Ming (1368-1640), ca urmare a
presiunii atacurilor mongole la grania de nord.
n 1640, cnd revoltele mcinau imperiul,
rebelii nemulumii au ocupat capitala Beijing;
mpratul a preferat s-i curme singur viaa dect
s ajung pe minile mulimii. Moartea ultimului mprat
Ming a propagat haosul din capital i n
regiunile apropiate.

Marele Zid Chinezesc

Marele Zid Chinezesc


Porile Marelui Zid au fost deschise n 1644
armatei manciuriene, condus de Dorgon Manchu;
acesta promisese unor mari familii chineze c va
elibera capitala Beijing de grupurile rebele.
Dup ce a ocupat capitala Beijing, Dorgon
Manchu nu a predat-o (aa cum fgduise) marilor
familii, ci l-a impus ca mprat al Chinei pe nepotul
su, Shunzhi Qing, la 6 iunie 1644.

Marele Zid Chinezesc

Marele Zid Chinezesc


Dinastia Manchu Quing a durat pn la 12
februarie 1912, cnd imperiul aristocratic bimilenar
a fost nlocuit de un alt tip de organizare statal,
republica, impus n timpul Revoluiei Xinhai.
Valoarea strategic a Zidului a sczut dup ce
nobilii Mongoliei Exterioare au depus jurmnt de
credin Chinei (anul 1691); din aceast cauz
dinastia Quing nu a mai investit n repararea i
ntreinerea Marelui Zid.

FINAL