Sunteți pe pagina 1din 33

LUX I EXTRAVAGAN

-Moda european-

DE UNDE NCEP SCHIELE


Moda este un obicei, o deprindere
colectiv, specific la un moment dat unui
mediu social. Termenul de la mod se
aplic, de obicei, unei persoane care
poart haine sau accesorii care fac parte
din tendinele actuale, dei moda include
mai multe ramuri. Moda se schimb
foarte repede; este suficient ca cineva s
descopere ceva mai bun i mai frumos
dect prezentul, dup care toat lumea va
rvni la acel produs, moda schimbndu-se
cu o vitez incredibil.

TENDINE
Se crede c primii germeni ai modei au aprut n Egiptul antic, odat
cu apariia luxului i eleganei vestimentare de la curtea faraonilor. Aceast
opinie este mai puin plauzibil, ntruct este greu de crezut c doar atunci
i acolo se schimb forma, dimensiunea i culoarea ve m ntului n manier
i la intervale de timp ce caracterizeaz particularit ile modei, a a cum o
cunoatem azi.
Asemenea condiii se configureaz nu n
lumea vechilor civilizaii asiatice, ci n Europa
secolului al XIV-lea, atunci cnd pe arena
istoriei, Evul Mediu (din Europa Occidental),
ncepe s se destrame, deschiznd porile
relaiilor de producie capitaliste care vor marca
nu
numai
o
dezvoltare
economic
spectaculoas, dar i nflorirea artei i culturii.

CE A FOST. CE A AJUNS
Primii ani

Ultimii ani

PRIMA SCHIMBARE
Omenirea va cunoate unul dintre marile momente ce au propulsat
cultura i civilizaia, acesta fiind datorat Renaterii italiene. Renaterea va fi
momentul, iar Italia va fi locul unde vor aprea primele manifestri ale
modei. Acest privilegiu este revendicat n acelai timp de Frana, Spania i
Anglia, fiecare pretinzndu-i ntietatea.
Unii autori consider c momentul apariiei modei a fost declanat de
prima difereniere produs, n plan dimensional, a vemntului brbailor
fa de cel al femeilor. Este vorba de secolul al XIV-lea, cnd costumul
brbailor a devenit mai scurt dect cel al femeilor. Este greu de acceptat o
asemenea interpretare, dac avem n vedere c moda nu nsemna o deosebire
ntre ceea ce poart femeile i ceea ce poart barbaii. Moda nseamn, de
fapt, schimbarea periodic a formei, a dimensiunii i a culorii.
Evoluia fenomenului n secolul nostru a luat proporii de mare
complexitate. Au fost exprimate preri care au cerut ca moda s fie ridicat la
rang de tiin.
Moda a strnit n decursul veacurilor reacii dintre cele mai ciudate.
Cnd a fost adorat de unii, a fost hulit de alii, ceea ce a fcut s fie mereu
schimbtoare.

.
.

SILUETE, STILURI, TEME


Ceea ce deosebete o mod
vestimentar de alta: silueta (linia),
stilul i tema. Uneori intervin i
culorile.
Silueta natural a corpului uman
a suferit n decursul timpului unele
modificri determinate de modul de
via, de clim i de zona geografic.
La nceput, omul a fost mai robust,
mai puin zvelt, cu forme dure, ca i
modul su de existen. Apoi, pe
msur ce condiiile de via devin
mai favorabile, se contureaz i o
siluet cu forme mai elegante. O dat
ce omul devine contient de
frumuseea fpturii sale, va inventa
tot ce mintea l va ajuta pentru a se
nfrumusea i mai mult.

MOD N CEL MAI FRUMOS CORP


Omul a intervenit pentru
a-i modela propriul chip. n
ajutorul formrii i pstrrii
unei
siluete
natural
proporionate a intervenit cu
vremea sportul, menit s
ntrein sntatea i vigoarea,
devenind totodat i spectacol
de mare atracie.

MODALITATE DE A ASCUNDE
IMPERFECIUNI
Moda gulerelor nalte, gen Maria
Stuart a fost lansat de soia regelui
Franei, Filip al III-lea (1270- 1285), care
avea gtul deosebit de lung.
Pentru a-i ascunde regelui francez,
Henric al II-lea (1547- 1559) gua, croitorii
de la Curte au creat moda gulerelor ample,
din dantel.
Peruca, folosit nc din antichitate, a
fost relansat n Evul Mediu de regele
francez Ludovic al XIV-lea (1643-1715),
pentru a-i acoperi nodulii pe care-i avea pe
cap.
Cea mai mare colecie de pantofi a
deinut-o fosta prima doamn a
Filipinelor, Imelda Marcos. Pn a fi
expulzat din palat, n garderoba ei
erau mai mult de 5400 de perechi de
pantofi.

Celebra dansatoare Cleo de Merode, pentru ai ascunde lipsa pavilionului urechii stngi, a
lansat moda coafurilor cu prul lins, acoperind
urechile, iar fiicele lui Ludovic al XI-lea, rege al
Franei ntre 1461-1483, au pus n circulaie
CATERINA
DEtren,
MEDICI
(1519-1589),
LUI
rochiile
lungi cu
pentru
a nu li FIICA
se vedea
LORENZO foarte
II DE MEDICI
picioarele
groase. I SOIA LUI HENRIC AL
II-LEA, REGELE FRANEI, CARE S-A NSCUT CU O
DEVIERE A UMERILOR, A LANSAT MODA
MNECILOR BUFANTE, IAR O INFANT A
REGELUI SPANIEI, PENTRU A-I ASCUNDE
OLDURILE MARI, A INTRODUS MODA
PANIEURILOR, ADIC A JUPONULUI CU BALENE,
CARE SUSINE FUSTA NFOIAT N OLDURI.
Soia regelui francez Ludovic al XIII-lea, Ana de
Austria (1601-1666), a introdus moda mnecilor scurte
pentru a i se putea admira braele deosebit de frumoase.

Favorita regelui Ludovic al XIV-lea, ducesa Louise de la Valliere, a


introdus lavaliera, o cravat lat, nnodat n form de fund.
Moda manetelor la pantaloni a fost lansat, fr s vrea, de ctre
lordul Eden, om politic conservator englez (1897-1977), cunoscut
drept un arbitru al eleganei, care, ntr-o zi, paricipnd la o curs
de cai, pentru c a nceput s plou, printr-un gest reflex, i-a
ndoit partea de jos a pantalonilor, intrnd astfel n istoria modei.

i pentru c am vorbit de pantaloni, s mai


amintim c dunga acestui obiect vestimentar a fost
inventat de prinul Galles, care inndu-i ntr-o valiz
acetia au format o dung. Fiind chemat la o recepie,
prinul a mbrcat pantalonii aa cum erau, iar cei care
l-au vzut, au crezut c e o nou mod i au cutat s-o
imite.
LEGAT DE
COSTUM,
AMINTIM
MIC
Costumul,
adic
haina iS
pantalonii
deUN
aceeai
AMNUNT
NTLNIT
HAIN,
ANUME
culoare,
a fost
lansat de LA
viitorul
rege I
al Angliei,
NASTURII
CARE (1901-1910),
MPODOBESC
Eduard
al VII-lea
care a MNECILE
aprut n
ACESTUI
OBIECT
VESTIMENTAR.
public,
n 1985,
mbrcat
din cap pn n ISTORIA
picioare
CONSEMNEAZ
C FREDERIC
AL IIntr-un
costum dinFAPTUL
stof de culoare
sobr.
LEA, REGE AL PRUSIEI (1740-1786), A FCUT
SOLDAILOR
SI
UNIFORME
NOI,
CU
MANETE ALBE, DAR DUP O VREME, A
OBSERVAT C ACESTEA SE NNEGREAU,
PETRU C GRENADIERII SE TERGEAU LA
GUR CU DOSUL MNECII. PENTRU A-I
DEZOBINUI PE SOLDAI DE ACEST OBICEI,
REGELE A PORUNCIT S LI SE COAS N
.
ACEST LOC AL MUNDIRULUI NASTURI CU
VRFURI ASCUITE, MOD CARE A PRINS.

ROCHIA ALB

Rochia
alb
de
mireas a fost lansat
de Anne de Bretagne,
care a mbrcat-o cu
prilejul cstoriei sale
cu regele Ludovic al
XII-lea (1495- 1515), i
tot ea a impus negrul
drept culoare de doliu,
mbrcnd
o
rochie
cernit,
la
moartea
soului ei.

Spenerul, un fel de hain scurt,


ca o vest, purtat de rani, i
trage numele de la lordul Spencer,
care, n timp ce se nclzea n faa
cminului, s-a apropiat prea mult
de foc i i-a ars coada redingotei.
Acest incident a lansat o mod
care a fost folosit ulterior de
ambele sexe. Pentru femei,
spenerul a fost n vog n anii
1790-1830,
deoarece
fineea
excesiv
a
esturilor
i
insuficiena lenjeriei de corp
impunea un vemnt de exterior
mai clduros.

Macferlanul, un fel de pardesiu fr mneci, cu


dou deschizturi laterale, prin care se pot scoate
braele, i cu o pelerin scurt pe umeri, i trage
numele de la cel care l-a impus prima oar,
DAC englez
DIN Mac
ANTICHITATE
PN
N
exploratorul
Farlane, aa cum
raglanul,
SECOLUL
AL XVIII-LEA,
BATISTA
pstrat
n vestimentaie
pn nu
de mult,AiAVUT
are
DIFERITE
FORME,
CEA larg
CARE
originea
onomastic
n pardesiul
purtatA deIMPUS
lordul
MODA comandantul
BATISTELOR
FOST
Raglan,
armateiPTRATE
engleze, careAa luptat
mpotriva
n timpul MARIA
rzboilui din
Crimeea, n
REGINARusiei,
FRANEI,
ANTOANETA
anii
1853-1856. CARE

(1755-1793),
S-A GNDIT C FORMA

PTRAT ESTE MAI COMOD I MAI UOR


DE FOLOSIT, IAR REGELE LUDOVIC AL
XVI-LEA, DORIND S-I FAC PE PLAC
SOIEI SALE, A DAT UN ORDIN CARE
STABILEA C DE ATUNCI NAINTE, N
REGATUL
FRANCEZ,
S
SE
CONFECIONEZE
DOAR
BATISTE
A
CROR LUNGIME S FIE EGAL CU
LIMEA.

CE NE APR PICIOARELE
Ciorapii au aprut din antichitate, fiind folosii de faraonii
egipteni. Erau confecionai din buci de pnz care nfurau
piciorul pentru a-l apra.
Abia n secolul al XVI-lea, n Spania, s-au purtat pentru prima
oar ciorapii ca pies de vestimentaie distinct, detaai de
nclminte i de pantaloni. Primii ciorapi mpletii din ln
rsucit au aprut la Londra, la nceputul anului 1565, iar primul
francez care a purtat astfel de ciorapi a fost regele Henric al II-lea
(1547-1559), cu prilejul cstoriei fiicei sale cu ducele de Savoia.
Celebra Marchiz de Pompadour a purtat ciorapi
mpletii din fir de aur, n timp ce doamnele din nalta
societate au nceput s se fleasc cu ciorapi confecionai
din...
fire ciorapilor
de pianjen,
realizai
prin
lipirea
firelor apusean
direct pe
Moda
de mtase
a fost
impus
n Europa
picior.
de
Elisabeta I a Angliei (1558-1603), care a primit, drept cadou, cu
prilejul srbtorilor de Anul Nou, o asemenea pereche, de culoare
neagr. Pentru suveran, care pn atunci purtase ciorapi
mpletii din bumbac, cadoul era extrem de valoros, ciorapii de
mtase fiind foarte rari n acea vreme. Reginei i-au plcut foarte
mult, astfel c, pn la sfritul vieii, a purtat numai ciorapi de

CURIOZITI DIN LUMEA MODEI


Anual se arunc 7 milioane de tone de textile
i mbrcminte, doar 12% dintre ele se
recicleaz.
Prin ce se deosebesc hainele retro de
vintage? Hainele create n perioada anilor
1920-1960 se consider n stil vintage, iar
cele create din anii 60 intr n categoria
retro.
Cardigan-urile din ln
care se poart n zilele
noastre,
cndva
erau
incluse n vestimentaia
militarilor.
n Evul Mediu, mbrcmintea sau
esturile puteau fi folosite pentru plata
impozitelor.

Istoria modei
pentru
copii
are 200 de ani.
n vremurile de
mai
demult,
mbrcmintea
pentru copii se
diferenia
de
cea a adulilor
doar
dup
DUP
mrime.

Pe parcursul a
dou
milenii
Pn n secolul al XIX-lea
China a pstrat
n lumea modei nu exista
n
secret
conceptul de "model",
tehnologia
de
astfel nct designerii
producere
a
erau nevoii s foloseasc
esturii
de
ppuile mici, pentru a-i
mtase.
demonstra creaiile.
ncercrile de a
face
CUM TII, SPRNCENELE
NATURALE
I
GROASE
SUNT
contraband cu
ACTUALE N ACEST SEZON, DAR N
mtase
sau
PERIOADA RENATERII, FEMEILE
ncercrile de a
PREFERAU
S
LE
RAD.
UN
dezvlui secretul
EXEMPLU
RELEVANT
ESTE
de producie a
IMAGINEA CUNOSCUTEI MONA LISA.
mtsii
peste
hotarele
Chinei,
Cea mai scump nclminte din lume
se afl
n
magazinul Harrods din Londra. Aceasta se
estepedepsea
fabricatcu
din fire de platin i mpodobit cu 642 moartea.
de rubine. La
crearea acestei nclminte s-a lucrat manual 700 de
ore, iar preul lor este de 1,6 milioane de dolari.

PANTOFI PLCERE ATT DE


VINOVAT
n mod normal, aruncm pantofii vechi. Totusi, exista oameni superstitiosi care
isi pastreaza pantofii vechi, pentru a le purta noroc si ai proteja in zilele
ghinioniste de vineri 13.
Traditia spune ca este bine sa porti haine si accesorii vechi atunci cand mergi la
o inmormantare. Acesta regula apare si in cazul pantofilor, pana si in ziua de
azi, se considera gresit sa porti pantofi noi la un asemenea eveniment trist.
Unii oameni cred ca daca isi pun unul din pantofi sub pat, nu vor mai avea
cosmaruri.
Trebuie sa ai grija cum iti tii pantofii. Pantofii care stau intorsi, cu talpa in sus,
poarta ghinion pentru ca prevestesc un pericol.
Nu trebuie sa porti pantofi noi de Craciun, pentru ca se spune ca acest lucru
aduce ghinion.
Daca esti domnisoara de onoare, poti lega unul dintre pantofi la capatul masinii
mirilor, alaturi de conserve, iar acest obicei iti poate aduce un sot.
Cei din Marea Britanie considera ca daca pui un ban in pantoful miresei, mirii
vor avea noroc in casnicie.
Maria Antoaneta avea atat de multe perechi de pantofi, aproape 500, incat avea
un slujitor care se ocupa numai de pantofi, pe care ii ordona in functie de data,
stil si culoare.

PANTOFII BROGUE AU FOST


INVENTATI DE TARANII IRLANDEZI
Pantofii brogue au o poveste foarte interesanta in spate. Desi astazi
sunt purtati de cei mai importanti barbati din lume, la origine
acesti pantofi barbatesti nu erau altceva decat niste incaltari
purtate de taranii irlandezi si scotieni. Spre sfarsitul secolului al
XIX-lea, barbatii care mergeau sa munceasca pamantul isi protejau
picioarele cu incaltari incomode, care permiteau absorbtia apei.
Pentru ca apa sa se evapore mai repede, ei au facut cateva perforatii
in material.
Desigur, la inceput a fost vorba despre niste perforatii rudimentare,
al caror unic scop era cel functional, dar in scurt timp noile modele
de incaltari ajunsesera sa fie apreciate chiar si de burghezi. Asa se
face ca cei din clasele superioare au cerut sa li se confectioneze
pantofi cu perforatii, de aceasta data niste perforatii decorative.
Pantofii brogue au succes chiar si in ziua de azi, insa modele au
evoluat foarte mult, cele mai apreciate fiind Oxford si Derby.
.

Spre sfarsitul anilor


1700, domnii britanici MANSETA FRANTUZEASCA INTALNITA LA
idolatrizau palariile si CAMASILE DE CEREMONIE SAU CLASICE ESTE
FRANTUZEASCA
DOAR
CU
NUMELE.
IN
nu concepeau sa iasa
REALITATE, EA A FOST INVENTATA DE
in public fara acest BRITANICI PENTRU CA LUNGIMEA MANECII SA
accesoriu
high POATA FI AJUSTATA RAPID SI FARA EFORT.
fashion.
Doar
ca ASTAZI, MANSETA FRANTUZEASCA SE INCHIDE
Guvernul le-a incurcat CU BUTONI ELEGANTI SI ESTE PURTATA LA
putin planurile in COSTUMELE FORMALE.
momentul in care a
Gulerul button-down este intalnit astazi in
introdus
taxa
pe
special la camasile casual sau cele smart, dar
palarie.
Fiecare
stiai ca el a fost inventat de pasionatii de polo
barbat care voia sa
ecvestru? Incomodati de gulerele care se
poarte palarie trebuia
ridicau in timpul echitatiei, jucatorii au decis
sa aiba cusut pe
sa fixeze colturile cu nasturi. In America, acest
accesoriu o pecete care
tip de guler a devenit popular gratie brandului
sa ateste ca a fost
Brooks Brothers.
cumparata legal, altfel
Barbatii stilati, obisnuiti sa poarte tinute business
platea
o
amenda
sau elegante, aleg adesea pardesiul pentru a se
destul de usturatoare. proteja de frig. Toate marile case de moda includ
in colectiile lor pardesie pentru barbati, desi la
inceput, adica prin secolul al XIX-lea, aceasta piesa
vestimentara a fost inventata strict pentru soldati.

Jachetele impermeabile au fost inventate la inceputul anilor


1800 de chimistul scotian Charles Macintosh. In urma unor
teste de laborator, el a descoperit ca daca aplica un soi de
cauciuc lichid pe un material textil, apa nu mai poate
patrunde in tesatura. Acest tip de haine, cunoscut si sub
PANTOFII DE
PANTOFII
MARINARESTI
BOAT
denumirea
de IAHT,
mackintosh
(macintosh)
jackets, SAU
a devenit
SHOES AU FOST INVENTATI DE PAUL SPERRY LA
foarte
popular in Marea Britanie, apoi in intreaga Europa.
INCEPUTUL ANILOR 1900. SPERRY ERA UN MARE
AMATOR DE PLIMBARI CU AMBARCATIUNI, DAR S-A
CONFRUNTAT CU NUMEROASE ACCIDENTARI DIN
CAUZA INCALTARILOR CARE ALUNECAU PE PUNTEA
UDA. INTR-O ZI, IN TIMP CE ISI ADMIRA CAINELE CARE
ALERGA PE GHEATA, SI-A DAT SEAMA CA ACESTA ISI
POATE PASTRA ECHILIBRUL, GRATIE PERNUTELOR
ANTIDERAPANTE DE PE LABUTE. INSPIRAT DE
ACEASTA IDEE, A CREAT PRIMA PERECHE DE BOAT
SHOES. ACESTI PANTOFI BARBATESTI SUNT FOARTE
POPULARI IN PREZENT SI ACCESORIZEAZA TINUTELE
CASUAL DIN SEZONUL CALD.
Unii barbati abia reusesc sa faca un banal nod la cravata, dar
stiai ca exista nu mai putin de 177.147 de moduri de a innoda o
cravata? O demonstreaza o echipa de cercetatori suedezi, care a
folosit cateva formule matematice si a descoperit ca se pot obtine
noduri dintre cele mai variate dintr-un numar maxim de 11
miscari.

DE UNDE PORNESC
Coco Chanel a lucrat ca vanzatoare intr-un
magazin de lenjerie de dama.
Prima rochie semnata Yves Saint Laurent a fost
numita Soiree de Paris si a fost facuta celebra de
fotograful Richard Avedon, o data cu aparitia sa pe
coperta revistei Harpers Bazaar, purtata de
modelul Dovima intr-o pozitie dramatica, intre doi
elefanti.
La varsta de douazeci si cinci de ani, Hubert de
Givenchy era cel mai tanar designer parizian. Desi
primele sale colectii au fost caracterizate - din
motive economice - de folosirea unor materiale
ieftine, ele starneau atentia prin croiala.

Muli brbai celebri


din
Europa
poar-t
barb, pentru a le
evidentia masculinitatea. Cu toate acestea,
dac ar fi trit n Rusia
pe vremea lui Petru cel
Mare, arul i-ar fi pus
s plteasc o tax
special pentru aceast
prefe-rin masculin.
Aceast tax a fost
introdus
pentru
a
obliga brbaii rui s
arate ntr-un mod mai
european.

STUDIU: CHRISTIAN DIOR


Pn a deveni creator de mod
renumit, Christian Dior a fost
ofier de rzboi timp de un an,
luptnd pentru armata francez
n cel de al II-lea Rzboi
Mondial.
Dictatorul modei din Paris era
att de timid, nct cu greu
ieea s salute publicul la
sfritul prezentrilor haute
couture Croitorie de lux, numit
aa n Frana, sec. XIX-lea,
devenit
ulterior
creaie
vestimentar cu reguli foarte
stricte, fixate n 1945, din care
face parte doar o elit restrans
a creatorilor de mod.

DIOR ERA FOARTE PRETENIOS LA DEFECTE,


UNEORI CHIAR REFUZA S PRIMEASC ORICE
BRBAT CE NU PURTA CRAVAT. DE ASEMENEA,
ERA EXTREM DE SUPERSTIIOS, ASTFEL
NAINTE DE ORICE DECIZIE IMPORTANT PE
CARE TREBUIA S O IA, CONSULTA UN
CLARVZTOR. CHRISTIAN DIOR A FOST
PRIMUL DESIGNER DIN LUME CARE A AJUNS PE
COPERTA REVISTEI TIME, N ANUL 1957.

.
Marele couturier a des-coperit
talentul
inconfundabil
al
renumitului designer Yves
Saint Laurent. El vedea n
tnrul designer un sim
estetic foarte bine dezvoltat,
prospeime n alegeri i ceva
ce seamn cu el.
La noile sale prezentri
veneau mereu peste 2500 de
iubitoari ai modei, din toate
colurile lumii. Ochiul curios
al lor fiind alintat cu peste 200
de inute ce erau prezentate
timp de aproximativ dou ore.

PROIECT REALIZAT DE:


Brnz

Miruna
Ghintuial Paula
Vidineac Cerasela