Sunteți pe pagina 1din 22

1.

Zona
2.Zona
3.Zona
4.Zona

ecuatoriala
subecuatoriala
tropical umeda
tropical uscata

1.Zona cu clima ecuatoriala, intre 0 5


latitudine N. si S., caracterizata prin ploi
zilnice, calme ecuatoriale si un singur
anotimp, aflata in preajma Ecuatorului este
in mod egal incalzita de razele Soarelui care
cad perpendicular pe suprafata solului
2.Zona cu clima subecuatoriala, intre 5
12 latitudine N. si S., caracterizata doua
anotimpuri, unul ploios - iarna si unul
secetos vara, avand drept vanturi
dominante alizeele iarna si calme
ecuatoriale vara

FLORA : Flora in padurile ecuatoriale este dominata de


angiosperme sau plantele cu flori. Majoritatea speciilor sunt
lemnoase. Intr-un hectar de padure ecuatoriala matura se
gasesc de la 80 la 200 de specii lemnoase. Datorita naturii
predominant lemnoase a padurii speciilor le ia mult timp sa
infloreasca. Multe specii ating maturitatea in 30 sau mai
multi ani.Oamenii de stiinta impart de obicei padurile
ecuatoriale in straturi, desi sunt foarte greu de delimitat.
Verdeata puietilor, vita de vie, muschii, si copacii mici de
obicei ascund o vedere clara a straturilor padurii
ecuatoriale dar de obicei este posibil sa le vedem.

FAUNA : Padurile ecuatoriale sunt cele mai


diverse ecosisteme de pe Pamant datorita
numarului de specii de animale. Majoritatea
sunt insecte, dar sunt si multe vertebrate. O
regiune mare de padure, cum ar fi bazinul
Amazonian, poate avea mai mult de zece
milioane de specii, desi multe dintre
acestea nu au fost inregistrate stiintific.

3.Zona cu clima tropicala umeda, musonica,


prezenta de exemplu in zona Oceanului
Indian, unde schimbarea anotimpurilor
produce ploi torentiale si furtuni napraznice.

FLORA : Copacii n padurea tropicala cresc sub forma de etaje,


astfel se pot aminti sase etaje de vegetatie care nu se pot delimita
clar, - pe sol sunt plantele ierboase, tufisuri, arbusti. Solul are un
strat subtire de humus cu o capacitate redusa de hrana, de aceea
un rol important joaca n asigurare cu hrana Mykorrhiza.
Procesele de transformare a substantelor sunt accelerate n
aceasta regiune din cauza climei calde si umede, prin desisul de
radacini absorbtia hranei e rapida cu o fotosinteza intensa.
Dar numai 5 % din hrana sunt absorbite din sol de catre plante, o
parte din sursa de hrana cade ca materii n descompunere pe
frunzis, sau pe sol, prin lipsa anotimpurilor exista tot timpul anului
frunze cazute care sunt supuse imediat unor procese de
descompunere, prin capacitatea redusa de depozitare a stratului
subtire de humus, aceste substante n descompunere sunt imediat
absorbite de plante.

FAUNA : Aproape 90 % din animalele padurii tropicale sunt


insecte, si din aceste multi sunt gandacii. O singura padure
tropicala poate gazdui in jur de 150 de specii de gandaci. Exista
un mare numar de insecte si in atmosfera, in stratul superior. Pe o
raza de 15 km patrati se pot intalni 100 de specii de mamifere.
Acestea sunt dispuse in padurea tropicala din vizuini si scorburi
pana pe crengile copacilor. Cele mai multe mamifere din aceasta
zona sunt nocturne sau crepusculare. De fapt, jumatate din
mamiferele aici existente sunt lilieci. Mamiferele din aceasta zona
mai cuprind si gorile, elefanti, tapiri, si porci mistreti. Padurile din
Asia sunt cunoscute pentru mamiferele care sar din copac in
copac, un astfel de exemplu poate fi si insula Borneo. In padurile
din sudul si centrul Americii, maimutele se folosesc de coada, ele
considerand-o ca o mana in plus. Lenesul este toata viata lipsit de
aparare, leganandu-se pe crengi, totusi, pentru a evita pradatorii,
cum ar fi jaguarul, ei se misca foarte incet, fiind astfel
indetectabili.

4.Zona cu clima tropicala uscata, prezenta


de exemplu in desertul Sahara, unde
caldura foarte mare a distrus orice forma de
vegetatie, dand nastere la deserturi intinse.

FLORA:Vegetatia este xerofila, rara si cuprinde circa 1000 de


specii. n cele circa 90 de oaze mari se cultiva curmali, legume,
cereale, etc.

FAUNA:Fauna este foarte saraca: scorpioni, soprle, serpi, vulpi de


desert, struti. Spre margini patrund uneori animale de savana.

1.Zona temperat oceanica


2.Zona temperat continentala
3.Zona subtropicala mediteraneana

1.Zona cu clima temperat oceanica, intre


40 60 latitudine N. si S., caracterizata
prin patru anotimpuri blande, multe ploi si
dominata de vanturile de vest

2.Zona cu clima temperat continentala,


intre 40 60 latitudine N. si S.,
caracterizata prin patru anotimpuri, cu veri
foarte calde si secetoase si ierni friguroase
cu multa zapada, precum in tara noastra.

FLORA+FAUNA : Padurile de foioase- se gasesc n regiunile


cu clima temperat-oceanica.
? arborii padurilor de foioase sunt: stejarul, fagul,
mesteacanul, artarul, frasinul,magnolia.

Padurile de conifere- - sunt doar n emisfera nordica: n


Siberia, Canada, partial n Nordul Europei.
? arborii (care nu-si pierd frunzele si care rezista la
temperaturi de -40, chiar -60, de grade): bradul, molidul,
zada, pinul.
 ? animale: lupul, vulpea, caprioara, mistretul, jderul,
veverita, pisica salbatica, sturzul, mierla, cucul, gaia,
pitigoiul, sticletele etc.

3.Zona subtropicala mediteraneeana, intre 30 40


latitudine N. si S., caracterizata prin patru anotimpuri
blande, cu veri secetoase si calde si ierni blande, fara
inghet.
FLORA : Vegetatia este compusa din arbori xerofiti,copacii
find scunzi,cu coaja groasa si frunzele mici si cerate pentru
a rezista la uscaciune.Acest lucru se datoreaza capacitatii
plantelor de a-si inchide porii prin care vaporii de apa pot
sa iasa.Dupa sezonul de seceta plantele isi reiau activitatea
de fotosinteza.

Focul este un lucru obisnuit prin partile cu paduri


mediteraneene.Tufisurile isi formeaza crengute cu muguri
dupa foc,astfel ele pot sa se regenereza mai repede dacat
alte plante.Multe specii aflate in aceasta zona cu paduri
sunt rezistente la foc,exemplu fiind stejarul de pluta.Altele
sunt dependente de foc deoarece isi imprastie semintele
sau germineaza doar dupa in incendiu.
Padurile cu vegetatie mediteraneana cresc in cinci zone
larg raspandite.Cele mai cunoscute dintre acestea sunt
padurile ce cresc in jurul Marii

Mediterane.Mare parte din vegetatia bastinasa de stejari


vesnic verzi si pini a fost alterata de interventia omului.In
locurile unde plantatiile de vita-de-vie si de maslini nu le
inlocuiesc tufisurile dese -maquis sau macchia- sunt
tipice.Locuri cu tufisuri mai mici -garriga- sunt si mai
frecvente.Ambele tipuri contin multe specii bogate in uleiuri
aromatice.

FAUNA : Fauna este formata din: broasca


testoasa, scorpion, vipera cu corn, numeroase
insecte, magotul care este singura specie de
maimuta care traieste in Europa.

1.Zona rece subpolara


2.Zona rece polara

1.Zona cu clima rece subpolara, intre 60 66


latitudine N. si S., caracterizata prin patru
anotimpuri racoroase, vara racoroasa, iarna cu
ger mare si ninsoare abundenta, cu teritorii ce
cuprind intinse paduri de conifere, de exemplu
taigaua siberiana si cea canadiana
2.Zona cu clima polara, intre 66 90
latitudine N. si S., caracterizata prin doua
anotimpuri, o vara cu zile foarte lungi,
friguroasa, cu temperaturi in jur de 5 C, cand
dezghetul aduce explozia rapida a unei
vegetatii mici si o multime de tantari, iarna
lunga cu ger mare si aproape fara ninsoare. Aici
la nord de padurile de conifere, dincolo de
cercul polar se intinde tundra.

Tundrele sunt formatiuni ierboase , subarvustive si


aburstive scunde , deschise formate sub influenta
climatului aspru polar, situate la limita padurilor de conifere
, intre silvotundre si deserturi nivoglaciare.
? tundrele cu arbusti pe soluri umede, cu inghetul putin
profund, adapostite de vanturi; tufarisurile de mesteaceni,
arini si salcii pitice sunt foarte dese; mlastinile oligotrofe de
Sphgnum cu Eriophorum si Andromeda polifolia evolueaza
spre tundra cu arbusti;
? tundrele cu subarbusti se situeaza la nordul tundrelor
cu arbusti si sunt edificate de ericacee scunde, salcii si
mesteceni pitici, tufe taratoare de vuietoare (Empetrum);
se remarca formatiunile de pe substrat calcaros numite
zacatori de zapada, in care vegetatia se dispune in cercuri
concentrice;

? tundre mezofile cu ciperacee si graminee pe soluri


permeabile, drenate si care se dezgheata pe o grosime de 1
m;
? tundre xerofile pe terenuri ridicate cu substrat
calcaros, saraca in specii (salcii-pitice, ericaceae, argintica
Dryas octopetala, iarba soparlelor-Poligonum viviparum,
rogozuri);
? tundre cu muschi si licheni tundrele cu licheni se
gasesc pe soluri nisipoase, acoperite cu un strat gros de
zapada. Aici predomina lichenul-renilor:Caldonia
sylvatica,Cladonia uncinalis. In tundra din partea centrala a
Siberiei de nord predomina lichenii:Alectoria ocholeuca,
Alectoria nigricans,lichenul islandez:Cetraria
islandica,Cetraria cucullata. Printre licheni cresc unele
erbacee si tufisuri scunde:mesteacanul pitic, merisorul de
munte. Tundra cu muschi se caracterizeaza prin marea
raspandire a muschilor, care cresc strans unii de altii,
formanad covoare dese .

Taigaua, sau padurea boreala, este unul din cele mai mari
biomuri, ocupnd aproximativ 21 milioane de ha, adica
aproximativ 16% din suprafata terestra a Terrei. Este
situata n nordul (si partial centrul) Europei, Asiei si al
Americii de Nord, exact la sud de biomul tundrei. Anumite
orase mari, asa cum ar fi Toronto si Quebec n Canada, Oslo
n Norvegia, Stockholm n Suedia, Helsinki n Finlanda si
Moscova n Rusia se afla la extremitatea de sudica a acestui
biotop.
Taigaua este o padure aproape exclusiv de conifere,
majoritatea florei fiind alcatuita din brazi, pini, laricea si
molizi. Totusi, n extremitatile sudice ale taigauei pot fi
ntlniti si arbori foiosi, precum plopul, mesteacanul si
aninul. Alte specii de plante des ntlnite n taiga sunt
muschii si lichenii.

Fauna este formata din animale rezistente


la aceste conditii climatice excesive:

* carnivore: rsul, lupii, vulturii, bufnita si


mustelidele;

* erbivore: cerbul, elanul, iepurele polar,


gsca, veveritele;

* omnivore: corbul, ursul.

n taiga viata animala este bogata, n cea nordestica ntlnindu-se peste 300 de specii de pasari.
Sunt prezente mamiferele arboricole, multe cu
blana pretioasa; reptilele si batracienii sunt
extrem de rari. n stepe sunt comune rozatoarele
si erbivorele, diverse specii de antilope, cai
salbatici si camila cu doua cocoase; dintre pasari
se remarca dropia. n Asia de Est, si ea parte
componenta a regiunii biogeografice palearctice,
fauna este originala, cu tigrii siberieni si ursul
panda urias (n muntii din estul Tibetului).
Animalul specific Asiei este dromaderul (camila
cu o cocoasa), originar fiind din stepele din jurul
Marii Caspice.