Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PUTEREA COOPERANTA
n acest capitol ne vom ocupa de relatjile de putere: Vom
examina tipurile de dinamica puterii si disfunctionalitatile la
nivel de relatii, ct si metodele de a nlocui "puterea asupra" cu
"valorificarea puterii". V om analiza puterea personala - cea
care face ca fiecare dintre noi sa fie o persoana puternica.
Sa neorientam putin n subiect. Adresati-va urmatoarele
ntrebari si poate ca este bine sa notati cteva idei:
110
FUNDAMENTELE
PUTERII
"
111
Stiinta
, , rezolvarii conflictelor'.
"
MANIPULAREA
Produsul este de obicei dezirabil
pentru cel ce manipuleaza .
Produsul este deseori indezirabil
-pentru cel manipulat.
Informatia care nu sprijina cauZa
nu este facuta CUI1oscuta.
Cealalta persoana (cea
manipl!llata) nu este lasata
,,-.
-,
INFLUENTA
Produsul il poate afecta (sau mi)
pe cel care influenteaza.
. Este luata n considerare vointa
celeilaltt persoane.
Persoanei influentate i se pun la
dispozitie toate faptele,.
informatiile.
Cealalta persoana este libera
.. sa faca optiuni.
-Diferenta dintre influenta si manipulare nu se pune n termeni de alb si negru. Fiecare dintre noi manipulam cte putin
din -cnd n,dnd. Acceptabilitatea manipularii
depinde de; gradul
'
n care ,rezultatul este sau nu pozitiv, de faptul ca cineva a avut
de cstigat din procesul respectiv.
'
.
...
112
.~~7f1Iff~
113
opresorului este: "Eu snt OK, iar tu nu esti"'3. Pentru a se autoproteja fata de nesiguranta si teama de a-si pierde puterea, opresorii reclama supunere, bazndu-se masiv pe recompense, pedepse si pe functia lor, care le confera autoritate. Daca ati crescut fiind obligat 's~ faceti fata acestui' gen de comportament, va
veti surprinde ca jucati acelasi rol de opresor fata de copiii
dumneavoastra, sotie si colegii de munca. Este posibil ca nici
sa nu va dati seama e acest lucru. Daca realizati ca ati impus
celuilalt cu forta punctul dumneavoastra de vedere, acesta este
indiciul ca ati jucat rolul de opresor.
.
Atitudinea de aparator e.ste de' asemenea gresita, deoarece ea
este o varianta a atitudinii "Eu snt n regula, tu nu", proprie
/ opresorului. Aparatorul consideta ca "alti oameni au nevoie de
ajutorul meu", ceea ce nseamna ca, de fapt, aparatorul este cel
care are nevoie de ajutor. n ceea ce-i priveste, aparatorii ofera
mult sprijiil. Ei vor oferi o "ureche prietenoasa" celui aflat n necaz. Ei vor face tot felul de treburi utile, cum ar fi crearea de
timp liber, efectuarea sarcinilor celuilalt sau adoptarea deciziilor
n locul celui aflat n dificultate. Dar cnd aparatorii fac prea
mult, sfrsesc prin a se simti folositi. C'md aparatorul tine partea
victimei, apar probleme pentru ca el actioneaza ca un tampon
ntre victima si cauza neplaceriloi sale, ceea ce o alieneaza si
mai mult pe victima. Aparatorii fac aceasta n dorinta de a-i
ajuta pe cei dragi.
Unii aparatori se implica patimas n conflict, agravndu-l
prin aceea ca alearga de la o parte la cealalta, dndu-i fiecareia
rapoarte negative. El porneste de la premisa ca nici unul din cei
aflati n conflict nu-l va agrea, chiar daca se va plasa de partea
lui. Ne mai mira de ce oamenii cu care aparatorii au vrut sa fie
prieteni le ntorc spatele?
Imaginea de sine a victimei ar putea fi .de tipul "Eu nu snt
OK, tu esti OK" sau "Eu nu pot rezolva lucrurile si am nevoie-ca .
cineva sa ma ajute". Sentime~tele lor de neputinta i pot coplesi.
Exista un numar de factori care sprijina postura de victima:
114
115
jac de raI prin improvizare, repetat la infInit. Textul variaza aarecJ}m, dar jocul este n esenta acelasi. Un persanaj este "raul".
Persaana cu cea mai scazuta putere - paate un capil sau un adult
cu a slaba stima de sine - jaaca pe "victima nevinavata", iar cea
de-a treia persafrna si asuma rolul de llparatar, acratind victima
de opresar. C'md se plictisesc, eLpat inversa temparar ralurile sau
atrage alte persaane care sa le jaace. n unele familii" drama
include vialenta fIzica, n altele ea este mai linistita si presupune
subtile "puneri la pamnt", insinuari si "sedinte de ura".
Un triunghi de putere din prima capilarie se reface n viata
de' adult? Ati avut vreadata senzatia ca aveti A
d
A
v',
fV
V
A
sumarea e
d +
e-a lace cu CItIva neispravItI care, ara mIb'l'tVt'
v
d? E'
responsa II a 1:
d
'
' v fi
na umneavaastra erma, s-ar pIer, e. XIS1
d' v
v
'
V A
1 v v
opresoru pre a,
ta vrea persaana m egatura cu care se spuv . vt
1
' v "pv V'
f' +
d' "?' VV apara oru
ne ca
ara mme, ar 1 last a trage le.
a
d' v
. ..
d v
d
me laza SI
SImtItI prast tratat e catre cmeva, ar nu
. t'
A'
ta
f acetI
': mmlc
.. .pentru a reg l'ementa sItuatIa.
.?
vIe Ima Inva ' .
Examinati-va n pastura de apresor, aparatar sau victima si studiati atitudinile fiecareia.
Exista madalitati de a madifica triunghiul puterii. O data ce
v-ati asumat respansabilitatea relatiilar dumrieavaastra de putere, puteti transfarma aceste ralud respingnd aspectele Iar negative. Prin schimbarea atitudinilar, opresorul paate preda, apa~
, ratorul paate media si victima paate nvata.
, Actiannd n aceste maniere, puteti alege madul n care veti
relatiana cu .oamenii din celelalte daua vrfuri ale triunghiului.
Daca snt victima si am .optat pentru a nvata, vai putea alege '
varianta de a-l privi pe apresarul meu ca pe un prafesar.
Triunghiul puterii va paate lansa n raspunsul creativ pe care
l-am descrisc n capitalul 2. Atunci nai pasibilitati si salutii var lua
locul superiaritatii sau imbaldului de a te simti util si neajutarat.
116
VICTIMA
"
''Eu nu snt OK.'TulestUJK.'"
"N~pot rezolva ,problema si
, am nevoie',de Cineva c.aresa ma ajute".
, Foarte dependent
~. Nefericit si cu o slaba
stirnade sine.
,
, TRIUNGHIUL DESCOPERIRII
117
DE LA NEAJUTORARE LA PUTERE
Ca victima, puteti sa dobnditi multa simpatie si sa scapati
de responsabilitate daca fiecare pas spre descurcarea prin sine
va ndeparteaza de neajutorare si va apropie de putere. Victima
se transforma n persoana care nvata, n explorator, descoperi- .
tor. ntrebarea la care trebuie sa raspundeti este: "Ce pot sa fac
sa mbunatatesc starea de lucruri?".
118
A iesi din rolul de victima presupune a te confrunta cu 'difjcultatile. Putini opresori renunta de bunavoie la obsesia lor de a
detine controlul. Ei folosesc victimele pentru a-si savura trairile
de nvingator n confruntarile directe. Transformarea unui opresor presupune multa ndemnare si este mai durabila cnd este
facuta n timp. Opresorii si fac dusmani periculosi. Puteti sa
corectati nedreptatea si sa nu l nvrajbiti pe opresor?
Cum sa-i abordezi pe oamenii puternici.
Fireste, nu toti oamenii cu personalitat,e snt opresivi. Fie ca
aceste persoane se folosesc de emotie sau nu, forta pe care o
deg<;tjai face greu de nfruntat. Ce puteti face cnd un individ
mai puternic va raspunde tu "Nu"? Iata cteva strategii:
1. Gnditi-va la diferite modalitati de a-l ajuta sa aiba ncredere n dUmheavoastra. De exemplu, vorbiti mai des cu el; spuneti~i ce este important pentru dumneavoastra.
2. Cnd vorbiti cu el prezen.tati-va foarte clar problema,
scopul si orientarea si nu uitati:
Reorientati
a) vreti sa se tina seama de nevoile tuturor;
lucrurile sp;e
abordarea
victorie/victorie
119
120
PUTEREA PERSONALA
Am putea distinge ntre puterea functiei (care este o consecinta-a functiei sau a rolului) si puterea personala (care este
efectul personalitatii oamenilor). Cele doua nu merg n inod necesar mpreuna: unii oameni au putere conferita de functie (formala), dar nu par a avea prea mare putere personala si viceversa ..
n ce consta puterea personala?
Gnditi-va la cineva pe care-l cunoasteti si l admirati pentru
puterea sa personala. Enumerati cteva calitati pozitive pe care
simtiti ca se bazeaza puterea lor personala.
Am pus aceasta ntrebare de multe ori la workshop-uri si am
observat ceva foarte interesant n raspunsurile pe care le dau
oamenii - ei indica de obicei calitati pe care le-ar placea sa le
vada dezvoltate la ei nsisi. Observatia este valabila si pentru
d~mneavoastra. Puteti completa lista de mai jos?
Plin de succese
Energie
Simtul orientarii
Un bun lider
O buna comunicare
Charisma
Putere de convingere
Entuziasm
Calm
Echilibru
Amabilitate fata de ceilalti
Gndire logica
121
deCt de a
. n loc de:
Snt doar casnica.
Nu ma prea pricep la....
Snt doar un D,ouveriit aici.
Am vrut doar sa spun ...
Nu vreau sa-ti rapesc
timpul, dar ..
E greu sa ai trei copii si
,
un venit mic.
ncercati:
Snt casnica.
Trebuit sa mai nvat despre ... Am nceput recentaici.
As adauga ceva ...
Ai putin timp pentru mine?
. . Gasesc ca e greu sa ai trei
copii si un venit mic.
D'e cte ori ati spus: "N~am chef sa merg la serviciu, dar trebuie ~a ma duc"; "Nu .vreau sa-i dau telefon, dar cred ca trebuie
'sa o fac"; "Ma plictisesc att de mult cnd i vizitez pe oamenii
astia, dar stiu ca n-am ncotro". Cte treburi faceti pentru ca stiti
ca trebuie ~a le faceti? De asemenea,folosmd cuvntul "tu" (persoana a doua), cnd de fapt va referiti la dumneavoastra nsiva,
depersonalizati situatia si mariti posibilitatile de a o schimba.
Stapni, nu victime
Cum procedati cnd nu puteti rezolva o sarcina? Daca acceptati sa va implicati si sa faceti tot ce va sta n putinta, puterea
dunmeavoastra personala va avea de cstigat.
122
SA
re Ule
"
t. ]? tm. pe f"1UICImeu. e e l a lte tre~b"un mal
pot
sau op ' IOna.' astepta." V a fi1 o mare d;"'li
~
uerenta a ca tatll.. d e
companion pe care o veti avea, daca veti face efortul de a fi
acolo n mod deliberat si nu pentru ca vi se cere. Pentru copii,
. distanta dintre alegere si datorie poate fi de kilometri.
Daca participati la o ntlnire pentru ca trebuie sa o faceti,
"
ntlnirea este aceea care va va domina. Puteti fi de,terminat de
oameni sau situatii, sau chiar de valorile dumneavoastra morale
("Trebuie sa fiu un sprijin moral", "Trebuie sa fiu cinstit", "Trebuie sa-i port de grija mai mult"). Aceasta nseamna ca nu dumneavoastra snteti cel care decide - adoptarea deciziilor este
dominata de presiunea sau autoritatea externa sau de amintirea
unor autoritati care au actionat n trecut asupra dumneavoastra.
/ Ati pus. vreodata telefonul n furca, iritat de un prieten care va
spunea ce trebuie sa faceti? Iata comentariul unui copil: "~md
mama mi spune trebuie, eu simt: "il-am s-o fac nici mort".
Avyti de ales ntre alternativele: va puteti supune sau mpotrivi. Daca va supuneti, veti avea resentimente. Daca va raz. vratiti, veti ntmpina rezistenta, poate si resentimente. Ambele
variante va cOl)suma energia si ncurajeaza o anumita forma de
razbunare. Va trebui sa ne echilibram oarecum bugetul de energie. Daca tindem sa ne supunem si apoi sa cautam razbunarea,
alunecam spre rolul de victima. Daca mergem pe drumul propriu, devenim opresor (chiar daca n forme subtile).
,
Daca, pe de alta parte, optam pentru a duce la bun sIrrsit o
experienta, atunci nseamna ca sntem autodirectivi si nu actionam dupa cum ni se impune. Sntem autonomi. Cnd viata ne
ofera o provocare, noi hotarm daca sa o acceptam sau nu. Ne
simtim liberi, indiferent de decizia pe care o luam. Iata alte
cteva exemple de alegere autodirectiva:
Stiinta
, , rezolvarii conflictelor
.
123 -
n loc de:
ncercati:,
- 124
125
i .
t~ t
buna din una care se arata a fi rea. Aplicnd
. l a mn.. d e SarCInI,
..
.Ln VIa a pu erea
meto d a aceasta ZI. 'de ZI,
, 1~
.
d
~.
persona a
eXIstenta umneavoastra s-ar putea transd
lt v d v
+
d' ..
f"
~
d fi . ~
se ezvo a aca
lorma In una Ine ICIen.ta In una e ~nIta
t'
. f
IV P .
v
vre 1 ceea ce
t
t'
pnn orta persona a. uterea personala
A
'A
d vretI. sav lacetI
+'
re Ule sa Jace. , 1
m fi oreste' atuncI. cm
ceea ce
snteti constrns sa faceti. Fata de orice mprejurare din viata,
dumneavoastra puteti sa rezistati sau sa abandonati. C].lltivativa nsa deprinderea de mai sus pe sarcini de mica importanta.
Cnd se va ivi o mare provocare, veti avea satisfactia sa va
puteti ghida viata dupa dorinta.A
b'
1-'.
126
Stiinta
, ,,' rezolvarii conflictelor
127
128
129
-"'-
....
--. .-
\~(,.
!"
\'
"
.'
..~-..:-r\~
/
II I ~I(/.'~-.-':'l
hft
'1
130
Principiile Aiki
Artele martiale folosesc principiul centrarii fizice a sinelui
ca parte a pregatirii pentru lupta. 'Unii considera ca centrul geometric al tuturor fortelor ative din organism se afla ntr-un
punct aflat la doua degete sub ombilic. Denumirea japoneza a
acestui punct este hara. Daca ramneti constient de acest punct
n vreme ce participati la ceea ce se ntmpla, va mentineti vioi
.si bine ancorat n realitate. Nu trebuie sa asteptati ocazia unui
conflict .pentru a-i descoperi utilitatea. Data viitoare cnd va
Stiinta
, , rezolvarii conflictelor
131
132
"cu forta"
- 133
o ~
Helena Comelius si
, Shoshana Faire
Em~D~_-
135
NOTE
Anthony Robbins, Unlimited Power (New York: Simon & Schuster,
p. 20.
Pentru explicatia triunghiului prin analiza tranzactionala, vezi Muriel
si Dorothy Jongeward, Bom to Win (Signet, New American Library),
Alte carti foarte utile asupri! analizei tranzactionale snt: Thomas A.
['m OK, You're OK (Pan), si Claude M. Steiher, Script,~People Lives
Lives (Bantam).
3. Vezi si Roger Fisher si Willi~m Ury, Getting to Yes (Lolldon: Arrow),
1981, p. 112.
4. Thomas F. Crum, Magic of Conflict (New York: Simon and Schuster,
1987), a scris o carte splendida despre principiile aikido de abordare a vietii si
conflictului.
5. Ram Das, MiracJe of Love (New York: Dutton), 1979, p. 254.
6. Consemnat n Viktor E. Frankl, The Doctor and the Soul: From
Psychotherapy to Logotherapy(New York: Knopf, 1955), p. rI3.
1.
, 1986),
, 2.
James
p. 93.
Harris,