Sunteți pe pagina 1din 24
Gheorghe TARALUNGA COMENTARIU LA REGULAMENTUL PRIVIND MODUL DE CERCETARE AACCIDENTELOR DE MUNCA REGULAMENT privind modul de cercetare a accidentelor de munca Aprobat prin Hotdrirea Guvernului Republicii Moldova nr, 1361 din 22 decembrie 2005 |. Dispozitii generale 1. Prezentul Regulament stabileste modalitatea unicd de comunicare, cerc- etare, inregistrare i evidenta a accidentelor de munca, suportate de salariatii care presteazd munca la angajator, conform prevederilor legislatiei in vigoare. in conformitate cu prevederile Regulamentului se cerceteaza, indiferent de cauze, toate accidentele de munca, inolusiv cele suportate de salariatii care presteaz munci la angajatori-persoane fizice. Clasificarea si definirea accidentelor 2. Accidentele se clasifica in: accidente de munca; accidente in afara muncii. Regulamentul se aplic& tuturor accidentelor de munca, inclusiv accidentelor in afara muncii, Se cerceteaza toate accidentele specificate la pct. 3 si pct. 4 ale Regulamentului. 3. Prin accident de munca se intelege un eveniment care a produs vatémarea violent a organismului salariatului (leziune, stres psihologic, electrocutare, arsura, degerare, as: fixiere, intoxicatie acuta, leziuni corporale provocate de insecte si animale, de calamitati naturale etc.), ca urmare a actiunii unui factor de risc (insusire, stare, proces, fenom- en, comportament) propriu unui element al sistemul le munca (executant, sarcini de mune’, mijloace de productie, mediu de munca) si care a condus la pierderea temporara sau permanent a capacitatii de munca ori la decesul salariatului, surveni a) in timpul indeplinirii sarcinii de munca sau obligatiilor de serviciu; b)inainte de inceperea sau dupa incetarea lucrului, cind salariatul se deplaseaza de la intrarea in incinta intreprinderii, institutiei, organizafiei (in continuare - unitate) pina la locul de munca si invers, isi schimba imbracamintea personala, echipamen- tul individual de protectie si de lucru si invers, preia sau preda locul de munca si mijloacele de productie; ¢) in timpul pauzelor stabilite, cind salariatul se locul su de munca, precum si in timpul frecventai sau auxiliare; fla pe teritoriul unitatii sau la incaperilor sanitaro-igienice 4) in timpul deplasarii de la domiciliu la lucru gi invers, cu transportul oferit de unitate, in modul stabilit, precum gi in timpul imbarcarii sau debarcarii din acest mijloc de transport; e) in timpul deplasarii de la unitatea in care este incadrat salariatul, pina la locul de munca, organizat in afara teritoriului unitatii, sau pind la o alta unitate pentru indeplinirea unei sarcini de munca sau a obligatiilor de serviciu, in timpul util pentru aceasta si pe traseul stabilit al deplasarii, indiferent de modul de depla- sare sau mijlocul de transport utilizat; f) in cadrul participarii la actiuni culturale, sportive sau la alte activit zate de unitate in baza ordinului sau dispozitiei emise de angajator; 9) in cadrul actiunii intreprinse din proprie initiativa pentru prevenirea sau inlaturarea unui pericol ori pentru salvarea altui salariat de la un pericol in circumstantele specificate la literele a), b), c), d) si f) ale prezentului punct; h) fn timpul instruirii de producti sau practicil profesionale in baza de contract ‘Incheiat intre angajator si institutia de invafamint, intre angajator, elevi si studenti. i organi- 1. Prin accident de munca se intelege vatamarea brusca a sdnatatii salariatului sur- venit in timpul indeplinirii indatoririlor de serviciu, in timpul programului de munca’, pe teritoriul intreprinderii sau in circumstantele, stipulate special la pet, 3 al Regulamentulul. Intoxicatile acute, socurile termice, degerarile, urmeaza a fi cercetate ca accidente de munca in conditile in care acestea au fost provocate de evenimente neprevazule, ca exem- plu, explodarea unei butelii cu gaz toxic, cind substantele toxice emanate actioneaz momen- tan asupra organismului salariatului, Asemenea intoxicalii se depisteaza imediat si conform urmarilor provocate (pierderea brusca a capacitatii de munca) se considera accident de munca. Nu se considera accident de munca intoxicatia cronica sau afectiunea profesionala obtinuta prin actiunea treptatd a substantelor toxice industriale asupra organismului salariatului. 2. Nofiunea de accident de munea, definita in prezentul Regulament, pentru prima data prevede ca vatamarea violenta a organismului salariatului, provocata de accidentul psihic, poate fi calificata ca accident de munca. 3. Stresul psihic este un ansamblu de reaotii ale persoanei faté de particularitatile interactiunii intre individ si lumea inconjuratoare. Stresul este legat de activitatea administrativa gi de dispecerat, de efortul fizic etc. Businessmanul este supus stresului prin presiunea permanenté a clienfilor sau concurentilor, angajatorul-din partea subalternilor (sau viceversa), dispecerul aeroportului, care este constient de faptul cd sustragerea atentic! doar pe un moment se poate solda cu moartea a sute de persoane. S-a constatat c& prob- lemele emofionale constituie cele mai freovente cauze de pierdere a capacitatii de munca. In ultimul timp, cercetatorii acorda o atentie sporita urmarilor negative ale stresului provocat de activitatea de productie. In lume milioane de cameni mor anual din cauza dereglarii functiei sistemului cardiovascular. Cauzele principale ale aparitiei acestor dereglari o consti- tuie tensiunea emotionala, conflictele interpersonal, relatile de munca incordate. 4. Una din circumstantele de baza prin care traumele sint incadrate in categoria ac- cidentelor de munca este locul unde a fost suferité trauma (teritoriul intreprinderii, santier, incaperi auxiliare). Prin notiunea de teritoriu al intreprinderii se intelege suprafata lotului de pamint repar- tizat, ca regula, acesta dispune de o ingradire vizibila. La cercetarea accidentului se tine cont de planu| general al intreprinderii, aprobat in modul stabilit. 5. Anumite impedimente apar la stabilirea teritoriului intreprinderii agricole, adic a masivului de pamint repartizat, unde, in afard de cimpuri, livezi, sint amplasate blocuri administrative si de productie, iar uneori, incdperi de locuit. In acest sens, nu se cercet- eaza ca accident de munca trauma suferita la domiciliu, desi locuinta se afla pe teritoriul ‘ntreprinderii agricole. 6. Nu este justificata utilizarea in Regulament a termenului «teritoriul intreprinderii agricole». in cazul dat este corect sd se utilizeze termenul «locul de munca» sau «postul de lucru». Loc de munca sau post de lucru, atit in condifii urbane, cit si in conditii rurale, se considera locul (postul) unde s-ar fi putut afla salariatul accidentat in timpul indepliniri sarcinii de munca sau a indatoririlor de serviciu 7. Pentru unele profesii si functii este foarte complicat sa se stabileasoa teritoriul de activitate. Ca exemplu: electricienii, postasii, curierii. Fiecare dintre acestia deserveste un anumit sector al teritoriului orasului, satului. Accidentele suferite de aceasta categorie de salariati in timpul programului de munca, se considera accident de munca, in aceste imprejurari nu conteazé locul unde salariatul a suferit trauma: pe traseul obignuit al deplasarii sau la locul indeplinirii indatoririlor de serviciu. 8, Pentru unele profesii: conducaitori auto, tractoristi, loc de munca se considera toata distanta parcursa in timpul indeplinirii sarcinii de munca. 9. Accidentul suferit de salariat in timpul deplasarii de la domiciliu la serviciu si in- vers in afara teritoriului intreprinderii, poate fi cercetat conform prevederilor Regulamen- tului cu conditia c& accidentatul s-a deplasat cu transportul acordat de intreprindere. in acest sens, nu are importanta, daca mijlocul de transport a apartinut intreprinderii sau a fost objinut pe baz de comanda (contract) de la alta intreprindere. De asemenea, se considera accident de munca, accidentul suportat de salariat in timpul imbarcarii sau debarcarii din acest mijloc de transport. 410. in cazul in care salariatul se deplaseaza de la domiciliu la serviciu sau invers, cu transportul in comun sau transportul personal, ori merge pe jos, pe traseul obisnuit al deplasarii, nu se considera ca accident de munca. Asemenea accidente se cerceteaza pe principii generale si se intocmesc procese-verbale in forma libera. 11. Un factor important la calificarea accidentului se considera ora producerii acestuia. Se cerceteaz& accidentele produse pe teritoriul intreprinderii in timpul programului de mune, inclusiv in timpul pauzelor stabilite, inainte de inceperea si dupa incetarea lucrului, precum si in timpul indeplinirii orelor suplimentare in zilele de odihna si de sarbatoare. 42, Regulamentul nu se aplic& evenimentului in care sint accidentate persoane straine, aflate ocazional si fara necesitate pe teritoriul intreprinderii. Litigille, privind raspunderea persoanei care a provocat prejudiciul si vinovatia partilor in aceste circumstante, se cerceteaza pe cale judiciara 13. in numarul persoanelor accidentate, cArora li se aplica prevederile Regulamen- tului, se incadreaza, in primul rind, persoanele cu dreptul la asigurare de accidente de munca, prevazut de legislatie. Regulamentul se aplica salariatilor care au incheiat con- tract de munca, indiferent de virsta, loc de munca, caracterul muncii, durata si forma de plata. Totodata, Regulamentul se aplica salariatilor temporari, sezonieri si salariatilor care presteazd munci la angajatori-persoane fizice. 14, Regulamentul se aplicd elevilor si studentilor pe durata efectuarii de catre acestia a instruirii in productie, sau practicii profesionale in baz de contract, incheiat intre anga- jator si institutia de invatémint, intre angajator, elevi gi studenti. Regulamentul se aplica persoanelor cu functii eligibile remunerate, daca acestia au suferit accident de munca in timpul indeplinirii indatoririlor de serviciu. 15. In conformitate cu pet. 3 al Regulamentului, una din conditiile de callficare a eveni- mentului ca accident de munca, este executarea unor lucrari prin dispozifia administratiei intreprinderii. Cum se va proceda in cazul in care accidentul s-a produs in timpul executarii unei lucrari ce nu i-a fost incredintata accidentatului? Exemplu: in atelier s-a stins lumina, lacdtusul, fra a astepta sosirea electricianului (ultimul a fost solicitat), a incercat s schimbe becul si a cdzut de pe scara. Accidentul suferit de acesta se considera accident de munca. Deci, trebuie considerat accident de mune, accidentul produs in timpul executrii unor lucrri pe teritoriul tntreprinderii in cadrul programului de munca, inclusiv in pauzele stabilite, chiar dac& aceasta lucrare nu i-a fost incredintaté salariatului. Totodata, trebuie s& fie respectate urmatoarele conditif munca a fost prestata in interesul intreprinderii (chiar si in cazul in care accidentatul s-2 facut vinovat de aceasta) si in timpul cercetarilor nu s-au constatat circumstante, care exclud legatura evenimentului cu procesul de productie conform prevederilor pet. 4 al Regulamentului 16. Accidentul va fi calificat ca accident de munca, daca salariatul a suferit trauma in timpul intreprinderii unor actiuni din proprie initiativa pentru prevenirea sau inldturarea unui pericol sau pentru salvarea altui salariat de la un pericol in imprejurarile specificate la literele a), b), ¢), d) gif) ale pet. 3 al Regulamentului. In alt mod se cerceteaza situatia ‘in care accidentul se produce in timpul intreprinderii de catre salariat a unor actiuni din proprie inifiativa in afara intreprinderii. Un astfel de accident nu constituie accident de munca , deoarece se considera ca salariatul si-a indeplinit datoria civica, dar n-a actionat 1n interesul intreprinderii sale. 17. Cercetarea accidentelor se efectueaza de cétre propriile organe si servicii de spe cialitate (de urmarire penal) ale Ministerului Apararii, Ministerului Afacerilor Interne, Ser- viciului de Securitate Nationala, institutiilor penitenciare, daca accidentele s-au produs fa Tntreprinderile subordonate acestora, daca accidentele s-au produs in timpul lucrului cu: persoanele aflate sub supravegherea si sub controlul acestor institutii, inclusiv tn timpul prestarii unor munci la intreprinderile civile. Cercetarea i evidenta accidentelor se tine in baza propriilor instructiuni elaborate si aprobate in modul stabilit de catre aceste instituti, in conformitate cu legislatia in vigoare. 4. Prin accident in afara muncii se intelege un eveniment care a provocat vatamarea violenta a organismului salariatului, chiar daca s-a produs in timpul de munca al acestuia, la locul de munca sau pe teritoriul unitatii, in conditii neprevazute la punctul 3 din prezentul Regulament, cauza directa a caruia este determinata de fapte ce nu au legatura cu indeplinirea sarcinii de munca sau obligatiilor de serviciu (joacd, incaierare, automutilare intentionata, sinucidere, cazuri de boala latenta gi moarte natural, folosire a mijloacelor de productie in scopuri personale fara permisiunea angajatorului sau conducatorului, comitere a unui furt din avutul i, angajatorului persoané fizica gi altele de acest gen). Activitatile, actele sau faptele mentionate in prezentul punct trebuie sa fie confirmate prin documente corespunzatoare. 4. Unul din indicatorii de baz privind starea securitatii si séinitatii muncii la intreprin- dere este nivelul si dinamismul traumatismului, care se evalueaza dupa numérul de ac- cidente de munca produse. La pet. 4 al Regulamentului se specifica accidentele care, in anumite conditil, pot fi calificate ca accidente in afara muncii. Sa examinam mai detaliat circumstantele mentionate. Accidentele se consideraa in afara muncii daca s-au produs: - in timpul utilizérii mijloacelor de productie in scopuri personale fara acordul conducatorului. Pentru calificarea accidentului in situatia data, initial urmeaz s& se constate, daca administratia intreprinderii a fost la curent cu acfiunile intreprinse de salariat. Dacd munca a fost prestata cu acordul tacit al administratiei, atunci aceasta situatie se cerceteazd ca accident de munca. In cazul examinarii problemei privind utilizarea mijloacelor de productie, executarea unor obiecte, folosirea mijloacelor de transport etc. in scopuri personale, trebuie sa se stabileasc’, daca accidentul s-a pro- dus ca rezultat al folosirii utilajului, sculelor, uneltelor, mijloacelor de transport defecte. Altfel spus, trebuie sa se stabileasca cauza producerii accidentului, si daca s-a stabilit nerespectarea cerintelor de securitate (lipsa sau defectarea ingradirilor, lipsa prizei de pamint a maginilor-unelte, blocare etc.) care a condus la producerea accidentului, astfel de accident se considera accident de munea. Daca accidentul s-a produs din cauza unor actiuni incorecte intreprinse de ctre accidentat in timp ce executa in scopuri per- sonal lucrari in mod clandestin, atunci evenimentul se considera posibil ca accident in afara muncii; = in timpul comiterii unui furt din avutul intreprinderii (angajator-persoana fizica). jn situatia respectiva comiterea furtului trebuie s& fie confirmata prin documentele corespunzatoare ale instantelor de urmarire penal si judecatoresti, = se calific accident in afara muncii accidentul produs din joacd sau incaierare. In aceste situatii este important s se cerceteze sub toate aspectele cauzele producerii ac- cidentului gi ale comportarii accidentatului (accidentatilor), ce au provocat incdierarea sau leziunea corporal, precum si circumstantele ce ar fi putut depinde de administratia intre- prinderii. Daca incdierarea n-a fost provocata de relatii personale si cauzele neintelegerilor sint legate de procesul de productie, atunci acestei situatii nu se aplica prevederile pet. 4 al Regulamentului. Ca exemplu, nu exista niciun temei sa fie considerat un accident produs in afara muncii, daca in rezultatul unei inoaierari sau al unei joc salariatul cade intr-un canal neingradit de pe teritoriul intreprinderii gi sufera trauma. In situatia supusa cercetarii cauza nemijlocita a accidentului se considera nerespectarea de caitre intreprin- dere a cerintelor de securitate a muncii; ~ acelasi principiu trebuie s& se respecte si in condifile In care cauza accidentului este starea sdnatatii salariatului (cazurile de boalé latent a salariatului). Ca exemplu: salar- iatul a c&zut in timpul unui acces de epilepsie si a suferit diferite leziuni, acest accident se cerceteaz ca accident in afara muncii. Daca din acelasi moti, bratul accidentatuluil a c&zut pe partea neingradita a utilajului si drept urmare i-au fost serios traumatizate de- getele, atunci accidentul se califica ca accident de munca, deoarece cauza nemijlocité a accidentului a fost lipsa ingradiri 2. Cele mai multe erori si neclaritati apar la calificarea accidentelor, ai cdrora subiecti sint salariatii in stare de ebrietate. Faptul admiterii la indeplinirea sarcinii de munca a salariatului in stare de ebrietate demonstreaza starea necorespunzatoare de efec- tuare de catre administratia Intreprinderii a controalelor asupra respectarii disciplinei de munca gi a conditillor de securitate a muncii. Practica demonstreaza ca la unele intreprinderi, atunci cind accidentatul prezinté semne evidente de ebrietate, alte cauze ale accidentului nu se cerceteaza si accidentul respectiv incorect se considera produs in afara munoii. Daca trauma suferita de accidentatul in stare de ebrietate este rezul- tatul actiunii alcoolului tehnic, a substantelor aromatice, narcotice si a altor substante similare aplicate in procesul de productie, atunci acest accident se considera accident de munca. Similar se califica si evenimentul in care trauma suferita de salariatul in stare de ebrietate este rezultatul admiterii acestuia de catre administratie sa lucreze la o masind unealta defecta, fara ingradirea de protectie necesara. Astfel, daca intre starea de ebrietate si trauma suferita lipseste relatia cauza-efect, atunci accidentul se considera accident de munca. Faptul consumérii alcoolului sau a substantelor narcotice de catre accidentat trebuie s& fie confirmat prin concluzia medico-legala 5. Accidentele de munca si accidentele in afara muncii (in continuare - acci- dente) se divizeaza in trei tipuri a) accident care produce incapacitate temporara de munca - eveniment ce a pro- vocat pierderea partial sau totala de catre salariat a capacitatii de munca pentru un interval de timp de cel putin o zi, cu caracter reversibil dupa terminarea trata- mentului medical, confirmata de institutia medicala in modul stabilit; b) accident grav - eveniment care a provocat vatamarea grava a organismului salariatului, confirmata de institutia medicala in modul stabilit; ¢) accident mortal - eveniment care a cauzat, imediat sau dupa un anumit in- terval de timp de la producerea lui, decesul salariatului, confirmat de institutia de expertiza medico-legala in modul stabilit. ! Fiecare accident trebuie examinat ca situatie exceptional, pentru inlaturarea cauzelor cruia trebuie intreprinse toate masurile necesare, indiferent de gravitatea consecintelor provocate de acest eveniment. In conformitate cu Regulamentul, accidentele sint de trei tipuri: = accidente care produc incapacitate temporaré de munca pentru o zi si mai mult ‘Asemenea evenimente (traume) cu caracter reversibil dupa terminarea tratamentului medical adecvat se confirma prin certificate de concediu medical, eliberate de institutile medicale; - accidente grave care produc vatamarea grava a organismului salariatului. in acest az, institutia medicala, care a acordat asistenta medicala accidentatului, elibereaza, la solicitarea administratiei intreprinderii, un certificat medical privind caracterul vatamarii violente a organismului accidentatului. Certificatul privind gravitatea traumei se elibereazi de catre institutia de expertiz medico-legala in modul stabilit } - accidentele mortale se confirma de catre institutia de expertizé medico-legala in modul stabilit - incheierea expertizei medico-legale asupra cauzelor decesului acciden- tatului. ! | ! ! 6. Accidentele se clasifica in: a) accident individual, in urma caruia este afectat un singur salariat; b) accident colectiy, in urma caruia sint afectati, in acelasi timp, in acelasi loc si din aceeasi cauza, minimum doi salariati. De asemenea, se cerceteaza gi se {ine evidenta accidentelor colective in urma carora au fost afectati doi sau mai multi salariati in unul gi acelasi loc, la aceeasi data gi ora, in aceleasi circumstante si din aceleasi cauze. In calitate de accident colectiv se cerceteazé accidentul in care accidentatti (doi sau mai multi) au pierdut capacitatea de munca pen: tru cel putin 0 zi lucratoare. Aceste cazuri, de asemenea, trebuie confirmate de institutia medical sau de institutia de expertiz medico-legala. Il, Comunicarea despre producerea accidentelor 7. Fiecare accidentat sau martor ocular este obligat sa anunte imediat despre accidentul produs conducatorul sau direct sau oricare conducator superior al acestuia si sa acorde, dupa caz, primul ajutor. Regulamentul precum si legislatia privind securitatea si sandtatea muncii prevad c& fiecare salariat este obligat sa anunte, fara intirziere, reprezentantii administratiei despre avariile si accidentele produse. Salariatul accidentat (dupa posibilitati) sau martorul este obligat sa anunte imediat despre accident reprezentantii administratiei si sd acorde, dupa caz, primul ajutor. 8. Conducatorul, fiind anuntat despre accident: va organiza acordarea ajutorului medical accidentatului si, daca va fi necesar, il va transporta la o institutie medicala de la care va solicita certificatul medical cu ire la caracterul vatamarii violente a organismului acestuia; va evacua, dupa caz, personalul de la locul accidentului; va informa angajatorul despre accidentul produs; va mentine neschimbata situatia reala, in care s-a produs accidentul, pina la primirea acordului persoanelor care efectueaza cercetarea, cu exceptia cazurilor in care mentinerea acestei situatii ar provoca alte accidente ori ar periclita viata sau sanatatea altor persoane. in cazul in care se impune modificarea situatiei reale, in care s-a produs accidentul, in prealabil se vor face fotografii si scheme ale locului unde s-a produs accidentul, se vor aduna probe, materiale ce pot furniza informatii despre accidentul produs, pentru a fi predate persoanelor care efectueaza cerc- etarea. Conducatorul direct al accidentatului este obligat sa intreprinda urmatoarele masuri: - sd acorde primul ajutor, sa transporte accidentatul la institutia medicala si, in caz de necesitate, si evacueze personalul de la locul accidentului; - s& mentina neschimbata situatia real, in care s-a produs accidentul, pina la pri- mirea acordului persoanelor care efectueaza cercetarea, cu exceptia cazurilor in care mentinerea acestei situatii ar provoca alte accidente, ar periclita viata sau sanatatea altor persoane. Conducatorul este obligat sa ia masuri de neadmitere in situatia creata a unor cazuri similare. 9. Angajatorul va comunica imediat despre producerea accidentelor la locul de munca (prin telefon sau prin orice alte mijloace de comunicare)Inspectoratului de Stat al Muncii, Casei Nationale de Asigurari Sociale si, dupa caz, forului superior, organului sindical de ramura sau interramural, organelor pentru supraveghere tehnica sau energetica, Centrului de Medicina Preventiva teritorial (in cazurile de intoxicatie acuta). in cazul producerii accidentelor grave si mortale, va comunica suplimentar comisariatului de politie din raza raionului sau sectorului in care s-a produs ac- cidentul. 1. Conducatorul intreprinderii este obligat s4 comunice imediat despre fiecare accident soldat cu pierderea temporara a capacitatii de munca, despre accidentele grave, mortale sau colective Inspectoratului de Stat al Muncii si Casei Nationale de Asigurairi Sociale. 2. In situatii speciale, dupa caz, despre producerea accidentelor se comunica or- ganelor pentru supravegherea tehnicd sau energetica, in special, despre acelea care se produc la intreprinderile aflate sub supravegherea acestor organe. In unele cazuri se comunica Centrului de Sanatate Publica teritoriala (ca exemplu, in caz de intoxicatie acuta). Intreprinderea comunica despre producerea accidentului organului erarhic supe- rior si organului sindical de ramura. 3. Conducatorul intreprinderii este obligat s& comunice imediat despre fiecare acci- dent grav sau mortal Comisariatului de politie din raza amplasarii intreprinderii sau secto- rului in care s-a produs accidentul. 4. In caz de incendiu soldat cu accident , conducatorul este obligat sa comunice de- spre evenimentul produs organelor teritoriale de pompieri, prezentind informatii despre persoanele care au suferit arsuri si alte traume in timpul incendiului, pentru elaborarea masurilor de prevenire a unor cazuri similare. 5. Comunicarea despre accidentul produs, transmis organelor mentionate, se face de catre angajator in scris sau se consemneaza in registrul de evidenta a documentelor de iesire ori in alte documente justificative. 10. Daca printre accidentati se vor afla salariati ai altor unitati din fara sau din strainatate, angajatorul la care s-a produs accidentul va comunica imediat despre aceasta administratiei unitatii respective si reprezentantei diplomatice a farii cetatenia careia 0 avea accidentatul (in cazul accidentului mortal al salariatului unei unitati din strainatate, detagat in interes de serviciu la o unitate din Republica Moldova). 1. Daca accidentatul este salariat al altei intreprinderi, conducatorul intreprinderi, la care s-a produs accidentul, este obligat si comunice despre aceasta conducatorului in- treprinderii, al cérei salariat este accidentatul. 2. Daca accidentatul este cetatean strain, administratia intreprinderii, la care s-a pro- dus accidentul, este obligata sa informeze despre aceasta misiunea diplomatica si con- sulatul tarii de domiciliu a accidentatului. 14. Institutia medical care acorda asistenté accidentatului este obligaté sa anunte Inspectoratul de Stat al Muncii sau inspectia teritorialé de munca in raza caruia se afla, datele cunoscute ce tin de identitatea accidentatului si a unitatii in care s-a produs accidentul. 4. Conform prevederilor Regulamentului, institutia medicala nu acorda numai asis- tenta medicala, dar si este obligata s4 comunice Inspectoratului de Stat al Muncii, precum si intreprinderii, al crei salariat este accidentatul, despre producerea accidentului. Dac& accidentatul sau martorul ocular nu au putut comunica conducatorului despre accidentul produs, atunci institutia medicala este acea veriga in baza careia Inspectoratul de Stat al Muncii si administratia intreprinderii pot lua masuri operative de cercetare a accidentului 2. Daca administratia intreprinderii n-a putut comunica imediat despre accidentele pro- duse prin sistemul accidentat - conducator - institutia medicala sau pierderea capacitati: de munca de cétre accidentat n-a survenit imediat dupa producerea accidentului, atunci prezentarea tardiva a informatie despre accidentul produs nu absolva administratia in- treprinderii de obligatia de a comunica despre aceasta in modul stabilit, cu atit mai mult nu constituie temei pentru refuzul de a intocmi procesul-verbal privind cercetarea acci- dentului. 12. Comunicarea despre producerea accidentelor va cuprinde urmatoarele date: denumirea, adresa unitatii sau a angajatorului persoanei fizice; numele, prenumele, starea familial, virsta si profesia accidentatului / accidentatilor; data si ora producerii accidentul locul si circumstantele care se cunosc in legatura cu accidentul produs; caracterul vatamarii violente a organismului accidentatului; numele gi functia persoanei care a transmis comunicarea, numéarul telefonului de legatura. Administratia intreprinderii, la care s-a produs accidentul, este obligata sa anunte (prin telefon sau prin alte mijloace de comunicare) organele corespunzatoare, si s prezinte informatii despre accidentul produs in modul prevazut la pet. 12 al Regulamentului. Il, Cercetarea accidentelor 13. Scopul cercetarii accidentelor de munca const in clasificarea lor, determin- area circumstantelor, cauzelor si incalcarilor actelor normative si altor reglementari ce au condus la accidentarea salariatilor, stabilirea persoanelor care au incalcat prevederile actelor normative si a masurilor corespunztoare intru prevenirea unor asemenea evenimente. ‘Scopul principal al cercetarii accidentelor este lupta pentru prevenirea traumelor. Cercetarea corecta si oportuna a fiecarui accident permite relevarea cauzelor traumatis- melor si realizarea masurilor profilactice, solutionarea problemelor privind raspunderea contravenientilor si recuperarea prejudiciului accidentatilor. Fiecare accident de munc& trebuie sa fie in relatie reversibilé cu activitatea profilactica in domeniul traumatismului. Cu cit va functiona mai bine aceasta reversibilitate, cu atit mai repede se vor crea conditii care s& asigure securitatea muncii, corespunzator se vor constata mai putine nereguli in procesul de productie si se va diminua posibilitatea producerii de accidente 14. Accidentele grave i mortale produse la locul de munca sint cercetate de In- spectoratul de Stat al Muncii, cele cu incapacitate temporara de munca - de comisia angajatorului, iar in unele cazuri - de Inspectoratul de Stat al Muncii (in cazul in care angajatorul nu dispune de posibilitatea de a constitui o comisie de cercetare a evenimentului). 4. Tinind cont de consecintele extrem de serioase ale accidentelor mortale si grave, Regulamentul stabileste modul de cercetare a acestora, in exclusivitate de catre In- spectoratul de Stat al Muncil. Modul de cercetare prevazut trebuie sa asigure elucidarea cauzelor producerii accidentelor si aplicarea unor masuri complexe de inlaturare a aces- tora. Practica demonstreaza, c& acest mod de cercetare trebuie s& fie aplicat gi la cerc- etarea accidentelor colective. 2. Accidentele care produc pierderea temporara a capacitatii de munca pot fi cercetate de comisia desemnata prin dispozitia conducatorulul intreprinderi 3, Conform Regulamentului, in situatia in care conducatorul este lipsit de posibilitatea de a constitui o comisie de cercetare, accidentul va fi cercetat de catre Inspectoratul de Stat al Muncii. Inspectoratul de Stat al Muncii este abilitat sé cerceteze toate tipurile de accidente. 15. La cercetarea accidentelor au dreptul sa participe, dupa caz, reprezentantii imputerniciti ai forului superior, ai autoritatilor administratiei publice locale (specialisti pentru protectia muncii), Casei Nationale de Asigurari Sociale si ai or- ganului sindical, Centrului de Medicina Preventiva teritorial, precum si sa asiste persoanele care reprezinta, in modul stabilit, interesele accidentatilor sau ale familiilor acestora. |. Cauzele producerii accidentelor demonstreaza evident asupre neregulilor in orga- nizarea procesului de munca. Depistarea si lichidarea acestor nereguli in scopul de a preveni repetarea unor cazuri similare au o mare importanta nu numai pentru intreprin- derea in cauza, dar si pentru intreaga ramura in care activeaza intreprinderea. De aceea, Regulamentul prevede antrenarea unui larg numar de reprezentanti care, dupa caz, pot si sint obligati sa ajute inspectorul de munca sa efectueze cercetarea. 2. Participarea la cercetarea accidentelor, in modul stabilit, @ reprezentantilor diferitor organe permite nu numai efectuarea corecta si in termen 2 cercetarilor. dar si exercit- area controlului asupra corectitudinii si oportunitatii actiunilor intreprinse de intreprindere privind lichidarea cauzelor producerii accidentelor, inaintind cerinte suplimentare (fiecare reprezentant in domeniul su) de creare a condifilor de securitate 2 muncii si neadmitere a unor accidente similare. 3, Participarea persoanelor care reprezinta (in modul stabilit) nteresele accidentatu- lui, permite accidentatului sau membrilor familiei acestuia s@ solicite enularea procesului- verbal de cercetare, Intocmit neobiectiv sau introducerea in acesta 2 unor modificari, ce vizeaza interesele accidentatului, 46. La cercetarea accidentelor care s-au produs la obiectele supuse controlului organelor pentru supraveghere tehnica sau energeticd au dreptul sa participe si reprezentantii imputerniciti ai acestor organe. Conform Regulamentului, in cazul cercetarii accidentelor ce s-au produs la intre- prinderile supuse supravegherii de catre organele pentru supravegherea tehnicé sau energetica, reprezentantii acestora sint abilitati s4 participe la cercetarea accidentului. Practica demonstreaz, ca la cercetarea unor astfel de accidente, in mod obligatoriu, trebuie s& participe specialisti competenti. Cercetarea in comun a accidentului permite identificarea cauzelor obiective, si, prin urmare, intreprinderea unor masuri de neadmitere a unor accidente de munca similare. 17, Persoanele desemnate sa cerceteze accidentele au dreptul s4 puna intrebari si sia declaratii de la orice persoana cu functii de raspundere, salariat, persoand ce detine informatii referitoare la accident, sa examineze orice documente ale an- gajatorului necesare pentru identificarea circumstantelor si cauzelor producerii ac- cidentelor si sa dispuna, dupa caz, efectuarea expertizei tehnice a mijloacelor de productie. Persoanele desemnate sé cerceteze accidentele, in afara de drepturile prevazute la prezentul punct al Regulamentului, au dreptul sa solicite de la conducatorul intreprinderi (pe contul intreprinderi) invitatii pentru participarea la cercetari a specialistilor-experfi in executarea calculelor tehnice, a investigatillor de laborator, incercarilor gi a altor lucrari necesare. 18. Fiecare participant la cercetarea unui accident, pe parcursul desfasurarii acesteia, in prezenta inspectorului de munca, are dreptul sa puna intrebari per- soanelor cu funcfii de raspundere, salariatilor, persoanelor ce detin informatii refer- itoare la accident, s4 inainteze propuneri si, dupa caz, s4-gi expuna in scris opinia privind circumstantele, cauzele producerii accidentului si despre persoanele care au incalcat actele normative si alte reglementari, ce au condus la producerea ac- cidentului. Opinia va fi inaintata persoanelor care cerceteaza evenimentul spre a fi inclusa in dosarul de cercetare. Prezentul punct al Regulamentului prevede ca tot procesul de cercetare a accidentului s& se desfagoare in prezenta persoanelor desemnate sa efectueze cercetarile. Sarcina principala a acestor persoane consta in asigurarea plenitudinii si autenticitatii informatiilor obtinute de la fiecare participant la cercetare. Este foarte important ca opiniile sau pro- punerile participantilor la cercetare sa fie expuse in scris. La finalizarea cercetarii acestea se includ in dosarul de cercetare. 19. Cercetarea accidentelor in afara muncii se va efectua in modul stabilit de prezentul Regulament. Comisia unitatii, iar, dupa caz, inspectorul de munca, va finaliza cercetarea, cu intocmirea in forma libera a unui proces-verbal de cercetare a accidentului in afara muncii, in care vor fi expuse doar circumstantele si cauzele producerii acestui eveniment. Procesul-verbal intocmit de comisia unitatii va fi aprobat de conducatorul unitatii respective, cu aplicarea stampilei unitatii. Inspec torul de munca va intocmi procesul-verbal pe blancheta cu antet a inspectiei teri- toriale de munca. in condifile prezentului Regulament, modul de cercetare a accidentelor de muncd sau in afara muncii practic este analog. Totodata, exist si deosebiri esentiale, astfel, la cercetarea accidentului de munca se intocmeste un proces-verbal in forma stabilita de Regulament, iar la cercetarea accidentului in afara muncii procesul-verbal se intocmeste in forma libera. Un asemenea proces-verbal se poate intocmi dupa aceleasi cerinte, pre- cum cele inaintate fat de formularul de cercetare a accidentului de munca, cu excluderea ultimelor doua puncte din acesta. 20. in cazul in care angajatorul nu a comunicat accidentul produs, un atare ac- cident poate fi cercetat si in baza cererii depuse de persoanele interesate. 4. Uneori conducatorii, in special, conducatorii unor intreprinderi mici, intentionat sau din nestiinta, nu comunica despre accident in modul stabilit. Inspectoratul de Stat al Muncii, primind comunicarea despre producerea accidentului, este obligat s& intreprindé masuri de cercetare a acestuia si de perfectare a materialelor in forma stabilita. Conducatorul Intreprinderii la care s-a produs accidentul, dar a tainuit informatia despre acesta, poate fi tras la raspundere administrativa (amendat). 2. Cercetarea unor astfel de accidente se complica prin faptul c& in cele mai frecvente cazuri, locul accidentului nu se mentine in starea initial, iar unii conduc&tori, incercind s& ascunda detalille si circumstantele producerii accidentului, conving martorii oculari (in cele mai frecvente cazuri subaltemii, adica salariatii) sé depuna mérturil false, s8 comu- nice organelor de stat numai datele si imprejurdrile producerii accidentului «convenabile» conducatorului. 3. Daca accidentatul sau martorii oculari n-au comunicat administratiei pina la sfirsitul zilei de munc& despre producerea accidentului, daca pierderea capacitatii de munca a survenit in urma accidentului dupa incheierea zilei de munc, atunci acest accident se cerceteaza la cererea accidentatului sau a persoanelor ce-i reprezinta interesele. Cercetarea accidentelor cu incapacitate temporara de munca 21, Pentru cercetarea unui accident cu incapacitate temporara de mune, in ter- men de cel mult 24 de ore din momentul primirii comunicarii despre acest eveni- ment, angajatorul va desemna prin dispozitie scrisa comisia de cercetare. Comisia va fi formata din cel putin trei persoane, in componenta careia vor intra conducatorul serviciului (specialist) pentru protectia muncii si cite un reprezentant al angajatorului si al sindicatului (salariatilor). Persoanele desemnate in comisia de cercetare trebuie sa dispuna de pregatire tehnica respectiva si sa nu faca parte dintre persoanele care aveau obligatia de a organiza, controla sau conduce procesul de munca la locul unde s-a produs ac- cidentul. in unele cazuri, astfel de accidente vor fi cercetate de Inspectoratul de Stat al Muncii, in modul stabilit de prezentul Regulament. 1. Pentru cercetarea accidentelor care produc incapacitate temporaré de munca, administratia intreprinderii este obligata, in termen de cel mult 24 de ore din momen- tul primirii comunicarii, s& desemneze o comisie in numar de minimum 3 persoane, in componenta céreia se include specialistul pentru securitate si sénatate in munca (ca regula, presedintele comisiei), imputernicitul sindicatului (colectivului de munca) pentru securitatea si sénatatea muncii si reprezentantul administratiei intreprinderi 2. Membrii comisiei de cercetare a accidentului trebuie sa alba pregatire tehnica corespunzatoare si sd nu fie implicati in accidentul produs. Specialistii pentru securitatea si sdnatatea muncii, pind iau desemnarea in functie, trebuie s& treaca instruirea si verifi- carea cunostinfelor in domeniul securitatii muncii in modul stabil. 3. In unele cazuri angajatorul nu are posibilitate sa constituie o comisie de cercetare. in conditille pet. 14 al Regulamentului acest accident este cercetat de Inspectoratul de Stat al Muncii in modul stabilit. 4. In conformitate cu pct. 9 al Regulamentului, angajatorul comunica imediat despre producerea accidentului Inspectoratului de Stat al Muncii si altor organe. Angajatorul, in primul rind, este obligat s4 comunice informatii despre evenimentul produs organelor de stat si numai dupa aceasta (daca nu primeste alte indicatii de la Inspectoratul de Stat al Muncii) desemneaza comisia de cercetare. Drept confirmare serveste ultimul alineat al Pot. 21 al Regulamentului - accidentele care produc incapacitate temporara de munca, de asemenea, pot fi cercetate de Inspectoratul de Stat al Muncii 22. Accidentul suportat de salariatul unei unitati in timpul inde| munca sau obligatiilor de serviciu la o alta unitate va fi cercetat de catre comisia unitafii la care s-a produs accidentul, cu participarea reprezentantului unitatii al carei salariat este accidentatul. Un exemplar al dosarului de cercetare va fi expediat unitatii al carei salariat este accidentatul. 1. Prezentul punct al Regulamentului prevede cazul in care printre accidentafi s-au aflat salariafi ai altor intreprinderi, conducatorul intreprinderi la care s-a produs acciden- tul, cerceteaza accidentul cu participarea conducatorului (reprezentantului) intreprinderi, al carui salariat este accidentatul 2. Despre accidentul suferit de salariatul care indeplineste sarcini de munca sau in- datoriri de serviciu pe teritoriul altor state in bazé de contracte, prevazute de legislatie, incheiate intre persoane juridice din Republica Moldova si ale altor (ari, conducatorul ‘ntreprinderii in cauza este obligat s8 comunice imediat despre aceasta conducdtorului ‘ntreprinderii, amplasate pe teritoriul Republicii Moldova. Astfe! de clauze trebuie sa fie stipulate, in mod obligatoriu, in contractele incheiate la nivel de Intreprinder 3. Cerinte similare trebuie sd fie respectate si in cazul in care muncitorul str ain sufera trauma la intreprinderile din Republica Moldova. De obicei, astfel de comunicari se transmit prin intermediul misiunilor diplomatice, precum se prevede la pct. 10 al Regulamentului. 4. Cercetarea accidentelor specificate la pct. 2, 3 ale prezentului comentariu la pct. 22 urmeaza sa se efectueze in baza clauzelor contractelor, incheiate la nivel de intreprinderi. Contractele, in mod obligatoriu, trebuie sa stipuleze modul de comunicare, cercetare i {inere in evidenté a accidentelor suferite de salariali peste hotare. 5. Intreprinderea la care s-a produs accidentul pastreaza in arhiva un exemplar al dos- arului de cercetare pentru inlaturarea cauzelor evenimentului produs, al doilea exemplar al dosarului de cercetare se expediazé pentru evidenta si pastrare intreprinderii, al c&rei salariat este accidentatul. 23. Accidentul suportat de salariatul unitatii care efectueaza lucrari pe un sector repartizat acesteia de o alta unitate va fi cercetat de unitatea ce efectueaza lucrarile respective. 1. Accidentul suferit de salariatul detasat temporar, in modul stabilit, prin ordinul sau dispozitia conducatorului intreprinderii, a alta intreprindere, sau care execut lucrari prin cumul, se cerceteaza si se fin in evidenta de catre intreprinderea la care a fost detasat sau la care acesta a lucrat prin cumul. 2. Accidentele suferite de salariatii echipelor, antrenate in munca in baz de contract pentru indeplinirea unor munci temporare (de constructil, agricole etc.), se cerceteaza si se tin in evidentai de catre intreprinderea la care s-au executat aceste munci. Aceastd pre- vedere se aplica si angajatorului-persoana fizica, in cazul in care acesta incheie contract cu salariatii echipei prin intermediul Primariei. in situatia respectiva, Primaria este obligat s efectueze cercetarea unor asemenea accidente. 3. Accidentul suferit de salariatul intreprinderii, care execut lucrari sub conducerea persoanelor sale oficiale pe sectoarele repartizate acesteia de o alta intreprindere, se cerceteaza si se fine in evident de catre intreprinderea care execut’ lucrarile. 4, Accidentele suferite de catre salariatii intreprinderii, detasati temporar in bazéi de contract la alta intreprindere (prin acordul comun al conducatorilor acestor intreprinderi), se cerceteaza gi se {in in evidenta de catre intreprinderea, ale cdrei persoane oficiale au efectuat conducerea nemijlocita a lucrarilor. 24, Accidentele suportate de elevi si studentiin timpul cind presteaza munca sau igi desfasoara practica profesionala in unitati vor fi cercetate de comisia unitatii, cu participarea reprezentantului institutiel de invatamant. 1. Accidentele, suferite de elevii si studentii institufilor de invatémint, care s-au pro- dus in timpul executarii unor munci sau in timpul desfaguréirii practicii profesionale sub conducerea persoanelor oficiale ale intreprinderii, se cerceteaza si se {in in evidenta de catre intreprindere. La efectuarea cercetarilor trebuie s& participe reprezentantul institutiei de invatamint. 2. Accidentele suferite de efectivul unitatilor militare sau institutilor penitenciare, ant- renate in munca la intreprindere in baza de contract, incheiat la nivel de conducatori ai ambelor parti, se cerceteaza si se tin in evidenta de intreprindere, iar muncile se executa sub conducerea persoanelor oficiale ale intreprinderii in cauz. La cercetarea accidentu- lui trebuie sa participe gi reprezentantii acestor parti 3. Accidentele suferite de salariatii subdiviziunilor ce efectueaza paza intreprinderii in baz de contract, se cerceteaza gi se tin in evidenta de subdiviziunea in cauzé. La cerc- etarea accidentului trebuie sd participe reprezentantul intreprinderi 25. De la data emiterii dispozitiei respective, comisia unitatii va cerceta circumstantele si cauzele producerii accidentului, va intocmi si va semna, in ter- men de cel mult 5 zile lucratoare, procesul-verbal de cercetare (conform anexei nr. la prezentul Regulament), care ulterior va fi aprobat si semnat de catre angajator in termen de 24 ore. Accidentele cercetate de Inspectoratul de Stat al Muncii se vor finaliza cu intocmirea unui proces-verbal de cercetare (conform anexei nr.2 la prezentul Regulament) pe blancheta cu antet a inspectiei teritoriale de munca re- spectiv. 1. Un rol important in procesul desfasurarii cercetarii accidentelor le revine per- soanelor desemnate in componenta comisiei. Cercetarea, efectuaté de 0 comisie autoritaré compus din specialisti experimentati si competent, trebuie sé fie obiectiva si minutioasa. Persoanele desemnate in componenta comisiei trebuie sa asigure identifi carea circumstanfelor si cauzelor producerii accidentului, precum $i elaborarea masurilor eficiente de prevenire a unor evenimente similare. 2. La finalizarea cercetarii, in termen de cel mult 5 zile lucratoare, comisia de cerc- etare intocmeste procesul-verbal de cercetare a accidentului. Prin aprobarea procesului- verbal de c&tre conducdtorul intreprinderii se asigura o responsabilitate mult mai mare fata de procesul de cercetare. 3, Desemnarea persoanelor implicate in accident sau in subordinea cérora a lucrat accidentatul pentru efectuarea cercetérii accidentului, se considera incdlcare grav a modului de cercetare a accidentului, ce contravine prevederilor pet. 21 al Regulamentului, Astfel de participanti la cercetare nu vor putea constata cu veridicitate circumstantele si cauzele producerii accidentului. Acestia nu pot fi destul de obiectivi, deoarece, in cele mai frecvente cazuri, ei poarta réspundere pentru evenimentele produse 4, Prevederile Regulamentului (pct. 21) acorda responsabilitati mari reprezentantu- lui sindicatului (colectivului de munca) - reprezentantul lucratorilor, inclus in componenta comisiei de cercetare a accidentului, extinde functile acestuia, privind cercetarea acci- dentelor si efectuarea controlului asupra indeplinirii in termen a masurilor preconizate pentru lichidarea cauzelor producerii unor accidente de munca similare. Cercetarea accidentului de catre inspectorul de munca se incheie prin intocmirea unui proces-verbal de cercetare in forma stabilité, pe formularul tipizat al Inspectoratului de Stat al Muncii. Cercetarea accidentelor grave si mortale 26. Accidentele grave si mortale vor fi cercetate de catre Inspectoratul de Stat al Muncii, care va desemna inspectorii de munca ce vor efectua cercetarea accident- elor fara a se preta influentelor de orice fel. I. Tinind cont de urmarile serioase gi grave ale accidentelor grave si mortale, Regula- mentul prevede un anumit mod de cercetare a acestora. Accidentele grave si mortale se cerceteaza de inspectorul de munca desemnat de Inspectoratul de Stat al Muncii. In proce- sul de activitate Inspectoratul de Stat al Muncii a elaborat anumite principii de efectuare a cercetarilor si a stabilit problemele ce urmeaza a fi solutionate in procesul de cercetare. 2. In timpul efectuarii cercetarii inspectorul de munca este obligat: - 8 examineze locul accidentului; - sa audieze gi sd ia deciaratii in scris de la accidentati, martori, reprezentantii per- sonalului tehnico-administrativ al intreprinderii; - sd ia cunostinta de documentele ce vizeaza accidentul in cauza; - sd organizeze, dupa caz, efectuarea calculelor tehnice, incercarilor de laborator, expertizei gi a altor lucrari; - sa oblige administratia intreprinderii s& intocmeasc& scheme sau schite, sa fo- tografieze locul producerii accidentului sau obiectul deteriorat. 3. Conducatorul direct al lucrarilor este obligat s mentina neschimbata situatia reala la locul de munca si starea utilajului aga, precum era in momentul producerii evenimen- tului (cu conditia cé aceasta nu va periclita sanatatea celor din jur, nu va provoca alte ac- cidente si nu va intrerupe procesul de productie, care din punct de vedere tehnologic este continuu). Cercetarea oportuna si minutioasa a locului producerii accidentului constituie unul din elementele principale ale cercetarii. Aceasta permite s& se cerceteze in mod obiectiv evenimentul produs la locul de munca, imprejurairile si cauzele care au condus la producerea acestuia 4, Sosit la fata locului, inspectorul de munca, in primul rind, ia declaratii de la acci- dentat (dupa posibilitat), de la martori, constata modificarile produse la locul accidentului. ‘Obtinind primele informatii despre evenimentul produs, inspectorul de munca intocmeste planul de cercetare, care cuprinde toate problemele ce urmeaza a fi solutionate si actiunile ce urmeaza a fi intreprinse. Exemplu: in procesul executarii lucrdrilor de reparatie in sectie a aparut necesitatea demontarii platformei de lucru, plasata la inaltimea de 6 m. Aceasta lucrare i-a fost incredintata sefului de echipa si altor doi salariati-montorului si tietorului cu gaz. In timpul indeplinirii sarcinii de munca salariatii au cézut de pe platforma si au suferit traume. Cercetarea locului producerii evenimentului, situafia real a caruia a fost integral mentinuta, @ permis crearea tabloului accidentului si stabilirea cauzelor producerii aces- tuia. Platforma de lucru era confectionata din constructii metalice: grinzi portante si de legatura, acoperite de tole striate. Pe platforma de lucru se aflau degeuri de caramida. Tehnologia demontarii platformei prevedea o anumita succesivitate de executare a operatiilor: curatarea locului de degeurile de c&rmida, apoi demontarea tolelor de aco- perire etc. seful de echipa a legat cu cabluri grinda de protectie si a agatat-o de cirligul macaralei, apoi au fost executate taieturi frontale pe locurile de fixare a acestora. Fara a se asigura cd tola de acoperire a fost fixaté numai dintt-o singura parte, iar cealalta parte se sprijina liber pe talpa grinzii, geful de echipa a dat dispozitie montorului sa curete locul de fixare a tolei, iar taietorului cu gaz - s& taie tola. Dupa ce a fost taiata tola, aceasta s-a indoit sub greutatea gunoiului (degeurilor de caramida) si a persoanelor aflate pe ea, s-a deplasat de pe talpa grinzii si salariatil, care nu erau legati cu centuri de siguranta, au cézut de la inailtime. Cauza producerii accidentului a fost nerespectarea proiectului aprobat privind organizarea lucrarilor si pregattirea nesatisfacatoare a executantilor de lucrdri la inaltime. Analizind exemplul dat, inspectorul de munca intocmeste urmatorul plan de cerc- etare: - s verifice starea de mentinere a situatiei reale la locul producerii accidentului; - s& retraga si sa studieze proiectul de organizare a lucrarilor de demontare a plat- formei de lucru; - 8 verifice existenta si modul de intocmire a dispozitiei de lucru-autorizatie privind executarea lucrdirilor in cauza; - s verifice existenta in dotarea salariatilor cu centuri de siguranta si a locurilor de fixare a acestora; - 84 ceard deciaratii de la inginerul gef, seful de sectie si de la conducatorul de lucrari (maistru); - sd audieze si sa ia declaratii de la martorii si salariatii din sectorul dat; - 8 ceara intocmirea schemei si fotografierea locului producerii accidentulul; - 8& retraga Figile personale de efectuare a instruirii salariatjlor privind securitatea muneii, programul de instruire si procesul-verbal de veriicare a cunostintelor salariatilor sia maistrului in domeniul securitatii si snatatii in muncé’; - 88 ceara de la institutia medicala certificatul de constatare a caracterului vatamaril organismului accidentatului si consecintele accidentulul, ~ 88 obtind copia de pe figele personale ale accidentatilor. 5. In mod obligatoriu, in cadrul cercetarii accidentelor se supun unei examinari minutioase (daca este cazul, expertizei) = locurile de munca, maginile, utilajul, mijloacele de transport, la care s-a produs ac- cidentul; - parle constructei, utilajului, masini, precum si materialele, uneltele, sculele si alte dispozitive care fac obiectul accidentului; = echipamentul individual de protectie utiizat de accidentat (pentru constatarea conformitaitii acestuia); - ingradirle de protectie, blocurile, sistemele de semnalizare etc Lista mentionata nu este completa, dar in cele mai frecvente cazuri, anume examin- area acestor obiecte permite constatarea cu exactitate a cauzelor produceril accidentului, Uneori, insasi situatia Tn care s-a produs accidentul impune includerea unor rectificari in planul de cercetare. De aceea, pe parcursul efectuarii cercetéri, inspectorul de munca nu trebuie sé faca conoluzii pripite si cu atit mai mult sa-si expund parerea sa personalé. 6. Cerintele de securitate a muncii sint prevazute de urmatoarele documente de exploatare: instructiuni de exploatare, instructiuni de intretinere tehnica, instructiuni de montare si reglare a utilajului in locurile de aplicare, pagaportul tehnic, de formulare. Ca exemplu, instructiunile de exploatare in capitolul «Cerinte de securitate» trebuie s prevada masurile de securitate in timpul montariiutilajului, precum si in timpul exploatari acestuia. 7, Pentru intocmirea schemei locului de producere a accidentului, trebuie s& se ex- ecute desenul sau schita celor mai importante ansambluri, elemente de masini si mecan- isme, a ingradirilor de protectie; s8 se prezinte grafic situatia in care se pot constata mai cu exactitate cauzele producerii accidentului. La solicitarea inspectorului de munca, toate aceste lucrari trebuie sa le execute administratia intreprinderil la care s-a produs accidentul 8. Locul producerii evenimentului se fotografiaza in plan general, din doua parti opuse, daca este cazul, din patru parti In prim plan se fotografiaz elementele masinii, sculele, uneltele, obiectele care au cauzat trauma, defectiunile instalatilor de ingradire, precum si echipamentul individual de protectie. 9. Accidentul de munca grav sau mortal demonstreazé starea nesatisfacéitoare de secu- ritate a muncii la intreprindere. In acest temei, inspectorul de munca este obligat s4 verifice ‘integral intreprinderea, s8 cerceteze maginile si procesele de productie similare celor in cadrul crora s-a produs accidentul. Fara intreprinderea acestor actiuni nu se poate avea certitudinea, cé masurile elaborate pentru prevenirea accidentului vor fi eficiente. 10. Pentru constatarea imprejurarilor producerii accidentului sint foarte importante declaratiie accidentatului si ale martorilor. In timpul audierii acestora, este inoportun tonul oficial sau amenintator. Trebuie sa se ia in considerare, c& réspunderea penala pen- tru depunerea de marturi false sau refuzul de @ depune marturii este prevazuta pentru urmarire penalé. 11. Cele mai exacte si complete informatii despre evenimentul produs poate sa le dea insusi accidentatul. Daca accidentatul este internat in spital, discutia cu acesta se poate desfagura numai cu acordul medicului curant si in prezenta acestuia. In cadrul discutiei accidentatul trebuie sa descrie in mod consecutiv imprejurarile gi cauzele pro- ducerii accidentului. Prin intrebari sugestive inspectorul de munca trebuie s& constate ce operatie executa accidentatul, ce unelte si scule utiliza, in ce pozitie se afla acesta nemi- jlocit inainte de producerea accidentului; ce incalcari ale normelor de tehnica securitatii a observat accidentatul. Este necesar sa se constate cind, cine si cum a efectuat instruirea (instructajul) accidentatului privind tehnica securitatii muncii, daca accidentatul dispunea de echipament individual de protectie, care era starea sdnatatii accidentatului inainte de producerea accidentului 12. Raspunsurile accidentatului pot fi inexacte, de aceea sint necesare depozitille martorilor oculari. Daca accidentul s-a produs in incinta incperii de productie, ca regula, se pot gsi martori ai accidentului, daca’ accidentul s-a produs in afara teritoriului intre- prinderii, ca regula, martorii lipsesc si atunci inspectorului de munca ji este mult mai com- plicat sa identifice cauzele producerii accidentului in cadrul audierii martorului ocular al accidentului, inspectorul de munca elucideazd urmatoarele circumstante: locul unde se afla martorul in momentul producerii acciden- tului, comportamentul accidentatului pina si in momentul producerii accidentului, au fost date semne de pericol, le-a observat accidentatul s-au nu, care, dupa parerea martorului ocular, este cauza producerii accidentului In situatia in care martorul lucreaza la intreprinderea respectiva, inspectorul de munc& obfine de la martor informatii privind starea securitafii muncii in sectorul dat, se intereseazé despre modul de organizare a activitatii de securitate a muncii de catre administratia intre- prinderii, a efectuarii instruiri privind securitatea munoii. Inspectorul aflé de la martor despre neregulile observate anterior, in special, similare celor in condifile in care s-a produs ac- cidentul, stia conducerea intreprinderii despre aceste nereguli si ce masuri a intreprins. 413. Declaratiile martorilor oculari si ale accidentatului trebuie sa fie confruntate minutios cu alte date, obtinute in procesul cercetarii. Daca informatille sint contradictori, inspecto- Tul de munca repeta audierea martorilor, concretizind anumite detalii. Se cauta alti martori oculari, dupa care informatiile obtinute se confrunta din nou. 14. La urmatoarea etapa de cercetare inspectorul de munca audiazé conducatorii directi ai lucrarilor unde s-a produs accidentul, precum gi alti conducatori ai intreprin- derii, Inspectorul de munca afla parerea conducatorilor de lucrarii despre accidentul pro- dus, precum si obligatile privind securitatea muncii puse in sarcina acestora, modul in care aceste obligatii au fost respectate pind la producerea accidentului, masurile intre- prinse pentru prevenirea incalcarii normelor de tehnica securitatii, in special, a celor care au condus la producerea accidentului. Parerea conducatorilor de lucrari trebuie s& fie interpretata in mod critic. in cele mai frecvente cazuri acesti conducatori se fac respon- sabili de nerespectarea normelor i regulilor de securitate a muncii, precum si pentru actiunile incorecte intreprinse de subalternii sai si, de aceea, uneori conducatorii prezinta informatii neobiective privind imprejurarile produceril accidentului sau igi impun parerea cu privire la acestea. 45. Rezultatul audierii accidentatului (in cazul in care este posibil), a martorilor, conducatorilor se perfecteaza in scris, in forma de declarati Daca inspectorul de munca considera necesar s& concretizeze anumite momente, intrebarile si rspunsurile se expun intr-o explicatie suplimentara, care este semnata si datata de persoana in cauza. La dosarele de cercetare se anexeaza doar acele declaratii, care elucideaza imprejuréirile producerii evenimentului 16. Documentele de care ia act inspectorul in timpul cercetarii reflect: producerii unui eveniment concret, locul, data, ora si alte specificatii imprejurarile Aceste documente pot fi: - pagapoartele tehnice, desenele, schemele masinilor si utilajelor, la care s-a produs accidentul; - procesele-verbale de constatare a starii tehnice a masinilor, utilajelor, dispozitivelor de protectie; - dispozitiile de lucru si graficele de executare a lucrarilor in sectoarele la care s-a produs accidentul; - procesele-verbale de efectuare a incercéirilor tehnice ale masinilor si utilajului; - procesele-verbale de dare in exploatare a constructiilor, proceselor tehnologice; - descrierea procesului tehnologic, in timpul cdruia s-a produs accidentul si echipa- mentul de protectie care trebuia aplicat; - documentele de autorizare a accidentatului pentru a lucra la masina la care s-a pro- dus accidentul; - obligatiile persoanelor oficiale re: regulamentele privind organizarea acti dere; - dispozitille privind distribuirea atributiilor conducatorilor privind respectarea cerintelor de securitate la sectorul repartizat. 17. Lucrul cu documentele, care vizeaza direct sau tangential accidentul, relevarea acestora continua si in timpul intocmirii procesului-verbal de cercetare de c&tre inspecto- rul de munca. Informatia expusa in documente se verifica, in mod obligatoriu, din punct de vedere practic. Inspectorul de munca, in cadrul cercetarii accidentului produs, ia cunostinté de materialele instruirii introductiv generale si periodic de securitate @ muncii. Figile per- sonale de instruire contin informatii cu privire la efectuarea instruirii, semnatura acciden- tatului, semnéitura lucratorilor responsabili de efectuare a instruirii. Datele din registru trebuie sa fie verificate, in mod obligatoriu, pentru a se constata existenta unui document aprobat privind volumul instruirii introductiv generale, persoana care a efectuat (a fost abilitat acest lucrétor s4 efectueze instruirea), locul desfasurarii, volumul de informati. Se verifica existenta instructiunilor de securitate a muncii, continutul acestora. in afara de analiza documentelor, se audiaz4 conducatorii gi salariatii. O atentie deosebita se acorda documentelor prezentate pentru verificare de catre administrate. Instructiunile, actele si alta documentatie trebuie s& apartina intreprinderii in cauza, documentele care sint in vigoare la intreprinderea data. Materialele care contin corectari, completari nu pot fi examinate in calitate de documente oficiale, si, cd regula, se retrag. in caz de necesitate acestea se anexeaza la documentele de cercetare. 18. Sarcina principal a cercetarii accidentului consta in determinarea cauzelor pro- ducerii acestuia si inlaturarea ulterioara a posibilitatii repetarii altor accidente similare. Cauzele producerii accidentului sint diferite, pot fi organizationale sau tehnice. Ele pot fi evidente gi se pot depista imediat, dar pot avea si caracter ascuns. La cercetarea accidentelor produse la diferite constructii, masini, la aplicarea utilajului, in urma avariei apar probleme cu caracter exclusiv tehnic, a c&ror solutionare tine numai de competenta expertilor. Inspectorul de muncé este abilitat cu dreptul de a obliga intreprinderea, la care s-a produs accidentul, s& antreneze specialisti pentru efectuarea expertizel Inspectorul de munca pune in fata expertilor probleme care necesita cunostinte spe- ciale. Dupa finalizarea expertizei se intocmeste 0 concluzie in scris. Persoanele antrenat la efectuarea cercetarii gi a expertizei nu trebuie sa fie interesate in rezultatele cercetari efectuate. incheierea expertizei se anexeaza la materialele de cercetare a accidentului. Dacd inspectorul de munca are anumite suspiciuni privind corectitudinea concluzillor expertilor, sabile de securitatea muncii, ce decurg din de securitate a muncii, aprobate la intreprin- el are dreptul sa ceard o expertizé repetata si s& oblige conducerea Intreprinderii la care s-a produs accidentul sa invite alte persoane pentru efectuarea acesteia, 19. Procesul-verbal de cercetare a accidentului de munca este un document oficial si orice nerespectare a cerintelor privind intocmirea acestuia, in conditille prevazute de Reg- ulament, pot conduce la crearea unor complicatii, privind solutionarea ulterioara a multor probleme. Procesul-verbal trebuie s fie intocmit corect, obiectiv in baza unei cercetari calificate. Cu cit mai completa si mai obiectiva va fi efectuata cercetarea si identificarea circumstantelor producerii accidentului, cu atit mai mici vor fi gansele comiterii unor erori de stabilire a cauzelor producerii accidentului si mai mare increderea in corectitudinea masurilor stabilite pentru prevenirea altor accidente similare. 20. Cel mai tipic neajuns in expunerea imprejurdirilor producerii accidentului este de- scrierea detaliata a faptelor, care nu se refera la evenimentul in cauza si trecerea sub tacere a unor momente ce determina esenta evenimentului produs. Ins, este insuficienta limitarea la o descriere succinta, superficiala a circumstantelor producerii accidentului, deoarece aceasta complica identificarea cauzelor producerii accidentului. La descrierea evenimentului inspectorul de munca trebuie intotdeauna sa aiba in vizor faptul, c& din de- scriere trebuie sé decurga cauzele producerii accidentului. Stabilirea cauzelor producerii accidentului este scopul principal al cercetarii accidentului. Numai in situatia in care a fost stabilita corect cauza producerii accidentului, putem fi siguri de eficienta masurilor profilactice si obiectivitatea constatarii persoanelor care au admis incalcarea normelor si regulilor de protectia muncii in accidentul in cauza. Cero- etarea si descrierea superficial a imprejurarilor producerii accidentului complica iden- tificarea cauzelor si, in cele mai frecvente cazuri, conduce la determinarea incorecta a acestora, uneori cu un anumit scop. 21. Cerintele principale care trebuie s& fie respectate la stabilirea cauzelor pro- ducerii accidentelor se reduc la urmatoarele: in procesul-verbal trebuie s& se indice cauza reala a accidentului, cauza trebuie s decurga din imprejurarile producerii ac- cidentului, in procesul-verbal trebuie sa se indice concret normele si regulile de secu- ritate a muncii nerespectate. Formularea cauzelor producerii accidentului trebuie s& fie clara, succinté, competenta din punct de vedere tehnic si s4 corespunda regulilor de tehnica securitatii 22. O sarcina de mare rspundere a inspectorului de munca este constatarea in pro- cesul-verbal a persoanelor care au admis incalcarea normelor si regulilor de securitate a muncii. Indicind numele, prenumele si functia persoanelor responsabile este necesar sa se precizeze punctele normelor i regulilor de securitate a muncii nerespectate. In conditiile prezentului comentariu este imposibil sA se dea recomandari de cerc- etare pentru orice accident produs, deoarece aceste recomandari depind de imprejurarile producerii evenimentului, specificul procesului de productie si, evident, de competenta inspectorului de munca care cerceteaz accidentul. 23. Urmatoarea etapa de intocmire a procesului-verbal de cercetare este stabllirea masurilor de inléturare a cauzelor producerii accidentului, Numai in cazul formularii corecte a circumstantelor si cauzelor producerii accidentelor aceste masuri vor fi eficiente. 27. La cererea Inspectoratului de Stat al Muncii sau unitatii, institutia medicala care acorda asistenta accidentatului va elibera, in termen de 24 ore, certificatul medical cu privire la caracterul vatémarii violente a organismului acestuia, iar institutia de expertiza medico-legala, in termen de 5 zile dupa finalizarea expertizei, va elibera Inspectoratului de Stat al Muncii, in mod gratuit, concluzia din raportul de expertiza medico-legala asupra cauzelor decesului accidentatului. 1. La solicitarea in scris a administratiei intreprinderii sau a inspectorului de munc& institutia medicala, care acorda asisten{a accidentatului, este obligata sa elibereze un certificat medical cu privire la caracterul vatémarii violente a organismului accidentatului. Termenul de eliberare - 24 ore. 2. Conform Regulamentului, institutia de expertiza medico-legala, in termen de 5 zile dupa finalizarea expertizei, este obligata sa elibereze gratuit Inspectoratului de Stat al Muncii (la solicitarea in scris) concluzia din raportul de expertizé medico-legala asupra cauzelor decesului accidentatului. La solicitarea administratiei intreprinderii sau inspectorului de munca institutia de expertiza medico-legala elibereaz un cer- tificat privind gravitatea traumatismului suferit de accidentat in urma producerii ac- cidentului grav. 28. Evenimentul produs in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu cu transport auto, aerian, fluvial, naval sau feroviar va fi cercetat in conformitate cu prevederile prezentului Regulament, folosind, dupa caz, materialele de cercetare intocmite de organele de supraveghere a traficului. Organele de supraveghere a traficului, in temeiul unui demers, vor elibera ang: jatorului sau inspectorului de munca, in termen de 5 zile de la momentul finalizarii cercetarii, concluzia asupra cauzelor producerii accidentului si persoanelor care au incalcat prevederile actelor normative. 1. Accidentele, produse in timpul indeplinirii sarcinilor de munca cu mijloace de trans- port (automobile, trenuri, avioane, nave maritime si fluviale) in afara teritoriului intreprin- derii, se cerceteaza in conformitate cu prevederile prezentului Regulament. 2. In caz de necesitate, inspectorul de munca foloseste materialele obtinute in timpul efectuarii cercetarii de c&tre organele de stat de supraveghere a securitatii circulatiei Concluziile organelor de stat si ale persoanelor responsabile asupra cauzelor producerii accidentelor se vor transmite in termen de 5 zile inspectorului de munca sau intreprinderii, al crei angajat este accidentatul. 29. De la data emiterii dispozitiei de cercetare a accidentului, inspectorul de munca va intocmi si va semna, in termen de cel mult 30 zile (cu exceptia cazur- ilor care necesit’ expertize tehnice, situatiilor in care Inspectoratul de Stat al Muncii poate prelungi termenul pina la obtinerea documentelor necesare si rezul- tatelor expertizelor), procesul-verbal de cercetare (conform anexei nr. 2 la prezentul Regulament) pe blancheta cu antet a inspectiei teritoriale de munca respectiv. In cazul participarii reprezentantilor, specificati la punctele 15 si 16 din prezentul Regulament, procesul - verbal va fi semnat si de acestia. 4. Prin prezentul punct al Regulamentului se prevede ca inspectorul de munca, din momentul obtinerii dispozitiei de la Inspectoratul de Stat al Muncii cu privire la efectu- area cercetérii, este obligat, in termen de cel mult 30 de zile, s& finalizeze cercetarile, s& intocmeasca documentele corespunzatoare si sd prezinte dosarul de cercetare Inspec- toratului de Stat al Muncii 2. In situatia in care este nevoie s4 se efectueze expertizé tehnica sau in alte situati, inspectorul de munca trebuie s& solicite, in scris, Inspectoratul de Stat al Muncii permisiu- nea de a prelungi termenul de cercetare. 3. Daca la cercetare participa reprezentanti ai organelor ierarhic superioare, autoritatilor administratiei publice, Casei Nationale de Asigurari Sociale, organului sindical, organului de supraveghere tehnica, procesul-verbal de cercetare a accidentului este semnat si de reprezentantii acestor organe. Finalizarea cercetarii accidentelor 30. Cercetarea accidentelor se va finaliza cu intocmirea dosarului de cercetare care va cuprinde: a) procesul-verbal de cercetare a accidentului de munca (in cazul accidentelor colective, procesul-verbal se va intocmi pentru fiecare accidentat) b) procesul-verbal de cercetare a accidentului in afara muncii; c) opiniile participantilor la cercetarea accidentului (dupa caz); d) declaratiile accidentatilor (daca va fi posibil); e) declaratiile persoanelor care au obligatia si asigure masurile de prote muncii la locul de munca unde s-a produs accidentul; f) declaratiile martorilor oculari; g) fotografii si scheme ale locului unde s-a produs accidentul; h) alte acte si documente necesare pentru clarificarea circumstantelor si cauzelor ce au condus la producerea accidentului; i) incheierea expertizei tehnice (daca este necesara); }) certificatul medical cu privire la caracterul vatamarii violente a organismului accidentatul k) concluzia din raportul de expertiza medico-legala asupra cauzelor decesului accidentatului (in cazul accidentelor mortale). Toate materialele din dosar vor fi paginate si gnuruite. Persoanele care efectueaza cercetarea accidentului (inspectorul de munca sau comi- sia, desemnaté de conducatorul intreprinderii) intocmeste dosarul de cercetare, care trebuie s& contina lista documentelor necesare, prezentata la punctul comentat al Regu- lamentului. Toate documentele, inclusiv gi procesul-verbal de cercetare a accidentului, trebuie sa fie numerotate gi gnuruite in modul stabilit. In cazul in care dosarul este expe- diat altor organe, el trebuie sé fie inregistrat cu indicarea datei de expediere a documen- telor. 31. Inspectorul de munca va expedia, in termen de cel mult 3 zile de la data semnérii procesului-verbal de cercetare, cite un exemplar al dosarului de cercetare al accidentului: Inspectoratului de Stat al Muncii, organului de politie, inspectiei teritoriale de munca, unitatii respective, dupa caz, organelor si institutiilor reprezentantii cdrora au participat la cercetare. Originalul dosarului de cercetare a accidentului se expediaza unitatii iar, dupa caz, autoritatii administratiei publice locale care inregistreaza si tine evidenta accidentelor produse la angajatori - per- soane fizice. Daca Inspectoratul de Stat al Muncii va constata ca la cercetarea accidentului au fost comise erori sau au aparut noi circumstante ale producerii accidentului, inspectorul general de stat al muncii este in drept s4 dispund o cercetare noua sau suplimentara a accidentului in cauza. 1. In situatia in care accidentul urmat de pierderea temporara a capacitatii de munca este cercetat de comisia intreprinderii, dosarul de cercetare, ca regula, se Intocmeste intr- un singur exemplar care se pastreaza la intreprindere. 2. Daca accidentul este cercetat de catre inspectorul de munca, acesta expediaza, in termen de 3 zile dupa semnarea procesului-verbal de cercetare, cite un exemplar al dosarului de cercetare la Inspectoratul de Stat al Muncii, organului de politie, intreprinderil la care s-a produs accidentul (sau al c&rei angajat este accidentatul) si, numai dupa caz - reprezentantilor care au participat la cercetarea accidentului. 3. Este necesar de mentionat, c originalul (primul exemplar) dosarului de cercetare a accidentului, inspectorul de munca il expediaza intreprinderii, iar in situatia accidentului produs la angajatori - persoane fizice - autoritatii administratiei publice locale, unde a fost intocmit contractul intre angajatorul - persoana fizica si salariatii (echipa) care executé lucrarile, IV. inregistrarea si evidenta accidentelor 32. Accidentele se inregistreaza si se tin in evidenta de catre unitati, ale caror salariati sint sau au fost accidentatii, iar cele produse la angajator - persoana fizica se inregistreaza gi se tin in evidenta de catre autoritatea administratiei publice lo- cale (primarie) pe teritoriul careia este inregistrat contractul individual de munca. 1. Accidentul de munca se inregistreaza de intreprinderea la care este (a fost) anga- jat accidentatul. Accidentele produse la intreprindere se consemneaza intr-un registru separat. Datele cumulate pentru o anumita perioada permit s se fac& concluzii privind starea accidentelor de munca si respectarea la intreprindere a cerintelor si regulilor de securitate a muncii. 2. Accidentele suferite de persoanele care presteaz4 munci la angajatori - persoane fizice, se inregistreaza si se tin in evidenta de catre Primaria pe teritoriul cdreia s-a inche- iat contractul de munca intre salariati si angajatorul - persoané fizica. 33. Accidentele suferite de elevi gi studenti in timpul prestarii muncii sau in cadrul practicii profesionale la unitati se inregistreaza de unitate. 1. Stabilind norme generale de tinere in evident a accidentelor la locul de munca al accidentafilor, Regulamentul prevede un sir de exceptii. Asa dar, accidentul, suferit de elevi sau studenti in timpul desfagurarii practicii profesionale sub conducerea personalului tehnic al intreprinderii, se fine in evidenta de catre administratia intreprinderii la care s-a produs accidentul. 2. Institutiile de invatamint sint obligate sé find in evidenta accidentele suferite de elevii, care efectueaza practica profesionala in sectoarele repartizate de intreprindere sub conducerea personalului tehnic al institutiei de invatamint (care au trecut instruirea si verificarea cunostintelor in domeniul securitatii muncii in modul stabil). Prin sector repartizat se intelege incdperea de productie sau o parte a acesteia, repartizata integral reprezentantului institutiei de invatamint, care conduce practica. Repr- ezentantul institutiei de invatamint organizeaza instruirea si procesul de productie, precum si poarta réspundere pentru indeplinirea sarcinilor de munca in conditii de securitate. Daca intreprinderea nu dispune de posibilitatea de a repartiza un sector special si ele- vii sint repartizati pe locurile de munca ale intregului atelier, atunci practica profesionala a elevilor se efectueazé numai sub conducerea personalului tehnic al intreprinderii. Este important pentru conducerea intreprinderii si a institutiei de invatémint sa stipuleze in contractul incheiat modul de efectuare a instruirii si respectarea cu strictete a acestuia a muncii. 3. Accidentul suferit de elevii, studentii repartizati temporar sa presteze munci la intre- prinderi, inclusiv la intreprinderi agricole, se tin in evidenta de intreprinderea, la care s-a produs accidentul, deoarece, in momentul producerii accidentului elevii si studentii, care indeplinesc sarcini de munca, se afla in relatii de munc& cu intreprinderea la care au fost repartizati. 4. in cazul producerii unor evenimente neprevazute de prezentul Regulament, la capi- tolul inregistrarii si tinerii evidentei accidentelor, Inspectoratul de Stat al Muncii poate desemna intreprinderea care este obligata sa inregistreze si s4 tind in evidenta acciden- tul. 34, Accidentele de munca se inregistreaza si se tin in evidenta separat de ac- cidentele in afara muncii 4. Accidentele de munca inregistrate de intreprindere se trec in Registrul de evidenta a accidentelor de munca. 2. Accidentele in afara muncii prevazute la pct. 4 al Regulamentului se tin in evidenta separat de accidentele de munca. 35. Dosarele de cercetare a accidentelor se tin in evidenta si se pastreaza la unitate (primarie) timp de 50 de ani, iar la organele interesate - in functie de necesi- tate. in cazul lichidarii unitatii (primariei) sau neasigurarii integritatii documentelor, dosarele de cercetare a accidentelor se vor transmite spre pastrare arhivei de stat. Dosarul de cercetare a accidentului se pastreaza timp de 50 de ani la intreprinderea care tine in evident accidentul. Dosarul de cercetare a accidentului, expediat altor organe, se pastreaza pind la expirarea necesitatii si realizarii tuturor masurilor prevazute pentru inléturarea cauzelor producerii accidentului si prevenirea altor evenimente similare in caz de lichidare a intreprinderii, precum gi in alte cazuri prevazute de legislatia in vigoare, dosarele de cercetare a accidentelor se predau spre pastrare arhivelor de stat. 36. Unitatile (primariile) vor raporta anual organelor de statistica, in modul sta- bilit, despre situatia statisticd a accidentelor de munca inregistrate in perioada de referinta. 1. Prezentul Regulament acordé o atentie deosebita nu numai cercetarii accidentelor, dar si raportarii accidentelor si analizei cauzelor producerii acestora. in baza indicilor accidentelor produse, ce decurg din rapoarte si analiza acestora, se poate evalua starea securitatii muncii la intreprindere. In acest sens, intreprinderea este obligata s& transmit anual organelor de statistic un raport privind situatia statistic’ a accidentelor inregistrate in perioada de referint. 2. Administratia intreprinderii trebuie sA facd anumite concluzii in baza raportului privind situatia statistic a accidentelor in perioada de referinta. in baza rapoartelor ce pot evidentia indicii accidentelor, care se calculeaza cu ajutorul formulei - numérul accidentatilor la 1000 de salariati, sau indice de frecventa (|,) |, numarul accidentatilor x 1000 numérul mediu scriptic al salariatilor ~numarul de zile de incapacitate de muncé la un accidentat sau indice de gravitate (I,) |, .numarul de zile de incapacitate de muncd numérul de accidentati 3. In baza acestor si a altor indici se poate evalua dinamismul accidentelor la intreprin- dere, iar in plan comparativ, cu nivelul accidentelor la alte intreprinderi. Analiza accident- elor si elaborarea in baza rezultatelor acesteia a propunerilor de ameliorare a organi activitatii in domeniul securitatii muncii, constituie sarcina principalé a administratiei treprinderii. V. Dispozitii finale 37. La cererea accidentatului sau a persoanei care reprezinta interesele familiei acestuia si a organelor interesate, angajatorul sau Inspectoratul de Stat al Muncii va expedia, in termen de cel mult 3 zile din data adresarii, copia autentificata a pro- cesului-verbal de cercetare a accidentului de munca sau copia procesului-verbal de cercetare a accidentului in afara muncii. 1. La cererea accidentatului sau a persoanelor care reprezinta interesele acestuia, administratia intreprinderii este obligata s& elibereze o copie autentificata a procesului- verbal privind accidentul. Aceleasi cerinte trebuie sa le indeplineasca si Inspectoratul de Stat al Muncii. Termenul de eliberare a acestui document este de cel mult 3 zile. 2. Accidentatul are mai putin nevoie de obtinerea unei copii de pe procesul-verbal nemijlocit dupa producerea accidentului. De obicei, copia este necesara la constatarea invaliditatii, la stabilirea pensiei de invaliditate, pentru inaintarea cererii de reparare a prejudiciului sau obtinerii indemnizatiei unice in cazul pierderii partiale a capacitatii de munca sau a decesului salariatului, ca fiind urmare a accidentului de munca suportat. In situatia in care accidentatul are nevoie de a obtine nu numai o copie, dar citeva copii autentifice de pe procesul-verbal privind accidentul, administratia intreprinderii sau Inspectoratul de Stat al Muncii sint obligati sd le elibereze. De asemenea, accidentatul sau persoanele care reprezinta interesele familiei acestuia au dreptul s4 cearé copia de pe procesul-verbal fara a se respecta anumite termene-limi un astfel de document. pentru dreptul de a obtine 38. in cazul in care unitatea refuza intocmirea procesului-verbal de cercetare a accidentului de munca sau procesului-verbal de cercetare a accidentului in afara muncii, precum gi in cazul in care accidentatul sau persoana care fi reprezinta in- teresele nu este de acord cu continutul procesului-verbal, litigiul va fi solutionat in conformitate cu legislatia referitoare la solutionarea litigiilor individuale de munca. Conform legislatiei muncii, se considera litigii individuale de munca disensiunile apérute intre salariat si angajat. Cererea de solutionare a litigiului individual de munca se depune in instanta de judecata. In situatia in care administratia intreprinderii refuza intocmirea procesului-verbal de cercetare a accidentului de munca sau in situatia in care accidentatul (reprezentantul) nu este de acord cu continutul procesului-verbal intocmit de intreprindere, persoanele in cauza au dreptul s& se adreseze in instana de judecata. 39. Responsabilitatea pentru comunicarea, cercetarea, raportarea, evidenta corect si oportuna a accidentelor produse in munca, pentru intocmirea proces- elor-verbale si pentru realizarea masurilor de lichidare a cauzelor accidentelor de muneé o poarta conducatorul unitati Conform prevederilor legislatiei muncii, cercetarea accidentelor de muncd se efectueaza in scopul constatérii imprejurarilor si cauzelor producerii acestora, precum sia stabilirii masurilor pentru prevenirea altor evenimente similare. Comunicarea, cerc- etarea, inregistrarea si evidenta accidentelor de munca se efectueazé in modul stabilit de Guvern. Responsabilitatea pentru corectitudinea si oportunitatea cercetarii accidentelor de munca o poarta conducatorul intreprinderii. Conducatorul este responsabil de starea securitatii muncii la intreprindere, parte integranté a careia este cercetarea accidentelor de munca, {inerea evidentei acestora gi realizarea masurilor de prevenire a altor acci- dente similare. 40. Controlul asupra comunicarii, cercetarii, raportarii si evidentei accidentelor produse in munca, precum si asupra realizarii masurilor de lichidare a cauzelor ac- cidentelor de munca il exercita inspectiile teritoriale de munca. Directia principala a politicii de stat in domeniul securitatii si sAnatatii muncii este asigurarea prioritatii mentinerii vietii si sAnatatii salariatului, supravegherea si controlul de stat asupra respectarii prevederilor actelor normative in domeniul securitatii muncii De aceea, crearea conditilor de securitate a muncii la intreprindere constituie o sarcina important de stat. Cauzele producerii accidentelor indic& asupra neajunsurilor in organizarea acestei activitati. Identificarea si lichidarea acestor neajunsuri in scopul neadmiterii repetarii accidentelor au o mare importanta nu numai pentru intreprinderea in cauza, dar si pentru intreaga ramura. In conformitate cu legislatia muncii, Inspectoratul de Stat al Muncii este organul central care exercité controlul de stat asupra respectarii prevederilor actelor legislative si normative in domeniul muncii. in conditille prezentu- lui Regulament, controlul asupra corectitudinii $i oportunitatii cercetarii accidentelor de munca se efectueaza de catre inspectorii inspectillor teritoriale de munca, subordonate Inspectoratului de Stat al Muncii, 41. Cheltuielile aferente cercetarii accidentelor, efectuarii expertizelor, perfectarii si expedierii dosarelor cercetarii le suporta angajatorul al carui salariat este sau a fost accidentatul. La cererea persoanelor desemnate sa efectueze cercetarea accidentelor, administratia intreprinderii este obligaté sé acorde mijloace de transport si de comunicare necesare pentru efectuarea cercetérii, s4 asigure tiparirea, multiplicarea unui numar necesar de materiale de cercetare, sé fotografieze locul producerii accidentului, sa efectueze calcule tehnice, incercari de laborator, investigatii, sd realizeze expertize si alte lucrati. Toate acestea si alte cheltuieli aferente cercetarii accidentelor, perfectarii si expedierii dosarelor de cercetare le suporta intreprinderea, al carei angajat este accidentatul. accident- 42. Persoanele culpabile de impiedicarea sau tergiversarea cerceta elor poarta raspundere in conformitate cu legislatia in vigoare. 1. Legislatia muncii prevede cA, in procesul exercitarii drepturilor si obligasiilor sale, inspectorul de munca este reprezentantul plenipotentiar al statului si se supune numai legii. Nu se admite implicarea in activitatea inspectorilor de munca in scopul constringerii acestora de a-si exercita in mod necorespunzator imputernicirile. 2. Persoanele, care creeaza impedimente in desfasurarea activitatii inspectorului de munca, care nu indeplinesc masurile obligatorii recomandate de inspectorul de mune, care ameninta cu violenta sau cu aplicarea actelor de violenta, poart raspundere in con- formitate cu legislatia. 3. Angajatorul este obligat s prezinte inspectorului de munca documentele si informatie solicitate pentru exercitarea controalelor, s4 asigure realizarea masurilor re- comandate de inspectorul de munca in rezultatul cercetérii accidentului de munca. 4. La rindul sau, inspectorul de munca este obligat s4 respecte prevederile legislatiei in vigoare privind nedivulgarea informatiilor ce constituie tain de stat sau comercial, de care a luat cunostinta in timpul exercitarii imputernicirilor sale.