Sunteți pe pagina 1din 44

CALCULAIA COSTURILOR LA S.C. "LIMER" S.R.L.

1.1. FACTORII ORGANIZRII CALCULAIEI COSTURILOR


Organizarea contabilitatii de gestiune este n strnsa dependenta de o serie de factori, cum
sunt: precizarea organelor care exercita lucrarile contabilitatii de gestiune, tipologia calculatiilor
costurilor de productie, specificul procesului tehnologic, tipul si organizarea productiei, marimea
ntreprinderii, structura de productie, etc.
Organizarea calculatiei costurilor la S.C. LIMER S.R.L. are n vedere n primul rnd
obiectul de activitate, care se poate delimita n trei activitati: de productie langoserie, prestari
servicii n constructie si prestari n turism. Se va determina costul fiecarei activitati, urmarinduse modul n care fiecare activitate participa la realizarea profitului din exploatare.
Structura organizatorica a firmei este reprezentata prin structura functionala, adica:
serviciul de productie, turism, serviciul comercial, financiar-contabil si personal. n cadrul
serviciului de productie se calculeaza costul produsului care este langosul. Activitatea de turism
presupune calcularea costului serviciului prestat de unitate.
Prestarea de servicii n constructii impune calcularea costului prestatiei cu munca vie.
Costurile celorlalte servicii (comercial, financiar- contabil) se va repartiza asupra costului
perioadei afectnd direct contul de rezultate.
Caracterul procesului de productie are, de asemenea, implicatii asupra calculatiei
costurilor. Productia de langosi are caracter continuu, de aceea costul pe unitatea de produs se
calculeaza la finele perioadei de productie.
Prestatiile n turism au caracter sezonier, costul calculndu-se numai n perioada de
activitate
n ceea ce priveste tipul de productie, acesta implica utilizarea unei anumite metode de
calculatie, influentnd purtatorii de costuri. Activitatea de productie- langoserie este o productie
de masa, adica se fabrica un anumit produs (langosi) pe perioade lungi si n cantitati mari cu
aceleasi retete, tehnologii si utilaje. Daca se urmareste procesul tehnologic al productiei de
langosi se pot identifica stadii succesive de prelucrare, de aceea se poate aplica pentru calcularea
costului produsului metoda de calculatie pe faze. Aceasta urmareste determinarea costului pe
fiecare faza a procesului tehnologic si apoi pe produsul finit.
Pentru calcularea costului serviciului prestat cu munca vie si a prestatiilor n turism se
poate aplica metoda globala care calculeaza costul unui singur produs sau serviciu ntr-o
perioada de gestiune.

1.2. ORGANIZAREA DETERMINRII COSTURILOR DE PRODUCIE

Daca modul de organizare a contabilitatii de gestiune este lasata la latitudinea fiecarei


unitati patrimoniale, n functie de specificul si nevoile acesteia nu nseamna ca aceste unitati
patrimoniale pot opta n cele mai multe cazuri, la neorganizarea acesteia.
Din moment ce avem productie, lucrari sau servicii care necesita calculatii de costuri,
acestea trebuie efectuate neaparat n cadrul contabilitatii normalizate (Dumitru Ctu, 1999).
Orice cheltuiala devine cost n cazul n care este asociata urmatoarelor elemente: resursa
consumata, perioada de timp, loc de consum, activitate si produs sau serviciu. n acest scop,
cheltuielile trebuie sa fie supuse unui proces de evaluare, masurare, clasificare, calcul si
ventilare. Aceste proces de selectare si agregare este denumit calculatia costurilor.
Obiectul calculatiei costurilor l formeaza ventilarea cheltuielilor de exploatare.
n regulamentul privind aplicarea Legii contabilitatii se aprecieaza ca prin componenta sa
costul de productie este format din cheltuielile directe plus cheltuielile indirecte de productie
repartizate rational asupra produselor fabricate, lucrarilor executate si serviciilor prestate.
Trebuie facuta distinctie ntre costul produsului si costul perioadei. Costul produsului
reprezinta costul atasat unui obiect stocabil si care va servi la evaluarea stocurilor. n schimb,
costul perioadei este costul ales si recunoscut de contul de rezultate n perioada de referinta fara a
fi atasat unui cont de stocuri.
Respectnd riguros distinctia de mai sus n delimitarea cheltuielilor, normal este ca toate
cheltuielile generale de administratie si cheltuielile de desfacere sa fie considerate cheltuieli ale
perioadei.
Calcularea corecta a costurilor de productie necesita organizarea corespunzatoarea a
colectarii si calculatiei costurilor.
Scopul organizarii calculatiei costurilor este colectarea costurilor ncorporabile de
productie si calculatia costului ntregii productii si pe unitate de produs.
n domeniul colectarii costurilor ncorporabile este necesara definirea purtatorilor de cost,
identificarea unitatii de calculatie, alegerea metodei analitice de calculatie a costurilor n functie
de specificul unitatii. Pentru aceasta vom analiza separat cele trei activitati pe care le desfasoara
unitatea.
n cadrul activitatii de productie- langoserie purtatorul de cost l reprezinta produsul,
respectiv langosul. Unitatea de calculatie corespunde unitatii de masura prin care se exprima
productia pentru care se calculeaza costul. n cazul langosului unitatea de calculatie se exprima
n unitati fizice, respectiv bucati.
Urmarind procesul tehnologic a productiei de langosi se pot identifica urmatoarele trei
faze:

1) faza de framntare: se prepara maiaua din drojdie, faina, sare, putin zahar si apa
calduta si se lasa la dospit. Se adauga ntr-un vas faina cu apa calda care peste care se toarna
maiaua. Se framnta aluatul dupa care se lasa la odihna 5 minute.
2) faza de modelare: aluatul dospit se taie bucati si se cntareste bucata cu bucata. Se
virguie n forma rotunda (modelare), se aseaza pe masa si se lasa 2-3 minute.
3) faza de prajire: aluatul se prajeste n uleiul ncins si se distribuie la clienti.
Parcurgerea celor trei faze poate fi reprezentat schematic potrivit figurii nr. 1.
Prestarile n constructii presupune servicii prestate cu munca vie. Purtatorul de cost l
reprezinta serviciul prestat, care se masoara n ore prestate pe muncitor.
n activitatea de turism purtatorul de cost este, de asemenea, serviciul prestat de
unitate.
Pentru calcularea costurilor de productie pe luna decembrie 2001, cheltuielile, dupa
natura lor, nregistrate n contabilitatea generala, pot fi grupate pe cele trei activitati pe baza
documentelor primare care au stat la baza nregistrarilor n contabilitatea financiara. Pe baza
analizei cheltuielilor de exploatare n capitolul precedent, repartizarea costurilor ncorporabile pe
cele trei activitati se poate prezenta sub forma unui tablou de conversie a cheltuielilor conform
tabelului 4.1. :
Tabelul 1.1.
Tablou de conversie a cheltuielilor ncorporabile
Activitatea
de productie

Prestari
servicii n
constructii

Prestari n
turism

TOTAL

Destinatie
economica
Continut
economic
600

36.704.968

36.704.968

60120

1.099.831

145.941

1.245.772

6018

1.285.373

1.285.373

6020

600.000

186.500

186.500

973.000

6040

352.489

73.861

73.861

500.211

605

995.191

685.068

685.068

2.365.327

6120

3.214.246

3.214.246

6130

2.040.000

2.040.000

400.000

400.000

400.000

1.200.000

6260

13.800.000

40.594.702

48.307.695

102.702.397

6270

11.292

142.930

154.222

6271

776.921

776.921

6280

366.303

7.409.224

7.775.527

635

351.200

749.190

2.002.768

3.103.158

641

1.517.000

12.455.363

6.717.000

20.689.363

6451

353.916

2.905.836

1.567.076

4.826.828

6452

75.850

622.771

335.850

1.034.471

6458

134.190

983.873

498.190

1.616.253

6811

233.277

211.117

211.118

655.512

621

TOTAL

61.128.823

63.051.505

68.683.221

192.863.549

Pentru fiecare activitate n vederea calcularii costului de productie se va urmari


regruparea costurilor ncorporabile preluate din contabilitatea financiara pe urmatoarele
categorii de cheltuieli:
1)

cheltuieli directe (materii prime si materiale directe, remuneratii directe, contributia


privind asigurarile sociale si protectia sociala si alte cheltuieli directe);

2)

cheltuieli indirecte de productie (cheltuieli comune ale sectiei);

3)

cheltuieli de desfacere

4)

cheltuieli gen de administratie


Cheltuielile directe plus cheltuielile indirecte de productie, repartizate rational

asupra produselor fabricate, serviciilor prestate, formeaza costul de productie al acestora.


Cheltuielile generale de administratie si cheltuielile de desfacere sunt n general excluse
din costul de productie.
n cazul serviciilor prestate n constructii si turism cheltuielile gen de administratie vor fi
repartizate asupra costului perioadei afectnd direct contul de rezultate.
Daca la costul de productie se adauga cheltuielile generale de administratie si cheltuieli
de desfacere se obtine costul complet al acestora.

1.3. LUCRRILE DE CALCULAIE A COSTULUI


Determinarea costului, produselor, al serviciilor prestate constituie un proces ce se
desfasoara n etape succesive (Constanta Iacob, 1998):
a) Preluarea din contabilitatea financiara a cheltuielilor ncorporabile, scop n care este
necesar sa se elaboreze un tablou de conversie a cheltuielilor ncorporabile pentru a se
asigura controlul asupra operatiilor nregistrate. Urmeaza regruparea si reclasarea acestor
cheltuieli n costuri directe (pe purtatori de costuri) si indirecte (pe locuri de cheltuieli, iar n
cadrul acestora dupa natura cheltuielilor).
b) nregistrarea, urmarirea si controlul productiei fabricate n cursul perioadei de gestiune

(luna), evaluata la pretul de nregistrare care poate fi: costul standard sau pretul cu ridicata al
ntreprinderii.
c) nregistrarea, urmarirea si controlul productiei aflate n curs de executie la finele lunii,
evaluate la costul efectiv al acesteia.
d) nregistrarea, urmarirea si controlul abaterilor dintre costurile efective si preturile de
nregistrare aferente productiei fabricate.
e) Transferarea catre contabilitatea financiara a productiei obtinute la costul efectiv al
acesteia si a diferentelor de pret aferente, ceea ce schematic se poate prezenta conform
figurii 2.
Figura nr. 1. Schema transferului de cheltuieli si al productiei ntre cele doua
componente ale sistemului contabil.
preluare cheltuieli

decontarea productiei
Etapele de calculatie a costului

I. Delimitarea cheltuielilor ncorporabile pe purtatori de costuri si pe sectoare de activitate


n concordanta cu structura organizatorica a firmei se stabilesc urmatoarele sectoare
pentru calculatia costurilor:
-

sectii de baza:

pentru activitatea de productie:


-framntare 923.1 "Cheltuielile indirecte de productie aferente sectorului framntare",

-modelare

923.2 "Cheltuielile indirecte de productie aferente activitatii modelare"

-prajire

923.3 "Cheltuieli indirecte de productie aferente activitatii de prajire"

pentru activitatea de prestari servicii n constructii si turism, sectia de baza o reprezinta

sediul n care se desfasoara turism, sectia de baza o reprezinta sediul n care se desfasoara
activitatea de baza:
923 "Cheltuielile indirecte aferente activitatii de prestari n constructii"
923 "Cheltuieli indirecte aferente activitatii de prestari n turism"
-

sector administrativ: sector administratie generala 924"Cheltuieli generale de

administratie"
n cadrul activitatii de productie n cadrul contului 921 "Cheltuielile activitatii de baza" se
vor deschide analitice potrivit celor trei faze astfel:
921.1 "Cheltuielile activitatii de framntare"
921.2 "Cheltuielile activitatii de modelare"
921.3 "Cheltuielile activitatii de prajire"
Pe baza datelor nregistrate n contabilitatea financiara n luna decembrie 2001
cheltuielile ncorporabile pot fi delimitate conform tabelului 4.2.
a)

Delimitarea cheltuielilor pe purtatori si sectoare aferente activitatii de productielangoserie


Tabelul 1.2.

Tabloul de conversie a cheltuielilor ncorporabile n costul produsului

Dest.
Econ.

921
921.1

924

923

921.2 921.3

923.1/Sfr

923.2/
Smo

Cont.

TOTAL

923.3/ Spr

Econ.
600

7.462.35
9

29.242.60
9

36.704.96
8

60120

1.099.831

1.099.831

6018

1.285.373

1.285.373

6020

120.000

402.000

78.000

600.000

6040

92.876

92.876

92.876

352.489

605

331.730

331.730

331.731

995.191

6120

1.071.41
6

1.071.41
5

1.071.41
5

3.214.246

621

400.000

400.000

6260

13.800.00

13.800.00

6270

11.292

11.292

635

351.200

351.200

641

1.517.000

1.517.000

6451

353.916

353.916

6452

75.850

75.850

6458

134.190

134.190

6811

22.160

211.117

233.190

7.462.35
9

30.527.98
2

1.616.02
2

1.898.02
1

1.596.18
2

18.028.25
7

61.128.82
3

TOTAL

n luna decembrie s-au nregistrat urmatoarele consumuri de materii prime conform


tabelului 4.3.:
Tabelul 1.3.
Consum de materii prime
Nr. crt.

Denumire

UM

Cantitatea eliberata

Valoare

1.

cascaval

kg

107,87

8.242.180

2.

telemea

kg

129,01

5.418.420

3.

smntna

kg

82,24

2.960.640

4.

ciocolata

kg

65

2.145.000

5.

ulei

kg

385

7.691.078

6.

Sos pizza

kg

43,85

1.049.044

7.

ketchup

kg

45,5

782.705

8.

gem

kg

42,437

783.142

9.

marar

kg

55

110.000

10.

usturoi

kg

1,51

60.400

11.

sare

kg

41,2

181.975

12.

zahar

kg

19,4

199.998

13.

faina

kg

1307

6.535.000

14.

drojdie

kg

19,35

545.386

TOTAL

36.704.968

Potrivit procesului tehnologic n faza de framntare se include urmatoarele materii


prime: faina, sare, zahar, drojdie. Conform bonului de consum din luna decembrie aceasta se
ridica la o valoare totala de 7.462.359 lei. Faza de modelare nu presupune un consum de materii
prime, iar ultima faza, cea de prajire presupune consumul urmaroarelor materii prime: ulei,

cascaval, telemea, smntna, ciocolata, sos pizza, ketchup, gem, marar, usturoi n valoare totala
de 29.242.609 lei.
Tabelul 1.4.
Consum de alte materiale a lunii decembrie 2001
Denumire

Nr. crt.

UM

Cantitate
eliberata

Valoare

1.

plase

Buc.

2240

407.680

2.

servetele

Buc.

18.450

568.253

3.

hrtie

Kg

39,68

309.440

TOTAL

1.285.373

Aceste consumuri de alte materiale sunt repartizate asupra ultimei faze.


Cheltuielile cu obiectele de inventar sunt n suma totala de 600.000 lei n care se
include uzura cntarului n valoare de 402.000 lei, uzura vaselor n care se framnta aluatul n
valoare de 120.000 lei si uzura ustensilelor folosite n ultima faza n valoare de 78.000 lei.
Materialele nestocate formate din pur, saci de gunoi, sacose se folosesc n
sectoarele de baza, conform facturii Metro valoarea lor totala a fost de 278.628 lei . Celelalte
materiale nestocate (hrtie xerox, rola, fax, folie doc, dischete) sunt utilizate de administratia
generala n valoare de 73.861 lei ( partea ce revine activitatii de productie din totalul facturilor).
Suma de 278.628 lei ce revine sectoarelor de baza se va repartiza n mod egal pe cele trei sectii.
Conform facturii Calorconsumul de apa n langoserie a fost de 781.495 lei si
conform facturii Conel ,consumul de energie electrica a fost de 126 kwh x 1696 lei/kwh=
213.696 lei. Suma totala de 995.191 lei nscris n contul 605 "Cheltuielile privind energia si apa"
se va repartiza n mod egal pe cele trei sectoare de baza.

Chiria platita le Universitatea Politehnica Timisoara pentru spatiul de productie n


valoare totala de 3.214.246 lei se va repartiza n mod egal pe cele trei sectoare de baza.
Cheltuielile cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate n suma totala de 351.200
lei este format din:

Fondurile speciale aferente angajatilor langoseriei n valoare de 87.228 lei;

Partea din fondurile speciale a colaboratorilor n valoare de 20.000 lei, ce se

repartizeaza la administratia generala;

Taxa de drum petnru alimentarile cu benzina de la Petrom n valoare de 243.972

lei, repartizat la administratia generala.


Cheltuiala cu amortizarea n suma totala de 233.277 lei se compune din:
amortizarea celor doua friteuze n valoare de 22.160 lei care se va repartiza asupra sectorului de
baza prajire si partea ce revine activitatea de productie din suma totala de 633.352 lei a
amortizarii mobilierului si a celor 3 calculatoare, suma care se va repartiza asupra administratiei
generale n valoare de 211.117 lei.
nregistrarile n contabilitatea de gestiune ( aferente activitatii de productie ):
%

901 "Decontari interne privind cheltuielile"

921.1 "Cheltuielile activitatii de framntare"


921.2 "Cheltuielile activitatii de modelare"
921.3 "Cheltuielile activitatii de prajire"

61.128.823
7.462.359
0
30.527.982

923.1/Sfr "Cheltuielile indirecte sectorului framntare"

1.616.022

923.2/ Smo "Cheltuielile indirecte sectorului modelare"

1.898.021

923.3/ Spr "Cheltuielile indirecte sectorului prajire"

1.596.182

924 "Cheltuielile generale de administratie"

18.028.257

b)

Delimitarea cheltuielilor pe sectoare aferente activitatii de prestari servicii n


constructii
Pentru calcularea costului se vor stabili urmatoarele sectoare:

Sectorul de baza n care si desfasoara activitatea de prestari servicii n constructii

(923 "Cheltuieli indirecte aferente activitatii de prestari n constructii)

sectorul administratiei generale (924 "Cheltuielile adminstratiei generale").


Preluarea din contabilitatea financiara a cheltuielilor ncorporabile se va face conform

tabelului 4.5..
Tabelul 1.5.
Tabloul de conversie a cheltuielilor ncorporabile n costul serviciilor
prestate n constructii
921

923

924

TOTAL

Destinatie
economica
Continut
economic
6020

186.500

186.500

6040

73.861

73.861

605

685.068

685.068

6130

2.040.000

2.040.000

621

400.000

400.000

6260

40.594.702

40.594.702

6271

776.921

776.921

6280

366.303

366.303

635

716.185

33.005

749.190

641

12.455.363

2.905.836

6451

2.905.836

2.905.836

6452

622.771

622.771

6458

955.873

28.000

983.873

6811

211.117

211.117

17.656.028

2.251.117

43.144.360

63.051.505

TOTAL

Uzura telefonului n valoare totala de 373.000 lei s-a repartiazat n mod egal pe cele

doua activitati de prestatii, astfel nct activitatii de prestari n constructii i revine o valoare a
uzurii de 186.500 lei, care se repartizeaza la administratia generala.
Cheltuielile cu materialele nestocate( hrtie xerox, rola fax, folie documente,
dischete) n valoare totala de 147. 722 au fost de asemenea repartizate n mod egal pe cele doua
activitati, prestatiilor n constructii revenindu-i suma de 73.861 lei, ce se va repartiza asupra
sectorului adminstratiei generale.
Cheltuielile cu energia si apa cuprinde factura Calor n valoare de 1.148.123 lei si
factura Conel privind consumul de energie electrica n valoare de 222.013 lei. Jumatate din
aceste doua facturi i revine activitatii de prestari constructii n valoare totala de 658.068 lei, care
se repartizeaza asupra administratiei generale.
Asigurarea muncitorilor constructori n valoare de 2.040.000 lei reprezinta costul
indirect a sectorului de baza.
Conform facturii Mobifoncheltuielile de telecomunicatii au fost n valoare de
40.594.702 lei, care se repartizeaza la administratia generala.
Cheltuielile cu comisioanele bancare pentru operatiile efectuate prin cont curent n
valuta deschis n Germania, conform extrastului de cont din Germania au fost de 776.921 lei,
care se repartizeaza la administratia generala.
n luna decembrie s-a efectuat o plata catre CCIT pentru constituirea fondului de
lichidare n valoare de 3666.303, suma care reprezinta costul administratiei generale.
Cheltuielile cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate aferente lunii decembrie
este formata din urmatoarele elemente, repartizate pe urmatoarele destinatii:

Fondurile speciale aferente muncitorilor constructori n valoare de 716.185 lei,

repartizat asupra activitatii de baza;

Partea din fondurile speciale aferente colaboratorilor n valoare de 20.000 lei, suma

care se va repartiza asupra administratiei generale;

Taxa de drum pentru alimentarea cu benzina de la Shell. Din valoarea totala a

bonurilor de casa de 26.010 lei, jumatate de 13.005 lei revine asupra activitatii de prestari n
constructii, suma care se repartizeaza la administratia generala.
Cheltuielile cu salariile se repartizeaza integral asupra activitatii de baza, cu
exceptia altor chletuieli privind asigurarea si protectia sociala care se compune din:

Restante aferente salariilor muncitorilor de constructii n valoare de 83.998 lei care se

va repartiza de asemenea asupra activitatii de baza;

Contributia unitatii la fondul de sanatate n cota de 7% aferente colaboratorilor n

suma totala de 84.000 lei, din care partea de 28.000 lei revine activitatii de prestari n constructii,
repartizat asupra administratiei generale.
Cheltuiala cu amortizarea de 211.117 lei reprezinta partea din cheltuielile cu
amortizarile totale a mobilierului si a celor trei calculatoare care revine activitatii de prestari n
constructii si care se repartizeaza la costurile indirecte de productie.
nregistrarile n contabilitatea de gestiune (aferente activitatii de prestari n constructii)
%

= 901 "Decontari interne privind cheltuielile"

921 "Cheltuieli activitatii de prestare n constructii"

63.051.505
17.656.028

923 "Cheltuieli indirecte aferente activitatii de prestare n constructii"


924 "Cheltuieli administratiei generale- constructii"
c)

2.251.117
43.144.360

Delimitarile cheltuielilor pe sectoare aferente activitatii de prestari n turism


Repartizarea cheltuielilor pe sectorul activitatii de baza, sectorul administratiei generale

se realizeaza pe aceeasi baza, ca si la activitatea de prestari servicii n constructii si se deschid


urmatoarele conturi:
923 "Cheltuieli indirecte aferente activitatii de prestari n turism"
924 "Cheltuielile administratie turism"
Preluarea din contabilitatea financiara a cheltuielilor ncorporabile se face pe baza
tabloului de conversie conform tabelului 4.6.:

Tabelul 1.6.
Tabloul de conversie a cheltuielilor ncorporabile n costul prestatiilor n turism
921

923

924

TOTAL

Destinatie
economica
Continut
economic
60120

145.941

145.941

6020

186.500

186.500

6040

73.861

73.861

605

685.068

685.068

621

400.000

400.000

6260

48.307.695

48.307.695

6270

142.930

142.930

6280

4.833.008

2.576.216

7.409.224

635

386.229

1.583.534

33.005

2.002.768

641

2.600.000

2.600.000

1.517.000

6.717.000

6451

606.580

606.580

353.916

1.567.076

6452

130.000

130.000

75.850

335.850

6458

182.000

182.000

134.190

498.190

6811

211.118

211.118

3.904.809

9.935.122

54.843.290

68.683.221

TOTAL

Administratorii de la turism, se alimenteaza cu benzina de la Shell n scopuri


administrative, de aceea costul cu combustibilul se va repartiza la administratia generala.
Uzura telefonului folosit n scop general se va repartiza de asemenea la administratia
generala.
Conform facturii Connex cheltuielile cu convorbirile telefonice au fost de 48.307.695 lei.
Pentru operatiile efectuate prin contul curent deschis la West Bank Timisoara cheltuielile
cu comisioanele conform extrasului de cont a fost de 142.930 lei, repartizate la adminstratia
generala.
Cheltuielile cu servicii pentru activitati n tara cuprinde o chitanta platita la
Universitatea Politehnica Timisoara n valoare de 2.576.216 lei si restituiri de ncasari pentru
excursii neefectuate n valoare de 4.833.008.
Cheltuielile cu alte impozite, taxe si varsamnt asimilate cuprinde:

Fondurile speciale aferente salariului colaboratorilor n valoare de 20.000 lei, repartizat la


administratia generala;

Contributia unitatii la fondul de turism n valaore de 1.583.534 lei ce reprezinta cheltuieli


generale ale sectiei;

Taxa de drum conform bonului de casa Shell n valoare de 13.005.

Conform statului de plata al administratiei turism, angajatii sunt formati din:

Administratorul activitatii de turism avnd un salar de ncadrare de 2.600.000 lei.

Asociatul firmei cu un salar de ncadrare de 2.600.000 lei, ce reprezinta cheltuieli de

interes general sectiei;

Secretara firmei a carei salar de ncadrare de 1.517.000 lei ce se va repartiza

asupra cheltuielile administratiei generale.


n cadrul cheltuielilor privind fondul de asigurare sociala de sanatate n procent de 7%
repartizat la administratia generala ce cuprinde, pe lnga cota de 7% aferenta salariului
secretarei 106.190 lei si cota parte din contributia colaboratorului n valoare de 28.000 lei.
Cota parte din amortizarea mobilierului si a celor trei calculatoare n valoare de 211.118
lei, se va repartiza la administratia generala.
nregistrarea n contabilitatea de gestiune (aferente activitatii de prestari n turism):
%

901 "Decontari interne privind cheltuielile"

68.683.221

921 "Cheltuielile activitatii de prestari n turism"

3.904.809

923 "Cheltuieli indirecte activitatii de pestari turism"

9.935.122

924 "Cheltuielile administratiei turism"

54.843.290

II. Repartizarea costurilor indirecte de productie


a) aferente activitatii de productie- langoserie
Costurile sectorului framntare n suma totala de 1.616.022 lei vor fi repartizate n totalitate
asupra activitatii de framntare.
Costurile sectorului modelare n valoare de 1.898.021 lei se repartizeaza asupra
activitatii de modelare, iar costurile sectorului prajire n suma de 1.596.182 lei asupra activitatii
de prajire. nregistrarile n contabilitatea de gestiune vor fi urmatoarele:
921.1"Cheltuielile activitatii
de framntare"
921.2"Cheltuieli activitatii

= 923.1/ Sfr "Cheltuieli indirecte aferente

1.616.022

sectorului framntare"
= 923.2/ Smo Cheltuieli indirecte aferente

1.898.021

de modelare"
921.3"Cheltuieli activitatii

sectorului modelare"
= 923.3/ Spr "Cheltuielile indirecte aferente

de prajire"

1.596.182

sectorului prajire"

b) aferente activitatii de prestari servicii n constructii


Costurile indirecte aferente activitatii de pestari servicii n constructii n suma de
2.251.117 lei vor fi repartizate integral asupra activitatii de baza. n contabilitatea de
gestiune se va opera umratoarea nregistrare:
921 "Cheltuielile activitatii

= 923 "Cheltuieli indirecte aferente activitatii

de prestari n constructii"

2.251.117

de prajire"

Costurile directe plus costurile indirecte repartizate rational asupra serviciilor prestate
formeaza costul de productie n suma de 19.907.145 lei.
n urma acestor nregistrarilor se obtine costul de productie, format din costuri directe
plus costuri indirecte de productie al fiecarui sector de productie, astfel: costul de productie:

al sectorului framntare este n suma de 9.078.381 lei;

al sectorului modelare n suma de1.898.021 lei;

al sectorului prajire n suma de 32.124.164 lei.

c) aferente activitatii de prestari n turism


Costurile indirecte aferente activitatii de prestari n turism n suma de 9.935.122 lei se
repartizeaza asupra activitatii de baza adaugndu-se la costurile directe, astfel nct se obtine
costul de productie a prestatiilor n valoare de 13.839.031 lei. n contabilitatea de gestiune se va
face urmatoarea nregistrare:
921 "Cheltuielile activitatii
de prestari turism"

923

"Cheltuielile indirecte

activitatii de prestari n turism"

13.839.031

III. Repartizarea costurilor administratiei generale

a) aferente activitatii de productie-langoserie

Conform noilor reglementari a Standardelor contabile internationale costurile


administratiei generale nu se preteaza a fi repartizate asupra costurilor activitatii de baza, ci
asupra contului de decontari interne privind productia obtinuta. Din aceasta cauza n cadrul
contului 902 "Decontari interne prin productia determinata" se vor deschide doua conturi
analitice de gradul I si anume:
902.1 "Decontari interne privind productia obtinuta"
902.2 "Decontari interne privind costul administratiei generale"
Astfel repartizarea costurilor administratiei generale se va nregistra n contabilitatea de
gestiune astfel:
902.2 "Decontari interne privind costul = 924 "Costurile administratiei
administratiei generale"

18.028.257

generale"

b) aferente activitatii de prestari servicii n constructii


Costurile administratiei generale n suma de 43.144.360 lei se va repartiza n contul 902
"Decontari interne privind costul administratiei generale". Neexistnd productie
pentru acest cont nu vom deschide analitic. n contabilitatea de gestiune vom nregistra:
902 " Decontari interne privind contul =

924 " Costurile administratiei generale" 43.144.360

administratiei generale"

c) aferente activitatii de prestari n turism


Costurile administratiei generale sunt n suma de 54.843.290 lei si se va repartiza astfel:

902 "Decontari interne privind contul = 924 "Costurile administratiei


administratiei generale"

54.843.290

n turism"

IV. Determinarea si nregistrarea costului efectiv aferent productiei finite activitatii de


productie- langoserie
a) nregistrarea productiei finite la cost planificat:
cantitatea fabricata (buc) = 16.153 buc
costul unitar plan (pret mediu de vnzare) = 4.167 lei/buc.
Costul total plan = 16.153 buc x 4167 lei/buc = 67.309.551 lei
931 "Costuri productiei obtinute" = 902.1 "Decontari interne privind

67.309.551

productia obtinuta"
b) determinarea si nregistrarea costului efectiv aferent productiei obtinute:
Cef= Ccomp- Qnet

Cef = cost efectiv


C comp = cost complet
Q net = productie neterminata
ntruct productia neterminata nu exista, costul efectiv este egal cu costul complet.
902.1 "Decontari interne privind =
productia obtinuta"

43.100.566

921.1 "Cheltuielile activitatii de framntare"

9.078.381

921.2 "Cheltuielile activitatii de modelare"


921.3 "Cheltuielile activitatii de prajire"
Costul unitar efectiv :

c = 43.100.566 lei = 2668 lei/buc


16.153 buc

1.898.021
32.124.164

c) determinarea si nregistrarea diferentelor de pret


Diferenta de pret =Cef- Cplan

Cef = cost efectiv


C plan = cost planificat
903 " Decontari interne privind
diferentele de pret"

902.1 "Decontari interne privind

24.208.985

productia obtinuta"

V. Justificarea cheltuielilor ncorporate n productia finita

901 "Decontari interne privind cheltuielile" =

%
931 "Costul productiei obtinute"

61.128.823
67.309.551
24.208.9855

903 "Decontari interne privind


diferentele de pret"
902.2 "Decontari interne privind

18.028.257

administratia generala"
VI. Determinarea si nregistrarea costului efectiv:
a) aferent activitatii de prestari servicii n constructii:
902 "Decontari interne privind =
costul serviciilor"

921 "Cheltuielile activitatii de

19.907.145

prestari n constructii "

Activitatea de prestari servicii n constructii se masoara n numarul total de ore lucrate de


toti salariatii pe parcursul lunii. Pentru calcularea unitatii de lucru se vor folosi datele din Statul
de plata a muncitorilor constructori, conform caruia numarul total de muncitori este de 28 din
care:
- 8 muncitori au lucrat 15 zile x 8 ore/zi

- 20 muncitori au lucrat 36 zile x 8 ore/zi


Om ore = 8 muncitori x 15 zile x 8 ore = 960 om zile ore
20 muncitori x 36 zile x 8 ore = 5.760 om zile ore
Total om ore lucrate n luna decembrie a fost de 6.720 om ore.

Costul unitar efectiv :

19.907.145 lei
c=

= 2.962 lei/om ore

6.720 om /ore
b) aferent activitatii de prestari n turism
902 "Decontari interne privind costurile

prestatiilor n turism"

921 "Cheltuieli activitati

13.839.931

de prestari n turism"

Unitatea de lucru aferenta activitatii de prestari n turism se masoara valoric, adica costul
efectiv total realizat la 1.000 lei venituri din prestatii efectuate. Pentru aceasta se va lua rulajul
lunii decembrie a contului 708 " Venituri din activitatile diverse "de 579.720.110 lei.
Costul efectiv unitar:

13.839.931
c=

* 1000 = 23,8 lei - 24 lei

579.720.110
adica pentru a obtine 1.000 lei venit s-a efectuat o cheltuiala de 24 lei.

VII. Justificarea cheltuielilor ncorporate n serviciile prestate


a)

pentru activitatea de prestari servicii n constructii:

901 "Decontari interne privind


cheltuielile"

902 "Decontari interne privind costurile


serviciilor si costurile generale de

63.051.505

administratie"
b) pentru activitatea de prestari n turism
901 "Decontari interne privind

902 "Decontari interne privind costurile

cheltuielile"

68.683.221

prestate n turism si costurile


administratiei de turism"

nregistrarea operatiilor contabile n conturi:


a) activitatea de productie langoserie:

921.1 "Cheltuieli activitati de


framntare"

921.2 "Cheltuieli activitate


de modelare"

7.462.359
CI - 1.616.022

Cprod

Cprod = 1.898.021

9.078.381
9.078.381

921.3 "Cheltuieli activitate


de prajire"

CD
C: 1.898.021

1.898.021

923.1/Sfr "Cheltuieli indirecte de


productie aferente sectorului de framntare"

CD - 30.527.982
CI - 1.596.182

1.616.022

1.616.022
Cprod

32.124.164
32.124.164

923.2/ Smo "Cheltuieli indirecte de


productie aferente sectorului de modelare"

1.898.021

1. 898.021

924"Cheltuieli generale de
administratie"

923.3/ Spr "Cheltuieli indirecte de


productie aferente sectorului de prajire

1.596.182

1.596.182

901 "Decontari interne privind


cheltuielile"

18.028.257

18.028.257

61.128.823

61.128.823

902.1 "Decontari interne privind

931 "Costul productiei obtinute

productia obtinuta"

67.309.551 Cplan

Cplan = 67.309.551

24.208.985
Cef = 43.100.566

67.309.551
Dpret

902.2 "Decontari interne privind


costul administratiei generale"

903 "Decontari interne


privind diferentele de pret"

24.208.985
18.028.257

24.208.985

18.028.257

b) activitatea de prestari servicii n constructii


921"Cheltuieli activitati de

923 "Cheltuieli indirecte aferente

prestari
n constructii"

activitate de prestari n constructii"

CD - 17.656.028
CI -

2.251.117

2.251.117

2.251.117

Cprod = 19.907.145

19.907.145

924 "Cheltuielile administratiei generale"

901"Decontari interne privind cheltuielile"

43.144.360

43.144.360

63.051.505

63.051.505

902 "Decontari interne privind costul serviciilor si

costul general de administratie"


CAG 43.144.360
Cef 19.907.145
63.051.505
63.051.505

c) activitatea de prestari n turism


921"Cheltuieli activitati de

923 "Cheltuieli indirecte

prestari n
turism"

aferente activitate de prestari n constructii"

CD - 3.904.809

9.935.122

9.935.122
CI - 9.935.122

Cprod = 13.839.931
13.839.931

924 "Cheltuielile administratiei

901"Decontari interne privind cheltuielile"

generale"

54.843.290

68.683.221
54.843.290

68.683.221

902 "Decontari interne privind costul prestarii n turism


si costul administratiei n turism"

CAG 54.843.290
Cef 13.839.931

68.683.221
68.683.221

CD = cost direct
CI = cost indirect
Cprod = costul de productie
Cplan = costul planificat
CAG = costul administratiei generale
Dpret = diferente de pret

2.4. CONECTAREA CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE CU


VENITURILE AFERENTE
Potrivit principiului conectarii cheltuielilor cu veniturile, n cadrul S.C. LIMER S.R.L.
vom conecta cheltuielile de exploatare aferente celor trei activitati - de productie langoserie, de
prestari servicii n constructii, de prestari n turism - la veniturile degajate de fiecare activitate.
Apoi vom analiza ponderea participarii fiecarei activitati la realizarea profitului. Se pot astfel
stabili trei centre de profit aferente celor trei activitati. Vorbim de centru de profit ntruct
veniturilor celor trei sectoare li se pot asocia costurile. Responsabilul gestionar raspunde pentru
costurile efectuate n cadrul fiecarui sector de activitate. Determinnd ponderea participarii
fiecarui sector de activitate la formarea rezultatului putem decide care activitate este pertinenta a
fi mentinuta si la care se poate eventual renunta. Vom analiza pentru aceasta veniturile din
contabilitatea financiara. Veniturile degajate de activitatea de productie au fost nregistrate n
contul 701 "Venituri din vnzarea productiei finite", a carui rulaj n luna decembrie a fost de
61.385.712 lei.

Veniturile aferente activitatii de prestari n constructii au fost nregistrate n contabilitatea


financiara n contul 704 "Venituri din lucrari executate si servicii prestate", a carui rulaj n luna
decembrie a fost de 1.499.711.256 lei. Din aceasta suma trebuie scazute veniturile aferente
serviciilor n curs de executie care au fost decontate n totalitate n cursul lunii decembrie
conform relatiei:
711 "Venituri din productia stocata" = 332 "Lucrari si servicii n curs

1.381.842.525

de executie"
n urma scaderii se va obtine un venit efectiv aferent lucrarilor si serviciilor prestate n
luna decembrie n valoare de 117.868.731 lei.
Veniturile activitatii de turism au fost nregistrate n contul 708 "Venituri din activitatile
diverse" cu un rulaj n luna decembrie de 579.720.110 lei.
Conectarea cheltuielilor de exploatare la venituri si ponderea fiecarui venit n total
venituri, respectiv ponderea fiecarei cheltuieli n total cheltuieli de exploatare poate fi prezentat
n tabelul 4.7. :
Tabelul 2.7.
Conectarea cheltuielilor de exploatare la veniturile aferente
activitatii generatoare de costuri
Activitatea
generatoare de
costuri

Cheltuieli

Ponderea

Venituri

Ponderea

de

cheltuielilor n
total

de

veniturilor

exploatare

n total

exploatare
cheltuieli (%)

venituri

Producti
e

61.128.823

32%

61.385.712

8%

Prestari servicii

63.051.505

33%

117.868.731

16%

constructii

Prestari turism
Total

68.683.221

35%

579.720.110

76%

192.863.549

100%

758.974.553

100%

Analiznd ponderea cheltuielilor fiecarei activitati n total cheltuieli de exploatare, se


poate observa, ca fiecare activitate detine n jur de o treime din totalul costurilor ncorporabile.
Ponderea veniturilor n total venituri de exploatare este diferit pe cele trei activitati. Astfel
activitatea de turism detine ponderea cea mai mare, o cota de 76% din total.
Celelalte doua activitati detin o pondere relativ mica n totalul veniturilor de exploatare.
Activitatea de productie detine o cota neglijabila.
Participarea fiecarei activitati la formarea rezultatului din exploatare este prezentat n
tabelul 4.8.:
Tabelul 2.8.
Participarea activitatilor generatoare de costuri la formarea rezultatului
Activitatea
generatoare de
costuri

Productie
Prestari servicii

Venituri

Cheltuieli

Rezultat

Ponderea

de

de

din

exploatare

exploatare

exploatare

activitatilor n
total rezultat
(%)

61.385.712

61.128.823

256.889

0%

117.868.731

63.051.505

54.817.226

10%

579.720.110

68.683.221

511.036.889

90%

758.974.553

192.863.549

566.111.004

100%

constructii
Prestari turism
Total

Activitatea de turism participa cu o cota de 90% la formarea rezultatului exploatarii.

Se poate observa, ca fiecare activitate a generat suficiente venituri pentru acoperirea


costurilor de exploatare, degajnd un profit din exploatare total de 566.111.004 lei
Activitatea de productie langoserie nu participa cu nici un procent la formarea profitului
total din exploatare. Desi ea degaja n mod individual un profit din exploatare de 256.889 lei. Se
pune problema mentinerii sau renuntarii la aceasta activitate. Pentru aceasta putem aplica o
metoda partiala si anume metoda direct costing evoluat (costurilor variabile ) , care ofera
informatii utile pentru aprecierea gestiunii pe centre de responsabilitate deoarece se retine pentru
calcularea costului, doar costurile variabile fie ele directe, fie indirecte, iar costurile fie sunt
considerate costuri ale perioadei, acoperite din marja.
Mai nti vom delimita costurile n variabile si fixe (directe si indirecte), pe cele trei
activitati potrivit tablourilor de conversie.
a) Pentru activitatea de productie:

Costurile variabile (CV):

cheltuieli cu materii prime

cheltuieli cu materiale de ntretinere


1.285.373

cheltuieli cu energia tehnologica

36.704.968

995.191

Total
38.985.532

Costurile fixe directe (CF):

- amortizare fripteuze

22.160

- uzura obiectelor de inventar

600.000

- cheltuieli cu materiale nestocate

352.489

- cheltuieli cu chiria spatiului productiv

3.214.246

- cheltuieli variabile ( colaboratori+angajati cu carte de munca)

2.588.184

- taxa de drum
- cheltuieli cu telecomunicatii

243.972
13.800.000

- cheltuieli cu comisionul bancar

11.292

- cheltuieli cu alte amortizari

211.117

- cheltuieli cu combustibilul

1.099.831

Total
b)

22.143.131

Pentru activitatea de prestari n constructii

Costurile variabile (CV):


- cheltuieli cu asigurarea muncitorilor

2.040.000

- cheltuieli cu salariile muncitorilor constructori


Total

17.656.028
19.696.028

Costurile fixe (CF):


- taxa de drum

13.005

- alte cheltuieli cu amortizarea

211.117

- uzura obiectului de inventar

186.500

- cheltuieli cu materiale nestocate

73.861

- cheltuieli cu energia si apa

685.068

- cheltuieli salariale colaboratori

448.000

- cheltuieli cu telecomunicatii

40.594.702

- cheltuieli cu comisioane bancare

776.921

- constituirea fondului de lichidare

366.303

Total
43.355.477

c) Pentru activitatea de prestari n turism :

Costurile variabile (CV):


- cheltuieli salariale ale administratiei turism

3.904.809

- restituiri de ncasari pentru excursii neefectuate

4.833.008

Total

8.737.817

Costurile fixe (CF):


- fond de turism

1.583.534

- taxa de drum

13.005

- cheltuieli salariale patron

3.518.580

- cheltuieli salariale administratie generala

2.500.956

- cheltuieli cu combustibilul

145.941

- cheltuieli cu uzura obiectului de inventar

186.500

- cheltuieli cu materiale nestocate

73.861

- cheltuieli cu energia si apa

685.068

- cheltuieli cu comisionul bancar

142.930

- cheltuieli cu alte amortizari

211.118

- alte servicii
Total

2.576.216
59.945.404

Repartizarea costurilor pe cele trei activitati poate fi prezentat prin tabelul 2.9.:
Tabelul .29.
Repartizarea costurilor n functie de dependenta fata de variatia
nivelului de activitate

Tip cost

Activitatea

Activitatea

Activitatea

de

de prestari

de prestari

productie

n constructii

n turism

Total

CV

38.985.532

19.696.028

8.737.817

67.419.377

CF

22243.291

43.355.477

59.945.404

125.422.012

61.128.823

63.051.505

68.683.221

192.863.549

Total

Cu scopul deciziei de a mentine sau de a abandona una dintre activitati se vor calcula
marjele intermediare: marja pe costurile variabile. Iar aceste marje sunt destinate sa acopere
costurile de structura (fixe) considerate costuri ale perioadei.
Pentru aceasta vom ntocmi tabelul 4.10.:
Tabelul 2.10.
Acoperirea costurilor din marja
Productie
Activitate

Prestari n

Prestari n

constructii

turism

Total

Indicator

Cifra de
afaceri

61.385.712

117.868.731

579.720.110

758.974.553

Costuri variabile

38.985.532

19.696.028

8.737.817

67.419.377

22.400.180

98.172.703

570.982.293

691.555.176

Marja pe costurile

variabile
Costuri fixe

22.143.291

43.355.477

59.945.404

Rezultat

125.422.012
566.111.004

Toate marjele pe costurile variabile ale activitatilor sunt pozitive si deci, toate cele trei
activitati contribuie la acoperirea costurilor fixe.
Decizia de a abandona una dintre cele trei activitati poate fi luata doar n situatia unei
marje pe costurile variabile negative deoarece se transfera efortul de a suporta costurile de
structura de catre celelalte doua activitati, obtinndu-se un rezultat diminuat.
Costul se poate reduce prin diferite metode, ncepnd cu cresterea productivitatii muncii
prin cresterea nivelului de calificare a personalului, utilizarea ct mai completa a timpului de
munca a salariatilor. n cadrul activitatii de prestari servicii n constructii, societatea ar trebui sa
evite pierderile de timp de munca att din cauze organizatorice, ct si de cauze de indisciplina,
ceea ce conduce la reducerea costurilor unitare cu munca vie.
n ceea ce priveste amortizarea, se poate renunta la achizitia elementelor de imobilizari
prin cumparare directa n favoarea achizitiei prin leasing operational, ceea ce va conduce la
transformarea costurilor fixe cu amortizarea n costuri relativ variabile cu redeventele aferente
leasingului.
De asemenea, n ceea ce priveste costurile de personal, sistemele de salarizare n regie, n
functie de timpul de munca tind sa genereze costuri fixe de personal, pe cnd sistemele de
remunerare a personalului n acord, n functie de productia realizata tind sa genereze costuri
variabile. O remunerare cel putin a personalului direct productiv, care sa aiba caracter de
cheltuiala variabila ar genera efecte benefice att asupra eficientei economice n general, ct si
asupra riscului de exploatare.

CONCLUZII sI PROPUNERI
Tema lucrarii fiind "Contabilitatea cheltuielilor de exploatare n sistemul contabil
dualist ", n cele patru capitole am urmarit delimitarea unor concepte privind dualismul contabil,
modul de nregistrare si control al cheltuielilor de exploatare n cadrul S.C. LIMER S.R.L.,
respectiv calculatia costurilor la aceeasi societate comerciala.

Astfel, n primul capitol am definit cele doua domenii : contabilitatea financiara si


contabilitatea de gestiune. Contabilitatea de gestiune furnizeaza informatii pentru
managementul firmei, iar cea financiara furnizeaza informatii care, pe lnga o utilizare interna de
catre management, este comunicata si n exteriorul organizatiei. Cele doua contabilitatii nu pot fi
separate, se completeaza reciproc. Ambele se bazeaza pe conceptul de responsabilitate si, potrivit
Ordonantei nr. 61 din 20 august 2001 privind modificare si completarea Legii contabilitatii nr.
82/1991, toate societatile comerciale cu scop lucrativ au obligatia sa organizeze si sa conduca si
contabilitatea de gestiune adaptata la specificul activitatii.
Daca modul de organizare a contabilitatii de gestiune este lasata la latitudinea fiecarei
unitati patrimoniale, aceasta nu nseamna ca aceste unitati pot opta n cele mai multe cazuri, la
neorganizarea acesteia.
Din moment ce avem productie, lucrari sau servicii care necesita calculatii de costuri,
acestea trebuie efectuate neaparat n cadrul contabilitatii normalizate.
n acest capitol am evidentiat si modalitati de abordare a cheltuielilor de exploatare.
Astfel nct, Organismul international de normalizare contabila defineste chletuielile ca
diminuari de avantaje economice, sub forma diminuarii activelor sau cresterii pasivelor.
Cheltuielile sunt recunoscute pe baza asocierii directe ntre costurile implicate si
obtinerea elementelor specifice de venit.
Capitolul doi cuprinde prezentarea generala a societatii comerciale LIMER S.R.L.
Obiectul de activitate a societatii este de prestari servicii n constructii cu munca vie, prestari
servicii n turism si productie-langoserie. n ceea ce priveste activitatea de prestari servicii n
constructii, societatea trimite n delegatie muncitorii constructori n Germania. n turism,
desfasoara o activitate de intermediar.
n capitolul trei am urmarit modul cum sunt nregistrate si controlate cheltuielile de
exploatare n cadrul societatii comerciale LIMER S.R.L. pe baza balantei de verificare din luna
decembrie anul 2001. Am urmarit cheltuielile de exploatare pe grupe de cheltuieli, nregistrarile
n contabilitatea financiara si modul n care acestea pot fi repartizate pe cele trei activitati.
Capitolul patru cuprinde calculatia costurilor la societatea comerciala LIMER S.R.L.
Pentru calcularea costurilor am urmarit factorii organizarii calculatiei. Avnd n vedere
obiectul de activitate, se va determina costul fiecarei activitati, urmarindu-se modul n care
fiecare activitate participa la realizarea rezultatului din exploatare.
n cadrul activitatii de productie am calculat costul produsului, care este langosul.
Unitatea de calculatie se exprima n unitati fizice, respectiv bucati. Urmarind procesul
tehnologic a productiei de langosi, s-au putut identifica trei faze : faza de framntare, faza de
modelare si faza de prajire.

Prin identificarea stadiilor succesive de prelucrare a langosului am aplicat metoda de calculatie


pe faze. Aceasta urmareste determinarea costului pe fiecare faza a procesului tehnologic si apoi
pe produsul finit.
Prestarile n constructii presupune servicii prestate cu munca vie, iar purtatorul de cost l
reprezinta serviciul prestat, masurat n ore prestate pe muncitor (om-ore).
n activitatea de turism purtatorul de cost este, de asemenea, serviciul prestat de unitate,
iar unitatea de calculatie este reprezentat de costul pe 1000 lei venit degajat de activitatea de
turism.
Pentru calcularea costului serviciului prestat cu munca vie si a prestatiilor n turism am
aplicat metoda globala , care calculeaza costul unui singur produs sau serviciu ntr-o perioada de
gestiune.
Pe baza controlului cheltuielilor de exploatare din capitolul trei, repartizarea costurilor
ncorporabile pe cele trei activitati am prezentat sub forma unui tablou de conversie a
cheltuielilor ncorporabile (tabelul 4.1.).
Etapele de calculatie a costuluia presupus :
-

delimitarea cheltuielilor pe purtatori si sectoare aferente celor trei activitati pe baza

tablourilor de conversie a cheltuielilor ncorporabile. Astfel, n activitatea de productie am


identificat trei sectii de baza potrivit celor trei faze : sector framntare, sector modelare si sector
prajire si sectorul administratiei generale.
Pentru activitatea de prestari servicii n constructii si prestari servicii n turism, sectia de
baza o reprezinta sediul n care se desfasoara activitatea de baza. Iar sectorul administratie
generala este cea care colecteaza costurile perioadei, costuri recunoscute de contul de rezultate,
fara a fi atasat unui cont de stocuri.
-

repartizarea costurilor indirecte de productie. n urma repartizarii acestor costuri,

costurile directe plus costurile indirecte repartizate rational asupra serviciilor prestate formeaza
costul de productie.
-

repartizarea costurilor administratiei generale. Conform noilor reglementari a

Standardelor contabile internationale, costurile administratiei generale nu se preteaza a fi


repartizate asupra costurilor activitatii de baza, ci asupra contului de decontari interne privind
productia obtinuta.
-

determinarea si nregistrarea costului efectiv aferenta celor trei activitati.

justificarea cheltuielilor ncorporate n costul productiei finite, respectiv n costul

serviciilor prestate.
Potrivit principiului conectarii cheltuielilor cu veniturile, am delimitat trei centre de
profit aferente celor trei activitati. Vorbim de centru de profit ntruct veniturilor celor trei
activitati li se pot asocia costurile. Astfel veniturile degajate de activitatea de productie au fost
nregistrate n contabilitatea financiara n cadrul contului 701 Venituri din vnzarea
productiei finite . Veniturile activitatii de prestari n constructii au fost nregistrate n contul
704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate , iar cele pentru activitatea de turism
au fost nregistrate n contabilitatea financiara n cadrul contului 708 Venituri din activitatile
diverse .
Conectnd costurile la veniturile aferente am putut determina ponderea participarii
fiecarui sector de activitate la formarea rezultatului din exploatare. Putem decide astfel care
activitate este pertinenta a fi mentinuta si la care se poate eventual renunta. Pentru aceasta am
efectuat si o analiza a costurilor partiale, aplicnd metoda direct costing (costurilor
variabile).
Analiznd ponderea cheltuielilor fiecarei activitati n total cheltuieli de exploatare, am
observat ca, fiecare activitate detine n jur de o treime din totalul costurilor ncorporabile
(conform tabelului 4.7.).
La formarea rezultatului (profitului) din exploatare activitatea de turism participa cu o
cota de 90%, pe cnd activitatea de productie cu un procent de 0% ( potrivit tabelului 4.8.).
Individual, fiecare activitate a generat suficiente venituri pentru acoperirea costurilor de
exploatare, degajnd un profit din exploatare total de 566.111.004 lei (tabelul 4.8.).
Pentru a putea decide mentinerea sau renuntarea la activitatea de productie am realizat o
analiza a costurilor partiale aplicnd metoda costurilor variabile, metoda care retine pentru
calcularea costurilor doar costurile variabile, iar costurile fixe sunt considerate costuri ale
perioadei, acoperite din marja.
Pe baza tabelului 4.10.putem vedea ca toate marjele pe costurile variabile ale activitatilor
sunt pozitive si deci, toate cele trei activitati contribuie la acoperirea costurilor fixe.
Decizia de a abandona una dintre cele trei activitati poate fi luata doar n situatia unei
marje pe costurile variabile negative, deoarece se transfera efortul de a suporta costurile de
structura ale activitatii de productie de catre celelalte doua activitati, obtinndu-se n mod cert un
rezultat diminuat.
Deciziile care pot fi luate de catre responsabilul gestionar, ar fi posibilitati de reducere a
costurilor, ar fi posibilitati de reducere a costurilor, cum ar fi : cresterea productivitatii muncii
prin cresterea nivelului de calificare a personalului, utilizarea ct mai completa a timpului de
munca a salariatilor, ceea ce conduce la reducerea costurilor unitare cu munca vie.

Aprovizionarea cu materii prime, materiale, combustibili ct mai ieftini, precum si


evitarea pierderilor acestora depozitare si n procesul de productie, de asemenea, contribuie la
reducerea costurilor unitare de productie.
n concluzie se poate afirma ca renuntarea la una dintre cele trei activitati nu ar fi
pertinenta pentru societate, ntruct cele trei activitati se completeaza reciproc, fiecare aduce o
contributie individuala importanta la formarea rezultatului (profitului) din exploatare.

BIBLIOGRAFIE
1.

Ctu D.

Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor

2.

Cristea H.

Editura Fundatiei "Romnia de mine", Bucuresti, 1999

3.

Epuran M.

Contabilitatea si calculatiile n conducerea ntreprinderii


Editura Mirton, Timisoara, 1997

4.

Epuran M., Babaita V.


Contabilitatea financiara, volumul II.

5.

Grosu C.
Editura de Vest, Timisoara, 1998

6.

Feleaga N.
Contabilitate si control de gestiune

7.

Iacob C.

8.

Needles B. E., Anderson


H.R. Caldwell J.C.

Tratat de contabilitate financiara, volumul.I

Oprea C.

Editura Economica, Bucuresti, 1998

Ristea M.

Contabilitate analitica si de gestiune

Ristea M.

Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1999

Ristea M.

Principiile de baza ale contabilitatii

Editura Economica, Bucuresti, 1999


9.
10.
11.

Editura Arc,Chisinau, 2000


Contabilitate de gestiune
Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2000
Calculul si managementul costurilor
Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1998
Contabilitatea ntre fiscal si gestionar
Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1998
Noul sistem contabil al agentilor economici
RomniaEditura CECCAR, Bucuresti, 1994

din

S-ar putea să vă placă și