Cerce,tafrea culturii a nregistrat, In perioada modern de dezvoltare a societii romneti, o micare de maturizare, consolidare i afirmare continu. Pe plan teoretic, asistm la trecerea de la schiarea unor determinaii i note specifice ale unor concepte la caracterizarea lor complex i elaborarea de teorii nchegate. Scrierile lui D. Rojinic, Gh. Asachi, t. L. Rcth, G. BarP,iu, Gh. Suleseu, Alexandru Ilasdeu, B. P. Ilasdeu .a. pot fi considerate printre cele dinti contribuii moderne romneti la cristalizarea conceptului de cultur, iar cele ale lui S. Mar- covici, M. Koglniceanu, 1. Ghica, in parte cele ale lui Gh. Asachi .a. snt concludente sub asipectul descifrrii conceptului de civilizaie. Explicaiile L-ar accentueaz rolul civilizator al culturii, evideniaz multiple funcii social-ideologice i spirituale ale acesteia : de instruire i educaie, de asigurare a unui climat de ondine .i legalitate social, de prosperitate economic, de formare a 'contiinei naionale i ntreinere a idealurilor de libertate ale poporului, de cunoatere a adevrului i de emulaie creatoare etc. Astfel, de exemplu, D. Bojinc, intr-o manier tipic pentru luminismul romnesc, va defini cultura (intr-o lucrare din 1830) drept luminarea minii -i o socotete cea dinii cauz i fundamentul cel de cpetenie a bunei norociri omeneti cei adevrate". Dintr-o optic predominant filozofic, el stabilete