Sunteți pe pagina 1din 2

Clasicism

Clasicismul este un curent literar-artistic - avnd centrul de iradiere n Frana, ale crui principii au
orientat creaia artistic european ntre secolele al XVII-lea i al XVIII-lea. Pornind de la modelele
artistice (arhitectur, sculptur, literatur) ale Antichitii, considerate ca ntruchipri perfecte ale
idealului de frumusee i armonie, clasicismul aspir s reflecte realitatea n opere de art
desvrite ca realizare artistic, opere care s-l ajute pe om s ating idealul frumuse ii morale.
Urmrind crearea unor opere ale cror personaje s fie animate de nalte idealuri eroice i principii
morale ferme, scriitorii clasici s-au preocupat n mod special de crearea unor eroi ideali, lega i
indisolubil de soarta statului, nzestrai cu cele mai nalte virtui morale i capabili de fapte eroice.
Aceste personaje, de regul regi sau reprezentani ai aristocraiei, erau prezenta i n od, imn, poem
epic, tablou istoric, tragedie, socotite ca specii superioare ale literaturii. Modul de via al burgheziei,
aflat n plin ascensiune n epoca respectiv, era lsat pe planul doi, de aceasta ocupndu-se
speciile literare socotite inferioare (comedia, satira, fabula). Aceste specii erau considerate modele
negative, ele ocupndu-se n special de nfierarea anumitor vicii (comedia era vzut de Aristotel ca
"nfierare a viciilor), de prezentarea unor aspecte negative care trebuie ndreptate. Clasicismul
nseamn n primul rnd ordine (pe toate planurile), echilibru, rigoare, norm, canon, ierarhie i
credin ntr-un ideal permanent de frumusee. nseamn ordine obiectiv, perfec iune formal (care
va fi gsit n acele modele de frumusee perfecte - modelele clasice), nseamn superioritate a
raiunii asupra fanteziei i pasiunii. Printre reprezentanii de marc amintim pe Nicolas Boileau (Arta
poetic, tratat de poetic normativ clasic). P. Corneille (Cidul - tragedie), J. Racine (Fedra tragedie), Moliere (Avarul - comedie), La Fontaine (Fabule)

Istorie
n contrast cu arta baroc, n secolul al XVII-lea, n Europa, se afirm o art bazat pe echilibru i
rigoare: arta clasic. Regulile stricte vin atunci s
defineasc pictura, literatura, muzica, sculptura i arhitectura. Epoca de aur a clasicismului este
perioada care, n Frana, corespunde regilor Ludovic al XIII-lea i Ludovic al XIV-lea. Marile state
ale Europei i afirm puterea ncurajnd o art care s respecte ordinea stabil. De exemplu
luiVelzquez (1599-1660) sau al lui Rembrandt (1606-1669), precum i cel al picturii de gen
demonstreaz c triumful modelului clasic nu este total.

Caracteristici

Imitarea naturii n aspectele eseniale ale omului i vieii, dup modelul antic

Finalitatea operei clasice este deopotriv estetic i etic

Cadrul de desfaurare a ceea ce gndesc i nfaptuiesc personajele este unul decorativ,


rece i indiferent, fr vreo influen asupra acestora

Sublinineaz necesitatea de a realiza o armonie intern a operei, obligaia de a nu amesteca


genurile i de a respecta principiul verosimilitii

Eroii clasici sunt oameni tari, proprii lor stpni care-i fac ntodeauna datoria, nvingndu- i
sentimentele potrivnice

S-ar putea să vă placă și