Perioada interbelica cuprinde anii ntre cele dou Razboaie Mondiale 1918-1944. Aceasta perioada se
caracterizeaza pe plan european prin nfrngerea Germaniei n timpul primului razboi mondial, prabusirea
imperiului Austro-Ungar si revolutia din Rusia. Acum se concretizeaz cele dou ideologii opuse care au
schimbat faa lumii: fascismul, nazismul n special i comunismul. Pe plan national se realizeaza unitatea
nationala si integrarea n ritmul european de modernizare.
n literatura tendintelor umaniste democratice care domina n epoca li se opune forme de ideologie
rasiste. Fasciste, reactionare. De aceea viata literaturii cunoaste conflicte si polemici violente. n acest
contest se impun personalitati ca Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Mateiu Caragiale,
Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu, Eugen Lovinescu, Tudor Vianu.
Reviste si curente
Dupa primul razboi mondial apar ziare cu pagina literara si revistele literare sporesc la numar. Asa
avem "Viata romneasca". Apare la 6 martie 1906 la Iasi sub conducerea lui Constantin Stere, si Paul
Bujor, director stiintific devine profesorul dr. Ion Cantacuzino, iar proprietarii revistei sunt Constantin
Stere, Ion Botez, Garabet Ibraileanu. Din 1915 directorul unic al revistei ramne Garabet Ibraileanu. n
timpul primului razboi mondial revista si nceteaza aparitia pna n 1920 cnd reapare sub conducerea
lui Ibraileanu. Din 1930 revista se muta la Bucuresti, conducerea fiind preluata de Mihail Relea si George
Calinescu. Din 1948 va apare seria care continua si astazi.
n "Viata romneasca" accentul se pune pe:
1. autenticitate si specificul national nteles ca dimensiune sociala, important fiind poporul si rasa
2. europenizarea ca asimilare a spiritului national
3. repudierea decadentismului si simpatia pentru taranime.
n jurul acestei reviste se dezvolta curentul literal cunoscut sub numele poporanism. Dintre scriitori
de la "Viata romneasca" amintim pe Spiridan Popescu, Calistrat Hogas, Jean Bart, Patascanu,
Mironescu, Sadoveanu, Toprceanu, Ionel Teodoreanu si altii.
n perioada interbelica disputele literare duc n jurul modernismului si al traditionalismului.
Modernismul denumeste tendinta inovatoare ntr-o anumita etapa a unei literaturi si apare n literatura
secolului al XX.-lea opunndu-se traditionalismului proclamnd noi principii creatiei. Tendinta modernista
sustine:
Dintre colaboratorii la revista "Sburatorul" amintim Ion Barbu, Ilarie Vorunca, Tristan Tara si altii.
Mare importanta o are n acest domeniu teoretic conferinta lui Camil Petrescu "Noua structura" si
opera lui Marcellu Prust. Din acest studiu se deprinde o noua viziune a supraposibilitatilor de cunoastere
a fiintei umane n acord cu evolutia filozofiei si stiintelor.
n perioada interbelica romancierii experimenteaza tehnici multiple al e romanului modern. Astfel avem
tendinta de revenire la modelele traditionale precum cel balzacian pe care George Calinescu l foloseste
n "Enigma Otiliei". El considera absolut necesar dezvoltarea romanului romnesc pe linia studiului
caracterului.
Romanul interbelic cunoaste si alte orientari cum este cea lirica n opera lui Ionel Teodoreanu,
estetizanta si simbolica la Mateiu Caragiale, memorialista la Constantin Stere si fantastica la Mircea
Eliade.
Pe lnga roman n proza interbelica se dezvolta: nuvela la Gib Mihaiescu, reportaj literar la Seo
Bogza si proza originala a lui Urmuz deschizatoare de drumuri pentru literatura deceniilor urmatoare.
Ca reprezentanti de seama a prozei interbelice amintim pe Mihail Sadoveanu.
Ciorchine
Sensibilitate
Mister
Frumusete
Inteligenta
Doamna T.
Doamna T.
este numele
enigmatic
pe care Camil
Petrescu il da eroinei Maria T. Manescu, cititorul facand cunostinta cu acest detaliu din notele de subsol ale
autorului, care explica initiala cu care este semnata prima scrisoare, dintre cele patru, ce compun inceputul
romanului: "Acest T. nu este o initiala cum s-ar parea, caci a devenit un adevarat nume, si nu stiu daca n-ar f
trebuit sa fe scris Te". O alta mentionare a numelui intreg al eroinei este amintita in trecere de Fred
Vasilescu, atunci cand isi scrie testamentul si, mai accentuat, in scrisoarea de adio pe care George Demetru
Ladima i-o adreseaza femeii inainte de sinucidere.
Doamna T reprezinta tipul de feminitate moderna, mai intai pentru ca se distinge printr-un farmec aparte,
prin misterul fascinant pe care-l emana, apoi pentru ca ea intruchipeaza, pentru prima oara intr-o viziune
romanesca, un spirit feminin intelectualizat si, totodata, femeia independenta din punct de vedere material,
ea find proprietara unui magazin de mobila stil.
Prima secventa narativa din roman este reprezentata de cele trei scrisori ale eroinei, numerotate cu cifre
romane. Autorul o rugase pe doamna T. sa primeasca un rol intr-o piesa a lui, "sa apara pe scena", deoarece
ea ar f putut sa exprime convingator "cum se, gandeste, cum se iubeste, cum se sufera", sentimente pe
care nu le poti invata "in orele de curs", asa cum procedeaza actorii profesionisti si nici "atesta prin certifcat
de absolvire". Refuzul doamnei T. reliefeaza, indirect, discretia si distinctia acesteia: "-N-am nimic in mine de
aratat, pe scena, lumii".
Dupa discutii prelungite, din care reiese ideea ca numai scriitorul este acela care
are capacitatea de a exprima, cu sinceritate, "ceea ce a simtit, ceea ce a gandit, ceea ce i s-a intamplat in
viata, lui si Celor pe care i-a cunoscut", ea ii trimite trei scrisori in care-si dezvaluie sentimentele, conceptiile
despre iubire, despre relatiile cu oamenii, despre viata, in general. Tot in notele de subsol autorul ii face, in
mod direct, portret fzic detaliat: "Nu inalta si insulator de slaba, palida si cu un par bogat de culoarea
castanei [...] era poate prea personala ca sa fe frumoasa in sensul obicinuit al cuvantului. Avea orbitel putin
neregulate, usor apropiate, pronuntate, cu ochii albastri ca platina, lucind, frematand de viata, care, cand se
fxau asupra unui obiect il creau parca. Barbia feminina, delicata, dar prelungirea ei, intinsa frumos pana sub
ureche, cam aparenta, caci era lipsita de orice grasime. Gura, foarte mobila, vie ca o floare plina. Gatul lung,
robust, cu tendoane lamurite la orice intoarcere a capului [...] un soi de frumusete, incerta, am spune pe
muche de cutit".
Inteligenta, rasata si cu o profunda cultura, ea isi pune pe picioare o afacere proprie, deschizand un
magazin cochet si discret de mobila stil, in care piesele rare, de valoare autentica ii satisfac nevoia de
frumos, de sensibilitate pentru arta adevarata, fata de care are o atractie si o pasiune de critic de arta.
Camil Petrescu creeaza un model de feminitate, de delicatete si sensibilitate, calitatile spirituale si
intelectuale ale doamnei T. constituind un adevarat si inalt omagiu al ideii de femeie ideala: "extrem de
emotiva, alternand o sprinteneala nervoasa, cu lungi taceri melancolice [...] De o tulburatoare feminitate
uneori, avea ades o voce scazuta, seaca, dar alteori cu mangaieri de violoncel [...] o voce cu inflexiuni
sexuale, care dau unui barbat ameteli calde si reci".
Relativismul, principiul estetic romanesc pe care Camil Petrescu l-a introdus in proza moderna, se reflecta
si in construirea doamnei T, a "carei personalitate se rasfrange diferit in opinia celorlalte personaje. Unul
dintre prietenii lui Fred, mirat de fascinatia pe care doamna T. o exercita asupra tanarului monden, cu
succese legendare la femei -"N-oi f pus gand rau uratei aceleia care sta de vorba cu Ladima? Sefule, te
stiam om de gust"- starneste in tanarul indragostit contradictiile personajului hipersensibil, inclinat spre
analize amanuntite, care-i provoaca in constiinta perceptii profunde ale unei feminitati tulburatoare, careia
"nu-i placea nicio perversiiine, nicio rafnerie asa-zisa de femeie moderna [...] ma magulea gandul de a sti
ca e frumoasa numai cu mine si mai ales numai prin mine". Pentru Fred este femeia unica, iubirea vietii lui,
sentimentele find la aceleasi inalte cote si din partea doamnei T. Dragostea lor este devoranta, ii duce pe
amandoi la o uitare totala de sine, barbatul intrebandu-se uneori daca mai sunt "in toate mintile". Iubirea lor
tainica, ascunsa de privirile lumii "atat de rea... neintelegatoare", pastrand cu strasnicie trairea intensa
numai pentru ei, contureaza femeia enigmatica, care atrage prin eternul mister feminin. Pentru P.. doamna T.
este fascinanta, farmecul ei supunandu-l total pe bietul ratat, care o iubea necontenit de cincisprezece ani si
caruia, convins ca este iubita "de toti barbatii", i se pare imposibil ca cineva sa ramana insensibil la
frumusetea distinsa, delicata si eleganta a femeii.
Doamna T. emana sensibilitate si mister, este inzestrata cu o spiritualitate superioara, inclinata spre
meditatie, ca urmare a preocuparilor ei pentru arta si literatura, avand "acea permanenta tensiune
intelectuala", find adesea "absenta si ganditoare, inregistrand interior si lin cele mai mici nuante ale clipei".
George Calinescu afrma ca nu exista in viata reala decat femei ca Emilia,"femeia de toate zilele" ce se
poate caracteriza, pe cand "Doamna T. este fantoma romanului, aspiratiunea lui Fred, obscura si enigmatica,
tocmai prin aceasta, si daca autorul n-a stiut sa-i dea tonuri de ulei, este pentru ca n-a putut s-o scoata din
mediul ei aerian".
Labirintul iubirii
Doamna T.
Emilia
Rachitaru
1.
George
CumDemetru
se gndete,
Ladima
Decalogul iubirii
Domnul D.
Fred
Vasilescu