Perioada interbelica

Perioada interbelica cuprinde anii ntre cele dou Razboaie Mondiale 1918-1944. Aceasta perioada se
caracterizeaza pe plan european prin nfrngerea Germaniei n timpul primului razboi mondial, prabusirea
imperiului Austro-Ungar si revolutia din Rusia. Acum se concretizeaz cele dou ideologii opuse care au
schimbat faa lumii: fascismul, nazismul n special i comunismul. Pe plan national se realizeaza unitatea
nationala si integrarea n ritmul european de modernizare.
n literatura tendintelor umaniste democratice care domina n epoca li se opune forme de ideologie
rasiste. Fasciste, reactionare. De aceea viata literaturii cunoaste conflicte si polemici violente. n acest
contest se impun personalitati ca Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Mateiu Caragiale,
Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu, Eugen Lovinescu, Tudor Vianu.

Reviste si curente
Dupa primul razboi mondial apar ziare cu pagina literara si revistele literare sporesc la numar. Asa
avem "Viata romneasca". Apare la 6 martie 1906 la Iasi sub conducerea lui Constantin Stere, si Paul
Bujor, director stiintific devine profesorul dr. Ion Cantacuzino, iar proprietarii revistei sunt Constantin
Stere, Ion Botez, Garabet Ibraileanu. Din 1915 directorul unic al revistei ramne Garabet Ibraileanu. n
timpul primului razboi mondial revista si nceteaza aparitia pna n 1920 cnd reapare sub conducerea
lui Ibraileanu. Din 1930 revista se muta la Bucuresti, conducerea fiind preluata de Mihail Relea si George
Calinescu. Din 1948 va apare seria care continua si astazi.
n "Viata romneasca" accentul se pune pe:

1. autenticitate si specificul national nteles ca dimensiune sociala, important fiind poporul si rasa
2. europenizarea ca asimilare a spiritului national
3. repudierea decadentismului si simpatia pentru taranime.

n jurul acestei reviste se dezvolta curentul literal cunoscut sub numele poporanism. Dintre scriitori
de la "Viata romneasca" amintim pe Spiridan Popescu, Calistrat Hogas, Jean Bart, Patascanu,
Mironescu, Sadoveanu, Toprceanu, Ionel Teodoreanu si altii.
n perioada interbelica disputele literare duc n jurul modernismului si al traditionalismului.

Modernismul denumeste tendinta inovatoare ntr-o anumita etapa a unei literaturi si apare n literatura
secolului al XX.-lea opunndu-se traditionalismului proclamnd noi principii creatiei. Tendinta modernista
sustine:

1. europenizarea (sincronizarea) literaturii nationale cu literatura Europei

promovarea scriitorilor tineri
2. teoria imitatiei
3. eliminarea decalajului n cultura
4. trecerea de la o literatura cu tematica rurala la una de inspiratie urbana
5. cultivarea prozei obiective
6. evolutia poeziei de la epic la liric si a prozei de la liric la epic.

n literatura romna Eugen Lovinescu teoretizeaza asupra modernismului n revista "Sburatorul" si

n cenaclul cu acelasi titlu. Revista "Sburatorul" apare la Bucuresti ntre anii 1919-1922 si apoi ntre 19261927. l are ca si conducator pe Eugen Lovinescu. Cenaclul "Sburatorul" are o existenta mai ndelungata
ntre 1919-1947. Obiectivele gruparii erau:

1. promovarea tinerilor scriitori

2. imprimarea unei tendinte moderniste n evolutia literaturii romne.

Primul obiectiv s-a realizat prin lansarea unor nume ca Ion Barbu, Camil Petrescu, Ilarie Voronca,
George Calinescu, Pompiliu Constantinescu.
Al doilea obiectiv a cunoscut un proces mai ndelungat de constituire. Eugen Lovinescu si
dezvolta conceptiile sale moderniste n lucrarile Istoria civilizatiei romne moderne si Istoria
literaturii romne contemporane. n aceste lucrari modernismul lovinescian porneste de la ideea
ca exista:
* un spirit al veacului explicat prin factori materiali si morali, care imprima un proces de o
modernizare a civilizatiilor de integrare ntr-un ritm de dezvoltare sincronica
* teoria imitatiei care explica viata sociala prin interactiunea reactiilor sufletesti
* principiul sincronismului care n literatura nseamna acceptarea schimbului de valori a
elementelor care confera noutate si modernitate fenomenului literar.

Dintre colaboratorii la revista "Sburatorul" amintim Ion Barbu, Ilarie Vorunca, Tristan Tara si altii.

Prin traditionalism se ntelege continuarea vechilor curente traditionale prelundu-se ideea ca

istoria si folclorul sunt domeniile relevante ale specificului unui popor. La aceste conceptii se adauga de
catre Nechifor Crainic factorul spiritual, credinta religioasa ortodoxa care ar fi elementul esential de
structura a sufletului taranesc. Consecinta acestei teze era ca opera de cultura cu adevarat romneasca
trebuia sa includa n substanta ei ideea de religiozitate.
Revista traditionalista este "Gndirea" care apare la Cluj n 1921 sub conducerea lui Cezar
Petrescu si Cucu. n 1922 revista se muta la Bucuresti si trece sub conducerea lui Nechifor Crainic. Va
continua sa apara pna n 1944. Scriitorii traditionalisti au cautat sa surprinda n operele lor
particularitatile sufletului national prin valorificarea miturilor autohtone a situatiilor si credintelor stravechi.
Dintre scriitorii traditionalisti amintim Lucian Blaga, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, iar dintre prozatori Cezar
Petrescu, Mateiu Caragiale si dintre dramaturgi Adrian Maniu si Lucian Blaga.
Aici intra "Revista fundatiilor regale" care apare lunar la Bucuresti n doua senii. Prima ntre 19341945 si a doua ntre 1945-1947. Revista si propune sa fie o publicatie cu radacini n toate terenurile
activitatii nationale. Primul redactor sef al revistei este Paul Zaripol, care orienteaza revista pe directia
maioresciana. Dupa 1934 conducerea revistei o ia Camil Petrescu si apoi Dumitru Caracostea. Seria
noua apare sub conducerea lui Al. Rosetti.
Dintre colaboratori ai revistei amintim pe Tudor Arghezi, Gala Galaction, Ion Barbu, Hontensia
Papadat Bengescu.
n aceasta perioada apar publicatii de avangarda. Avangardismul european are ca punct de plecare
curentul nou conformist numit dadaism. Acesta a fost initial la Zrich de Tristan Tara. Dadaistii si
exprimau dispretul fata de o lume incapabila sa opreasca barbaria si crima. Ei cultivau antiliteratura,
antimuzica, antipictura, ajungnd n domeniul absurdului. Din acest curent decurg curentele de
avangarda: constructivismul si suprarealismul.
Constructivismul romnesc s-a grupat n jurul revistei "Contemporanul" condusa de Ion Vinea.
Constructivistii subliniau necesitatea unei corespondente ntre arta si spiritul contemporan al tehnicii
moderne care inventeaza forme noi, conturnd natura, Ion Vinea a solicitat ca si colaboratorii ai revistei
pe scriitorii Arghezi, Ion Barbu, Camil Petrescu, dar si pictori si sculptori dintre care Constantin Brncusi.
Sunt si alte reviste constructiviste ca "Integral" si "Punct".
Suprarealismul a fost teoretizat si practicat la revistele "Alge" si "Urmuz". Suprarealismul urmarea
prin programul sau patrunderea artei n planul inconstientului, al visului, al delirului n care spatiile umane
scapa controlul constientei. Dintre reprezentatii suprarealismului amintim pe plan European: Louis
Aragon, dintre pictori Picasso, iar dintre scriitorii romnii Aurel Baranga, Sasa Pana si chiar Tudor
Arghezi.

Proza din perioada interbelica

Anii interbelici se caracterizeaza n literatura romna printr-o remarcabila dezvoltare a romanului
care n scurt timp atinge nivelul valoric european.
Romanul romnesc si largeste tematica, el cuprinznd medii sociale diferite si problematici mai
bogate si mai complexe. Un an de referinta pentru romanul romnesc este 1920, cnd apare "Ion" a lui
Liviu Rebreanu. Pna la aparitia acestui roman au aparut si alte romane cum sunt "Ciocoii vechi si noi" a
lui Nicolae Filimon, "Romanul comanestilor" a lui Duliu Zamfirescu, "Mara" de Ion Slavici si "Neamul
soimarestilor" de Mihail Sadoveanu. "Ion" este nsa primul roman romnesc comparabil cu capodoperele
universale prin impresia coplesitoare de viata pe care o degaja.
n romanul interbelic se continua inspiratia rurala prin operele lui Sadoveanu, si Rebreanu, dar pe
trepte valorice superioare si cu modalitati specifice. Acum apar romanele citadine n care cadrul de
desfasurare al actiunii este orasul modern. Asa avem creatiile lui Camil Petrescu, Calinescu, Hontensia
Papadat Bengescu. Legat de mediul citadin se dezvolta si problema intelectualului stralucit ilustrata de
romanele lui Camil Petrescu.
n perioada interbelica se intensifica dezbaterile cu caracter teoretic n legatura cu romanul. Astfel
Garabet Ibraileanu n studiul "Creatie si
analiza" constata existenta a doua principale tipuri de
roman:
* romanul de creatii, care prezinta personajele n deosebi prin comportamentul lor
* romanul de analiza care este interesat de viata interioara de psihic.

Mare importanta o are n acest domeniu teoretic conferinta lui Camil Petrescu "Noua structura" si
opera lui Marcellu Prust. Din acest studiu se deprinde o noua viziune a supraposibilitatilor de cunoastere
a fiintei umane n acord cu evolutia filozofiei si stiintelor.
n perioada interbelica romancierii experimenteaza tehnici multiple al e romanului modern. Astfel avem
tendinta de revenire la modelele traditionale precum cel balzacian pe care George Calinescu l foloseste
n "Enigma Otiliei". El considera absolut necesar dezvoltarea romanului romnesc pe linia studiului
caracterului.
Romanul interbelic cunoaste si alte orientari cum este cea lirica n opera lui Ionel Teodoreanu,
estetizanta si simbolica la Mateiu Caragiale, memorialista la Constantin Stere si fantastica la Mircea
Eliade.
Pe lnga roman n proza interbelica se dezvolta: nuvela la Gib Mihaiescu, reportaj literar la Seo
Bogza si proza originala a lui Urmuz deschizatoare de drumuri pentru literatura deceniilor urmatoare.
Ca reprezentanti de seama a prozei interbelice amintim pe Mihail Sadoveanu.

Ciorchine

Sensibilitate
Mister
Frumusete
Inteligenta

Doamna T.

Doamna T.
este numele
enigmatic
pe care Camil
Petrescu il da eroinei Maria T. Manescu, cititorul facand cunostinta cu acest detaliu din notele de subsol ale
autorului, care explica initiala cu care este semnata prima scrisoare, dintre cele patru, ce compun inceputul
romanului: "Acest T. nu este o initiala cum s-ar parea, caci a devenit un adevarat nume, si nu stiu daca n-ar f
trebuit sa fe scris Te". O alta mentionare a numelui intreg al eroinei este amintita in trecere de Fred
Vasilescu, atunci cand isi scrie testamentul si, mai accentuat, in scrisoarea de adio pe care George Demetru
Ladima i-o adreseaza femeii inainte de sinucidere.
Doamna T reprezinta tipul de feminitate moderna, mai intai pentru ca se distinge printr-un farmec aparte,
prin misterul fascinant pe care-l emana, apoi pentru ca ea intruchipeaza, pentru prima oara intr-o viziune
romanesca, un spirit feminin intelectualizat si, totodata, femeia independenta din punct de vedere material,
ea find proprietara unui magazin de mobila stil.
Prima secventa narativa din roman este reprezentata de cele trei scrisori ale eroinei, numerotate cu cifre
romane. Autorul o rugase pe doamna T. sa primeasca un rol intr-o piesa a lui, "sa apara pe scena", deoarece
ea ar f putut sa exprime convingator "cum se, gandeste, cum se iubeste, cum se sufera", sentimente pe
care nu le poti invata "in orele de curs", asa cum procedeaza actorii profesionisti si nici "atesta prin certifcat
de absolvire". Refuzul doamnei T. reliefeaza, indirect, discretia si distinctia acesteia: "-N-am nimic in mine de
aratat, pe scena, lumii".
Dupa discutii prelungite, din care reiese ideea ca numai scriitorul este acela care
are capacitatea de a exprima, cu sinceritate, "ceea ce a simtit, ceea ce a gandit, ceea ce i s-a intamplat in
viata, lui si Celor pe care i-a cunoscut", ea ii trimite trei scrisori in care-si dezvaluie sentimentele, conceptiile
despre iubire, despre relatiile cu oamenii, despre viata, in general. Tot in notele de subsol autorul ii face, in
mod direct, portret fzic detaliat: "Nu inalta si insulator de slaba, palida si cu un par bogat de culoarea
castanei [...] era poate prea personala ca sa fe frumoasa in sensul obicinuit al cuvantului. Avea orbitel putin
neregulate, usor apropiate, pronuntate, cu ochii albastri ca platina, lucind, frematand de viata, care, cand se
fxau asupra unui obiect il creau parca. Barbia feminina, delicata, dar prelungirea ei, intinsa frumos pana sub
ureche, cam aparenta, caci era lipsita de orice grasime. Gura, foarte mobila, vie ca o floare plina. Gatul lung,
robust, cu tendoane lamurite la orice intoarcere a capului [...] un soi de frumusete, incerta, am spune pe
muche de cutit".
Inteligenta, rasata si cu o profunda cultura, ea isi pune pe picioare o afacere proprie, deschizand un
magazin cochet si discret de mobila stil, in care piesele rare, de valoare autentica ii satisfac nevoia de
frumos, de sensibilitate pentru arta adevarata, fata de care are o atractie si o pasiune de critic de arta.
Camil Petrescu creeaza un model de feminitate, de delicatete si sensibilitate, calitatile spirituale si
intelectuale ale doamnei T. constituind un adevarat si inalt omagiu al ideii de femeie ideala: "extrem de
emotiva, alternand o sprinteneala nervoasa, cu lungi taceri melancolice [...] De o tulburatoare feminitate
uneori, avea ades o voce scazuta, seaca, dar alteori cu mangaieri de violoncel [...] o voce cu inflexiuni
sexuale, care dau unui barbat ameteli calde si reci".
Relativismul, principiul estetic romanesc pe care Camil Petrescu l-a introdus in proza moderna, se reflecta
si in construirea doamnei T, a "carei personalitate se rasfrange diferit in opinia celorlalte personaje. Unul

dintre prietenii lui Fred, mirat de fascinatia pe care doamna T. o exercita asupra tanarului monden, cu
succese legendare la femei -"N-oi f pus gand rau uratei aceleia care sta de vorba cu Ladima? Sefule, te
stiam om de gust"- starneste in tanarul indragostit contradictiile personajului hipersensibil, inclinat spre
analize amanuntite, care-i provoaca in constiinta perceptii profunde ale unei feminitati tulburatoare, careia
"nu-i placea nicio perversiiine, nicio rafnerie asa-zisa de femeie moderna [...] ma magulea gandul de a sti
ca e frumoasa numai cu mine si mai ales numai prin mine". Pentru Fred este femeia unica, iubirea vietii lui,
sentimentele find la aceleasi inalte cote si din partea doamnei T. Dragostea lor este devoranta, ii duce pe
amandoi la o uitare totala de sine, barbatul intrebandu-se uneori daca mai sunt "in toate mintile". Iubirea lor
tainica, ascunsa de privirile lumii "atat de rea... neintelegatoare", pastrand cu strasnicie trairea intensa
numai pentru ei, contureaza femeia enigmatica, care atrage prin eternul mister feminin. Pentru P.. doamna T.
este fascinanta, farmecul ei supunandu-l total pe bietul ratat, care o iubea necontenit de cincisprezece ani si
caruia, convins ca este iubita "de toti barbatii", i se pare imposibil ca cineva sa ramana insensibil la
frumusetea distinsa, delicata si eleganta a femeii.
Doamna T. emana sensibilitate si mister, este inzestrata cu o spiritualitate superioara, inclinata spre
meditatie, ca urmare a preocuparilor ei pentru arta si literatura, avand "acea permanenta tensiune
intelectuala", find adesea "absenta si ganditoare, inregistrand interior si lin cele mai mici nuante ale clipei".
George Calinescu afrma ca nu exista in viata reala decat femei ca Emilia,"femeia de toate zilele" ce se
poate caracteriza, pe cand "Doamna T. este fantoma romanului, aspiratiunea lui Fred, obscura si enigmatica,
tocmai prin aceasta, si daca autorul n-a stiut sa-i dea tonuri de ulei, este pentru ca n-a putut s-o scoata din
mediul ei aerian".

Labirintul iubirii

Doamna T.

Emilia
Rachitaru

1.

George
CumDemetru
se gndete,
Ladima

Decalogul iubirii
Domnul D.

Fred
Vasilescu

cum se iubete, cum se sufer nu se

poate nva n orele de curs i nici atesta prin certificat de
absolvire.

2. Ceea ce simt pentru tine nu e nici dragoste, nici ur... e

ceea ce simte somnambulul pentru lun... ncolo nimic

3. O mbriare adevrat a corpurilor e frumoas ca o

convorbire ntre dou inteligene, n care nici un moment una
nu pierde nelegerea cu cealalt, sau ca o carte citit cu
pasiune, n care fiecare amnunt e priceput i justificat.

4. Dragostea transform pe cel ce iubete n sclavul celui iubit.

5. Drept s spun, vag m mulumea faptul acesta, cci m
mgulea gndul de a ti c e frumoas numai cu mine i mai
ales numai prin mine.

6. O, te-am iubit dintotdeauna i tu n-ai preuit cum se cuvine

dragostea mea, dar vei mbtrni, toate farmecele tale se vor
duce i atunci vei gsi, prsit de toi, pe acela care te-a iubit
i te va iubi pn la moarte.

7. Va veni o vreme cnd amorul va dispare, cnd cei care

sufer din cauza iubirii vor prea ridicoli? Cine tie? Dar ce
poate face starea de lucruri care va fi cndva, pentru cei de
acum... pentru cei care i-au ncheiat ciclul revoluiei pe
planet, sub aceast zodie de azi?

8. Lucrurile frumoase sunt puine... dac le lai fr rspuns e

pcat.