Sunteți pe pagina 1din 12

Practicarea activitatii didactice

PRACTICAREA ACTIVITATII
DIDACTICE

6.1 Delimitari conceptuale: definitii


Normal este ca dupa ce au fost identificate elementele
activitatii didactice (principii, continuturi, forme, metode, mijloace
etc.), profesorul sa procedeze la schitarea unei modalitati de
combinare a lor, de organizare, de coordonare si dirijare, de
desfasurare si de finalizare a activitatii didactice.
nainte de a calca pe un drum, trebuie sa- l vezi cu ochii
mintii Kotarbinski (parintele praxiologiei). Ce nseamna?
elaborarea unui model (scenariu) de actiune; respectiv proiectarea
prealabila a lectiei. Pedagogic vorbind, proiectarea reprezinta
procesul deliberativ de fixare mentala a pasilor ce vor fi parcursi n
realizarea instructiei si educatiei.
Proiectarea didactica - Activitate complexa de anticipare a
ceea ce doreste (si trebuie) sa
realizeze profesorul mpreuna cu
elevii sai n cadrul unei lectii/sistem
de lectii, astfel nct obiectivele
educationale sa fie atinse.
n contextul noului curriculum, n centrul proiectarii
didactice este plasat demersul didactic personalizat, concretizat n
unitatea de nvatare. Personalizarea actului didactic ofera

Practicarea activitatii didactice

profesorului posibilitatea de a decide asupra modalitatilor de


predare, de exprimare, de aplicare a principiilor didactice astfel
nct scolarul sa beneficieze de un parcurs scolar individualizat n
functie de conditiile si cerintele concrete ale nvatarii.
Orice proiect didactic are, practic, caracter de document
administrativ deoarece asociaza prin particularizare elementele
programei scolare (obiective de referinta, continuturi, activitati de
nvatare) cu acele resurse de timp si materiale considerate adecvate
predarii.
n ceea ce priveste unitatea de nvatare, aceasta se identifica
cu lectia / sistemul de lectii, fiind o structura didactica deschisa si
flexibila deoarece:
determina formarea la scolari a unui comportament
specific
este unitara din punct de vedere tematic
se desfasoara sistematic si adecvat prin aplicarea
principiilor didactice
se finalizeaza prin evaluare (pentru a asigura feed-backul).
Proiectele pedagogice ale unitatilor de nvatare trebuie
completate ritmic pe parcursul unui an scolar pentru a reflecta ct
mai bine realitatea.
n nici un caz, proiectarea didactica nu trebuie confundata
cu planificarea. Relatia dintre cele doua actiuni nu este una de
opozitie, ci de adecvare, de trecere de la general la particular, de la
global la secvential, n mod esalonat.
Astfel: Proiectul de lectie (centrat pe obiective, care devin
realitate sub efectul activitatii profesorului) evidentiaza modul cum
devin operationale continuturile, cum se utilizeaza metodele si
mijloacele, cum participa elevii, care sunt actiunile de predare si
nvatare, cum devine profesorul managerul actiunii didactice, care

Practicarea activitatii didactice

sunt modalitatile de evaluare preconizate, toate acestea la modul


anticipativ.
Planul de lectie pune accentul: pe prevederea scopurilor
(informativ, formativ, educativ), pe continutul transmis (mentionat
n mod detaliat), pe structura lectiei, etapele instruirii si timpul
necesar, pe metodologia de predare (defalcat pe fiecare eveniment
al instruirii) toate acestea conform unui model relativ fix de
concepere, de unde si obligatia respectarii planului exact asa cum a
fost conceput.
Planul de lectie este ndeosebi o proiectare prin continut si
pentru continut.
Proiectul este o schitare (desenare, creionare) a instruirii
prin obiective, procedndu-se la o abordare sistematica ce asigura
eficienta manageriala a procesului didactic.
Planul trebuie respectat ntrutotul.
Proiectul ofera posibilitatea ajustarii din mers, n functie de
context si imprevizibil.
n design-ul instruirii, o lectie / un sistem de lectii nu mai
apare izolat ci ca o secventa / secvente n lantul etapelor nvatarii
unei teme, capitol, sectiune, modul asigurndu-se realizarea
echilibrata a scopurilor si obiectivelor operationale a nvatarii
cumulative (prin adaugare si ntelegere).

Practicarea activitatii didactice

6.2 Etapele proiectarii pedagogice a unei unitati


de nvatare
Orice act de proiectare pedagogica parcurge cteva etape,
corespunzatoare ntrebarilor pe care si le pune profesorul. Astfel,
schematic elementele oricarui proiect didactic sunt urmatoarele:
De ce
voi
face ?

Identificarea
(precizarea)
obiectivelor

Etapa I

Ce
voi
face ?

Selectarea
Continuturilor

Etapa II

Cu ce
voi
face ?

Cum
voi
face ?

Analiza
Resurselor

Determinarea
activitatilor de
nvatare
(elaborarea
strategiei
didactice)

Etapa III

Etapa IV

Ct
s-a
realizat ?

Stabilirea
instrumentelor de
evaluare

Etapa V

Interpretarea schemei:
Observam ca proiectarea unei unitati de nvatare (lectie /
sistem de lectii) parcurge 5 etape, n fiecare etapa profesorul
urmnd sa decida.
Etapa I: se realizeaza urmatoarele operatii:
a) stabilirea comportamentului final, respectiv ce trebuie sa
stie si sa fie capabili sa faca elevii la sfrsitul lectiei.
b) compararea obiectivelor operationale (evaluabile) cu ceea
ce prevede programa scolara a disciplinei (cu obiectivul
de referinta); n aceasta etapa, profesorul precizeaza si
performantele minime asteptate.

Practicarea activitatii didactice

c) consideratii cu privire la posibilitatile reale de a realiza


obiectivele propuse n timpul disponibil.
ATENTIE !
Obiectivele sa fie clare si precise, sa delimiteze o conduita
sau o achizitie educativa concreta.
Etapa II: consta n stabilirea continuturilor de transmis
(cunostinte, priceperi, deprinderi, abilitati etc.) potrivit programei
scolare si manualului. Este etapa n care profesorul personalizeaza
actul didactic deoarece l adapteaza, nlocuieste, omite sau adauga
tot ceea ce considera ca necesar scolarului pentru a avansa n
nvatare si pentru a dobndi comportamentul preconizat; el poate
utiliza si alte materiale suport, conform algoritmului lectiei
stabilite.
Etapa III: analiza resurselor (umane, materiale,
procedurale) vizeaza urmatoarele operatii:
a) analiza carecteristicilor gr upului tinta de elevi,
respectiv nivelul de pregatire, capacitatile lor de
nvatare, personalitatea, motivatia, disponibilitatile de
exprimare, profesorul cu experienta sa, statutul scolii
etc.
b) stabilirea celei mai adecvate forme de organizare a clasei,
a fondului de timp necesar fiecarui moment al lectiei
etc.
c) analiza conditiilor materiale necesare: manuale, texte
auxiliare, materiale didactice, mijloace multimedia,
precum si locul de desfasurare a lectiei (sala de curs,
laborator, muzeu, cadru natural etc.).

Practicarea activitatii didactice

Etapa IV: vizeaza elaborarea prin anticipatie a strategiei


didactice, respectiv:
a) alegerea metodelor si procedeelor de predare, a
metodelor de nvatare (prin cooperare sau prin
competitie)
b) selectarea materialului intuitiv pentru fiecare secventa
de predare nvatare
c) stabilirea combinatiei optime a metodelor, procedeelor
si mijloacelor de nvatamnt ce urmeaza a fi activate,
astfel nct sa se asigure atingerea obiectivelor de catre
ct mai multi scolari (cel putin 2/3 din efectivul clasei).
Etapa V: consta n stabilirea tipurilor si instrumentelor de
evaluare astfel nct profesorul sa aiba posibilitatea sa constate
daca ceea ce si-a propus s-a realizat si n ce masura. Evaluarea cea
mai valida este cea care se realizeaza prin compararea rezultatelor
obtinute cu rezultatele scontate, preconizate (cu obiectivele).
ATENTIE !
Este important sa fie evaluata nu numai cantitatea de
informatie de care dispune scolarul, ci , mai ales, ceea ce poate el
sa faca utiliznd deja ceea ce stie sau intuieste. n acest sens, se
recomanda inclusiv autoevaluarea si / sau evaluarea prin
consultare n grupuri mici pentru a sesiza modul n care scolarii
si exprima liber opiniile sau accepta cu / fara toleranta opiniile
celorlalti.
n proiectarea probelor de evaluare cteva ntrebari sunt
utile profesorului:
a) care sunt obiectivele cadru si obiectivele de referinta
ale programei scolare pe care trebuie sa le realizeze
scolarii ?

Practicarea activitatii didactice

b) care sunt performantele minime (si chiar medii) pe care


le pot atinge scolarii pentru a demonstra ca au atins
aceste obiective ?
c) cnd si n ce scop evaluez ?
d) pentru ce tip de evaluare optez ?
e) ce instrumente voi folosi ?
f) cum voi proceda pentru ca evaluarea sa cuprinda toti
scolarii si sa fie obiectiva ?
g) sunt dispus/a sa interpretez rezultatele evaluarii si sa
reglez propria activitate astfel nct toti scolarii sa poata
atinge, n final, standardele curriculare de performanta
?
Concluzii:
Prin proiectarea didactica profesorul stabileste (n detaliu)
n amanunt ceea ce urmeaza sa se realizeze n clasa mpreuna cu
elevii (ce intentii are), precum si modalitatile practice pe care
preconizeaza sa le foloseasca pentru a-si atinge obiectivele propuse
(nseamna ca proiectul unei lectii are caracter strategic).
Dar, orict de minutios ar fi elaborat, proiectul (scenariu)
didactic nu poate anticipa toate ntmplarile ce pot interveni
(surveni) pe parcursul lectiei. n astfel de cazuri, numai maiestria
pedagogica l va ajuta sa nu se abata prea mult de la ceea ce a
stabilit si prevazut n proiect, venind n ntmpinarea unor astfel de
evenimente imprevizibile cu metode si procedee adecvate. De asta
se si spune ca realizarea proiectului didactic ntr-o situatie concreta
este opera profesorului, respectiv rezultatul artei sale didactice (n
virtutea careia el va anticipa toate detaliile pe care le implica
lectia).

Practicarea activitatii didactice

Pe ce se bazeaza realizarea unui proiect didactic?


1. pe cunoasterea etapelor de baza ale proiectului didactic
(cele cinci etape / elemente de baza)
2. pe cunoasterea si stapnirea principiilor didactice
3. pe cunoasterea si stapnirea tehnologiei didactice
(metode si mijloace)
4. pe cunoasterea clasei de elevi (lectia este diferita de la o
clasa la alta)
5. pe gndirea creatoare si capacitatea de anticipare a
profesorului

6.3 Structura proiectului didactic


Orice proiect didactic este structurat n doua parti:
Identificarea
Constructia

Fiecarei parti i corespund anumiti


indicatori si un mod specific de asociere
a informatiei cu acesti indicatori

I. Identificarea: include indicatorii


Scoala
Clasa
Disciplina
Tipul lectiei (comunicarea cunostintelor, Tema
lectiei (subiectul)
formarea deprinderilor, recapitulare, evaluare,
mixta)
Varianta de lectie
Durata
Metode si mijloace de nvatamnt
Obiectiv de referinta
Obiective specifice (operationale)

Practicarea activitatii didactice

II. Constructia scenariului didactic


Constructia proiectului este n concordanta cu evenimentele
instruirii
1. se stabilesc nti obiectivele operationale (care sunt
corelate, evident cu continutul lectiei)
2. se stabilesc strategiile n functie de continut si de
obiective. Sunt stabilite sarcinile de nvatare (ce trebuie
sa faca elevul pentru a dovedi ca si-a nsusit o
cunostinta) si metodele, mijloacele de nvatare,
materialele didactice cu ajutorul carora elevul va rezolva
sarcina de nvatare
3. se stabilesc ntrebarile de evaluare a nivelului de
realizare a obiectivelor propuse
ATENTIE !
Tot scenariul didactic depinde de stabilirea obiectivelor. n
functie de ele se realizeaza apoi proiectul si se poate evalua
eficienta activitatii didactice. La sfrsitul proiectului, n functie de
timpul alocat lectiei, pot fi facute mentiuni exprese cu privire la
stabilirea obiectivelor.

6.4 Proiect didactic model


I.

Elemente de identificare (date generale)


Cadru didactic..........................................
Data .........................................................
Unitatea scolara ...............................
Clasa ....................................................
Disciplina de nvatamnt (ob. de studiu)..
Tema lectiei (capitolul) ...................
Subiectul lectiei .......................
Tipul lectiei .....................

Practicarea activitatii didactice

Varianta de lectie (se trece, optional) ..


Durata lectiei (n minute) ....................
Metode didactice si procedee folosite .....
Materiale didactice (carte, plansa, schema,)....
Mijloace tehnice (retroproiector, calculator, video
etc.) ..............................................................
Obiectivul de referinta (sarcina did. dominanta)
............................................................................
Obiective operationale:
O1
O2
.
.
.
On
Constructia (scenariul activitatii didactice)
A. Captarea atentiei (minute)
Ce face profesorul?
Ce face elevul?
B. Enuntarea obiectivelor operationale (~3 minute)
Ce face profesorul?
Ce face elevul?
C. Reactualizarea cunostintelor anterioare (-minute) (pt.a
asigura continuarea cunoasterii si pentru a evalua pe
elevi)
Ce face profesorul?
Ce face elevul?
D. Transmiterea
(prezentarea)
noului
continut
informational (organizarea elevilor pentru nvatarea +
stabilirea sarcinilor de nvatare + dirijarea nvatarii; toate
se fac concomitent) (minute)
Ce face profesorul?
Ce face elevul?

Practicarea activitatii didactice

E. Asigurarea retentiei si obtinerea feed-backului (pentru a


verifica daca nvatarea s-a produs si la ce nivel de
performanta. Se pot pune si note) (minute)
Ce face profesorul?
Ce face elevul?
F. Evaluarea formativa (se mentioneaza metoda si
instrumentul sau proba prin care se realizeaza evaluarea).
Ce face profesorul?
Ce face elevul?
G. Asigurarea transferului (tema pentru acasa + bibliografie
de conspectat daca e cazul) = (minute).
Ce face profesorul?
Ce face elevul?

Itemi pentru autoevaluare si probleme de reflectie


(sarcini de munca independenta)

1. Proiectarea didactica este:


a) o proiectie mentala a ceea ce se va ntmpla n clasa
(laborator, atelier etc.);
b) schitarea activitatilor si operatiilor pe care profesorul
le va ntreprinde ntr-o activitate didactica viitoare;
c) procesul de anticipare a ceea ce intentioneaza
profesorul sa realizeze, mpreuna cu elevii, n cadrul
unei (unor) activitati instructiv-educative determinate,
pe parcursul unui trimestru sau an scolar, n scopul
realizarii obiectivelor programei disciplinei pe care o
preda.

Practicarea activitatii didactice

Indicati varianta de raspuns care se apropie cel mai mult de


formularea din capitolul studiat si explicati de ce variantele
celelalte nu sunt satisfacatoare:
2. a) Enuntati evenimentele instruirii si propuneti o grupare
a lor n functie de tipul de lectie folosit.
b) Realizati, pe aceasta baza, proiectul didactic al unei
lectii (de un anumit tip), la alegerea dumneavoastra.

Referinte bibliografice
1. Ansubel, David I., Robinson, Floyd G., nvatarea n
scoala, n Introducere n psihologia pedagogica, E.D.P.,
Bucuresti, 1981
2. Gagn, Robert M., Conditiile nvatarii E.D.P.,
Bucuresti, 1975
3. Gagn, Robert M., Briggs, Leslie J., Principii de
design al instruirii, E.D.P., Bucuresti, 1977.
4. Gheorghiu, Al., Popovici, Mircea, Elemente de
tehnologie didactica, E.D.P., Bucuresti, 1983
5. Jinga, Ioan, Inspectia scolara (sectiunea a II-a n
colaborare cu I. Negret), E.D.P., Bucuresti 1983.
6. Jinga, Ioan, Negret, Ion, nvatarea eficienta, Editura
pentru Tineret si Sport, Bucuresti, 1994
7. Jinga, Ioan, Proiectarea un proces necesar de
nvatare, n Tribuna nvatamntului, nr.294/11
septembrie 1995