DE CE VREI S DEVII PSIHOTERAPEUT?

Cred ca unui antrenor de fotbal i se intampl s intalneasc tineri care doresc s devin
fotbaliti. Unui "calculatorist" ii apar in fa persoane interesate de nobila art a holbatului ore in
ir la un ecran. Mie mi se intampl s dau nas in nas cu oameni care aspir s devin
psihoterapeui.
Aproape toi m intreab acelai lucru: "Ce trebuie s fac pentru a deveni terapeut?" Deoarece
acest fenomen a luat amploare in ultima vreme, m-am decis s atern aceste randuri. Ele au, prin
urmare, un public int. Dac nu te intereseaz s devii psihoterapeut, nu le citi. Pentru c dac le
citeti, s-ar putea, cine tie, sa incepi s-i doreti. (Te-am incitat?)
Exist o intrebare mult mai bun pe care nu doar studenii la psihologie, ci orice alt tanr
aflat in faa unei opiuni profesionale, ar fi de dorit s i-o pun i s incerce s rspund onest.
Ce m mpinge ctre aceast profesie? Este dorina ta autentic? Vrei s te faci doctor pentru
c tata e doctor? Vrei s fii actri pentru c mama n-a reuit asta? Vrei s fii inginer de aeronave,
aa cum i-a dorit intotdeauna bunicul tu? Te faci filolog pentru a-i dovedi sorei tale c eti mai
bun decat ea?
Lumea e plin de oameni care nu se afl la locul lor. Am intalnit un profesor care putea fi un
excelent poliist, un topograf care i-a ratat vocaia de artist, un manager care ar fi fost un mare
medic veterinar. Exist peste tot oameni nemulumii de ceea ce fac, deoarece slujba lor nu ii
implinete, dei le umple portofelele. Din acest punct de vedere, psihologii au o paine bun de
mancat, muli ani de acum incolo.
S admitem ins ca nimeni nu a interferat cu dorinele tale i c vrei s te faci psihoterapeut
nu pentru a mulumi pe altcineva, ci pentru c aa vrei tu. Acesta este punctul de plecare pentru
o analiz deloc simpl, cu concluzii adesea greu de suportat. Motivaiile adanci pe care aceast
opiune profesional se sprijin se pot dovedi dintre ccle mai iraionale i infantile, reprezentand
modaliti perverse de a rezolva conflicte incontiente.
Refrenul cel mai popular pe care l-am putut auzi este acesta: "Vreau s devin
psiholog/psihoterapeut pentru a-i ajuta pe oameni." Extraordinar! Cat noblee interioar! Cat
frumusee luntric! Aa de tanr i deja eti o sfant? M lai s m fotografiez cu tine, s-mi
impresionez nepoii?
Dac i-a spune c nimeni nu poate ajuta pe nimeni? E o chestie mult prea mistic. Ins
asta este experiena mea. i nu s-ar putea spune, in termeni sociali, c n-am ajutat pe nimeni.
Caiva oameni mi-au jurat recunotin toat viaa! Dar acesta nu e decat un fenomen de
suprafaa. Dac stai puin s meditezi, i a medita nu e ceva deloc simplu pentru o minte
antrenat de societatea modern, vei ajunge s imprteti aceast credin. Cum indeletnicirea
aceasta poate dura ani buni, ii voi oferi alte argumente.
Tu spui c vrei s ajui. Iar eu ii spun c nu vrei de fapt s ajui. Vrei s ai sentimentul c
ai reuit. i-ai propus un anumit scop i l-ai atins. Clientul tu nu se mai teme s vorbeasc in
public. Femeia pe care ai asistat-o a trecut peste divor, refcandu-i viaa. Adolescentul rebel nu
mai fuge de acas. Consumatorul de droguri a infiinat o fundaie impotriva acestei adicii. Ce
reprezint toi aceti oameni? Mijloace pe care le-ai folosit pentru a-i atinge scopul. Scopul tu a
fost s reueti. Oamenii vorbesc despre tine, eti invitat la televizor, eti felicitat la congrese.
Dac Eul tu ar fi ca un balon, acum trebuie s aib dimensiuni colosale. i ce este ru aici, m-ai
putea intreba, dac oamenii respectivi chiar s-au vindecat? Ce este ru in a avea prestigiu, in a te
bucura de un statut inalt?
N-am spus c ar fi ceva in neregul cu faima. Am spus doar c, in relaia cu acei oameni,

focalizarea a fost asupra nevoilor tale. Dac ei i-au depit problemele, acesta nu e in nici un
caz meritul tu. Este meritul lor! Poate ai fost un catalizator, ins nimic mai mult. Tu nu poi
transforma pe nimeni, tot aa cum nu poi respira in locul nimnui. In plus, nu e sigur c
vindecarea nu e decat temporar. De unde tii c femeia nu va intra intr-o nou csnicie
nereuit? C adolescentul nu ateapt decat s implineasc 18 ani pentru a pleca definitiv de
acas? C fostul consumator lupt acum impotriva drogurilor tocmai pentru c, incontient, i le
dorete mai tare ca niciodat?
Ajutorul de care eti contient nu este ajutor real. Este un cuvant distins care acoper nevoi
personale. Te amgeti singur dac crezi c tu ai ajutat pe altcineva. Mai degrab poi spune c
altcineva s-a ajutat singur, n prezena ta. Asta in cel mai bun caz. Pentru c in alte cazuri, in
prezena ta, altcineva se blocheaz i mai tare. Ajutorul adevrat este acela de care nu eti
contient.
tiu c sun paradoxal, dar inc nu te-ai obinuit cu Mine!
Este ca atunci cand cineva te intreab unde e strada Carol Davila, tu ii explici i mergi mai
departe, fr s-i treac prin cap s-i ceri ceva in schimb sau s te felicii pentru cunotinele tale
in materie de strzi. In Evanghelie exist un pasaj sublim in acest sens: "Atunci cei neprihnii ii
vor rspunde: Doamne, cand Te-am vzut noi flmand i i-am dat s mnanci? Sau fiindu-i
sete i i-am dat de but?" (Matei 25, 37)
De ce Iisus spune "cei neprihnii"? Pentru ca nu se refer la Eu. Eul nu este inocent.
Egocentrici ta te a exclude puritatea. Se refer la aciuni generate de Sine. Sinele druiete fr
condiii, Eul acapareaz. Uneori ofer la schimb, in cel mai bun spirit comercial.
Aa nu este doar in psihoterapie, ci i in orice altceva. Cand ajui cu adevrat, Eul nu este
prezent. Nu exist amintiri, semne fcute in agend, declaraii publice, tranzacii cinstite sau
oneroase. Exist doar aciuni pe care le realizezi. Dup ce le-ai finalizat, uii de ele. Un frumos
indemn aflat in circulaie a incercat s surprind aceasta in cuvinte: "F binele i arunc-1 in
mare!"
Bhagavad Gita, capodopera spiritual a Indiei, este i ea iluminatoare in aceast privin:
"Svarete deci fapta ce trebuie fcut, mereu desprins de ea, cci omul care fptuiete desprins
ajunge la culme.: (III, 19) i, in alt parte: "Cel care vede in fapt nefptuirea i in nefptuire
fapta, acela este un inelept intre oameni, acela este un yoghiri." (IV, 18)
Chinezii au descoperit i ei acest principiu. L-au numit principiul nonaciunii (wu wei).
"Dao nu face nimic i totui nimic nu rmane nefcut" spune celebrul Lao Zi. Aceasta nu este
inerie sau pasivitate. Este aciunea spontan din care lipsete un Eu care s o judece.
Dac poi aciona in acest fel, vei fi un mare psihoterapeut. Lucrul cel mai nostim este c
nu vei ti niciodat asta. Dac nu poi aciona aa, dac trebuie sa te forezi, s te controlezi, s te
ghidezi dup tot soiul de modele oferite de alii, atunci locul tu nu este in psihoterapie. Cu
siguran eti capabila de aciune spontan, ins in alt domeniu. Gsete-l i vei fi fericit!
O alt nevoie, impachetat cu grij in nevoia de a ajuta, este nevoia de putere i control.
Vrei s devii psihoterapeut pentru a deine controlul, pentru a-i spune clientului ce s fac. Insui
faptul de a pune doar tu intrebri personale este o form de a deine puterea. Tu conduci
dialogul, tu il stimulezi pe client s se exprime, s povesteasc, s-i infrunte temerile. Tu eti
stpanul in ring. Tu deii puterea.
In forme mai subtile, de care uneori nici tu nu ii dai seama, il orientezi intr-o anumit
direcie, oricat de rogersian ai fi (prin mimic, ton, privire - componente fine i greu de controlat
ale limbajului nonverbal), il poi manipula, fr s-i propui contient, sa ia decizii pe care tu le

aprobi, s exprime sentimente pe care tu insui le-ai reprimat, s acioneze in feluri pe care le
tolerezi sau chiar le admiri. Sunt aici atatea lucruri de spus, incat a putea scrie o alt carte.
Tot aici intr oportunitatea foarte plcut de a avea putere asupra sentimentelor unui alt om.
"L-am linitit". "A plecat fericit." "I-am redat sperana". "Doar eu il pot calma." Mi s fie! De la
inceput ai avut muchii tia sau te antrenezi zilnic? Sentimentele unui alt om pot fi inelese,
acceptate, imprtite, ins in nici un caz schimbate de tine. Te rog, renun la aceast iluzie.
Ele se schimb de la Sine, dac li se permite asta. Tu faci, cel mult, parte din contextul in care
ele se schimb. Nu-i aroga merite pe care nu le ai. Este ca i cum i-ai face implanturi,
mandrindu-te apoi cu sanii pe care i i-a druit natura.
Mai mult decat atat, tu nu poi schimba nici mcar sentimentele tale. Asta este o alt discuie
foarte lung, in care nu voi intra aici. Sentimentele tale se schimb, de asemenea, de la Sine, dac
eti suficient de inteligent ca s nu le reprimi. A crede c-i poi schimba tririle este ca i cum ai
crede c poi levita, deoarece te tragi singur de ireturi in sus. Las-m s rad de aceast
absurditate, in care eu insumi am crezut mult vreme. Sentimentele tale se schimb dac le
accepi i se intensific dac incerci s le schimbi. Este un paradox minunat sau groaznic, in
funcie de cat minte ai.
Inc mai susii c vrei s devii psihoterapeut din nevoia de a-i ajuta pe oameni? Ii mai ofer
un indiciu. Dorina de a ajuta nu este altceva decat interes pentru viaa interioar a unui alt om.
Altfel spus, dimensiunea voyeurist a profesiei de psiholog sau terapeut. Tu nu eti obligat s te
deschizi, dar celalalt "ii pune viaa pe tav". Cum imi spunea o client, "tii i ce lapte am supt
de la mama".
Eti contient de aceast nevoie? Ii poi asuma dorina de "a-1 dezbrca" pe cellalt de
secrete, de a ptrunde in viaa lui intim, de a-i "vedea" gandurile i sentimentele ascunse? Aa
cum o femeie se expune unui ginecolog, care o cerceteaz atent, un client "ii expune" viaa
luntric unui terapeut, care cel mai adesea ofer puine Informaii despre sine.
Vrei s-i ajui pe oameni, spui? S-i povestesc despre dimensiunea omniscient a rolului de
terapeut. Imi amintesc de o student, foarte simpatic de altfel, care imi spunea c vrea s devin
psihoterapeut ca s-i orienteze pe oameni, adic "s le arate drumul drept". Bieii oameni, o
apuc pe crri greite. Ca s le ari drumul cel drept trebuie s tii care este acesta. Dac nu
tii, ii poi imagina c tii, iar asta te satisface.
In realitate, nici unul dintre noi nu tie ce este bine sau ru pentru un alt om. Este vechea
problem a judecii morale. Cine ii d dreptul sa judeci? Cine eti tu ca s hotrti ce este bine
sau ru pentru o alt persoan? Dac ei opteaz pentru un anumit curs al aciunii, cine eti tu ca
s te opui sau ca s-1 convingi s se rzgandeasc? Inva s-i respeci libertatea de a alege.
Poate greete, ins doar in acest fel va nva. Nu-i lua ansa de a inva din propria lui
experien. In comparaie cu aceasta, experiena ta sau invturile spirituale, oricat de elevate,
sunt la fel de valoroase ca buruienile de pe marginea drumului. Nu uita c dac tu ai ajuns la un
nivel de contiin superior, asta s-a intamplat deoarece ai fost disponibil s experimentezi i s
invei din propriile tale greeli. i nu m refer aici la o singur via, ci la mai multe, in care ai
fcut cu siguran o sumedenie de tampenii. Eu, cel puin, aa am fcut. Dac nu ai atins acest
nivel de contiin, dac toat cunoaterea ta este acumulat din cri, atunci, d-mi voie s te
informez, nu eti decat unul din obolanii din anecdota urmtoare:
Doi obolani au intrat intr-un cinematograf i au mancat intreaga rol de film. Dup ce au
mancat-o, unul dintre ei 1-a intrebat pe cellalt: "i-a plcut filmul?". La care cellalt a rspuns:
"Nu, mi-a plcut mai mult cartea!"
Dimensiunea omniscient este o dimensiune de tip megalomanie. Crezi c eti atottiutor,

crezi ca inelegi totul, crezi c poi explica totul. Psihologii de acest tip, care au pierdut orice
urm de smerenie, nu reuesc decat s fie antipatici.
Din nefericire, clienii au mare nevoie s se raporteze la o figura parental, deintoare a
unei cunoateri superioare in ceea ce-i privete (aa cum se raporteaz un copil de 3-4 ani la un
printe). Este o nevoie infantil, sustinut de o credin de tip magic: "Exist cineva care le tie
pe toate". in scenariul lui de via, clientul i-a pregtit un rol. Oare il vei juca? El te va plti
pentru asta. Unii psihologi i terapeui ii aleg profesia nu manai de frumoase idealuri, cum tind
s cread la nivel contient, ci pentru satisfacia de a juca acest rol. Afl dac este i cazul tu!
i dac este i cazul tu, examineaz-i indoielile profunde legate de capacitatea de a inelge
lumea, indoieli pe care incerci s le compensezi cu roluri profetice.
Inc mai vrei s-i ajui pe oameni? Atunci citete in continuare, deoarece nu am terminat
analiza. Este i dificil, avand in vedere cat de bogat este incontientul. S te introduc puin in
dimensiunea de sfant a profesiei de terapeut. "Indiferent cine ai fi, eu imi fac timp pentru tine.
M intereseaz binele tu. Sunt aici pentru a avea grij de nevoile tale." Am o dilem. S te caut
in calendarul catolic sau in cel ortodox?
Indiferent de atitudinea clientului (sceptic, ostil, dispreuitoare, necooperant, etc)
terapeutul se strduiete s il ajute. Dac experiena clientului are, in plus, unele aspecte
degradante, imorale sau violente, relaia se polarizeaz i mai intens pe axa sfant - pctos. Eu te
ajut indifferent de ce ai fcut i ghici cum m face asta s m percep? Aa este: eu sunt un om
extraordinar, cu totul special. Cat cldur pot s radiez, cat de tolerant pot s fiu, cat rbdare
am cu aceti rtcii (vezi serviciile oferite in penintenciare, coli de reeducare) sau dezavantajai
social!
Cand seducia acestui rol nu mai este la fel de puternic, discursul interior ii schimb accentele:
"Cat m zbat pentru el i nu vd nici un fel de recunotin" sau "M-am sturat. Merit
ceea ce i se intampl." Ca un amendament, i exerciiul profesiei de preot, indiferent de
confesiunea religioas, este periclitat de aceast nevoie incontient. Cand eti foarte sigur c cel
din faa ta este un pctos, prin contrast, tu te poi simi asemenea unui sfant, situaie in care nu
mai ai nimic de schimbat la tine.
In sfarit, ultimul demon deghizat in "nevoia de a ajuta" pe care il descopr aici este sentimentul
de inferioritate. Ai ales o profesie care presupune s intalneti aproape zilnic oameni nefericii.
De ce faci asta? Pentru c nu ii poi suporta pe cei fericii! Te simi inferior in raport cu ei. Ii
invidiezi. Adic, in secret, ii doreti i tu ceea ce ei au, ins nu te crezi suficient de capabil
pentru a reui. i atunci, ce faci? Caui pe cineva care este mai nefericit ca tine. Cineva care
este sub nivelul tu. Magia e gata. Ai ajuns pe o treapt superioar.
Dac ai aceast structur i ai avut neansa s intalneti oameni foarte fericii, implinii,
complet relaxai in raport cu viaa, vei cuta oameni extrem de nefericii, neajutorai sau disperai
pe care sa-i tratezi. Va fi coad la tine la cabinet, deoarece pe lumea asta exist oameni de toate
tipurile. Tu ii vei regla stima de sine i toat lumea va avea ceva de catigat, nu-i aa?
Nu e chiar aa. Inferioritatea nu dispare, chiar dac deasupra ei este aezat un strat sclipitor
de competen i reuit profesional. Sentimentul de inferioritate dispare cand nu te mai
compari i nu te mai compari cand realizezi c eti o piesa unici in marea arhitectur a existenei.
Dumnezeu nu creeaz decat unicate.
i dac nu te simi confortabil cu cei care sunt fericii, stai cat mai mult in preajma lor! Afl
cum fac. Inva de la ei. Observ cum ii transform viaa intr-o srbtoare. Dac te deprim
fericirea lor, observ-te pe tine. Descoper cum faci pentru a fi deprimat i renun la a mai face

acele lucruri. Dup aceea te poi apuca i de psihoterapie, in cazul in care mai ai chef. i presimt
c vei fi un profesionist.
Nu m atept ca, dup acest semnal de alarm, concurena la facultile de psihologie s
scad brusc. M atept ins ca tinerii cu un bun nivel de contientizare s invee sa se vindece de
nevoia de a vindeca. Deoarece toi suntem oameni i am fost candva copii, inuntrul nostru
continua s existe tendine iraionale, idei primitive sau magice, conflicte nerezolvate.
Acestea ne orienteaz subtil spre anumite profesiuni. In cateva din aceste profesii, cum sunt
cele centrate pe oferta de ajutor, dinamicile incontiente se manifest i mai intens i mai
perturbator. Munca de psihoterapeut prezint astfel de caracteristici.
Dac este dorit i cutat in mod compulsiv, acesta e semnul cel mai clar c ceva nu e in
regul i c subiectul unei astfel de cutri are nevoie, el insui, de terapie. colile de formare
serioase au ineles bine lucrul acesta i au introdus etape de dezvoltare i analiz personal.
Ele nu sunt infailibile, deoarece natura uman este bogat i ineltoare. Nu poi ti, o dat
pentru totdeauna, ce anume zace inuntrul tu i in ce fel de situaie se va trezi. Ins ceea ce poi
face este s funcionezi la un nivel superior de luciditate, s fii in contact cu nevoile tale i s te
ieri pentru prostiile pe care le faci, rugandu-te la Dumnezeu s nu fi fost prea mari.
Nu in ultimul rand, i asta e valabil pentru orice fel de profesie, prima ta recompens s fie
activitatea in sine. Dac faci cu bucurie ceea ce faci, la un moment dat vor veni i banii i
recunoaterea social. i dac nu vor veni, fii sigur c asta face parte dintr-un plan divin mai
inalt, deocamdat inaccesibil contiinei tale.
Dac te duci la slujb fr entuziasm, dac munca ta nu te face fericit, nu reueti decat s-i
salvezi contul in banc. in opinia mea, tu eti deja mort. Atept s renati intr-un alt corp, pentru
a tri o via mai plin de sens.
Adrian Nu
INCHISORILE INVIZIBILE
Refleciile unui psihoterapeut nonconformist