Sunteți pe pagina 1din 8

Investete n oameni!

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane
2007 2013
Axa prioritar: 1 Educaia i formarea profesional n sprijinul creterii economice i societtii bazate pe cunoatere
Domeniul major de intervenie: 1.1 Acces la educaie i formare profesional iniial de calitate
Titlul proiectului: Pai ctre viitor! dezvoltarea serviciilor de consiliere i orientare colar
Cod Contract: POSDRU/17/1.1/G/29849
Beneficiar: Inspectoratul colar al Judeului Vlcea

Consilierea in cariera- o necesitate a zilelor noastre


Invatamantul romanesc traditional punea accentul indeosebi pe latura informativa a
procesului educativ,

concentrandu-se pe aspectele cognitive ale elevului si pe pregatirea lui

secventiala pe discipline scolare. Azi, sistemul modern de invatamant incearca sa armonizeze latura
cognitiva a elevului cu cea afectiva, atitudinala si comportamentala.
In conditiile unei dezvoltari rapide a intregii societati, scoala trebuie sa urmareasca nu numai
pregatirea teoretica a absolventilor, ci si formarea de persoane apte sa se adapteze la solicitarile
sociale si psihologice ale vietii, cu un sistem de valori bine pus la punct. Putem spune ca scoala
trebuie sa raspunda tuturor nevoilor copilului, atat psihologice, cat si sociale, sa-i asigure un cadru
optim pentru o stare de bine, sa previna tulburarile de adaptare specifice varstei si sa formeze niste
indivizi responsabili ai societatii actuale si viitoare.
De aceea, rolul consilierului capata din ce in ce mai multa importanta, el venind in
intampinarea nevoilor fundamentale ale fiecarui copil si adolescent : cunoasterea de sine , de a
comunica eficient cu ceilalti, de a poseda tehnici de invatare creativa, de luare de decizii si
rezolvare de probleme, de a rezista presiunilor negative ale grupului, de a dobandi repere in
orientarea scolara si profesionala. Dintre toate acestea, consilierea in cariera ia amploare in ultimul
timp. Activitatile de orientare in cariera au ca scop principal dezvoltarea personala si inzestrarea
tanarului cu abilitatile necesare pentru realizarea unui management eficient al carierei proprii.
In conditiile unei piete de munca flexibile si imprevizibile, in care cerintele locurilor de
munca evolueaza permanent, este nevoie de o indrumare de specialitate, incepand inca din cadrul
scolii, prin intermediul consilierului. n prezent, consilierea privind cariera /consilierea vocaional
/orientarea profesional prin activitile propuse i ajut pe elevi s contientizeze propriile resurse
personale, s-i dezvolte abiliti de a lua decizii n legatur cu posibilitile de continuare a
studiilor sau de integrare pe piaa forei de munc, s stabileasc compatibilitatea dintre ei i

diferite ocupaii, le ofer informaii despre profesii, asist procesul de autoevaluare, dezvolt
abilitile de cutare a unui loc de munc, de redactare a CV-urilor i a scrisorilor de prezentare,
nva tehnica prezentrii la un interviu i dezvolt capacitile care permit succesul n slujb.
Luand in considerare toate cele prezentate mai sus, putem spune ca rolul consilierului scolar, si in
special al dirigintelui, in orientarea in cariera a elevului este esential. Efortul lor, sustinut de cel al
parintilor, trebuie sa aiba ca rezultat final insusirea, de catre elevi, a aptitudinilor de luare corecta a
deciziilor si corelarea nevoilor copiilor cu cerintele actuale. Orientarea in cariera, in scoala, trebuie
vazuta ca un parteneriat permanent si eficient intre profesorii de la clasa, consilierul scolar ,
diriginte si parinti. In scolile in care nu exista oportunitatea de asistenta a unui psihopedagog , rolul
dirigintelui creste. In ceea ce ma priveste, am reusit, atat in timpul orelor de dirigentie, cat si prin
intermediul activitatilor din proiect ( fiind diriginta clasei a VIII-a si consilier scolar, in acelasi
timp) sa ofer mai mult sprijin copiilor in ceea ce priveste consilierea in cariera.
De-a lungul celor doi ani de proiect , activitatile pe care le-am desfasurat s-au dovedit a fi foarte
atractive pentru copii, mai ales datorita faptului ca s-au desfasurat ca si activitati extrascolare, lipsite
de rigorile celor din timpul orelor de curs. Am incercat sa compensez avantajul celor din mediul
urban prin diverse metode menite sa sporeasca increderea si stima de sine a elevilor din zona rurala.
Mediul de viata destul de limitat, in sensul in care elevii nu au toate acele oportunitati si deschideri ,
si-a spus cuvantul in special in activitatile cu parintii.

In afara faptului ca nu am avut o prezenta

foarte mare a acestora, am remarcat ca, de regula, elevii isi aleg liceul in functie de optiunea
parintelui, cauzele fiind subiective: cat de aproape se afla acel liceu de statia de autobuz, frica de un
anumit anturaj, faptul ca acolo studiaza fratele sau sora etc. Un alt detaliu observat la intalnirile cu
adultii a fost ca destul de putini pun accent pe autocunoastere, sau si mai putini isi cunosc copilul in
profunzime. Chestionarele aplicate parintilor au avut drept scop faptul ca odraslele lor sunt oameni
in devenire, cu sentimente, idei, aptitudini proprii , care ar trebui sa fie capabili sa-si aleaga singuri
drumul in viata. In acest sens, parintilor li s-a vorbit de specificul dezvoltarii preadolescentului,
despre factorii implicati in dezvoltarea acestuia, despre rolul familiei in cresterea stimei de sine la
copii. Ei au constientizat, in urma intalnirilor, ca meseria de parinte nu se rezuma numai la
asigurarea necesitatilor materiale, ci este una mult mai anevoioasa, care implica sprijin, ajutor,
comunicare asertiva, recompensa, atentie, respect.
Din punctul meu de vedere, activitatile cu adultii au fost cele mai solicitante, deoarece e dificil de
a schimba prejudecati si de a-i determina pe parinti sa inteleaga ca ei si copiii lor trebuie sa fie

parteneri , si nu subordonati. Iata unul dintre chestionarele aplicate anul acesta in cadrul activitatii
Parinti si copii :

Stii ce vrea copilul tau?

1) Spuneti cel putin un lucru pe care l-ati descoperit recent la copilul dvs.
2) Care credeti ca e cel mai greu lucru in a fi copil?
3) Cat timp petreceti zilnic cu copilul dvs?
4) Care sunt cele mai frecvente cauze ale discutiilor in contradictoriu cu copilul dvs.?
5) Cum procedati atunci cand copilul incalca regulile?
6) Enumerati cateva recomandari pe care le-ati facut copilului dvs. pentru adoptarea unui stil
de viata sanatos.
7) Ce-i place copilului dvs. sa faca in timpul liber?
8) Alegeti una din preocuparile de mai sus pe care ati incuraja-o.
9) Care sunt activitatile familiale pe care ati dori sa le faca mai des copilul dvs.?
Discutiile au fost completate cu diverse exercitii de intercunoastere ( parintii, grupati cate doi, au
doua minute la dispozitie pentru a se cunoaste; apoi, in fata tuturor, prezinta fiecare informatiile pe
care le-a aflat de la celalalt), de autocunoastere ( Jocul franghiilor: fiecare parinte primeste cate
o sfoara de diverse marimi; infasurand-o pe deget, trebuie sa dezvaluie cate un lucru despre sine,
pana se termina sfoara), de energizare , care au fost, de altfel, si cele mai placute si mai amuzante.
Am intocmit si fise de lucru pentu parinti, ca de exemplu:
Fisa de lucru

Ganditi-va putin la viitor. Viitorul fiului/fiicei dumneavoastra. Elaborati , in cativa pasi, un plan de
dezvoltare individual pentru propriul copil.

Pe parcursul tuturor intalnirilor cu parintii, permanent au avut loc exercitii de debriefing. Acestia
au fost intrebati cum li s-au parut activitatile si ce au invatat din ele.
Activitatile cu dirigintii s-au desfasurat cu succes, punand si ei mai mult accent pe consilierea in
cariera a elevilor. Le-am oferit cate putin din experienta dobandita in calitate de consilier scolar.
Astfel, le-am prezentat cursul de formare pe care l-am urmat, activitatile practice pe care le-am
desfasurat si eu, la randul meu. Au avut loc discutii pe marginea brosurii, le-am oferit modele de
fise de lucru utile in lucrul cu elevii la orele de consiliere si orientare, am asistat dirigintii la ora,
srijinindu-i cu sfaturi si exercitii folositoare. A lucra cu un diriginte mi s-a parut a fi cel mai usor,
deoarece se stie ca in planificarea lui de la inceputul anului acesta aloca destul de multe ore
modulelor urmarite in cadrul acestui proiect, in special autocunoasterii.
Partea cea mai ampla a proiectului Pasi catre viitor a fost lucrul cu elevul. Copiii au participat
cu mare interes la acest proiect, nu au absentat si chiar ma rugau, la finalul timpului alocat activitatii
respective, sa mai zabovim in scoala pentru cateva minute.Exercitiile de energizare au avut un real
succes, dar si lucrul in echipa i-a atras. Metodele de lucru au fost diverse: metafora situationala, fisa
de lucru, postere, lucrul pe echipe, pantomima, chestionare, dezbatere, eseul, studiul de caz, lucrul
frontal, reflectia.
Am urmarit cele patru etape in consilierea in cariera: autocunoasterea, explorarea profesiilor,
luarea deciziei, cautarea unui loc de munca.
Pentru a alege profesia cea mai potrivit, n primul rnd elevul trebuie s-si cunoasca foarte bine
nsuirile de personalitate, aptitudinile, abilitile, competenele, interesele, valorile, trebuie s tie
ce s faca pentru a se dezvolta n direcia dorit (este vorba despre educaie, formare, dar i de
autoeducaie, autoformare). E necesar sa acorde o mare importanta acestei etape, pentru ca cei care
au o imagine de sine buna tind sa urmeze scoli mai bune, sa aleaga profesiuni cu un nivel al
cerintelor educationale mai ridicat si sa exploreze mai multe posibilitati in cariera. Activitatile
dedicate acestui modul au fost multe si diverse. Iata cateva dintre ele:
Bucatele de suflet
Pe catedra se gasesc fasii de hartie creponata , deschise si inchise la culoare si de lungimi diferite..
Fiecare elev isi ia singur doua fasii, una deschisa , alta inchisa la culoare. Se asaza in cerc, astfel
incat sa se vada unul pe celalalt. Pe rand, fiecare elev ia hartia deschisa la culoare, rupe din ea
bucati mici, spunand tare:

imi place sa, pana se termina hartia. Apoi ia hartia inchisa la culoare si repeta
exercitiul anterior, dar de data aceasta spune tare :

nu imi place sa.

Toate bucatile se pastreaza. Bucatelele de suflet astfel obtinute se lipesc pe o hartie mai
mare, realizandu-se un fel de afis personal care sa transmita un anumit mesaj.
SAU
Valorile si practicile transmise de familie
Scrie in fiecare raza a soarelui cate o valoare transmisa de familia ta.

SAU

Eul puzzle
Gsii pentru fiecare liter a numelui vostru corespondentul unei trsturi pozitive
specifice unei personaliti echilibrate.

SAU

Diferiti, dar asemanatori


Anun c vei citi o caracteristic pe care fiecare din ei o poate avea n comun cu ali participani.
Atunci ei ar trebui s gseasc imediat o alt persoan care posed aceast caracteristic. Explic-le
c de fiecare dat ei trebuie s-i gseasc o alt persoan cu care s aib ceva n comun. Uneori vor
fi persoane care nu vor avea asemnri. Roag acei participani s ridice minile n sus, s strige
suntem unici i s se alture unui grup. Poi folosi lista de mai jos pe care o vei completa pe
parcurs:
- culoarea prului;
- culoarea ochilor;
- mrimea nclmintei;
- culoarea preferat;
- vrsta;
- greutatea;
- mncarea preferat;
- gen de muzic;
- gen de sport;
- echipa favorit;
- ara de vis;
- emisiunea preferat.
Exporarea profesiilor a fost o etap deosebit de important. Elevii trebuie s aiba ct mai multe
informaii despre profesiile existente, pentru a gsi profesia care este n concordan cu interesele i
aptitudinile lor, cu nsuirile de personalitate care ii caracterizeaz. n acelai timp aduna informaii
i despre ofertele instituiilor de nvmnt, pentru a gsi coala care-i poate pregti cel mai bine.
Modele de activitati:
Cum m vd n viitor
Imaginai-v cum vei fi peste 10 ani. Gndii-v la o zi obinuit din viaa voastr. Descriei
pe o foaie de hrtie aceast zi ncercnd s rspundei la ntrebrile urmtoare:
- Ce voi face: vei lucra, vei studia sau vei face altceva?
- Care va fi domeniul n care voi lucra sau voi studia?
- Care vor fi persoanele care m vor sprijini?

- Cum mi voi petrece timpul liber?


Dup ce ai terminat, prezentai n faa clasei imaginea pe care o avei despre viitorul vostru.
In luarea deciziei am urmarit ca elevul sa-si cunoasca bine stilul decizional . Un exemplu de
activitate este urmatorul chestionar :
Zidul

Mergi pe drumul alegerii carierei. In fata iti apare un zid.


-

Ce faci in aceasta situatie?


Cum iti apare zidul?
Ce simti fata de el?

SAU

Job-ul meu ideal


In constructia carierei un lucru foarte important este sa te proiectezi in viitor. Gandeste-te cum ar
arata locul tau de munca ideal si descrie:
Atributiile pe care le vei avea:
Programul:
Stilul de lucru:
Mediul in care vei lucra:
Stilul de viata pe care il permite:
Recompensarea:
Nu in ultimul rand, elevul trebuie sa stie sa-si caute un loc de munca, iar pentru aceasta e necesar sa
cunoasca tehnici de management personal( CV, scrisoare de intentie) si sa obtina abilitatile necesare
sustinerii unui interviu de angajare.
Activitati propuse
Ex 1: Diverse jocuri de rol si simulari de angajare in randul elevilor.
Ex. 2: Elaborarea de catre elevi a unor CV-uri europene , precum si de scrisori de intentie.

Mentionez ca anul acesta am vizitat, impreuna cu elevii din clasa a VIII-a, Colegiul Economic Rm.
Valcea, unde au luat contact direct cu oferta educationala a acestui liceu in care multi vor sa
studieze.
La Scoala Bunesti acest proiect a fost intampinat cu bratele deschise, iar ecourile lui se vor resimti
in continuare in orele de consiliere si orientare, precum si in toate activitatile cu elevii, parintii si
cadrele didactice ale acestei scoli

Consilier scolar: Prof. Nicula Ramona


Scoala cu clasele I-VIII Bunesti

S-ar putea să vă placă și