Sunteți pe pagina 1din 178

B U } T E N I

Monografie ilustrat`
Berna 2012

ROM^NIA

Prefata
(

Dac` meleagurile de la poalele falnicilor


mun\i Bucegi au fost v`duvite de existen\a unor
documente scrise [n privin\a atest`rilor, ele au
fost ocrotite de-a lungul timpurilor de b`tr@nul
Sfinx ]i Crucea cea m`rea\` din v@rful Caraiman.
Apari\ia c`r\ii Domnului Dan Zamfirache,
Monografia ilustrat` a Bu]teniului, deschide o
pagin` nou` [n istoria ora]ului printr-o carte
document care adaug` sta\iunii farmecul de alt`dat` reconstituit prin
parfumul unor ilustrate vechi str@nse cu s@rgui\` de autor ]i redate
pentru [nt@ia dat` locuitorilor din Bu]teni printr-o manier` nou` de
prezentare, IT, cu mijloacele tehnicii moderne a calculatoarelor.
Ziua de 6 iunie 2008 c@nd la Casa de Cultur` domnia sa ]i-a prezentat
proiectul informatic de lansare a unei monografii a Bu]teniului printr-un
altfel de limbaj capt@nd auditoriul prin filmele realizate [n ministudioul din
Cairo se constituie ca o premier` pe valea Prahovei, autorul aleg@nd Bu]teniul ca pe a doua sta\iune de suflet dup` locurile natale, C`lim`ne]tiul, dat
fiind apartenen\a sa aici din anul 2003 c@nd de fapt s-au declan]at ]i primele
idei de concepere a c`r\ii. Motivul care a stat la baza alc`tuirii monografiei
ilustrate a domnului profesor, matematician ]i informatician Dan Zamfirache,
a fost acela a pasiunii sale de cartofil ]i numismat care a str@ns timp de peste
30 de ani o bogat` colec\ie de c`r\i po]tale imagin@nd pentru noi, cei de azi,
farmecul de alt`dat` al unor locuri binecuv@ntate.
Dan Zamfirache, singurul autor de carte din Rom@nia care
[]i lanseaz` c`r\ile prin limbajul PC-ului, cu mijloacele moderne ale tehnicii
9

2038

C`lim`ne]ti

informatice, [nscrie Bu]teniul [n istoria lans`rilor de c`r\i IT dup` 18


ani de prezent`ri de acest gen.

{n contextul schimb`rilor de azi, Bu]teniul p`streaz` frumoasa
tradi\ie a celui vechi descris ]i prezentat de autor, construc\iile ]i
[mbin`rile arhitecturale l`s@nd noul ]i vechiul s` coexiste [ntr-o
simbioz` perfect`. Salut`m [nc` o dat` eforturile autorului la alc`tuirea
acestei prime monografii color pe baza studiului c`r\ilor po]tale vechi.

Remarcabil efortul domnului Dan Zamfirache [n realizarea
Monografiei ilustrate a Bu]teniului publicat` prin grija Prim`riei chiar
de Ziua {n`l\`rii mai ales c` autorul a conceput-o departe de \ar`, la
Cairo, unde pe cheltuiala sa a publicat ]i o carte ghid Monografii
ilustrate, [ntr-o edi\ie color, ce une]te laolalt` 6 studii monografice
referitoare la C`lim`ne]ti, Bucure]ti, Buz`u, Ada Kaleh, Litografii
rom@ne]ti ]i ora]ul nostru Bu]teni.
Emanoil Savin,

Primarul sta\iunii Bu]teni


2015

10

^
Cateva
considerente privind Cartofilia

Cartea po]tal` vederea [n limbajul obi]nit pe l@ng` modul de


trasmitere a unor informa\ii de orice natur` constituie ]i un bogat material
documentar pentru cercet`torii din orice domeniu.
Cartofilia, care se ocup` cu studiul ]i colec\ionarea c`r\ilor po]tale,
s-a n`scut probabil mai [nt@i din pasiunea pentru locuri dragi, din atrac\ia
pe care o exercit` micul petic de carton atunci c@nd ochi p`trunz`tori ]i
sensibili g`sesc nu numai mijlocul de comunicare cu parfumul unor epoci de
mult trecute dar ]i puterea de seduc\ie a unor tehnici de mult uitate. Este ]i
cazul litografiilor ace]ti precursori ai c`r\ii po]tale de la sf@r]itul secolului
al XIX lea.
Privirea [\i este suspendat` pentru un moment at@t timp c@t admira\ia
r`m@ne inefabil` [n fa\a [ndem@n`rii arti]tilor vremii [n punctarea minu\ioas`
a celor mai mici detalii. Nu mai vorbim, sau mai bine spus, cuvintele devin
s`race [n a exprima calitatea unei litografii, bog`\ia de informa\ie surprins`
at@t de riguros. Spre deosebire de tehnicile moderne ce copiaz` realmente
realitatea [nconjur`toare transform@nd micul dreptunghi [ntr-o splendid`
imagine digital` de un efect aproape egal cu cel real, autorii litografiilor au
trebuit s` [nlocuiasc` teribilul tehnic al secolului XX cu mintea ]i cu m@na,
individualiz@nd fiecare carte po]tal`.
Tocmai de aici s-au n`scut puterea de atrac\ie ]i [nceputurile colec\ion`rii c`r\ilor po]tale. Farmecul lor, puterea de a seduce a fost unul din
motivele concentr`rilor de colec\ionari [n cercuri ]i cluburi cartofilice. Exist`
acum, practic [n toat` \ara, puternice cercuri cartofilice precum cele de la
Piatra Neam\, Bucure]ti, Timi]oara, Pite]ti, R@mnicu V@lcea, Ploie]ti, Bra]ov, Cluj, Oradea, Constan\a, Ia]i.
{n vremuri de demult singurul contact [ntre oameni [l constituia
scrisoarea sau cartea po]tal` ce folosea re\elele rudimentare ale timpului. Exist`
dovezi cum ar fi aceea a lui Confucius din secolul VI [.e.n. ce demonstreaz`
eficien\a sistemului po]tal din timpul dinastiei Chu (1111-255 [.e.n.), mai
mult, el afirm@nd c` un document ajungea mult mai repede la destinatar
printr-un serviciu de tip po]tal dec@t cel folosit de conduc`torul suprem. Mai
t@rziu, [n secolul III [.e.n., sistemul e [mbun`t`\it prin introducerea curierilor
11

2038

C`lim`ne]ti

ce-]i schimbau coletele [ntr-o re\ea de posturi aflate la o dep`rtare de aproape


9 mile.
Acest sistem se dezvolt` [n timpul dinastiei Han(206 [.e.n. 220 e.n.)
[n urma cuceririi noilor teritorii din Asia Central` dar ]i a contactelor cu
romanii ce aveau un sistem similar. Ele se vor multiplica puternic [n timpul
dinastiei Tang (618-907) c@nd num`rul posturilor cre]te, coresponden\a fiind
trasmis` at@t pe drumuri c@t ]i r@uri. {n secolul XIII Marco Polo remarca
sistemul po]tal chinezesc din timpul dinastiei Yuan ]i a celui mongol, nimic
existent atunci [n Europa put@nd fi comparat cu ele. Miile de oficii po]tale
func\ion@nd de peste 3000 de ani vor fi [nlocuite abia [n 1896 cu cele imperiale
create ]i organizate pe l@ng` cele europene.
La 1 ianuarie 1849 e introdus primul timbru po]tal [n Fran\a ]i odat`
cu el sistemul de plat` care s` simplifice structura iar [n 1869 apare prima
cartea po]tal`. Mult mai t@rziu [n 1918 are loc primul zbor dintre Avignon
]i Nisa. Abia [n 1935 o re\ea de drumuri po]tale lega principalele ora]e din
Fran\a.
Mi]carea cartofilic` a luat amploare [n Rom@nia dup` 1990 odat` cu
reactivarea cercurilor ce []i desf`]urau activitatea [n umbra filateliei.
Comunicarea privat` prin intermediul ilustratei e [ns` mult mai veche
dec@t ideea original` ap`rut` [n Germania la 1865 ]i apari\ia primei c`r\i po]tale ini\iate la 1 octombrie 1869 de guvernul austriac.
{n Rom@nia prima carte po]tal` adoptat` oficial a fost [n 29 februarie
1872 ]i a fost urmat` de o perioad` prolific` p@n` la transformarea \`rii [n
lag`r comunist. Revolu\ia din 1989 red` mi]c`rii cartofilice o adev`rat` for\`
abia [n 1990 dup` o coexisten\` de-a dreptul dramatic` [n umbra filateliei,
urmare a deturn`rii Rom@niei din drumul ei european de c`tre noua putere
instalat` cu for\a pentru mai bine de 40 de ani. Era u]or de surprins c`
activitatea colec\ionarilor era prea pasional`, studiul ]i colec\ionarea c`r\ilor po]tale n`scute din dragostea pentru locurile dragi st@rneau teama unui
regim care nu dorea atrac\ia ori [nclinarea omului de tip nou c`tre zonele
sensibile ce atr`geau ochi p`trunz`tori ]i sensibili spre epoci al c`ror parfum
trebuia s` fi apus de mult.
Mii de drame au trebuit s` suporte f`r` de vreo vin` bunicii la d`r@marea bisericilor ]i a propriilor case atent construite ]i gospod`rite alunga\i
[n p`tratele pe vertical` ale unei or@nduiri ce se credea nemuritoare.
Cartofilia a luat amploare [n Rom@nia dup` 1990 odat` cu reactivarea
12

2038

C`lim`ne]ti

cercurilor ce []i desf`]urau activitatea [n umbra filateliei.


Nu constituie obiectul acestei lucr`ri de a stabili suprema\ii sau a face
compara\ii [ntre cele dou`.
Totu]i, cartofilia probabil dat fiind izolarea ei pe o a]a perioad`
mare a reu]it s` se impun` imediat dup` 1990, fapt marcat de altfel ]i
prin organizarea la Bucure]ti [n mai 1998 a primului For Interna\ional de
cartofilie din Rom@nia. Au trebuit 8 ani de munc` asidu` pentru organizarea
cercurilor teritoriale, atragerea colec\ionarilor la [nt@lniri de profil,
simpozioane, schimburi, vizion`ri ]i organiz`ri de expozi\ii iar apari\ia c`r\ilor de specialitate - studii de cartofilie ]i concursuri s-au materializat prin
[ndr`zneala dac` nu curajul de o organiza acest prin for interna\ional de
cartofilie la Bucure]ti.
Privind lucrurile din interiorul acestor evenimente a] putea poate
s` nu fiu obiectiv atunci c@nd spun c` el, Forumul, a fost un succes cu toate
greut`\ile inerente unei astfel de manifest`ri de amploare, dar a] dori s` fiu
contrazis de un doilea For [n Rom@nia organizat c@t mai cur@nd posibil. {nsu]i
p`rintele cartofiliei, ]i am numit aici pe francezul Nuedin, trebuia s` participe
personal dar o indispozi\ie de ultim moment a f`cut ca [n ziua deschiderii
c@nd a fost inaugurat de ministrul Po]tei ]i Telecomunica\iilor, domnul
Sorin Panti], s` fie prezent numai prin mesajul transmis de la Paris cu cuvinte
de laud` remarc@nd realizarea Forumului ca un moment de seam` pentru
Rom@nia.
Apari\ia unor c`r\i cu iz de monografii ilustrate, motiv pentru a face
un studiu cartofilic, ca cele de la Piatra Neam\, C@mpulung ]i C`lim`ne]ti
le-am numit [n ordinea nu numai a apri\iei lor, dar ]i a ob\inerii premiilor
acordate de juriul Forumului a constituit un real interes [n zona publicului
avizat dar ]i [n sfera sus\in`torilor. E de ajuns s` amintesc participarea
domnului Leonard Pa]canu, secretar general al Asocia\iei Filateli]tilor din
Rom@nia, actorul Mircea Albulescu, reporteri de la TVR, Antena 1 ]i PRO
TV.
Expozi\ia a fost bine g@ndit` ]i structurat` pe teme specifice cu un
bogat con\inut.
Un moment aparte l-a constituit ]i prezentarea pentru prima dat` la
Bucure]ti a unei c`r\i de cartofile C`lim`ne]ti2000- monografie ilustrat`,
13

2038

C`lim`ne]ti

cu un altfel de limbaj, cel al calculatorului. Era [n 1998 la un an dup`


prezentarea ei [n premier` pe \ar`, informatizat`, la C`lim`ne]ti.
Iat` de ce apari\ia unor c`r\i cu iz de monografii ilustrate, motiv pentru
a face un studiu cartofilic ca cele de la Piatra Neam\, C@mpulung ]i C`lim`ne]ti le-am numit [n ordinea nu numai a apari\iei lor, dar ]i a ob\inerii
premiilor acordate de juriul Forumului a constituit un real interes [n zona
publicului avizat dar ]i [n aceea a sus\in`torilor.
Din bogata surs` de inspira\ie ce o constituie cartofilia am surprins o
parte infim` dar incitant` din multitudinea c`r\ilor po]tale vechi al c`ror
studiu cartofilic ne arunc` pe unii spre nostalgia unor vremuri de demult,
iar pe al\ii, sper`m, spre aprecierea trecutului pentru ca odat` reg`sit s`
putem continua tradi\iile fie [n cultur`, art`, arhitectur`, ]tiin\`, port spre a
re[nnoda leg`turile tradi\ionale europene ce ne-au \inut la marginea imperiilor
de-a lungul veacurilor.
Tot CEEA CE E VECHI ne aduce aminte de trecutul nostru, cu vechile
construc\ii, aleile pe care alt`dat` ]i-au purtat pa]ii str`mo]ii, monumentele
[n`l\ate [ntru cinstirea lor, parcurile ]i aleile ce nu pot fi uitate dat fiind
pasiunea de a colec\iona c`r\i po]tale ce ne reamintesc cu nostalgie de cum
a fost odat`! E numai una din ra\iunile de a p`stra ve]nic [n amintire ceea ce
ne leag` de trecutul prin care odinioar` am p`]it dac` nu cu pa]ii, m`car cu
g@ndul, pentru a l`sa urma]ilor amintirea unor vremuri de mult uitate. Cine
nu []i mai aduce aminte de numele str`zilor de alt`dat` Bulevardul Carol,
Regina Elisabeta, Bulevardul Regele Ferdinand, Regina Maria, ori de vilele
de odinioar` Lucre\ia, Natalia, Lily, Florica, Zamfirescu, Boteanu, M`ndica,
Oancea, Savu, unde soseau primele ma]ini decapotabile din epoc`, semn al
distinc\iei unei sta\iuni c`utate pentru petrecerea concediilor.
Dar iat` c` azi informatica face ca trecutul s` fie prezent ]i p`strat
pentru ca ]i cei ce vor urma s` se bucure de frumuse\ea locurilor ]i m`iestria
artistic` a celor ce nu le-au putut l`sa uit`rii! Miracolul se datoreaz` ]i acestor
[mp`timi\i colec\ionari despre care lumea abia acum afl`. Remarcabila
realizare din 1998, primul For interna\ional de cartofilie de la Bucure]ti, tot
de miracol a \inut ]i mai pu\in de sufletul [mp`timi\ilor colec\ionari chiar
dac` preg`tirea material` nu se ridica la [n`l\imea [nd@rji\ilor de a face din
14

2038

C`lim`ne]ti

manifestare una european`.


Oricum pasul a fost f`cut ]i to\i avem de c@]tigat de pe urma
prestigioaselor petice de carton care ne \in visele treze [n speran\a c` tot
mai g`sim ceva ce n-ar mai exista la ceilal\i colec\ionari sau e at@t de rar
[nc@t, trezindu-ne, descoperim c` de fapt realitatea e totu]i un vis frumos!
Studiul cartofilic [nseamn` [ns` mai mult dec@t culegerea ]i p`strarea
[n colec\ii a minunatelor locuri cu arhitectura timpului, cu portul specific dar
]i cu atestarea istoric` a localit`\ilor, semn al nemuririi [n timp: el e legat de o
atent` cercetare care uneori impresioneaz` prin con\inut ]i m`iestrie artistic`
l`s@nd nestinse epoci ce nu mai pot fi [nviate de a c`ror frumuse\e, c@t a
mai r`mas, ne bucur`m at@t de mult noi, azi!
Pasiunea cere [ns` sacrificii ]i ne[mpliniri! Poate ]i datorit` [ncr@ncen`rii [mpotriva lor se datoreaz` conceperea acestei minunate c`r\i departe
de \ar`, la Cairo. Cu tot trecutul lor zbuciumat c`r\ile po]tale au rezistat ca un
miracol ]i reprezint` azi, at@tea c@te au mai r`mas, o istorie document la fel
ca ]i pu\inele cl`diri r`mase azi [nc` pe locul lor amintind de o epoc` revolut`
ce poate fi ref`cut` oric@nd cu ajutorul lor! Amintirea ]i pre\uirea trecutului
sunt cel mai scump dar pe care ilustratele le transmit. Iat` de ce apari\ia
c`r\ilor bazate pe studiul ilustratelor aduce [n fa\a cititorului, chiar neavizat,
lec\ii nu numai de istorie dar ]i de arhitectur`, literatur`, geografie ]i nu [n
ultimul r@nd de respect ]i m@ndrie pentru tradi\ii ]i port popular.
{ntr-adev`r, nimic nu e mai pl`cut ca [ntoarcerea la origini, amintirea
]i p`strarea intact` a imaginii locului unde ai copil`rit!
Codrii bogat colora\i vara dar argintii toamna, castanii de alt`dat`,
brazii falnici, aleile de neuitat, Sf@nta biseric` Domneasc` dar ]i cazinoul,
vilele de alt`dat` cu blazon ale Cantacuzinilor impresiona\i de frumuse\ea
locurilor toate acestea ]i [nc` alte o sut` de motive m-au f`cut s` nu las
uit`rii imaginea a ceea ce a fost c@ndva aceast` sta\iune loc plin de istorie
peste care timpul ]i vicisitudinile n-au reu]it s`-i ]tirbeasc` din faim` ]i
frumuse\e!
Cum apari\ia de studii ]i monografii care s` ofere tuturor pl`cerea de
a le admira a devenit ]i mai imposibil` m-am v`zut nevoit s` realizez site-uri
pe Internet, calculatorul fiind azi un mijloc ce nu mai poate lipsi din nici o
cas`, ca de altfel e-mailul dintr-o carte de vizit`!

15

2038

C`lim`ne]ti

Adresa pentru Bu]teni, printre primele sta\iuni pe internet, este:


http://www.geocities.ws/dan.zamfirache
F`c@nd acest efort, cred c`, departe de satisfac\ia muncii de peste 8
ani [n India c@t ]i [n Egipt el este mai mult un serviciu dezinteresat Cartofiliei
rom@ne]ti, ideea mai veche de a organiza ]i gestiona o baz` de date cu tot
ceea ce inseamn` vederea rom@neasc` fiind \elul pe care nu-l voi abandona
niciodat`. Poate viitorul ne va oferi posibilitatea de atragere a sponsorilor
astfel [nc@t apari\ia acestor c`r\i at@t de necesare s` fac` posibil` continuitatea
]i cunoa]terea activit`\ii cartofilice.
A fost o onoare pentru mine de a participa la lansarea proiectului ei
[n iunie 2008 la Casa de Cultur` din Bu]teni, sub auspiciile Prim`riei, odat`
cu s`rb`torirea eroilor neamului, de {n`ltare, pentru c` momentul a avut
]i o a doua semnifica\ie: [mplinirea a 11 ani de la lansarea primului proiect
informatic de prezentare a unei c`r\i prin mijloace IT. Prin aceasta Bu]teniul,
Casa de Cultur`, au intrat [n istorie ca primul loc din Valea Prahovei al unei
lans`ri de carte cu un altfel de limbaj, moment consemnat de televiziunile
TV Montan ]i ProTv din Sinaia. Ideea formatului actual al c`r\ii s-a n`scut
departe de \ar`, la Cairo, [n ministudioul din Ambasada Rom@niei din insula
Zamalek, unde am continuat cercet`rile odat` cu ultimele achizi\ii de c`r\i
po]tale ]i am dezvoltat mijloacele de prezentare pe suport informatic. Tot
aici, [n mijlocul colectivului ambasadei, s-au n`scut idei ce au f`cut posibil`
apari\ia a [nc` patru c`r\i scrise special pentru viitorii turi]ti rom@ni: Indiei,
o carte dedicat` \`rii care m-a g`zduit timp de aproape 5 ani, Impresii de
c`l`torie un ghid de peste 45 de \`ri r`sp@ndite pe 4 continente din India
p@n` la New York [n America, Monografii ilustrate cuprinz@nd toate studiile
de cartofilie [ntr-o edi\ie color ]i, nu [n ultimul r@nd, Mirajul civiliza\iilor
]i Fascina\ia muzeelor, o incursiune prin 90 de muzee ale lumii, unele cele
mai mari.
Cu g@ndul c` toate acestea nu se vor pierde [n eter f`r` a sensibiliza
sufletul celor dornici de amintiri pl`cute doresc tuturor celor ce ajung s`
viziteze aceste mici paradisuri s` se simt` ca ]i cum ar face parte din ele!
Dac` cele 4 c`r\i scrise la Cairo au ap`rut prin eforturi proprii, apari\ia
16

2038

C`lim`ne]ti

monografiei Bu]teni 2008 color se datoreaz` Prim`riei, ora]ului Bu]teni,


eforturilor deosebite ale Domnului Primar, domnul Emanoil Savin, care m-a
sprijinit [n eforturile realiz`rii ei [nc` din 2004 c@nd a inaugurat celebra de
acum p@rtie Kalinderu devenit` emblema nou` a sta\iunii, sus\in`tor apropiat
al culturii, artei, sportului ]i turismului local. Dar nu numai at@t, a considerat
c` o prezentare IT pe ecranul s`lii Casei de Cultur` va sensibiliza eforturile
]i celorlal\i [ntreprinz`tori ai sta\iunii [n ideea scoaterii la iveal` a trecutului
unei sta\iuni unice de pe frumoasa Vale a Prahovei. Prezentarea a fost un total
succes fiind pentru prima dat` c@nd o carte este lansat` aici prin mijloacele
moderne ale tehnicii avansate ale informaticii.
Mul\umiri deasemenea pentru punerea la dispozi\ie a s`lii Casei de
Cultur`, chiar de ziua {n`l\`rii semn c` pronia ne va ajuta s` scoatem la
iveal` o monografie care s` cucereasc` inimile pasiona\ilor de frumos, un
Bu]teni interbelic reconstituit prin celebrele de acum petice de carton,
ilustratele vechi.
Alese mul\umiri domnului director al Casei de Cultur` Bu]teni,
Constantin Spurcaciu, un om cu un suflet mare care depune eforturi deosebite
pe t`r@m cultural ]i spiritual.
{nc` odat` multumiri domnului primar Emanoil Savin pentru c` mi-a
dat posibilitatea s` aniversez aici la Bu]teni 11 ani de lans`ri de c`r\i IT [n
Rom@nia, [nscriind prin acest eveniment sta\iunea [n circuitul unic de lans`ri
IT al`turi de C`lim`ne]ti [n 1997 ]i Bucure]ti 1998.
Dan Zamfirache
Membru al Societ`\ii Numismatice Rom@ne
]i al Federa\iei Filatelice Rom@ne
Sec\ia Cartofilie
CAIRO 2003

17

2038

C`lim`ne]ti

Motivatie
)

Lucrarea s-a dorit a fi un cadou din partea autorului pentru locuitorii


acestei sta\iuni de la poalele Bucegilor ocrotit` de Cruce ]i de Sfinxul
milenar. Ea s-a n`scut din pasiunea de cartofil prin studiul atent al istoriei,
artei, culturii ]i civiliza\iei printr-o nou` modalitate de cercetare cu ajutorul
c`r\ilor po]tale ]i realizarea unei altfel de prezent`ri cu ajutorul tehnicilor
moderne ale informaticii premier` [n Rom@nia dat` fiind o alt` pasiune a
autorului calculatorul.
Deschiderea oferit` de Revolu\ia Rom@n`, explozia de informa\ie
precum ]i accesul la mijloacele cele mai moderne ale tehnicii calculatoarele
au f`cut posibil` prezentarea inten\iei apari\iei c`r\ii pentru prima dat` la
Casa de Cultur` din Bu]teni [ntr-o manier` informatizat`(06.06.2008),
efectul de unicitate al lans`rii ei printr-un alt mod dec@t cel tradi\ional, cel
al prelu`rii imaginilor din calculator ]i proiectarea pe ecranul s`lii av@nd ca
urmare apari\ia c`r\ii dup` numai 2 luni de la eveniment. Pentru prima dat`
limbajul calculatorului a [nlocuit pe cel obi]nuit, al omului, impresion@nd o
[ntreag` audien\`.
Ob\inerea premiului III [n rang de medalie de bronz la primul For
Interna\ional de Cartofilie - Bucure]ti, Palatul }u\u, mai 1998 - ]i diplom`
de onoare(1* la Expozi\ia Interna\ional` de Filatelie EFIRO98 [n septembrie
la Palatul Parlamentului a Monografiei C`lim`ne]ti m-au ambi\ionat s` ob\in prin prezentarea celei de-a doua Monografii a Bu]teniului [n circuitul de
valori al cartofiliei, premiul cel mai [nalt.
Similitudinile celor dou` a]ez`ri de la poalele falnicilor mun\i
amplasate ca puncte strategice [mpotriva n`v`litorilor, atrac\ia turistic`
prin locuri unde odat` dac` vii - cu siguran\` te vei [ntoarce, a]ezarea pe
dou` dintre cele mai frumoase v`i, Oltul ]i Prahova ce te [nt@mpin` [nc` cu
vile frumoase ce mai p`streaz` farmecul interbelic dar ]i faptul c` au fost
(*
1
Nu [n ultimul r@nd Diploma de onoare din partea Prim`riei ora]ului
C`lim`ne]ti cu prilejul s`rb`toririi a 618 ani de la atestarea documentar` a
localit`\ii - 2006.

19

2038

C`lim`ne]ti

fondate de cei mai mari domnitori, Mircea cel B`tr@n ]i Carol I au constituit
conceperea acestor dou` monografii ilustrate, C`lim`ne]ti ]i Bu]teni, sta\iuni
aproape gemene de]i sunt situate la dep`rtare.
Lucrarea e structurat` pe capitole, fiecare reprezent@nd o anume
specificitate. A fost integral procesat` digital cu programe specifice
calculatorului, iar prezentarea ei [n iunie 2008 la Bu]teni s-a realizat integral
cu mijloace tehnice informatice prin preluarea anima\iei realizate cu pachetele
de programe Premiere ]i MGI Video Wave 5 ]i transmiterea lor pe ecranul
Casei de Cultur` prin intermediul unui videoproiector, bucur@du-se de un real
interes, fiind pentru [nt@ia dat` la Bu]teni c@nd limbajul obi]nuit al lans`rilor
de carte a fost [nlocuit cu cel informatic, specific calculatoarelor.
Din studiu cartofilic, pe spatele unei c`r\i po]tale din colec\ia Bu]teni se distinge fraza: a c`l`tori [nseamn` a [nv`\a. Europa v` poate ajuta
mult [n organizarea acestei culturi vii a Dvs. Este ]i inten\ia autorului de
a st@rni curiozitatea [ntr-un domeniu at@t de vast care incumb` nu numai
istorie, geografie, literatur`, dar mai ales pasiune ]i dragoste de locuri.
M`rturii v`zute [nc` pe locul lor - iat` numai c@teva argumente pentru
care am decis s` p`strez vie amintirea trecerii prin epoci a acestei minunate
sta\iuni prin colec\ia de vederi vechi ce constituie o m`rturie ]i [n acela]i
timp un document viu care adaug` sta\iunii o impresionant` imagine a ceea
ce a fost dar mai ales ceea ce mi-a] dori s` r`m@n` [n memoria oamenilor
locului, a celor ce o viziteaz`, o adev`rat` Poart` a Bucegilor, numit` a]a
chiar de marele Iorga.
Dac` primul capitol este consacrat studiului unor vechi fotografii
descoperite [ntr-un pod de cas`, al doilea se ocup` de primele apari\ii de c`r\i
po]tale, unele [nainte de 1900, cu vechile cl`diri ]i drumuri de \ar` nepietruite
iar [n celelalte capitole sunt ilustrate concis vilele ora]ului unele dintre ele
amintind parfumul unei epoci trecute, mun\ii, portul popular ]i civil, biserica
]i castelul. Nu am uitat binen\eles locurile pline de istorie, monumentele,
bisericile, Crucea, Sfinxul ]i drumul ce str`bate ]erpuind un defileu s`lbatic
dar mai ales pitoresc, s`pat [n st@nc` din vremuri imemoriale.
Sigur cititorii aviza\i trebuie s`-]i aduc` aminte ]i de faimosul Cazino
care exista [n ora] prilej de dulci ]i pl`cute amintiri pe care a] dori s`
20

2038

C`lim`ne]ti

redevin` ceea ce a fost.



Cu o pozi\ie privilegiat` ]i un peisaj de invidiat Bu]teniul a fost de-a
lungul timpului vizitat de familii deosebite, iar pentru localnici aceasta
constituia un pretext ca de fiecare dat`, [n fiecare an s` fie la curent cu nout`\ile fie c` ele se chemau mod` ori cuno]tin\e noi.
}i, ca un iubitor al v`ii Prahovei binen\eles c` nu am putut uita
[mprejurimile: C@mpina, Sinaia, Poiana |apului, Azuga, Predeal ]i Bran,
locuri minunate, a]ezate [ntr-o zon` la confluen\a Ardealului cu Muntenia,
toate acestea constituind un capitol aparte despre {mprejurimi.
Trebuie amintit c`, de]i era o sta\iune mic`, totu]i abunden\a de c`r\i
po]tale se explic` prin miracolul de atrac\ie al locului: traseele montane,
cabanele, p@rtiile, Crucea, Sfinxul, Babele ]i cascada Url`toarea.
Frumuse\ea locurilor este aceea care-i determin` pe marii potenta\i
ai vremii s`-]i construiasc` splendide vile, un sanatoriu ]i un cazinou pentru
petrecerea vacan\elor ]i a concediilor [ntr-o zon` [n care dac` o dat` ai fost,
sigur te vei re[ntoarce! A face azi o plimbare pe str`zile ora]ului [nseamn` s`
gu]ti din m`iestria celor ce au [n`l\at vile [ntr-un peisaj cu totul [nc@nt`tor!
Construirea cazinoului trebuie s` fi adus odat` cu finalizarea lui o mul\ime de oaspe\i atra]i aici nu numai de mirajul locului, azi, doar o amintire a
fermec`toarelor seri din somptuoasele saloane.
Iernile la Bu]teni sunt ca [n basme iar [mprejurimile ofer` priveli]ti
spectaculoase ca acelea de la Alexandros, Silva, Gura Diham, Kalinderu ori
Poiana Izvoarelor, iar o plimbare cu cabina printre Jepi te apropie de nori.
Bu]teniul r`m@ne [ns` [n memorie prin simbolul Crucii Eroilor,
Sfinxul, biserica Domneasc` ]i de cur@nd vechea p@rtie Kalinderu redat`
iubitorilor de schi [n 2004.

Dan Zamfirache
Cairo - 2003

21

2038

C`lim`ne]ti

Motto:pe urmele sp`tarului Mihai Cantacuzino

De ce Busteni?
)

De]i n`scut pe Valea Oltului - la Brezoi - cu o copil`rie minunat` [n


parfumul de epoc` al C`lim`ne]ti-ului anilor 50, o parte [nsemnat` a vie\ii mi-am petrecut-o pe Valea Prahovei [n timpul vacan\elor studen\e]ti la
Sinaia, Bu]teni, Azuga, Predeal sau Poiana Bra]ov. Din totdeauna mi-am
dorit s` scriu o monografie despre Valea Prahovei dar nu [nainte de aceea a
C`lim`ne]tiului Perla a Oltului a]a cum o numea Nicolae Iorga.
Similitudinea celor dou` a]ez`ri ca por\i de ap`rare ]i retragere [n
vremuri de restri]te la poalele mun\ilor face din Bu]teni ]i C`lim`ne]ti a]ez`ri stabile ce se vor dezvolta rapid dat fiind locurile majestoase unde r@urile ies din zbaterea furioas` cu mun\ii [n v`i largi cu o vegeta\ie de o cald`
[nc@ntare sufleteasc`. Am@ndou` sunt locuri alese pentru medita\ie ]i sim\ire.
Dup` [ndeplinirea datoriei c`tre locurile natale apari\ia monografiei
C`lim`ne]ti 2038 ]i, mai ales dup` ob\inerea locului 3 [n rang de medalie
de bronz la primul For Interna\ional de cartofilie din Bucure]ti [n 1998,
str`daniile mele s-au [ndreptat c`tre Bu]teni pe care l-am adoptat ca pe al
doilea loc de suflet dat fiind apartenen\a mea la aceast` splendid` sta\iune din
2003 c@nd am devenit parte a acestor locuri minunate de la poalele seme\ului Caraiman, acolo unde Crucea vegheaz` ca ]i Sfinxul un popor milenar
binecuv@ntat de Dumnezeu.
Dar este ]i urmare a vizitei la locurile sfinte din Sinai, m`n`stirea
Ecaterina, acolo unde sp`tarul Mihai Cantacuzino poposea cu 3 secole [n
urm` ]i, entuziasmat, avea s` ridice la [ntoarcere [n 1695 o replic` care va
purta numele Sinaia, actul de na]tere al unei v`i pe care Nicolae Iorga o va
numi Perla Carpa\ilor.
{n ideea conceperii monografiei ca studiu cartofilic mi-am petrecut
o primavar` printre urma]ii familiilor celor mai vechi locuitori ai ora]ului
fiind zilnic [n contact cu oamenii prim`riei, simpli, dr`gu\i ]i ospitalieri.
22

2038

C`lim`ne]ti

Discu\iile s-au transformat [n interesante clipe pline de amintiri purtate cu


domnii Constantin Petcu, Titi Dragu],domnul Enache de 92 de ani, nepo\i
]i str`nepo\i ai acestora. Localitatea Bu]teni, poart` a falnicilor mun\i Bucegi
c`tre Transilvania se g`se]te la o altitudine situat` [ntre 830-950 m, [ntr-una
din cele mai pitore]ti pozi\ii a V`ii Prahovei, istoria ei fiind str@ns legat`
cu a celorlalte localit`\i apropiate care au fost de-a lungul timpului leg`tura
permanent` a |`rii Rom@ne]ti cu Ardealul.
A face o plimbare pe str`zile ora]ului [nseamn` s` gu]ti din m`iestria
celor ce au [nal\at vile [n stil helvetic aflate [ntr-un peisaj cu totul [nc@nt`tor!
Am scris aceast` monografie cu g@ndul la oamenii de aici care i-au
trasformat [nf`\i]area ]i continu` s` o fac` ]i azi : domnul primar Ilie Ilinca,
domnul viceprimar Nicolae C@mpeanu care mi-a pus la dispozi\ie o colec\ie rar` de fotografii g`site printr-o minune [ntr-o cas` veche, mi-a dat detalii
despre proiectele de viitor ale sta\iunii, domnul Petcu Constatin participant la
Olimpiada de iarn` de la Saint Moritz din 1948 unde a fost prezent ]i regele
Mihai, famiile Dr`gu] ]i Enache primii sosi\i aici, familia Luca de la Cabana
Gura Diham, domnul Savin, primarul, patronul hotelului Alexandros f`r` de
care ea n-ar fi existat, tuturor acelora c`rora le plac aducerile aminte!
Practic nu exist` un document care s` ateste cu siguran\` [nceputul
localit`\ii. Sursele vremii amintesc doar c` pe la sf@r]itul veacului al XVIIlea nici vorb` nu era de vreun sat (*) . De altfel nici despre Sinaia nu se ]tie
mai mult p@n` la ctitoria sp`tarului Cantacuzino, m`n`stirea Sinaia, [n 1695.
Istoria Bu]tenilor e indisolubil legat` de aceea a [ntregii v`i, c@teva
sute de ani [n urm` pe aceste locuri exist@nd doar o potec` anevoioas` care
mai t@rziu va purta numele Drumul domni]orilor, amintit [ntr-o scrisoare
datat` din 1452 [n timpul lui Vladislav Voievod [n care se aminte]te despre
a]ez`m@ntul cel vechi ceea ce ne duce cu g@ndul c` acesta exista [nc` de
la domnii de mai [nainte! Acest drum mergea de la Valea Ple]uvului ]i p@n`
la ie]irea din Bu]teni spre Azuga, pe st@nga Prahovei, de-a lungul muntelui
Zamora. Documentele de care dispunem azi sugereaz` atestarile: C@mpina
- la 1503 (C@mpina - atestat` la 1503 va deveni t@rg la 1663 iar din 1994
devine municipiu), Comarnic atestat documentar din 1532, Cornu atestat
23

2038

C`lim`ne]ti

documentar din 1561, schitul Posada la 1661, M`n`stirea Sinaia [n 1695,


C`tunul Izvor [nfiin\at la 1782 de domnitorul Mihai Su\u din scutelnicii
m`n`stirii Sinaia, Schitul Predeal 20 iunie 1744 ]i Slonul de Piatr` 1782.
Numele Sinaia vine de la muntele sf@nt Sinai, de fapt de la m`n`stirea
Sinaia al c`rei ctitor a fost sp`tarul Mihai Cantacuzino care, impresionat de
c`l`toria [n Sinai la m`n`stirea sf@nta Ecaterina zidit` [n anul 330 de c`tre
Sf@nta Elena, mama Sf@ntului Mare {mp`rat Constantin pe locul unde Moise
a v`zut rugul aprins (Exod cap.3), ridic` o m`n`stire ca avanpost de ap`rare
]i spiritualitate [ntr-un peisaj fermec`tor. Se spune c` m`n`stirea Sinaia
ad`poste]te pietre aduse din muntele sf@nt din Sinai. Pe cupola de la intrare
sunt pictate scene din via\a Sfintei Ecaterina. Ca semn al pre\uirii sale sp`tarul
d`ruie]te m`n`stirii Sf@nta Ecaterina o catapeteasm` pentru paraclisul Sfin\ii Apostoli.
Legenda construirii m`n`stirii Sinaia [ncepe [ns` cu vedenia unui
c`lugar de la schitul Sf@ntul Nicolae de pe muntele Molom`\ la 15 august
1683 care aude glasuri [ngere]ti ce pream`reau pe Maica Domnului. Auzind
aceste lucruri pustnicii [l [ndeamn` s` mearg` la schitul Lespezi pentru a-i
povesti stare\ului. Sosind aici stare\ul [l preg`te]te pe b`tr@nul preot ]i [l
trimite la Bucure]ti la mitropolit care [l cheam` pe sp`tarul Mihai Cantacuzino
ce tocmai sosise de la locurile sfinte unde a fost impresionat de a]ezarea
m`n`stirii Sf@nta Ecaterina ]i Gebel Musa muntele lui Moise (2292 m).
Nu e o [nt@mplare pentru c` [n anul 327 locurile sfinte vor fi vizitate de Sfin\ii Mari {mp`ra\i Constantin ]i mama sa Elena ]i de atunci faima locurilor
avea s` se r`sp@ndeasc` [n [ntreaga lume cre]tin`. Din ordinul [mp`r`tesei
Elena [n anul 330 va fi ridicat` aici pe locul rugului aprins v`zut de Moise
o capel` [n cinstea lui Isus salvatorul. {n evul mediu a fost un important
centru de pelerinaj pentru cre]tini, iar din secolul XI []i va schimba numele
din Schimbarea la fa\` [n cel al Sfintei Ecaterina care a tr`it [n Alexandria [n
timpul [mp`ratului Maximian.
Frumoasa ]i inteligenta Ecaterina f`cea parte dintr-o familie de nobili ]i
a [ncercat s`-l converteasc` la cre]tinism pe Maximian [n timpul persecu\iilor
cre]tinilor de la [nceputul secolului IV. V`z@nd c` reu]e]te s` converteasc`
24

2038

C`lim`ne]ti

pe mul\i din anturajul s`u, Maximian hot`r`]te moartea ei prin ata]area la


patru ro\i din lemn ce se vor [nv@rti [n direc\ii diferite. Miracolul se [nt@mpl`, ea supravie\uind, dar va fi decapitat`. Exist` o biseric` [n Alexandria
ridicat` pe locul martiriului care-i poart` numele. Legenda spune c` peste 5
secole c`lug`rii au v`zut pe deasupra mun\ilor ([n locul unde azi se afl` o
mic` bisericu\` a Revela\iei unde Moise a vorbit cu Dumnezeu) [ngerii
c`r@nd corpul sfintei ]i de atunci muntele poart` numele Sf@nta Ecaterina.
Corpul mirosind a mir a fost g`sit [ntreg. Azi se mai afl` [nc` aici capul ]i
m@na st@ng` a sfintei.
Biserica va fi rectitorit` [n anul 527 sub hramul Schimbarea la Fa\`
de c`tre [mp`ratul Justinian care o [mprejmuie]te cu un zid ap`r`tor [nalt de
12 p@n` la 15 m, ar`t@nd a fort`rea\`. Nu numai at@t, Justinian va aduce aici
200 de familii din Bosnia ]i Valahia pentru a o ap`ra ]i deservi.
Ace]ti munteni (numi\i Gebelieh) veni\i din regiuni muntoase situate
[n fosta Iugoslavie ]i [n Rom@nia s-au adaptat repede la condi\iile vie\ii de
aici. Solda\i si \`rani au sosit pentru a cultiva gr`dinile ]i a ap`ra m`n`stirea.
La origine erau cre]tini dar mul\i au trecut la religia musulm` sub influen\a
acestora. Ultima femeie cre]tin` a acestui trib s-a stins [n 1750. {n 1918
tribul a fost decimat de o epidemie, iar [n mai 1928 mai erau 420 persoane [n
acest trib. Dar e greu de spus c@\i au mai r`mas din acest trib c`ci acum sunt
diviza\i [n mai multe triburi. Descenden\i ai tribului se ocup` azi de treburile
materiale ale m`n`stirii, familiile fiind integrate [n via\a modern` a ora]ului
Sf@nta Ecaterina. Se pare c` acestui trib i se datoreaz` existen\a de p@n` azi
a a]ez`m@ntului.
Azi Sf@nta Ecaterina se ridic` majestos la 1570 m fiind printre cele
mai vechi biserici cre]tine din lume cu cel mai mic num`r de c`lug`ri, este
sub patronajul bisericii greco-ortodoxe ]i posed`, dup` Vatican, una dintre
cele mai vechi biblioteci (mai mult de 6000 de manuscrise rare dintre care
3000 foarte vechi (pe unul din rafturi st` tabloul domnitorului Br@ncoveanu)
]i un muzeu cu icoane frumoase.
}i a]a cum m`n`stirea Sf@nta Ecaterina a fost construit` pe locul
minunii rugului aprins tot astfel m`n`stirea Sinaia (nume luat de la Muntele
25

2038

C`lim`ne]ti

Sf@nt Sinai) a fost ridicat` pe locul revela\iei pustnicului de la poalele


Bucegilor.
Dar mai exist` o asem`nare. Undeva la poalele Bucegilor, pe platoul
Palanca, [ntr-o poian`, l@ng` crucea Caraiman, se [nal\` pe o gur` de rai cea
mai nou` biseric` cu hramul {nal\area Sfintei Cruci.
De-a dreptul impresionant` povestea care se leag` de alegerea locului
construc\iei. Acelea]i visuri [n locuri ]i timpuri diferite, ]i aceia]i zi de 15
august!
Din prima zi a venirii sale pe lume, p`rintele Gherontie s-a aflat
necontenit sub protec\ia Maicii Domnului, care l-a ales, [n vis spune el,
pentru indeplinirea unei sfinte misiuni: [n`l\area unei m`n`stiri, Caraiman, la
poalele muntelui ce poart` [n v@rf m`rea\a cruce [n`l\at` prin st`ruin\a reginei
Maria.
Istoria construirii bisericii e asem`n`toare cu aceea a bisericii Sf@nta Maria Mare de la Roma ridicat` [n urma ninsorii din 15 august 452! Ea
e legat` de o legend` care spune c` papa Liberius dorea s` construiasc` o
biseric` mare [n memoria Fecioarei ]i nu ]tia unde. Dar [n vis aceasta i s-a
ar`tat spun@ndu-i s` o construiasc` acolo unde va c`dea prima ninsoare. Iar
pe 15 august, o minune, [n vara anului 452 pe colina Esquilino a nins!
Una din multele biserici dedicate Sfintei Marii, cea mai mare ]i mai
important` din Roma este Santa Maria Maggiore aflat` pe colina Esquiline ]i
construit` [n anul 452. Dintre cele peste 360 de biserici este singura care are
dou` obeliscuri unul [n fa\` ]i altul [n spate. Tavanul e [n stil rena]tere, marea
comoar` a bisericii fiind g`zduirea celor 4 fragmente din patul lui Cristos
asezate [ntr-o construc\ie special` [n capela aflat` sub un frumos baldachin [n
fa\a c`ruia se roag` un pap` din marmur`, o lucrare deosebit de pre\ioas`. S`
fie Bernini autorul care de altfel e prezent aici prin grupul statuar reprezent@nd Madona cu pruncul?
Santa Maria Maggiore este important` ]i pentru c` ascunde [n ea 6
capele extraordinar de frumoase: Sixtina, la care a lucrat Carlo Fontana,
Pauline Borghese ]i Sforza disting@ndu-se separat. Se pare c` Sixtina, numit`
]i a Sacramentului, ar fi cea mai frumoas` din lume. }i este [ntr-adev`r!
26

2038

C`lim`ne]ti

Trebuie s` ai respira\ia bun` ca s` rezi]ti frumuse\ii ei. Frescele din capela


Pauline apar\in lui Cavaliere dArpino. Privit` de afar`, biserica are [n partea
dreapt` o campanil` de 6 nivele, ultima de tip roman construit` la Roma,
ad`postind clopotni\a. Obeliscul din fa\` e o coloan` [nalt` [n v@rful c`reia
se afl` statuia Sfintei Marii cu pruncul. E singura biseric` din Roma cu dou`
obeliscuri, cel de-al doilea fiind plasat [n spate. Binen\eles c` nu lipse]te
f@nt@na cu ap` potabil` aflat` [n fa\a bisericii.
}i astfel bisericile au fost construite pe locul din vis !
}i, ca o coinciden\`, apari\ia acestei c`r\i se datoreaz` vizitei mele
[n Sinai, deci, pe urmele sp`tarului Cantacuzino de numele c`ruia se leag`
[nceputurile acestor locuri prahovene. Poate ]i sim\irii comunic`rii
sfinxului egiptean cu cel din Bucegi, legende vii ce stau ca p`zitori ai unor
istorii milenare.
Tot sp`tarului [i sunt atribuite m`n`stirea ]i spitalul Col\ea dar ]i
m`n`stirea Dealu unde e pomenit ca donator. El e fratele domnitorului }erban Cantacuzino care a tip`rit Biblia de la Bucure]ti [n 1688.
Urmele a]ez`rilor de pe valea Prahovei se pierd [n negura vremurilor,
dar faptul c` ele existau [nc` din vechime o demonstreaz` depozitele
descoperite [n Sinaia din epoca bronzului provenind de la un trib proto-dac
din 1800-1700 [.e.n., unul dintre cele mai mari descoperite [n \ar` precum
]i cel din Predeal din 1200-800 [.e.n. Topoarele, colierele, s`biile de aici sunt
dovada locuirii acestor plaiuri, valea Prahovei fiind o legatur` permanent`
[ntre rom@nii de pe ambele versante ale Carpa\ilor.
Documentele referitoare la existen\a localit`\ilor de pe Vale [ncep s`
se [nmul\easc` spre mijlocul secolului al XIV-lea c@nd Bra]ovul cap`t` rang
de t@rg interna\ional.
{n 1366 Vlaicu Vod` acord` privilegii pentru impulsionarea
schimburilor comerciale cu Bra]ovul, [n 1369 pe aici trec trupele conduse de
Nicolae, principele Transilvaniei care se va [nfrunta cu o]tile lui Vladislav
Basarab. Hrisovul lui Mircea cel B`tr@n din 1413 aminte]te despre libera
trecere a m`rfurilor negustorilor. Un document din 1476 din timpul lui Vlad
|epes se refer` la drumul Prahovei, drumul Teleajenului ]i drumul Buz`ului
27

2038

C`lim`ne]ti

pe care le-a slobozit. {n 1508 aminte]te de acest drum ]i Radu cel Mare.
Multe documente atest` existen\a acestui drum vital.
Muntele Diham e amintit [nc` din 1550 c@nd fra\ii Udri]te ]i Toma
Postelnicu [l d`ruiesc bisericii din R@]nov. Anii 1599 ]i 1600 au amprenta
marelui voievod Mihai Viteazul c@nd armatele sale vor trece pe aici [n drumul
spre f`urirea unirii \`rilor rom@ne. Sunt aminti\i masivul Baiului ]i st@na din
Valea Cerbului acordate r@]novenilor.

Prin\ul Gabriel Bathory e [nvins [n 1611 de Radu }erban care trece
prin Vale spre Transilvania ajut@ndu-i pe sa]i.
{n 1695 - se construie]te m`n`stirea Sinaia, ctitorie a lui Mihai
Cantacuzino dup` asemanarea Sinaiei celei mari pomenind aici de
a]ez`m@ntul Sf@nta Ecaterina din mun\ii Sinai, dar [nainte [n 1661 e ridicat
schitul Lespezi de l@ng` Posada de c`tre vel logof`tul P@rvu Cantacuzino.
De acum [ncolo datele se vor [nmul\i dat fiind importan\a Sinaiei aflat` [n
drumul c`tre Ardeal. Pentru ap`rarea m`n`stirii ]i a hotarului Constantin
Br@ncoveanu aduce [n 1701 patruzeci de oameni din Tr`isteni. Mai sus de
Bu]teni la Predeal (peste deal!) [n 1744 se ridic` schitul cu acela]i nume.
Dar cel mai important an este 1782 c@nd Mihai }u\u [nfiin\eaz` cu
24 de familii de scutelnici ai m`n`stirii Sinaia, primul c`tun, Izvorul, care
va fi la originea apari\iei viitoarelor a]ez`ri de mai t@rziu: Bu]teni, Poiana
|apului, Azuga.
Valea va suferi mult [n timpul ocupa\iilor austriece din 1783 ]i 1854
]i [n timpul primului r`zboi mondial.
{nainte de 1782 singura locuin\`, Slonul de piatr`. (****), era cel mai
mare han din zon`, situat pe locul Zamorei de azi unde se opreau negustorii
pentru a se osp`ta, odihni ]i ad`pa caii. (**)
{n 1790 se spune c` locul unde Valea Cerbului se vars` [n Prahova se
numea La Bu]teni, terenul nefiind locuit dar pres`rat cu gropi. (***)
Primele case se construiesc [n 1793 de c`tre Vasile Dragu], Ni\`
Enache pe Valea Alb`. Familiile Dr`gu] ]i Enache au venit din comuna Vi]tea sat Dr`gu] din F`g`ra] [nainte de 1800. S-au a]ezat pe p`m@ntul de
la biseric` [nspre munte, iar ca s` se cunoasc` [ntre ei foloseau poreclele:
Basamac, |ipler, Buian, Averche... La [nceput fabricau cop`i ]i cobili\e, apoi
28

2038

C`lim`ne]ti

s-au ocupat cu ciob`nitul c`ci nu mai mergeau cop`ile pe care trebuiau s` le


duc` prea departe.
Alexandru Ioan Cuza [mpropiet`re]te s`tenii cu p`m@nturile din
Poian` ]i [ncep s` apar` sistematic case. Acest fapt e consfin\it de o hart`
ruseasc` din 1835 c@nd pe locul Bu]teniului figurau c`tunele Dr`gu]e]ti
dup` numele celor 20 de familii, Trestia dat fiind locul ml`]tinos ]i cu mult`
trestie ]i Slonul de Piatr`, dup` numele vestitului han aflat [n zon` unde se
odihneau negustorii [n drumul c`tre Bra]ov dar ]i diligen\ele care [ncep s`
apar` din 1848. Urma]i ai famiilor [ntemeietoare Dr`gu] ]i Enache g`sim
]i azi [n Bu]teni [n cartierele F@nt@nii, Valea Alb` ]i Co]tila. De c@te ori am
venit la Bu]teni [n vacan\e ]i concedii pentru a m` energiza c@t pentru al\i
patru ani petrecu\i la New Delhi ori la Cairo, totdeauna mi-au f`cut o mare
pl`cere discu\iile cu oamenii locului evoc@nd istorii ]i legende de demult,
totdeauna binevoitori, calzi, tenace, viguro]i.
Profesorul universitar Gh. V@lsan membru al Academiei Rom@ne scrie
c` pe la 1835 pe teritoriul actual al Bu]tenilor erau c`tunele Gura P`durii pe
Valea Alb` cu 20 de familii din neamul Dragu]i ]i Enache, Slonul de Piatr`
cu 24 de familii din neamul Enache ]i c`tunul Trestia cu 29 de familii. Din
primele dou` s-a dezvoltat Busteniul propiu-zis iar din Trestia se va forma
cartierul Zamora. {n Zamora s-a a]ezat neamul lui Enache care se ocupa cu
confec\ionarea de cop`i, linguri, cobili\e pentru adus ap`, p@ine...
{nainte de toate a] dori s` trec [n revist` c@teva repere care sporesc
nota de interes a locului. Meritoriu [n acest sens este ]i faptul c` aici [nv`\`m@ntul are o veche tradi\ie - prima ]coal` [nfiin\at` [n Bu]teni dat@nd din
anul 1865, la [nceput doar cu dou` clase unde [nv`\au ]i copiii din Poiana
|apului ]i chiar din Sinaia. Ea a fiin\at pe Valea Alb` [ntr-o cas`, proprietate
a domnului Ghi\` Constantinescu. Mai t@rziu avea s` se mute [n alt local
unde func\iona ]i prim`ria. Nu e [nt@mpl`t`r faptul c` azi func\ioneaz` aici
un centru de perfec\ionare a cadrelor din toat` \ara, oamenii din Bu]teni fiind
calzi, primitori ]i sf`to]i.
Via\a satului avea s` se schimbe odat` cu sosirea [n 1882 a fra\ilor
Karl ]i Samuel Schiel, originari din Rsnov care au [n`l\at fabrica de hrtie
29

2038

C`lim`ne]ti

ce va determina o mare importan\` [n dezvoltarea economic` a localit`\ii,


marca Ursul devenind simbol prin ob\inerea la expozi\ia mondial` de la
Paris organizat` [n anul 1900 singura medalie de aur oferit` atunci!
Ma]ini moderne [n fabric`, funicularul ce transporta materialul lemnos
necesar fabricii de hrtie care []i [ntindea firele pe 16 km, din Valea Br`teiului
pn` la Bu]teni, str`b`tnd mun\ii Bucegi de la est la vest ]i ajungnd pn` la
2000 m altitudine, apari\ia caselor, a morii, o gr`dini\` de copii, o crcium`,
un cinematograf, chiar un teren de tenis betonat pe plaiul Palanca unde acum
se construie]te azi biserica cea nou` Caraiman avea s` dea Bu]teniului un aer
industrial.
Urm@nd cursul de azi al drumului po\i u]or s`-\i dai seama de
inaccesibilitatea locurilor. Faptul c` zeci de ani s-a construit ]i ref`cut ori
l`rgit drumul pe Valea Prahovei, din nou asem`nare cu cel din Valea Oltului,
practic de netrecut, Turnul Ro]u ]i Posada constituiau adev`rate avanposturi
de ap`rare [mpotriva n`v`litorilor, trecute doar cu calul. Ca ]i Valea Oltului,
Valea Prahovei va fi un refugiu [n calea n`v`litorilor, [n 1821 o mare parte a
popula\iei Bucure]tiului se retrage aici din cauza teroarei lui Pasvantoglu ]i
a rebelilor turci. Turcii m`cel`resc tot [n calea lor [n urm`rirea lui Ipsilante,
nu mai vorbim de jaful trupelor ruse]ti din 1848 ]i de ocupa\ia austriac` din
1854.
Abia [n 1846 [ncepe construc\ia ]o]elei dintre C@mpina ]i Predeal, iar
dup` 30 de ani se instaleaz` ]i calea ferat` care fac din locul str@mt un centru
vital al transportului.
Ctitor modern al locului poate fi numit regele Carol I prin realizarea
centrului civic, a ]colii ]i bisericii din ora].
Consecven\i devizei casei regale nimic f`r` Dumnezeu regele Carol
I ]i regina Elisabeta ridic` biserica pe domeniul Coroanei din Bu]teni ]i o
sfin\esc [n 1889 cu hramul na]terea Prea Sfintei de Dumnezeu ]i pururea
Fecioar` Maria. Ca semn de mul\umire majest`\ile lor sunt prezen\i [n
pronaos [n m`rime natural` prin picturile de o valoare artistic` deosebit` ale
lui Eyk. {n form` de cruce cu dou` turle de forme diferite a fost ridicat` de

30

2038

C`lim`ne]ti

constructori italieni condu]i de Pietro Dreossi ai c`r`i urma]I mai tr`iesc [nc`
]i azi. Mobilierul este din stejar masiv, iar catapeteasma lucrat` la Viena poate
fi considerat` printre cele mai frumoase din Romania. Sunt p`strate icoanele
originale pictate de Gheorghe T`t`r`scu ]i ucenicii s`i. Pictura original` din
altar are acela]i autor ca ]i la m`n`stirea Sinaia - Agnes Exner. Una dintre
icoane [l reprezint` pe Isus [nconjurat de copii ]i e d`ruit` de c`tre regina
Maria av@nd un titlu semnificativ: chema\i copiii la mine; autor T`t`r`scu.
Domeniile Coroanei de aici se leag` de numele administratorului
Cur\ii Regale, Kalinderu, de pe urma c`rora au r`mas cl`direa prim`riei,
p`durea cu poiana Kalinderu cu un chio]c unde regina Maria venea s` se
odihneasc` printr-o potec` de la Sinaia. Exist` ]i azi locul La Regina o
banc` amplasat` [n p`dure la circa 2 km, pe punctul numit La Fier`str`u.
Este o lucrare de art` construit` din piatr` masiv`, la 17 septembrie 1888.
Spre sf@r]itul secolului al XIX-lea apare fenomenul ce va spori faima
sta\iunii schiul datorit` c`ruia este posibil` apari\ia construc\iilor de o
frumuse\e aparte care se mai p`streaz` ]i azi, dovad` fiind num`rul mare al
turi]tilor care vin s` se odihneasc` aici [n ambian\a plin` de farmec a vilelor
atunci c@nd vor s` scape de z`pu]ala ]i praful ora]elor. {ntr-o or` ]i jum`tate
din Bucure]ti ajungi [n lini]tea des`v@r]it` a [mp`r`\iei p`durilor verzi sau
albite de nea, aerul ozonat cu greu dezlipindu-te apoi s` faci drumul [ntors.
{nainte de 1944 nu a existat p@rtia, domnii Buc]escu ]i Wolf fiind cei
ce au sprijinit realizarea p@rtiei prin anii 50 defri]@nd ]i l`rgind terenul la 5-6
m. P@rtia Kalinderu se prelungea cu Boncu dup` numele unui proprietar din
zon`. A devenit p@rtie cu caracter na\ional, un timp a fost uitat` iar azi este
una dintre cele mai moderne [n Europa.
P@rtia Kalinderu se leag` de o interesant` istorie a schiului din Bu]teni!
Prin anii 1907-1908 tinerii ce veneau [n vacan\` din str`in`tate aduc
cu ei moda schiului, a alunecatului pe patine de lemn, bob ]i sanie la Sinaia
]i la Bu]teni pe Valea Alb` ]i Co]tila.
Dup` 1930 era un adev`rat spectacol s` vezi tineri pe schiuri prin
p`durile din Valea Cerbului sau spre chio]cul Kalinderu, senza\ie f`c@nd o t@31

2038

C`lim`ne]ti

n`r` cu numele Virginia Dr`goi. Al\i bu]tenari faimo]i ca Titu Dr`goi fratele
Virginiei, sau Ionel Purc`rea se remarcau prin s`riturile de la trambulin`.
{n 1931 se organizeaz` primul concurs de schi la Bu]teni din ini\iativa lui
George S`vulescu care studia [n Fran\a.
Talentul schiorilor se va face remarcat prin echipa Caraimanul [nfiin\at` [n 1931 care cucere]te titlul de campioan` na\ional` la Vatra Dornei [n
1937, recidiv@nd [n 1939 la Predeal si [n 1949 la Zamora. Mul\i componen\i
ai echipei vor fi legitima\i de marile cluburi Dinamo ]i CCA, parte dintre ei
devenind campioni ai Rom@niei: amintim pe Constantin Enache ]i Stelian
Dr`gu] iar al\ii fiind participan\i la olimpiadele de iarn`: Constantin Petcu [n
1948 la Saint Moritz, Constantin Enache ]i Manole Aldescu la Oslo [n 1952,
Nicolae Pandrea la Cortina DAmpezzo [n 1956 ]i Dan Cristea la Grenoble
[n 1968 ]i Innsbruck [n 1976.
Actualmente domeniul schiabil Kalinderu cuprinde o p@rtie modern`
dotat` cu tunuri de z`pad` artificial` ]i utilaje de [ntre\inere, o instala\ie de
transport pe cablu ultramodern` iar la baz` are o structur` pentru concursurile
de escadal` pe ghia\` care g`zduie]te concursuri ]i finale de campionate
mondiale. Nu putea s` lipseasc` din Bu]teni [n acea perioad` un hotel cu
func\iuni speciale, cazinoul Palace, construit [ntre anii 19091913 pe strada
Cezar Petrescu.
Crucea Eroilor de pe muntele Caraiman este un monument istoric,
construit [ntre anii 1926-1928, prin st`ruin\a reginei Maria, [n memoria eroilor
ceferi]ti c`zu\i la datorie, [n timpul primului r`zboi mondial, [n luptele de pe
Valea Prahovei.
Lucrarea a fost executat` de Direc\ia de Poduri, sec\iile L5 ]i L1
Poduri din Sinaia, dup` proiectele inginerilor Teofil Revici ]i Alfred Pilder
din cadrul direc\iei ]i a fost condus` de ing. Victor Bruckner. Asezat` la o
altitudine de 2.291 m, crucea are o [n`l\ime de 28 m, cu dou` bra\e a c@te ]apte
metri fiecare ]i este montat` pe un soclu [nalt de 7,5 m fiind din beton armat
[mbr`cat [n piatr`. Acesta, la r@ndul lui, ad`poste]te [n interior un generator
electric care alimenteaz` cele 120 de becuri, de c@te 500 de wa\i fiecare.
Inaugurarea lucr`rii a avut loc la 14 septembrie 1928, de Ziua Sfintei
32

2038

C`lim`ne]ti

Cruci ziua Eroilor Neamului. A fost pentru [nt@ia oar` c@nd locuitorii V`ii
Prahovei Superioare au privit Crucea Eroilor iluminat` pe timpul nop\ii. De
atunci, fiecare locuitor sau trec`tor prin acea zon` putea z`ri, [n zilele de
s`rb`toare, acolo sus, aproape de a]tri, acel monument luminat, f`urit pentru
a amintii jertfele eroilor neamului.
{n`l\at la initiativa Reginei Maria, cea care nu s-a temut s` colinde
tran]eele pentru a-i mngia pe r`ni\i ]i [mb`rb`ta pe osta]i, monumentul
confec\ionat din traverse metalice [mbinate prin nituire [ntr-o re\ea m`iastr`
este unic [n Europa att prin altitudinea amplas`rii, 2291 m, ct ]i prin
dimensiuni: crucea propriu-zis` are o [n`l\ime de 28 m ]i dou` bra\e a cte 7
m. Regele Ferdinand nu a mai apucat clipa inaug`r`rii murise cu ]ase luni
inainte.
Castelul Cantacuzino din Bu]teni se leag` de istoria familiei
Cantacuzino la fel ca ]i [n C`lim`ne]ti unde familia are un castel la grani\a cu
sta\iunea C`ciulata. Aflat pe partea st@ng` a r@ului Prahova [ntr-o zon` lini]tit` castelul a fost ridicat [ntre 1910-1911 de Gheorghe Grigore Cantacuzino
zis Nababul, prim ministru al Romaniei intre anii 1899-1900 si 1904-1907.
Cl`direa a fost [nal\at` [n stil rom@nesc cu elemente br@ncovene]ti. Mai pu\in
vizitat p@n` acum, prin destina\ia privat` de azi ar putea avea ]i o deschidere
muzeal`, ceea ce ar st@rni interesul turi]tilor dornici de cultur` ]i istorie veche.
Cu aura sa regal` de le cei 883m altitudine gara este centrul
nevralgic unde se ini\iaz` toate drumurile turi]tilor. Greu de ajuns la \int`
dac` nu respec\i regulile stricte ale muntelui care de]i prietenos te poate
[nghite la fel de repede ca ]i apa dac` te bagi [n v@ltori ne]tiute. Dac`
totu]i te-ai r`t`cit ai norocul c` aici se afl` una din cele mai bune echipe de
salvamonti]ti. }i dac` nu le ]tii pe toate fiind pentru prima oar` aici e mai
bine s` faci un popas prilej de pl`cute clipe de neuitat.
Unul din locurile ce ofer` turistului un spectacol rar [nt@lnit este
Cabana Gura Diham aflat` la 5 Km de gar` la confluen\a V`ii Cerbului cu
Valea Baicului la altitudinea de 987 m. De aici se fac ]i se desfac traseele.
A fost construit` din lemn [n 1910 rezist@nd p@n` [n zilele noastre c@nd sub
atenta [ngrijire a familiei Luca a fost modernizat`. Azi are dou` cl`diri, bufet,
33

2038

C`lim`ne]ti

restaurant permanent, posibilit`\i de sus\inere a conferin\elor, lumin`, ap`


curent` rece de izvor, [nc`lzire central`, telefon, Tv ]i internet, acces spre
peisaje de vis la cabanele Poiana Izvoarelor, Diham,

Imediat cum ai ie]it din gar` e]ti impresionat de un monument a]ezat
[n fa\`, o statuie de 1,5m a]ezat` pe un soclu de 2m reprezent@nd pe caporalul
Constantin Musat (1890-1917) [n clipa [n care arunca spre inamic ultima
grenad`. Bronzul, oper` a sculptorului G. Dimitriu B@rlad a fost ridicat
[n 1928 pentru a cinsti memoria eroilor din primul r`zboi mondial, c`zu\i
[n luptele de la Bu]teni. Ultima grenad` inspirat` din realitate reprezint`
expresia cea mai elocvent` a patriotismului solda\ilor rom@ni din timpul
r`zboiului din 1916 [n lupta pentru st`vilirea [naint`rii trupelor de ocupa\ie
germane.

Iar dac` nu ai nimic [n plan po\i alege o plimbare prin ora] descoperind
case de odinioar` cum ar fi C`minul Alpin construit [n1938, iar dac` nu-\i
plac [n`l\imile po\i petrece c@teva clipe pl`cute [n casa memorial` Cezar
Petrescu.
Construit` [n anul 1918 [n stilul arhitecturii tradi\ionale, evoc` via\a
]i activitatea scriitorului Cezar Petrescu(1892-1961) ce ad`poste]te biblioteca
personal` a acestuia de 10304 volume din care 75% [n limba francez`. {n hol
pot fi admirate trei sculpturi semnate Oscar Han, iar pe pere\i sunt expuse c@teva lucr`ri ale pictorilor Jiquidi, H. Dimitriu, Iser, G. Loewendal.

{ns` Bucegii ofer` ]i monumente spectaculoase ale naturii, sculptate
de v@nturi, ninsori ]i ploi. Babele ]i Sfinxul se deta]eaz`. Sfixul rebel plecat
[n lume, o magnific` [nf`\i]are cu aspect uman, de la 2290 m poate s`-\i
dea impresia c` poart` o discu\ie secret` cu fratele egiptean a]ezat la baza
piramidelor. Cu labele [n nisip acesta pare c` s-ar mi]ca [n timp, nev`zut,
[ncerc@nd s` apare cu [nf`\i]area lui sfintele morminte r`mase goale ale
faraonilor din vremuri imemoriale afla\i departe acum [n locuri str`ine,
[mprumuta\i pentru o vreme. Poticnit [n nisip [ncearc` un strig`t c`tre [n`l\imi ]i din [mp`r`\ia cerurilor, din v@rful mun\ilor, Sfinxul rebel trimite sunete
[ntr-un limbaj cu greu de descifrat: Nu pot s` p`r`sesc nicicum p`m@ntul

34

2038

C`lim`ne]ti

[ncredin\at! Voi fi [ngenunchiat ca tine [ntr-o clip`. Acuma stai popoarele


s-agit`! Va fi un timp ]i pentru tine. Misteriosul din Carpa\i are o asem`nare
tulbur`toare cu Sfinxul egiptean. De mii de ani ocrotitor la marginea imperiilor
a]ezat [n locuri spirituale de parc` ar venera zeii r`m@ne un mister, p`zind ca
nu cumva uria]ul ]arpe carpatin s`-]i [nghit` coada! {ns` cea mai frumoas`
descriere a Carpa\ilor, v`zu\i din spa\iu, o face cosmonautul Dumitru Prunariu
care [i aseam`n` cu o mam` c`re []i \ine [n bra\e pruncul, ceea ce ne duce
cu g@ndul la afirma\iile religioase ce spun despre Rom@nia c` este un \inut
ocrotit de Maica Domnului.

{n spatele lui al\i sfinc]i, mai multe altare ]i pietre cu [nf`\i]`ri ciudate
te duc cu g@ndul la ritualurile unei vechi civiliza\ii r`mas` [nc` [n mister.
Ocrotit de Sfinx, marea cruce si biserica domneasc`, Bu]teniul ajunge
[n 1864 sat al comunei Podul Neagului ce se [ntindea de la Comarnic p@n`
[n Predeal.
{n 1874 Bu]teniul era un sat al comunei Predeal pentru ca din 1908 s`
devin` comun`, iar din 1946 ora].
Anul 1995 consfin\e]te transformarea [n sta\iune de interes na\ional.
Sta\iunile C`lim`ne]ti ]i Bu]teni, prin pozi\ia lor pitoreasc`, natura
]i valoarea medicinal` a apelor, respectiv a p@rtilor, prin confortul creat at@t
[n hoteluri c@t ]i [n vile dotate cu instala\ii de tratament performante ai c`ror
speciali]ti sunt dintre cei mai buni, pot fi socotite de o valoare cel pu\in egal`
cu aceea a sta\iunilor cu ape similare ori p@rtii de schi din orice localitate din
occident.
Am conceput cele dou` monografii ilustrate cu g@ndul la minunatele
clipe ale copil`riei ]i adolescen\ei ]i, pentru o clip`, n-am putut rezista s` las
uit`rii amintirea a ceea ce a fost C`lim`ne]tiul ]i Bu]teniul c@ndva, pentru ca
cei ce le vor citi s` p`streze vie amintirea ]i, ceea ce e mai important, s` poat`
d`rui ]i ei la r@ndul lor o parte din suflet sporirii faimei lor.
Iar dac` putere vor avea s` le fac` de neegalat!
Azi Bu]teniul poate fi considerat ca cel mai vizitat ora] de la poalele
mun\ilor, adev`rat` capital` a alpinismului rom@nesc. Hoteluri noi, Silva,
Alexandros, Caraiman, cabana Gura Diham, pensiunile Adela, Cristina,
35

2038

C`lim`ne]ti

Florina, biserica Domneasc`, castelul Cantacuzino, casa mememorial`


Cezar Petrescu, biserica {n`l\area Sfintei Cruci din Palanca a]ezat` la
poalele Caraimanului, p@rtia nou` Kalinderu, telecabinele, sunt numai c@teva
obiective care fac din Bu]teni o natur` ]i un aer splendid de care cu greu te
despar\i.
Dar s` vedem cum ar`ta odinioar`!
Dan Zamfirache

Ankara
2015

Note:
* I. Gh. Babes Din plaiul Pele]ului, schi\e geografice, istorice ]i economice
Bucure]ti 1893:
Pe la sf@r]itul veacului XVII, nici vorb` nu era de vre-un sat aici sus la
munte; case \`r`ne]ti [nt@lneai pe valea Prahovei abia la Comarnic, [n
c`tunul Podul Neagului. Dup` [nfiin\area M`n`stirii Sinaia (1695) sa
format de scutelnicii monastirei c`tunul Izvor, ]i numai pe la [nceputul
secolului 19 sau stabilit locuitori paici, [nt@iu la Bu]teni, apoi {ntre
Prahove (Azuga) ]i la Predeal ]i pe urm` la Poiana |apului.
** Mihai Haret op. cit. pg.100
*** Mihai Haret
**** La Slonul de Piatr` a poposit ]i domnitorul Alexandru Ioan Cuza c@nd
a trecut mun\ii [n drumul spre Bucure]ti.

36

2038

C`lim`ne]ti

Capitolul 1. Fotografii vechi

1. Fotografii V@rful Omul [n 1895.

2. Fotografii V@rful Omul [n 1895.


37

2038

C`lim`ne]ti

3. Fotografii V@rful Omul [n 1895.

4. Fotografii Claia Mare [n 1897.


38

2038

C`lim`ne]ti

5. Fotografii Co]tila [n 1905.

6. Fotografii Valea Cerbului [n 1909.


39

7. Fotografii Spre Gura Diham [n 1910.

8. Fotografii Babele [n 1911.


40

9. Fotografii Valea Alba [n1930.

10. Fotografii Bu]teni 1945.


41

11. Fotografii Bolboci.

12. Fotografii Funicularul de la Bolboci.


42

13. Fotografii P@rtia Calinderu dup` 1944.

14. Fotografii M`l`ie]ti.

43

15. Fotografii vedere general` din Sinaia.

16. Fotografii vedere din Valea Ialomi\ei.


44

17. Fotografii Valea superioar` a Prahovei.

18. Fotografii Platoul Bucegilor 1905.

45

2038

C`lim`ne]ti

19. Fotografii Schitul Ialomicioara.

20. Claia Mare Car cu boi.


46

2038

C`lim`ne]ti

21. Fotografii Menhir [n Bucegi.

22. Fotografii Menhir [n Bucegi.


47

2038

C`lim`ne]ti

Capitolul 2. Primele ilustrate

1. Bu]teni vedere spre Tunel.

2. Bu]teni Bulevardul Carol.


49

2038

C`lim`ne]ti

3. Bu]teni Bolboci sta\ia de pornire a liniei aeriene.

4. Bu]teni locuin\a lui Carol Schiel 1883 1894.

50

2038

C`lim`ne]ti

5. Bu]teni Piatra Ars` fabrica de cherestea.

6. Bu]teni Sta\ia trenului aerian Bolboci.


51

2038

C`lim`ne]ti

7. Bu]teni Funicular Retevoiu 1895.

8. Bu]teni Hotel Caraiman.


52

2038

C`lim`ne]ti

9. Bu]teni biserica Domneasc`.

10. Bu]teni - Fabrica de celuloz` la [nceput de secol XX.


53

2038

C`lim`ne]ti

11. Bu]teni Fabrica de h@rtie, [nceput de secol XX.

12. Bu]teni Fabrica de h@rtie, ma]ina nr.3.


54

2038

C`lim`ne]ti

13. Bu]teni Fabrica de h@rtie, ma]ina nr.4.

14 Bu]teni Fabrica de h@rtie, ma]ina nr.7.


55

2038

C`lim`ne]ti

15. Bu]teni vedere general` cu muntele Caraiman.

16. Bu]teni Bulevardul.


56

2038

C`lim`ne]ti

17. Bu]teni Satul la Valea Alb`.

18. Bu]teni vedere general`, iarna.


57

2038

C`lim`ne]ti

19. Bu]teni Valea Cerbului.

58

2038

C`lim`ne]ti

19. Bu]teni Valea Cerbului.

59

2038

C`lim`ne]ti

21. Bu]teni }coala Domneasc`.

22. Bu]teni Gara.


60

2038

C`lim`ne]ti

23. Bu]teni Bulevardul Carol I.

24. Bu]teni vedere general`.


61

2038

C`lim`ne]ti

25. Bu]teni Monimentul eroilor.

26. Bu]teni Monimentul eroilor.


62

2038

C`lim`ne]ti

27. Bu]teni Hotelul Bu]teni.

28. Bu]teni vedere general`.


63

2038

C`lim`ne]ti

29. Bu]teni Valea Jepi.

30. Bu]teni Gara.


64

2038

C`lim`ne]ti

31. Bu]teni Biserica Domneasc` la [nceput de secol.

32. Bu]teni Gara. Rar`


65

2038

C`lim`ne]ti

33. Bu]teni Valea Jepi.

66

2038

C`lim`ne]ti

34. Bu]teni Url`toarea.

67

2038

C`lim`ne]ti

35. Bu]teni vedere general`.

36. Bu]teni vedere general`.


68

2038

C`lim`ne]ti

37. Bu]teni vedere general`.

38. Bu]teni vedere spre tunel.


69

39. Bu]teni vedere iarna.

40. Bu]teni vedere general` iarna.


70

Capitolul 3. Vederi generale

1. Bu]teni Vedere general`.

2. Bu]teni Vedere general` spre vechea prim`rie.


71

3. Bu]teni Vedere spre Trestia.

4. Bu]teni Vedere general` spre Zamora.


72

5. Bu]teni Vedere general`.

6. Bu]teni Vedere general` spre Valea Alb`.


73

7. Bu]teni Valea Alb` vedere general`.

8. Bu]teni Vedere general` a funicularului


]i cantonului din Jepi.
74

9. Bu]teni Valea Cerbului vedere general`.

10. Bu]teni trecerea trenului spre Azuga.


75

2038

C`lim`ne]ti

11. Bu]teni Vedere de la Tunel.

12. Bu]teni Iarna vedere general`.


76

2038

C`lim`ne]ti

13. Bu]teni Iarna pe Valea Alb`.

77

2038

C`lim`ne]ti

14. Bu]teni - strada Paltenului.

15. Bu]teni Vedere general` cu fabrica de h@rtie [n


centru, unul dintre simbolurile de alt`dat`.
78

2038

C`lim`ne]ti

16. Bu]teni Vedere general` ]i vila Solacolu


[n st@nga.

17. Bu]teni Vedere general`.


79

2038

C`lim`ne]ti

18. Bu]teni sala Societ`\ii Ursul ]i fabrica de


h@rtie.

19. Bu]teni Vedere general` cu imagini


simbolice din Bu]teni.
80

2038

C`lim`ne]ti

Capitolul 4. Cladiri vechi

1. Bu]teni Cl`direa Cooperativei Tricolorul.

2. Bu]teni Consum Carpa\i.


81

2038

C`lim`ne]ti

3. Bu]teni C`minul Alpin.

4. Bu]teni Hotel Oancea.


82

2038

C`lim`ne]ti

5. Bu]teni B`ile Minerale.

6. Bu]teni Hotel Bu]teni.


83

2038

C`lim`ne]ti

7. Bu]teni Hotel Foc]eneanu.

8. Bu]teni Bulevardul la Hotel Foc]eneanu.


84

2038

C`lim`ne]ti

9. Bu]teni Cooperativa Tricolorul.

10. Bu]teni Cooperativa Tricolorul.


85

2038

C`lim`ne]ti

11. Bu]teni Cl`direa Cooperativa Tricolorul.

86

2038

C`lim`ne]ti

12. Bu]teni Gara.

13. Bu]teni Fabrica de h@rtie.


87

2038

C`lim`ne]ti

14. Bu]teni Cooperativa Tricolorul.

15. Bu]teni Vedere generala cu cl`dirile de


alt`dat` pe bulevard.
88

2038

C`lim`ne]ti

16. Bu]teni bulevardul Carol I la [nceput de


secol XIX.

17. Bu]teni Vedere generala cu cl`dirile [n


Valea Alb`.
89

2038

C`lim`ne]ti

18. Bu]teni Bulevardul.

19. Bu]teni gara.


90

2038

C`lim`ne]ti

20. Bu]teni gara.

21. Bu]teni fabrica de celuloz`.


91

2038

C`lim`ne]ti

22. Bu]teni Cooperativa Tricolorul.

23. Bu]teni valea Cerbului.


92

2038

C`lim`ne]ti

Capitolul 5. Vilele orasului

1. Bu]teni Vilele Lucre\ia, Lira ]i Berceanu.

2. Bu]teni Vila Petru Savu.


93

2038

C`lim`ne]ti

3. Bu]teni Vila Natalia.

4. Bu]teni Vila Lilly.


94

2038

C`lim`ne]ti

5. Bu]teni Vila Blebea.

6. Bu]teni Vila Florica.


95

2038

C`lim`ne]ti

7. Bu]teni Vila Zamfirescu.

8. Bu]teni Hotel Palace.


96

2038

C`lim`ne]ti

9. Bu]teni Vila Mady.

10. Bu]teni vila Mon Reve.


97

2038

C`lim`ne]ti

11. Bu]teni Vila Coloseu. Circulat` la 1907 cu


timbru Carol I.

12. Bu]teni vila M`ndica.


98

2038

C`lim`ne]ti

13. Bu]teni Vila Boteanu.

14. Bu]teni Pia\a.


99

15. Bu]teni hotel Foc]eneanu.

16. Bu]teni B`ile Minerale.


100

17. Bu]teni vila Albert Roth.

100

18. Bu]teni hotel Oancea.

104

19. Bu]teni Eliseul Valea Cerbului.

20. Bu]teni Prim`ria.


105

21. Bu]teni hotel M`r`]e]ti.

22. Bu]teni vila Petre Savu.


106

23. Bu]teni vile [n valea Cerbului.

24. Bu]teni vile [n valea Alb`.


107

2038

C`lim`ne]ti

108

2038

C`lim`ne]ti

Capitolul 6. Muntii

1. Bu]teni Babele a]a cum ar`tau [n 1909.

2. Bu]teni Omul.
109

2038

C`lim`ne]ti

3. Bu]teni Jepii Mici.

4. Mun\ii Bucegi.
110

2038

C`lim`ne]ti

5. Bu]teni C`lug`ri de la Pe]tera Ialomi\ei.

6. Bu]teni Turm` de oi pe Valea Ialomi\ei.


111

2038

C`lim`ne]ti

7. Bu]teni Crucea din Caraiman.

112

2038

C`lim`ne]ti

8. Bu]teni La Url`toare.

113

2038

C`lim`ne]ti

9. Bu]teni schitul din pe]tera Ialomi\ei.

114

2038

C`lim`ne]ti

10. Bu]teni Babele.

11. Bu]teni Un alt Sfinx.


115

2038

C`lim`ne]ti

12. Bu]teni Excursie pe Jepi.

116

2038

C`lim`ne]ti

13. Bu]teni Crucea Eroilor v`zut` din sat.

117

2038

C`lim`ne]ti

14. Bu]teni Jepii.

15. Bu]teni Valea Jepilor.


118

2038

C`lim`ne]ti

16. Bu]teni valea Ialomi\ei.

17. Bu]teni Crucea Eroilor de pe Caraiman.


119

2038

C`lim`ne]ti

18. Bu]teni B`tr@na.

19. Bu]teni caban` [n v@rful muntelui.


120

2038

C`lim`ne]ti

Capitolul 7. Port

1. Bu]teni Port popular vechi.

2. Bu]teni Port popular, me]te]ugari de


cobili\e.
121

2038

C`lim`ne]ti

3. Bu]teni port popular.


122

2038

C`lim`ne]ti

4. Bu]teni port popular.

123

2038

C`lim`ne]ti

5. Bu]teniSatul port la inceput de secol [n fa\`


la Tricolorul.

6. Poiana |apului - port.


124

2038

C`lim`ne]ti

7. Sinaia Moda vremii la gr`dina Cap]a.

8. Sinaia vedere din parc.


125

2038

C`lim`ne]ti

126

2038

C`lim`ne]ti

Capitolul 8. Biserica Domneasca

1. Bu]teni Biserica Domneasc`.

2. Bu]teni Medalie comemorativ` Carol I ]i Elisabeta,


1939 cu ocazia s`rb`toririi a 50 de ani de la [n`l\area
sfintei biserici sub domnia lui Carol al II-lea.
127

2038

C`lim`ne]ti

3,4. Bu]teni Regele Carol I ctitorul bisericii ]i Regina Elisabeta,


picturi murale [n Biserica Domneasc`.
128

2038

C`lim`ne]ti

5. Bu]teni Biserica Domneasc`.


129

2038

C`lim`ne]ti

130

2038

C`lim`ne]ti

Capitolul 9. Castelul Cantacuzino

1. Bu]teni Vechiul drum spre castelul Cantacuzino.

2. Bu]teni Castelul Cantacuzino.


131

3. Bu]teni Castelul Cantacuzino.

4. Bu]teni Castelul Cantacuzino.


132

5. Bu]teni Castelul Cantacuzino.

6. Bu]teni Castelul Cantacuzino


133

7. Bu]teni Castelul Cantacuzino.

8. Bu]teni Castelul Cantacuzino.


134

Capitolul 10. Imprejurimi

1. Azuga Vechiul drum de \ar`.

2. Azuga Vedere general`.


135

3. Azuga Fabrica de postav.

4. Azuga Fabrica de postav.


136

5. Azuga fabrica de cherestea.

6. Azuga Fabrica de sticl`rie.


137

2038

C`lim`ne]ti

7. Azuga Biserica.

8. Azuga Monumentul eroilor.


138

2038

C`lim`ne]ti

9. Bran Castelul regal.

10. Bran Parcul castelului regal.


139

2038

C`lim`ne]ti

11. Bran Castelul regal.

12. Bran Lacul castelului regal.


140

2038

C`lim`ne]ti

13. C@mpina Bulevardul Elisabeta.

14. C@mpina Rafin`ria.


141

2038

C`lim`ne]ti

15. C@mpina Societatea C@mpina Moreni la


Expozi\ia Na\ional` din 1906.
142

2038

C`lim`ne]ti

16. Poiana |apului Strada }colei.

17. Poiana |apului Vila Administra\iei Mo]iilor


Regale.
143

2038

C`lim`ne]ti

18. Poiana |apului Transformatorul ]i drumul


spre Zamora.

19. Poiana |apului La f@nt@n`.


144

2038

C`lim`ne]ti

20. Poiana |apului La poalele Jepilor Mari.

21. Poiana |apului Vila Adina-Olga.


145

2038

C`lim`ne]ti

22. Poiana |apului Tr`sur` cu cai pe drumul


de la Jepi.

23. Poiana |apului vedere spre ]coal`.


146

2038

C`lim`ne]ti

24. Pietro]i\a Vedere general`.

25. Cabana Pe]tera [n 1890.


147

2038

C`lim`ne]ti

26. Predeal Vedere general` la Palace.

27. Predeal Vila nr. 1.


148

2038

C`lim`ne]ti

28. Predeal Vilele P.T.T.

29. Sinaia Pe]tera.


149

2038

C`lim`ne]ti

30. Sinaia Vedere spre gar`.

31. Sinaia B`ile Eforiei.


150

2038

C`lim`ne]ti

32. Sinaia Hotel Sinaia.

33. Sinaia Vederea M`n`stirii ]i a B`ilor Eforiei.


151

2038

C`lim`ne]ti

34. Sinaia La Cap]a.

35. Sinaia Birourile Costinescu.


152

2038

C`lim`ne]ti

36. Sinaia Strada M. Cantacuzino.

37. Sinaia Vedere din parc,


celebra tr`sur` a lui Mateescu.
153

2038

C`lim`ne]ti

38. Sinaia Pavilionul muzical de la


hotel Palace.

39. Sinaia hotelul Caraiman.


154

2038

C`lim`ne]ti

40. Sinaia Castelul Pele].

41. Sinaia Castelul Peli]or iarna.


155

2038

C`lim`ne]ti

42. Sinaia Peli]or.

43. Sinaia Terasa castelului Pele].


156

2038

C`lim`ne]ti

44. Sinaia Parcul Castelul Pele] f@nt@na.

45. Sinaia Terasa ]i gr`dina Castelul Pele].


157

2038

C`lim`ne]ti

46. Sinaia Castelul Pele] f@nt@na.

47. Sinaia Castelul Pele] Sala de arme.


158

2038

C`lim`ne]ti

48. Sinaia Corpul de gard`.

49. Sinaia Cuibul Prin\esei.


159

2038

C`lim`ne]ti

50. Sinaia Sf@nta Ana, Chio]cul Magdalena.

51. Sinaia Sf@nta Ana Chio]cul Magdalena.


160

2038

C`lim`ne]ti

Capitolul 11. Busteni azi

1. Bu]teni Hotel Alexandros.

2. Busteni Prim`ria.

161

3. Bu]teni Iarna.

4. Bu]teni Vile noi.


162

5. Bu]teni Vile.

6. Bu]teni Castelul Cantacuzino.


163

7. Bu]teni vedere general`.

8. Bu]teni Vila Ioana.


164

9. Bu]teni Vila Br`det.

10. Bu]teni Jepii.


165

11. Bu]teni Biserica Caraiman.

12. Bu]teni Crucea Eroilor.


166

13. Bu]teni biserica Domneasc`.

14. Bu]teni Casa de cultur`.


167

2038

C`lim`ne]ti

15. Bu]teni Casa memorial` Cezar Petrescu.

16. Bu]teni Vila.


168

2038

C`lim`ne]ti

17. Bu]teni Gara.

18. Bu]teni Vedere general`.


169

2038

C`lim`ne]ti

19. Bu]teni Vil`.

20. Bu]teni Vil`.


170

2038

C`lim`ne]ti

21. Bu]teni Vil`.

22. Bu]teni Vil`.


171

2038

C`lim`ne]ti

23. Bu]teni Vil`.

24. Bu]teni Vil`.


172

2038

C`lim`ne]ti

25. Bu]teni Cartier de vile.

26. Bu]teni Gura Diham.


173

2038

C`lim`ne]ti

174

2038

C`lim`ne]ti

Edituri de c`r\i po]tale


{n conceperea Monografiei illustrate a Bu]teniului m-am bazat ]i pe
studiul c`r\ilor po]tale vechi din propria colec\ie. Dintre cele mai [nt@lnite
edituri de c`r\i po]tale ap`rute la examinare amintim pe urm`toarele:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.

Ed. Ad Mayer & D. Stern - Pasagiul Vilacros Bucure]ti 3


M. Tartier - Azuga
Ed. Depozit Saraga Bucure]ti sub hotel de France nr.30
Ed. Galeria de cadouri Mayaer & Stern
Ed. Rommler & Jonas Dresden
Ed. Libr`ria Parcului N. Buduroi Sinaia
Ed. Libr`riei Socec & Co SA Bucure]ti
Fotograf Duscheck
Ed. N.T. Dumitrescu libraria Sinaia
Ed. G.Matheescu - furnizor al Cur\ii Regale
Colec\ia C. }tefanovici
Ed. FOTO PARIS Sinaia
Ed. Cooperativa Tricolorul Bu]teni
Ed. Coroana Galant, M`run\i] debit ]i articole de libr`rie
Alecsandru Petrescu Bu]teni
Ed. Bazarul Bu]teni V. Teodorescu
Ed. Enciclopedia fotografic` Bucure]ti foto I. Petcu
Ed. Societ`\ii Cooperativei Ursul Bu]teni
Ed. V. Teodorescu Bu]teni
Ed. Libr`riei Union Buc str. Decebal 9
Fotograf Mihai Haret
Mul\umiri D-lui Popescu Alexandru ]i fiului Pu]tiu pentru
solicititudinea de care au dat dovad`.

Exprese mul\umiri Domnului Director al Casei de Cultur`, inimosul


domn Constantin Spurcaciu, pentru ajutorul ]i sprijinul moral
pe care mi l-a acordat pe [ntreaga perioad` a lans`rii
proiectului ]i ducerea la cap`t a acestei
minunate aventuri.
175

2038

C`lim`ne]ti

176

2038

C`lim`ne]ti

De acela]i autor:

Calim`ne]ti2000 (**
monografie ilustrat` (*
Edi\ia I-a, 1997.
Indiei
Agra Minunea numit`

Taj Mahal,
Khajuraho - mit, legend`, [nt@mplare sau
creativitate?, Goa p`m@nt ne[nl`n\uit,
Plimbare la New Delhi Cairo 2004.

Impresii de c`l`torie

Misterioasa Indie, Roma cu adev`rat, Singa pura,


Kuwait, Mallaca, Siria, New York, New York, New
York!, Efes, Egipt - \ara miracolelor. Cairo 2005.
(
Monografii ilustrate ** C`lim`ne]ti, Bucure]ti, Buz`u, Bu]teni, Ada Kaleh,
Litografii rom@ne]ti - Cairo 2006.
Mirajul civiliza\iilor
]i fascina\ia muzeelor Descrierea a peste 90 de muzee din 45 de \`ri din 4
continente din Asia pana la New YORK-Cairo 2007.
C`lim`ne]ti2038 (**

monografie ilustrat` Edi\ia II-a, 2008.

Vizit@nd Berna - ed.I, II ghid turistic [nso\it de DVD, Berna 2008 ]i 2011.
Obeliscuri egiptene, Portrete Fayoum, f@nt@ni medievale la Berna Berna 2011,
carte dedicat` s`rb`toririi centenarului rela\iilor diplomatice Rom@nia Elve\ia.
*) Carte medaliat` cu bronz la Primul For Interna\ional de Cartofilie, 1998,
Bucure]ti, Palatul }u\u. Prima carte lansat` prin mijloace IT [n Rom@nia 1997.
**) C`r\i incluse [n ISTORIA CARTOFILIEI ROM^NE}TI - Silviu Dragomir.

177

2038

C`lim`ne]ti

Rom@nia - o Elve\ie a estului - carte dedicat` centenarului rela\iilor diplomatice


dintre Rom@nia ]i Elve\ia, 1911 - 2011.
{n curs de apari\ie:
Bucure]tiul de alt`dat` - editat` la Berna incluz@nd imagini [n premier` cu
originalele fotografiilor realizate de celebrul Angerer la 1856.
Elve\ia - fort`rea\` de necucerit.
Ghidul marilor metropole ale lumii: Bombay, New Delhi, Paris, Londra, Roma,
Singapore, Cairo, New York, Madrid.
Peste 45 de proiecte IT realizate la Berna pe DVD incluz@nd: comoara lui
Tutankhamon, Rom@nia - o Elve\ie a estului, istoria obeliscurilor egiptene, portretele
de la Fayoum, f@nt@ni medievale la Berna, parlamentul elve\ian, vizit@nd Madridul,
Bombay, New Delhi, Paris, Londra, Roma, Singapore, Cairo, New York, muzeul de
egiptologie din Cairo, mirajul vechilor civiliza\ii hindu ]i faronice,...
Web site:
www.geocities.ws/dan.zamfirache
Site personal realizat ca o continuare a celui din
1997 [n colaborare cu firma CINOR Bucure]ti, Rom@nia
]i continuat la Singapore [n 1999, dezvoltat [n India la New Delhi,
[n Egipt la Cairo ]i [n Elve\ia la Berna cu subiecte privind studii de cartofilie,
impresii de c`l`torie din peste 45 de \`ri din patru continente din Asia p@n` la
New York ]i un capitol dezvolt@nd ideea c`r\ilor electronice.
You Tube: www.youtube.com/user/pharesdan
C`r\i electronice: www.scribd.com/dan_zamfiarche

178

2038

C`lim`ne]ti

Cuprins

Pagina

1. Prefata
2. Cartofilia
3. Monografie
4. Fotografii vechi

5. Primele ilustrate

6. Vederi generale
7. Cladiri vechi
8. Vilele orasului

9. Muntii

10. Port

11. Biserica Domneasca

12. Castelul Cantacuzino

13.
Imprejurimi
14. Busteni azi
15.
Edituri
16. De acelesi autor

179

7
9
13
33
45
67
77
89
102
115
121
125
130
157
170
172

2038

C`lim`ne]ti

180