Sunteți pe pagina 1din 33

ltp.

..:

,'.,:

"

:l

-:

Europa gi Romfinia

r:
:;:$xif,o

"pttcH{p

ffiPm${aaB *es"resPffffia3"
p

{teste penultlrnui ryr1!111t din

'i_

;**f"i

nu"",ui 12,5ok <lin popu!afia Ctrobrrlui)'

"Jr

idl " R"* a' i"i *' "t iiffi i""


i-E;** itati b
I
";il;f
I il,o; iil;l"dist"i) ci 43o37'07" (Zimnicea); longitudine iois)++;le,Jo,ni"191 139:11_,-*:!s-Si1l. I
-,1

tr;i;;imie

i', intiegime fn emislera nolq{Sa, uscatul con- |


,[rla?,,t-ilii",i tncacrit latitudinai intre 3*" iFur:ta ]darroqu[)
.i'ii;os; rc*oul Nord hlordkinn), iar longitudinalinire
;:il'ffigliudine vestied (Capul Roca-- Gabo,da Eoca)
Ii 6i's0;ionqltudlne estied (norel-estul hf, unlilor Ural)' Dacd
in nord se ajun! i* ,, in ,*adre exiremitd[ile itrsulare, alunci
h B1;4g' latiiudine (Capul Fiigeli din Arhipelagul Franz
i;*phi, iai in vest pAna la 24"30'-longittrciine vestica (Bjarg-

islanda).

___-,,--.1

* Ccntinentul european este iitcadrat de Oeeanui Arctie in nord, Oceanril Ailaniic, in vest, Marea lrdeciiterand si Marea NeagrS, in sud; iir est
tn
i$itrntii Llral) 9i suct-est (h'{un1ii {-aur'az' intr6
i,:rotait direci cn Asia; dista$*L* dimtve.ex-t-ren:jt6fiie eontinentr.llui suni de citca 4' U00 klm de la
n*rd la sud gi peste 5 0CI0 km cie la vest 1a est'
* Fersonalit"atea eantlnentril-ui este pusE'in evid*ngH de:

jnn

cr:ntur extrsm de iesicnat, iumrgimea ffirrnurilcr depfiqind 80 080 L+r;

Agaarea Romfrniei tn Europa 9i pe Glob

ot $a} a }* aH.$q

de m5distanla
aflat
suprafa!6)
13
ca
(locul
rime medie
l,,tttu ,restui 9i estul continentului'
[;"l;til;*u1"
'- -. PurutEl a de 45", care trece prin lara noastrd'
o situeazd in mijlocul emisferei nordice'

e* duBrafelei {10 178?4p kn'd'n93din


fufr+yBs"A dinuJcatui planetei) 9i al^treiiea
ioc''
(peste
mi['
Z0p
A" vedere clernograiic

itangar,

{8{

. Romdniaeste un stat central-european

ture-

iirai;"d*re

irr

r Spatiul romAnesc corespunde interferenlei


structtiriior geologice qi de rElief ale Europei de
maselor de
E;t; cele dlin Eriropa Centrald; alezonelor
bio*t pto""ttite din toate direcfiile; ale
oedoseoqrafice etc.
'- . ?"rlonaiitatea RomAniei este datd de mai
factori:
mulli
-trunllialcdtuind axul sis-'este o lard carpaticd,
temului orografic, cu unitdli dependente de ei'
Constituie ui ,,castel" al apelor romAnegti, deterbiopedoclimaticd, influenfeazd 9i
rnir,a
"tulurea
regionale 9i au avut 9i au o
climatiie
nuantHrile
vielii economice'
in
deivoltarea
i*portantd
*u."
-constituind o
o
- esti fard'dundreand,Dundrea
pentru nafolositH
hidrograficf,,
arterd
insemnatd
Antichitate,
din
incf,
econdmice
gi
legdturi
vigalie

resurse.de peqte etc., un.ridicat potenfiai


energe_

."

sursd de alirire"tui"
ap6. a
Il.^:*lnP,ortantd
rocalrtdtilor
si a sistemelor de irisatiii , [u ,1r., a]i*st- lucr-rl Oe pt+rora ir';,n:.i.t ,:ri;rliiLj .ir, reah.zareq
.- este o fard ponticd, ieqirea la ,ilrre permitAnd
rLlC:,1{fir=tlr{lut g";Ografile Cl:: i ;;,;. y.'l :.:".,1|,lai,, -.',
mai int6i, de legdfuri e.o.rorri.e cu ora_
"i,',*,
j ta tii"girea. orizonruir-rj cunos?r;ii, Ja;*ik;;#ft*j;;;;#
ge gi state din sudul Eurdpei,
incd din Antichii;_
c*innia.Xe 5t g*n.*;"ar*a eetor m"rai i,,*il;;;;ili;tg, apgi cu state din centrul
,I f.:::,:ll,
i
Ii,--rer3.iii rniiitare rir*ri,1ial*.
9i vestul U"."p"i'gi
l-.'','.*.-'..'.--._-.'..-...-'_._--..]
de pe intregul mapamond.
a pirticipat la ambele conflagratii
_ * {-'lrintin*trhtl curalpea!r *:ste 3*af;ailLli a L,!c-rr;li mondrate,
*^:-Pfania
din prima iegind cAgtigdtoare (foiml_
' {t,, 1' o' :'q l,-- i,nnr i i irr po,.i:, ni"
l-1.o,r,;'l*_,,..,,,.1;, J; rea Romaniei
Mari), dil;9; #;e;;;;;erdantd
iltr+ {-rlrrlr, unrtl rrlililrrr.. r-.triil,thi r,.,t;c,
{1..i_,-i{ } ,-ri
(Basarabia, NorduL Bu.o"i"ut
'""
1949i, aJ ,-i*ilea *ecnomic
Herta fi_
{nEBr/LE; di iqS;1.
ind rupte din trupul ferii). it il""#l
E*r*pa ?ngl*heaz* 46 ,:l* stafL,, F,*si,, fu;rrt
'l'ara
*ei ar.rai
c
noastrd este membru NATO din 2004
,l]at* strpxafald 9i,o,-rpiitrafic, iar \&fic-:*_u:r].
. membru
r-*i *;ai.
:",
qi
UE din 2007.
!r LtL. L-llf ilItj ,l:t * l.ur*le_a1-1 e r&A{e
pUtete ee*n{]*.dCd
c RomAnia este un stat
i(Irrnr;ilr;"r, Fraiit.r, More*i fiu;;ris ,' 'lli,
european de mdrime
1;,ii6lr;s
medie atAt ca sunrafald, cAt gi ci popuiagie.
L'jfl. 1.-'!r i*i iit tsta ).. *xrt.cif,.1rrel r, irttl61riar
Are
ii,:r ir r1!6,-11;.,
'"'"'
d"judefe si o pozitie geopoliticd -si strategich
stra-iegic5, polific5, miliiarE
1?
piuro
iru
distinctd in spaliul european mondial.
"ououur:ir1.
9i
i

ffi3*axa*sa*e g*mga*$f eq: e;$* fuam#

) RmTFUL MAIoR
DesfSgurarea gi fizionomia unitSfilor
de relief este dependenta cle condi,tiile
genetice gi de varstd.
$ !:r"rr[rp'aa j.' 1,'.-iisiri:i fr
;ji: it:t r] tit ttit:ti! ?i; t:i.;;-.r,;;i-rt
o in RomaniS,
punct de vedere altimetric,
*i*
inscrie
?ntre
0 msi2s44m(vr Mor;' -"'-.--. !' ..i,_il:.,_.rr r{: rlli.!ili.:, :...1i

I,lffgl:f;;iffil;f,:;,':L:;'"i
_r_l:li" i:it i!.,iii1trl,
*ali*l;1
L.":r_ :, :*l#lji:
dovga,u).

i?{:r.r

r..5

6'*: *:. 1lf. Etrtrrrrs}, ?;r _*l;:rii,:.

r{r.,. d=-;*,:,,;r:. o, o#;';li;;

l.-:riri

i;-:ii* I

nootx-",

#,;;"i,Jffi,:i.l';,:'; ) ,- ?::li:Lffarea senertttd aretiefutuitdriinoastre

:,; ;.,,',,1,1i".,,ii', '' 'l', , .:'",'"'t,'{:{,;ln:":,!r"y;^:';::{{;Zre;+*r:.';'rXH::

:f

*******:*:_*-

I gi depresiuni), cu tndlfimi

este

d";J";fi,,;;H0;

Hua"mpa
,:;':

gi F{oma6ada

:,i

2 500 m, in

interiorul lor aflAnclu_se Dei2resiLlnea_


(400_g00 m), iir la eNte_
rior- Snbcarpatii (500-800 rn), podisuriie gi
dea_
lgile (300-d00 m), cele aoriA ca*pii inrinse

, colinard a Transilvaniei

:11-:u;1;iI;;;.:

'-, :.
j'

-i

i:',:iiiii iii:: ii:.;:ii;;t ;,:,a ;-;'.;,.-:l.jj:.i:::.j.i!i,,,i"',,:,.r-,1.,:.",,. :r.l ;ir;.1 ..:i


':,:,rr:,
,. . -. .,:- -., l,iria
ir-.lr:,1, ;i:,lat-,lp 1!; 1,i,if :tt-1.i
,
'r

i:
., ,.d a,,,
.

.:

, ,

,, .-:;1.'. ':...,,..-.
it'i 3i"tni

i-]r ifi

,',

:
:rs

tl;ri,':i:.i.i';1.,

.:

:..

:,

.':. i.-.

;..

tltijprel.iitj iie

i'lr-r*ir:. :).\:::,_.,_.1):l::"-11i,i"

.. .. ;.

:;,:iLl:t,L-re.rli* rr:a-.,n1j.

;ir:il,t t:ltr::.:7ij:lj-i:.i;l-

i-iil de ar"t-i, si F;.ri-i,4 ii{ .,r,+--::11i - r_.1 ;:=7i1jr.-ri lqiltit.iie


!;!.,tll!:tt:,;,i,1i.,.J.Dr:L,:j. 1 jp,i"c,.. r i:
;i d.,,r, " ; ",.
{.,!ri$i,J :t"lul:,-Ii dira peidrr;,-ri;'i . Et or:ll-r,.i
i:j-_r"trjr:ei. li.'L
jl:t aca:asi"5 p*:"1*;lch
ai_r l1ta.i rlrrllijlj irur;r.ri* ,rrn_
rine actna].e., basirlejs te;:i611i"u {a-r.* a,tl -{,r3;. rl*{irl tite cil S*cJinler-rte, qJcr enl:i,J i"-rflr jj.

C.*11.=, 1?"i1-rntiloi: a f+st tegaii rJJrio*i:ir*;,


n:i_
cr *p} 5ci [ol" te*t*nice sub eieilu] presiu
nil,:r
e"xer._

citete

elez.zoltarea Ocea*u[,-ti AtlinUc


{i:.:
ir.rrrSrtl-de.
ri fi,-r Ir i i ! r.rfi n{! r,.t: f._.,.(, j j,.:,t, rri,:u,, ;_,
aa
1",

i?land-a, irei.*= F.fl.i ?j ai ;'i::runi6lii spre


i-ior,-,i a

,-ii af::icarrl

eli*

fi;:li$ui *;f,: tilcsitri! di*:

(forma-

*" !.4tttt!i

t i"(:J +

[a

L]*

".-ni'e

ci I t;

aparfil"r

,-:_i-"r_*r

slst,.:rne ir:;:t:nale t*:

iii-rct_-,:

' lrl It;r {lritttt,l yn!cozt;ir:ultr:i; s:-iasjl,ek: din l*;i


CrlSfillille tal-doniCn* .11,. (,;;:r.rqljlip,,.1,. l._rl;.1
1.
;;i.T.+ra (,,1i1i,;;; [r.]ci;r,ja -:l,-.. i.r, g,, r,niof.'i,lU;"
::ie ir"r blc;*.ir.i riclir-a tt, ir.i i.rr,_,,j'1,1 i, iiJliu":
ru,_
p rin s* 1* iie SilS
6; ai;1: {} a-?i:': f *f;,,=-," l rr*)inn u ru,

ft

fi-

2004

(CAmpia ftornAnd 9i C6mpia de Vest)


poa19
jos (Dobrogea), sub 300 m altitudin;. $i "n
: o Etajarea altimetricd se reflectd in distributia
, racteristicilor climatice, de vegetafie, edafice, ca_
Je
dezvoltare a agezdrilor gi in ,ile.ificut activiiati_
1or, Ia_.te[
si pe intregul continent.
_ca
, 6 Ponderea
unitd!iloide relief (mnli 2g/,, podi_
17o/",
deahxi25%
gicamfii'eOZi
, turi
dir_
t]ilyti, ,r!rt"!y ,propoilionati a mirilor
^di"a'o
tLnitdfi,
predomhante fisnd, insd,cele sub altitudinea
de 600 m.
: o Eaenimentele geologice dependente de tecto_
1 nica pl5ciloq, au impus cretuea treptatd a unitdtilor
,, structttrale pi de
relief.
o Astfel, se disting: unitdli
de platformd, defini_
.
tivatein prima partel paleozoiculu'i (care consil_

ture tundamentul reliefului de la' exteriorul


Dobrogea centrala, irnCe apu!Tp3tit.l,
"I:gf t"
re
Ia z1) gi unitdti
de orogen, rezultate din
depla'sa_

rea (ciocnirea) micropldlilor (moessica, transiivana,


p,ang.T1e etc.) la coniach:l cusectorul est_european

al ptdcij euroasiaticpLunitdfile .u.puti.L, h"irl


masivele vulcanice, Subcarpaiii, d"p.uri*"u ;i
.*
Irnard a'Iiansilvaniei, podi$ul Uehedingl).
Ele au
pe verricate fu unitatitor Je platror_
H::T:lr:uJ
m
neozoic,
ridicarea cu intensitate variabild a
Ta
C3rglfiloJ;i in cuaternar a unitdfilor limitrofe lor
pAnd la altitudinile actuale.
o Existd.patru tipuri majore
de relief, cu nu_
meroase subtipuri:
. - Relieful montan este format din Carpayi (alti_
tudine medie 950 m, fragmentare acc-#tuat5
de

ia "/jllrrJr: ffileilzsi,:uh ii: , i:i-*rrr,-il 1-lercir.rit,


repi+;+rli'aN i1r i;1.;;1.r:-r j. ,:.. ,1,,.,
,;; 1.,,i .,,1 ..i,|n<1 iSurj {,,r..i :",.;..i-;.ji;,., ri j.r:i\t,rr,-iu". j ,.j;rtr_
:;rr':it, it,."lHnrtrtl,r;' i,;.i ,. ,.r,,jt i;r jt_," l.rr.i ii
r?dn[A {qjl lt.-:-i 1,i.,'-._:;,,. ]
,i il, tr,;;,t1,
prin C*rrir li! Iur,:;.;:;i
jnr:;r
1.1
Fli::i,,rirn:
tr_,;
inO r.f lt. { rlal; i.:, ;ll,i: ,,i-,i:
. ,tf l'i,, t i;;,r;i
a

vl AL{i-: i

rJc lil iit;tt!;ii jiJ{.-,:it.:, j,_,,;;,: .! i:! j!;.:r::t.,.; j{.;


; rr_;i
)ri"l;ii;,r'r .f ii t. i,.,-... i,. i-1. ;, .,.-,--_-;,:.
.
:;,,,,,',,.,
','.,,..,
,

:. -i;]r; j";r;.,l.,i ,,;1.,.


.,.'" | ,",
'..Iit;iii.!i,, ..,.;,.;i.-, .;,
.,,j1,: .i :i .,
,a ,i 'i .'.;. ', .:, -.. . l

.'

,,
.

Munlii Bttcegi
li'i
1::

plir., adAncirea rauritor; pasuri,


?i
llii1j:.1:T.d
r:ecatol!.gepresiuni,
culoare de vale,

care asigu_

=llri.i. i i.--i'l l:j:


'::.;

?:,-.';

t,'

rd condiiii bune de habitat qi activititi


Lconomi_
ce variate) si de un fragment hercinic
(Munfii
via5rn)
se
dtffimasi""'ilr
rt" ai"
.\Carpafi
roci cristaiine (masivitate, inElf,mile cele
mai mari,

:,,'.i'
.,:.

t:

44

..
in. a-Arif,lvls
CaplllNord /..

.C.t

i
|
iiid_,-:-f
i
.,_-"-_-.__,___
--1.,

\-.i
ls16nda

il
\'iuod,

,,i-\
n.'

.*t tB=.t

d \'.

,(

.u,o--

\+
--I -ri'-'\
*

o-

.*

'. -rrSA
LacdtOnEga ,*{plA ""
cF"'

oi

'- : .a. 3-f


{:
-i , &- "d
J

Ts'

t"lARF.A

I-aculledoaa\',

;"'.'

"'

coLtus,

.. r''.

-)-

NARDULU!
^t(r1a

..s1"

a-'.
eu :{,'!

qJi
f\

irianda
^cL

t ---

.
---

$,1-)

o.ilt'

it:l ! t

SER?&

?r

ncRENA i
..--cts

tu

qoRnllta8het'

t'':l.:.:r'

i0

r t.u EN'

li:\1

'-r
t-

*:q tsr
cA
.t

,
i

o'iLA5..,
,g,tlll!

Sjfia

Ll r'r):T

I it,-

"i

t1
4000 rn

*7N'''

. )'-:
--,Jaget

otr

yrsr

Eerropa gi E-ora'lEiaai=

ii'

,.',,,

iare (con-

rpalti
ni; de

teriovatiate,
re
ce aI-

itd a pro-

sud
lerea

nic)
i ser.!d,
sunt unisl an-

.::.
.ri I rll:i:
i::i, l_;.i: :t.l rr.':r::.il
,,-,
'-i
,:':,r;,::l:li;r
]..,
,;,':. i.t:.|::!iI.r''-ti.. rl,r,.:; '
"
r'-:":i::]l"
f
1'.;l'l i:::ji'.1i ii rIii'ii'.
:r ;.{,'.i;.":i,; :'.;:,. :..;' : ., ,
. -:' :-., ..1.::,i.i t- , ,,
l
i'-,,-.-'1-,1it:,,,,.-:
..iii*i;1 r']ir':l:r;:i'.l::;rrl;,:....":::.'...,ir.:;:.r:1
i'r?;';:u:t .Si.'ji,"'r:r.ir:. j1r,r.i":. j 1l:. l-'.'' I 1.,:'-::t,': ]'l!;.rj,,:: I,l,i ::;l j:'.l.:1.:
'

jai ,t'r*;-1.r,'":li:i i.,:t;':,.,',.i.::1ir,,:i;r'i; r.iili trt,i::lr.:tll-f


i::-;li:i,ili:*i i:.u?i 111,': ii ''1.: i 8*i! =i rJi:; -",i.:'*i',:'i.l:-:;.i ;:i..
j.rti r+:::ltlr;rt ,iit"ll'.t: 1. -.'nl fif;r.;;1.;1.'i, .:*_-ir.:iril ril"
i:];lr.
*:'i::irtr'ir',ai:11i:*l':r, *.'l;..ir: i}iez*i:i *.\isiil g1:r'ii:r'i iir
rlii1six.cl* cale ilei-r;ir:*sL; il*C nji aliitntliii* 1i i* i:':"
r"i;il.

sr-rlcle i?r{ti{e"

lie/l*rl ilji'$fi. {pe9t*ri, i1-1'e11tiiir ul*3i*.i1, i:ir*i


ele;), forir,lat i* grrineipal iir .:alcal*, **t* hr:g;rl
reprcuelltat ?n Etrr*p;a; ele atrtfel, r"5i irag* nun-l*tre
ele ia P*digttl Karsi, r-iit"l S-t*'.'*r:ia, utri'* i: ir:si siriiiiat prima d;rtfl" Fe eontinentr:tr r:*stret s* r,i3$ e*;r
n"rai lungd pesteri de p* Glolr {Holoch ** Eir.*tia},
p*st*ril {u cril m.ii h:ngi$ stirl;rclii} if-ui:",,a; it<:
Sp"enla} si stalagndi;t {}.ra;n,*11{rrsfoi -H*qa
Si*r.acia). i\c*st tip de retiei se fo:":areaza si hr gips
f*ptimisticesk,ria .._ {-,erainal si sare i6 $ q

l{*niiitia).

* i{*jic/iri z, ut *t t t t: cu1:rin,:1 *: r,telti u'lii si


},ri.r t.-irr rile ,Jrn plir'rceil, fri'e{:riln gi r'r--rlcnrril ;r{li1.i di.n cu**
t

iernar (tr'ezrlr.i.u, Etna, l,i"rltrran*, Str,:r:riirr:1i ete "i.

* {te!}tfu e,tli*it *sle {ol'(llat r-'iil"l *irrlplryi. cie


ii;-in*. fur sr"r.itr:l.esir"r1Frzurlei, i* Ci*ipia &,1a::ii [a$:
pice, *tc"

* ltrfj;,ftri iilttrr;!: cii ialez*, p1*,1e, c*^:tli--r:me <!e


nisip ci:-r* inehicl triuatr= si iagui-ie" *,-tpi gei';A
sui-lt t;lrrrru.ri cr: fiur:'di*i iI:":r*pa de FJr:rri}, rlr
ri*s: {i;: },:iarea S.ritrrie, n+i,j-r,.+5lnX Fl;ri"rg*ii, ,-II
I,r esii-ii Clr:;riiei), c-ir rielle ilii;la:<iiiai:l iEil;;i, Tair*s;r].

car:al* sari eial-r:lraiie

;;;i, l)ur:,5-i'ea

Li:"),

Sa*bdic,'iz?i:,*i

as

r * ff

; :r L,,ii:-:.-.r i :, tiriie'l-": liice,


ir:,=..i+ie .jii-L i-r,.li,-ii-:1 *iar:rir.lili

&i* :'di i ri

Llanet*ayce
Atlar:rtic).

si

IS

It-*pr*zirii'i iri:ui,1ir',:i.-e . :,,- : i' i : :,., ; ; i : i ; :i ;]


t: i: * th i ii+rrrrat,=l:i l r, i: c : rt r li :1t.. r-.-i reii,:i r:il'eiai si fua:;t-',el:.iai iit .,,irti'iii ti ti L-,-': .r,i-::ril ii'.
i. t

?,

! tt it t i

LtF.)i,:.::

ji,:;1,,.....i.

;,'.+

-',

.:-.J,.,::.i ,-r1,.,.r.

:.

FL,1e-:,i;it l-it.i.,-: .-i rr,ill',, ,ie,...i ta:;


- .,,
*ic. t. iic,, ...5+t a;i,,-i e
!:.t.:;.. E:ii,,:.t.':i.:=,.::.,rIfr.:;'cltl.i

L:'lt'i:t-t:1::.

:.., ." - -'

.---

.---'.

r" . ::

.i

.=-...

" Suprafelele de eroziut'te Fi niaele de aale,


prezente gi in munfii RomAniei, sunt mdrturii ale
modeldrii spaliului montan gi de podig in neozoic;
(poduri interfluviale netede la diferite altitudini).

. Terasele fluuiatile sunt ir:r num5r de 6-8 in


munri gi dealuri inalte, 3-5 in dealurile joase gi
mai pulin de 3 in cAmpii. Luncile sunt forme de
relief create de rAuri in ultima parte a cuaternarului (holocen).

. Relieful glaciar este alcHtuit din circuri, v6i,


prag:urL morene, custuri, create de ghelarii care

in pleistocenul superior se aflau in Carpafi la altitudini mai mari de 1 800 m (Fdgdrag, Bucegi, ParAng, Retezat, Godeanu, Rodnei)"
. Relieful carstic este prezent in Munlii Aninei,
Munfii Apuseni 9i ln Carpaiii Meridionali etc. 9i

in podigurile Mehedinli, Dobrogea. Un relief similar este creat pe masivele de gipsuri si mai ales
de sare (in Subcarpali
Meiedic, unde se afl5
- etc.).
pegtera 6 S, Sl5nic, Telega
" Relieful oulcanic formeazd ce1 mai lung lan!
stins de acest fel din Europa (Oa9-GutAi-T.'ibiegCHliman-Gurghiu-Harghita) sau apare sub formd
de mdguri, creste (Ciomafu, Detunatele, Dobrogea
de nord-vest), defilee (pe Crigul Alb, Mureg etc.).
. Reli$ul eolinn este legat de masele de nisip din
Bdtdgan, sudul Olteniei, CAmpia Carei etc., pe
grindurile din Delta Dundrii (Letea, Caraorman,
Sf,rdturile etc.).
. Reliefulruiniform, creat prin eroziune diferenliald (coloane,ziduri,babe, sfincgi etc.) ftr conglomerate, gresii (Ceahldu, Bucegi).
, Relieful litoral este format din plaje (printre
cele mai dezvoltate de pe continent), cordoane de
nisip, lagune, limane, faleze.

-:......,

i-i.. _.,= _,,1:':= - ;._].,, ::-, 1:; .:..._-:11.3y1.iq'


-1 iJ9
:i :.:::- -.,. ='- ; --=:--= ._.-l .,.= !r.:;-, i',-.-.'=1=i=:=:1't
i't'!i t-t,-l a,:.::ia, 'l:. '. ::.:...I
,j:il: I,.r:l: - _=... :

i:;:ie l+:':i=

Pegtera Urgilor

l!

,':.,'.,.,....,=.==._].:..-']--.'-

A. Carpafii. in RomAnia constituie 54% d:rr,lanlul desfdquratintre BazinulVienei 9i Valea Timocu1ui, ocupAnd o suprafa!5 de 66 000 km2; au o

GEGGB.AFIE
=ir.:a::1r-:i:-:!.!*a<e!1nES*WJigt*;H

prin acratt-lutareri ap*r, s;-au t*rsraat iar-Livi, ::en:ra.r'c*.r"ldu,s* in acest $ens Fin-ta*cna'
* Aiitii Sr*trtrir*rltui ;:u reritit.*t tra li-t"l*ie pxr.Jfi-{{1:
hr:j araa-iiuj pi la'inc*pr-r,tu1 g:eleozoieu.kiil a,: {os'L rj ctepl'esiuni.,

-veiafi de c5tte er*rir:re." ctrar ryr a'idieail rle nr,ipe"4rile


t*etnn:c*:, nstt"*l ine*t astEzl {r-rre'l*,az$ uan lall{ ctre
&te-sir,.'* eu ii:6.1!imi rn* E*il:Z 46$ mr" 5e tevminH
plir"l versamli a.brxpli si]ff* sfean 5i ceva ffixrli LItln:e*11spre I'odigun SrredieS" ilal*t,n glaci;rr6 a cr*ai

altitudine medie de 1 130 m, dar !1.vdtfi'tridepdgesc 2 500 m. Domind regiunile vecine prin verianli pov6rnif cu diferenfde nivel de g0G1 000 m.
S-auionstituit din cretacicul superior 9i p61a in
pliocen, migc5rile tectonice din ciraternar ridicAnhu-i la cotele actuale. Eroziunea a creat culoare
de vHi, depresiuni, pasuri care separ6 mai multe
subunitdli.

t*

{p-le

te{Marea Bri banie, nrtrai-ril a. Islar-lela si cele dintre acestea) atr t,am refiei el*p*ncl*ttt n:le rarigcHrile orog*nit:e eat'* all creai maunlii
ealedoniei (?n Scolia, trrlancta, n*rdun Ang$eii 91
ir*rciirici {in sudul. Angliei), ultel'ior nivelati, fragrnentafi tectonic gi ridicafi ca masive joase; sunt
:9i p*diguri gi cAmpii acoi:erite cle sediniente"
Eruprliil* clirehurgntr rifhrlui atlantic sau de pe kaciur:fprofunde au ereat vulcar"ri in Islairda, iar glaeiafiunea de caiot6 care i-a acoperit a da,t eirc*ri,
vdi, morene glaciare, fiorduri etc.
- Ear*ya Centrsld cuprinde un spaliu ?n centrul continentului de la ocean 9i pAnH la Nistru.
Este o i'rrrbinare de munfi, podiguri, cAnrpii care
se desf5goard pe ceiteva atinialnente.
o in tttn'd esie o cfrntpic (din Oianda pAnE in Polonia) cu denivelhri ereate de aeumutrarea materialelor cdrate de g;helari. Cea rnai intins5 este
CAmpier Germano-PolonezX, cu o l5linee de
?00*500 km (inclinatH de ia est la vest) qi o atrti*
tudine sub 200 m, strf,bHtr-rtH de giruri de coline
r:rorenice care addpostesc lacuri, rnai numer+ase
(pesie 2 500) tn nord-estul Poloniei (Mazurii.l).
tt

'

gi

wssiae ltercinic* (gisturi cristaline gi granite, parlial acoperite de roci. sedirner-rtare) eu in61!imi r.ariabile, dar relativ reduse, sub 2 000 m altitudine

(Masivul Central Frattcez, cu vulcarri din cuaternar, 1 885 m, Masit ul Renan, Mun{ii Vosgi, h{un-

'iii Ffidnrea Neagr6, Masivul Harz,

Podigul

Eoenrjei, Podigtll Lisa Gora F"a.) gi apaihazine tec'


tofiice unrylute. ru sedimentnr mezazaic gi retrief cle
pcdigur"i structurale gi cle cAmpii.
p Un aliniamet"rt de efrmpii, podiguri piemo"rt*
l*ne , ru-uufl lopi {sub 1 800 {rt, cat cle exemplu,
Jura), depresiuni pi 6:odiguri prealpine. trntre
rnasi.vele irercinice, c*a r::iai mar* altitudii:r* m
?nregistr"eazd tv{asivul C*ntratr Frameez

{t EEF mr,
Vf. Prav de San*",ii, ur*uat de Fsdurea lul*ag;:6
{i r$93 rn}, ,.trit: carr-: izvr,lrd;te Dun#r*:4, iar'{ea
*rai reclmsS, &,ia*ivul Sistos .l{enan {818 mr, Vf.
Fir:b*si<*p$i. .P*di"rllruk* s* n:*n!:al Ia {:0{i*7CIil tn
;:1ti budlar*"

aa

.-tr

iu

iu

-<e

EI

t6:

ti

in su.-tiil ei se af15: un- ttnsantlslw d* podipuri

:J

T1.

eele

*ii*ll#;, nfi n

-.1I

lil

1a

lnai inalte 5i astEzi sur-L ghe.tari }


si r.di cu tr*t"sanli 6:r'5p&stiergi, fale';itt l,est ir:rrn*a-

platorlrl

;rii

YI

di

C(

rd

Relief de coloanetn Mtmfii Ciucag

- Carpalii Orientali se desfdgoard de la granila cu Ucraina gi pAnd Ia Valea Prahovei, avAnd


o ldlime de peste 100 km; au altitudiniintre l" 800
si2'303m (Fietrosul Rodnei). in cadrul lor se disttng munli oulcanici, depresiuni (cele mai mari din
Maramureg, Dorna, Gheorgheni,
Roilranla

- masive din roci cristaline gi sedimenCiuc, Bragov),


tar mezozoic (Maramureg, Rodnei, Giumaltu, Rardq Bishifei, Hdgmag, Ciuc) 9i munli din sedimentar
au vdi transversale 9i depresiuni, ce facilifligoid;
'
te,azdhabitatul gi comunicarea. Apare relieful glaciar (in Munlii Rodnei) gi cel carstic.
Se divid in trei subgrupe: nordicd (Maramuregeano-Bucovineand), centr ald (Moldo-Transilvan[)
gi de Curburd, fuecare cu mai multe masive.
- Carpalii Meridionali se afld.intre Valea Prahovei gi culoarul depresionar Timig-Cerna. Sunt
alcdtuifi din gisturi cristaline si mase de roci magmatice, iar periferic din calcare (Piatra Craiului,
VAturarila-Buila, OrHgtiei); se impun prin masivitate, inetimi de peste 1 900 m, chei (Argeg, 01te! Jaleg) sau defilee (Olt, ]iu, Cerna etc.), relief
glaciar (Fdgdraq, Retezat-Godeanu, ParAng, Bucegi etc.), existenla unor noduri orografice din
care diverg culmi pe care se pdskeazd cele trei suprafe,te de nivelare; sunt munlii cu cea mai clard
delimitare a etajelor alpir., subalpin gi forestier.
Se divid in grupele Bucegi (Bucegi, Piatra
Craiului gi Leaota, culoarul depresionar Ruc5r-Bran), Edgdrag (o unitate monolit tr nord, cu
o lungime de peste 80 km, masivele lezeg Ghi1u,
Frunli, Cozia, itr sud, 9i o parte din depresiunea

i6 p.rou 14) ap.rryrn.r1s r;n6rpod ap nes rrnleap


ap rJIlsiJapEJeJ nf, rrlngJa+rrr 16 rrpraunp'rlpuazr
-eJ ap riepa;u riues,rarr nc 'rcun1 rf aseral nc '('c1a
EprnI-e{nI-eqIV'nIq}S'6ery3gg) nnusa.rdap 16
r3mpgtt p+syil '(pns .+'a1a1rmur nr Inlreluor e116
p"rou 16 lsal-pJou 14) ;o1a1e.4s e pprrllouour aJer
-n6pysap o i6 (nrluac rT) LUop alnc'(1sazr Vrtfid#
pns'1sa ap alrrnlel ad) a"uderp alnc'ur 00g-00, ap

1rrrlilp14 ate'::,rgi eie;e;dns uW OI/T alsad plurz


-a.rdar 'tiedw3 ap aped aJeur reur Ea) ur pterpe)
-uI 'Ialue^Ilsuprl E prpurlo) eaungsa,rda6 'g

,a'a.!iia:.i;:. ;;,-- '!!_.::.:,

'. ,

,l

_ ,.'.!

-r-:; : .ri-i r,Z-i

i-'i aii-;l.;i it-:+,1:- r.,.1-:;iii-.;ili:i.,i.::-!,i-: :: l.ailiijr'r.=-at al:C.1:l

+l ,:.t-:]l Ai+j-ila!-r r.i,;-j ,{ ';}EilOJ:&i{i


l,r', .,i,-- ':'t-.. );!! irl,r.itLi:jr;
'1,t"+ 'it.lt {j*f,1 I -{iijq) Lil'ilii-ii,ii :Ii:r rj:l l-r..ii-:;'tt-rI:tir-l;-rir
-T+!"i*:) Iil+t;ir,i-l-IiiS u! fif llL- 'Lt.ii i.,i!ii Lilttslrttt,lr[ *
:lJTi::! H:lrnlr]
-ini irl $;,; i {.t.t $ t s t i ! i;'L1.i !; i. i t i,: d t t :} i.l} t 9 fi t{ #;w ry .'.1<.t,-'r

:t-":.li:r;[:,tr;ir=ti

, ,,r'5'..i ,,1, ,;r triii.!

Lt

.
_;_1

'{'u'ri

i:.;r,Iii

l_!_l

tJ t

t-i,

n.;dt-l*r'r;+rxl1uLli ssr;.*.r-i+I}r-r'"rai1-

-,? Lr'[x-Ti : e]

[E"re

L!

rlri,]s-r

a1-c

'nirq3'.le

l1J /

-nu
e4er4

r-!

Prel]
-ns
14P

-ng'

16

pns uJ'nprser; 16 r.ray1e1ayq rriunll'1saa ur'pue.r


-e7' eusoynnrpoJ'InInIerJ eaJnped rrirmtr4'prou
u; '6rdo14 lliun14tr 16 6asa61 lliuntr [ purrdsap as
areD rnp 'are1,11alalr"rn \l 16 eseapp6'roqg r4uny{)
ruasndy Hiunw prou eI ter'pcsny auarccl Hiunry
16 (nqa.rg-eir6ag-eno6ere3'rcrnozog apunrs
-a,rdap nc 'rarauSocl 'Iar4uv 'rallol '[pru1y 'rru
-auag) mlnryuug uiunlllquns 6a;n1zn ap pns e'l
'16o[ reru riunur as-npugzrJudsap ala qp ';oladnr8
ap apdourrd alareolras pdnro auqelsrD alalrs
-eru'('c1a apadag p6rr3 'ertaqap 1e^e ur 6arntr41
ad lerro6;6 e1(evegel ap'arpunq ad Sunl reur
1ac) aapyap ap 16 ('c1a r)rlozog'nr8eu4pg-perg
'6nrag 'po.rog-pen) arruolral runrsardap
ap areur rpurnu un '(ur 6T8 I'elgqrnf,nJ 'yn) as
-npal luqilpr4 are lareluaturpas'aurlelsrn r.rn1sr6
'azr4dn;a DoJ urp plmlpJle 'a1e1run ple+uatu
-Be4 rctt ear arn+qsuof, '(N) 6atuog e1 (g) arpu
-nO eI ap p.reo6p;sap as llbluappro niadnS '(dtqpaqal4 16 raura3'ncref
/InuE)IgA '1nleza1ay Sra,trp aJe) urp 'nueapo3
pnrseur) lbza+a>l '(erpl1 16 rozarg apunrsardap ap
16 rlugpe a1e^ ap areoln) ap ale.redas'1arpur3 16
rnlnJloT'raugipdp3'nuearng'Bug re 4
alrseur
rJurf, e eararcose) Sugta4 '(nrluar ur'ra16rlo1e,ref
ullrubt) ttryt4 niunyy

.'l,i

ilj'liit tllii-]i:j'irr't !L:Liii.tl-:;', ci-l-i-. ,::-li:-:i-1i ?t:aji;il1.i,-,r-:


ii:<ii;iirli +i,] Si).:a(: i..i t-\. at-i.: i i ?-=rl,iri..llit--! ij.i;]irtf;

'(+sa-Pns

._-,

Ji l.ii l::.i-ii'.f:'lri :=r:ti:-'':-':1i:' r-:; .1 ';.'. ';!-f-iiEt-i:1t

i'll.t
i-f

l,

3.r

r-r

r il rFc;

r-1

]unq'

Lljij")

L!.In

ap
s ill

r"let+"r

'InIn

rr

-8eru rcor

f]ii.l

i ;!,- ;r+s; !'i-li.tiri:L!-[ r.:Utptr1rtr1e]


*t {it,}{t r {-l.lis /.+6}1}}la"I rtlrtlil}r+lr: il.e'1}1[Il].tprl 'rq-]-l .
,Ir,lrur
llL!ii.i ",?,1\: tF ri,-ir'r.1111 rll(!lP rujlti-lr] e f.Iu{"}i
-.r*cirtjr ;t,s*,3 * +Iulil*Li..l:: 3:,*; '{ llr>} {li}* Z a'4sad}
/1p-1
1',
:ir; r.,!+(.!(,-,:r,j ill:ldl[rr,1 r.Lt ]ri1'; Srtrr; iut,-i li]
rr$url;+1 ppe ac i{"r}i[zrarpilL'r$ ra+E;-1]* ifi4$a u]
"!L,.iilr.r tiu a(J ils,] |
,3+J**]
uuurr *urlapr rr:- 3[[].r3;
r"fr"rl{ls a,rr :"u"s E.r.Lii:}.}{}
'n1I+r\|'tl,rc-it1,1 'rtil6 'elt6'r4 arUr,i.ll!.f t I3I;1 6i3 ,rq1lirs
*#rx-[r:Nr.i ap ?+ELra.]Fr $]sa p+sr?;]]v'{,x
*- }sesn}l
ClliZ
-l3i'd 'J,&.t-1! 1!.r l;{:8

our,r
*---Triptt+* pr*g:icr.1) Lu []*tr
Spt;
iir,iqn-ra:] yr*rp:ar.1

g:*ulr :x+*g,J#p 'nu a.Ie] 'a.ir,:ul ]Btrl lln*t runr?+"1


;il;]N-rn +i-: qXc{r-r.ur.l+r{'{ar"lryr6ll+[rJ lm 619; qr:s ryp:f1
*;:.r *p3 gr*'uo['i,-rr-r:1 "[lLr{ '8:r}} grLresi:l*.ur5."}s;E rici
?
-r-L?W-} i:i8l.] ;;t-i r+p orefling: Ht'ril+trE rlJx"rr pai ff.is *$

I;'ilr "{';is ui {l{lk }- rJ00 1} si-u:rtr:l Ar$BLLr ap }u;L(I


-bi:.ij r'ir {:r:ja'ri!'t- j L,r ,rij! '1u'r11 r11 n:lr;ril l!-lllq J!,} trl

+uns3
-erd
(pue
-aJn
-e13 pya11

-eu'n
-uaut

qp
-srP as JoOOB

pu9

-e.r8 e1 a1

'qq:rdsr-:3lJarrg J Bll t).r(ru r:i,; +srrrtlrsni rs ap;lossa*i


'(a1r?iurtp Fr.i{[{-}} "}s#;r-pJr-rtn'f}Jo.tT u1} a;eI}e;H

alrr*J-i+p r r) G+r"r.;rf*]u arett-ug.u Eielx E'slufi ri"rlplat;


+nt1.iL!,rn:!e fr*-s ni r:xgru atrarju;-*i:r a1 lsad*:E ]srj] r-rL'
ilLT?.] xllrrll{: 'r"lg.r*qnl 1.lu: {rm gCIF r-$ls} *secrf t.rnslf"r
*':I *p *i*"r88;]46 Lrg lJp:-lspTr a.r*o6rr :i[J,:]E-].s Hu *ii
r"rr,i.rir:l u1 le;lr;;lLlfi'i.id :isalj ir l*f *:!iu Tr"ryai1a$ "ia1:i.,r
-g.i,E rC 3LEI]IEIL;9J-r'c..li:L3. If i Ltlil.ft-tl-r-iLi::;!.{,J un p;.iti4.ri$i;-,:r:,
'ltsti.i.i:;t;t.itl1:;i.jt'ti 11,i;tt! !:ir!.t!tt[ti:jp] i-rtttt; '11a.+trrl'{.tii.r l-111-r
,]:.,t.1?li J,.Ittl.r-r. -rijr.r-.! !:i;,-i aiill,jt,i{.i!.t-.:',:;.r13 i!?j i:}d{-r,tlia *'
'i1-,-

uJ

i,l

N-ll

'i.li.=ii;r;1 i;ix aL] i;.r,-i "i,,'i


Flrji;:lrrlu ,::i.lrt-]liltlIr: jiri- il{}/. {.""{-:{)}l

f ![a{i:;[.;iJ/i ;ii11.t,]!.i+l,i iL:: '=jt= li {.C.'lL1,r:LLL.!-;ro-'} {! ri:i .:.' i .-.


':rirjr,i* ) i,l,ij; ,+.i.f r:r li r i,i.i-r-li"!!:r:t A,,:-ti i-"t;:.:.:r.,(i+L;ilfir ,.i;,
lt,jrj ii:j ir,-!;,!,r .:,i.,:!?i rs ;-'ari;ir'rr; Erlliarli;i,; llr'i,tr i i;
' :.ta.t.t"N,,'t-i..:
.r ' l' iil-i.i,i:.'i
i .r,ii.Ii:!.il.!
l :i I 'r,:r,!i:::l;
.!r::::; ta:it*ia
rrari i-! a Lri:.:Jljii,i
Lri:.:.lljii,l iliirl
irliit'-li ''ttt.lt,;t-i..ai
ir:,,:!:',r
-:-"-'",:!
itl
'::!r,fi_,ll
rt,,i-:.;:]a,rri.ll.:1]:lL.ii:..,
jir.:ilai::riii:-i!r:.1.. 1 iI t.iirti'15:rt'r;i-';,rii;
i,,i-..;:]i.,rril l.:1]:lL.ii:.., lli:i:.j
r:i:i:.j jir.:irai::riii:-i!r:t.I1
i.iilti'l!:ra1;i-'i,tlii
f

-i::rJi-; i:ti-: +i:tf r'";

ti;t rt:

,;i-1,:r ii:ri.1::.1.1;.;L,;aarf .ra1:i:'Ii1..;:l,aiiI=l

alIn
3J

-ug)iplJ J
'r:i

I.JIE

'ltl
-,[O.h

-Yd"4pg-?

it*iiffi 'ai#e**fe*id;;*m

.ffii

ffiiegffi

-W.,

GEOGH.AFTE

==-n-.,r]*i" t*or**ffi:=,:+a:*ffi1;*i::r*i44!*6f**,w*;,:Bi4*:.aj:qarrsErjiaf,-ffii@tsE?.@+.*s#tr6**e*#'B

nord-vest).

Se

divide

CLmpia colinar d s

Tr

i::r: Podigul Sonrcpan (nord-vest),


snsikt aitie i (?n centru), P odigul

Tfrriauelor (in sud) qi Depresiunile 9i dealurile circurutrsnsilrsane (peritransilaane).

Constituie4/5 dn
suprafala !f,rii, ingiobeaid dealuri (de la 300la 900
m)-, podiguri (intre 10 9i 600 m), cAmpii (sub 300
C. UnitHfile extracarpatice.

m), prezintd un grad de fragmentare accenfuat in


deaiuri gi redus ilr cAmpii gIin Dobrogea. Sunt al-

Peisaj din

cdtuite dintr-un fundament vechi, din roci cristaline gi dintr-o suprastructur6 sediment ard gtoasd,,
terminath Ia suprafalLi cu o pdturd de loess. Fac
exceplie Dobrogea centrald gi de nord, Podigul
Mehedinli 9i Subcarpalii, fiecare cu o structurd cutatd i:r epoci diferite.

Munlii Pirinei

Subunitdfi:
Frincip ale-

eim:pii, pu{in'iltinse,
tre cursuri rie ap6 {Guad'rlqtii'.'ii"in CArnpia .A.it,-lahiziei, El:rc-"-* carnpia omonimd), exceptie
idcAnd Alentej*, din sud*l F+rtugaliei"
e Pe*inst!* {iali*, cle forrnH foarte alu:rgit5
{,,ciz'ma itatric["], mflrginitd ele n-rHrile Tirenian5,
lcnicd gi AdriaticH, este ocupat5 in cea mai:rrare
parte de lar"rfui Mtrn,tik-rr Apenini {altitudinea rnaiima z 912 nr tn Vf. Gran Sasso d"Italia), care se
continui pi in lrrsrda Sieilia. Acegti Inuflf srffit destrd *1* fragrnentafi, includ vulcani activi {Etna} 9i
stingi (Veluviri), lacuri vulcanice {{oisena, Allrano) si suirt afectali de cutremcre' trn nord-est se
afla C6nepia Faciului, joas5, axat6 pe Iluviul omonirn, careseparf, fuXuntii Apenini de Munlii A1pi.
Fenil,sitlq tsalc*nicd, donainant form;rt5 din
"
nrtutli din sistemutr alpin: Alpii Dinarici sau A1pii ilalmatici {ci.i altitudini ee ating 2 500 m), care
se desfdqcarE pe cca- I 00* km r1e-a lungril litcraiutrtd h{5rii Adriatice, Mnn}ii Stara Pianina satl
Ealcaru {altitudinea maxiin6 2 376 m irr Vf' Boter'),
MunSi Roelopi (altittrelinea maximH 2 191 miirlrf.
Coliarri Perelik), Fv{untii Rila, din suctr-vestultsu1gariei, eel mai ?r'ralt iant munt+s din peninsuiE
t|*ZS m in Vf. h,{usalai" 3e aclaugS unele podiquri (P*eiigulFre-balcanic, cel mai intins) 9i cfrml:ii {Cnmpia fularitei., CAr:apia Savei, C6mpia
Traciei de Esi)" $pre de*sclrire d-e celetratrte d*u*
peninsule {Ilrericd si ltalic6), are !6rmuri {a:art*
f'ragmentate, ctl tru$leroase golfuri, strArttori,,
peninsule gi instrle.
- Etr."{lgJ{l irl.su{czrd: ?* iurlri cci"ltinentul*i sar!
mdrile
car* pdtrund in interior*lsHu exista nu-n
n':erJase insu,le (rr,-ai *1*s ir"r h4area Ir'{editeranS,
h'naiea l"lr:rdtllui ;i Mar*a 13altic6, prec*it1 ;i Ai
fice*vrul Attrantic], mk* c*re:
* Arhip:cla$*l Briie;":ic {3X 5 *{J* knr:i, cale inei*.J * irisi:l*tre fu {ar*a Brita lti*. trrl anda, }'ie-Lx'i<1*"
{ }j'i.,:-i t
axate

ur-Lele

pe_

Subcarpalii (1.6 400 km2) se desfdgoar6 la ex-

teriorul Carpafilo{, intre vdile Moldova 9i Motrp


fiind formali dinunul-doud giruri de dealuri (indllimi de 500-1 000 m) 9i depresiuni; au luat nagtere prin cutarea gi inHllarea inegal5 a sedimentelor
acimulate intr-o depresiune tectonicH' Sunt fragmentali de mai multe generafii de vdi cu terase,
dar gi cu versanli intens afectali de giroire 9i alunecdri. Se divid in Subcarpalii Moldoael (un 9ir de
depresiuni 9i unul de dealuri), Subcarpalii d.e
Airburd (structura complexH reflectatd in doud 9iruri de dealuri gi depresiuni 9i in cea mai activd

dinamicd aproceselor de degradare a terenurilor),


Subcarpalii Getici (altitudini de peste 1 000 m la
vest de Argeg 9i din ce in ce mai mici cdtre ves!
dou5 giruri de depresiuni).
- Podipul Moldouei (22200 k*'), alcdtuit la suprafafd.din roci sedimentare mio-pliocene, itr strate care se inclind de la nord-vest la sud-est.
AdAncirea Siretului, Prutului gi a rAurilor afluente a dus la crearea de forme de relief structural
(cueste) pe care se produc giroiri, alunecdri, dar
gi la separarea subunitdfilor: Podigul Suceaei (in
nord, altitudinea maximd este de 688 m in Dealul Ciungi) , Cdmpia Moldortei (cea mai joasd, alunecdC; curgeri noroioase de amploarc), Podigul
B frrladului (giroiri bogate) .
- Podigul Getic (13 950 km2) este alcdtuit la supraf.afddinnisipuri, piekiguri, argile. Relief de interfluvii netede(lhlimea cregte spre sud) care scad
altimetric dela60A-400 m la cca 300 m; Pe versanlii vdilor existd alunecdri, torenfi, ravene. Se divid
in subunitdfi cu caracteristici de podig (Cotmeana,
Olte!, Strehnia) sar.t de dealuri fragmentate.
-PodigulDobrogei (10 400 kla:2):Dobrogea de Sud,
(strate sedimentare relativ orizontale, peste un
fundament precambrian) ; Dobrogea Cerltrald (o Peneplend cari reteazddepozite foarte vechi) qi D obrogea de Nord (in nord-vest un rest de munti

rrnuara+ 'r;npuu8) alua)erpe +EJSnapnp


-'P-^:jj
-r6er t6 urrzeg IrnJel ap lnxalduror,'e11a6
-.ri?,*r 000 g en) pluun3CI1-0tattA-Dfiw9) -

; 6 ;:ip;#;da*e 3 i rnpueapres erdure 3 -11lsen


nra*nisr'grv'5p'6' ef arepqel udurgc,'
"',;"iirtia1dig1"ry1np'isudwgl'!-'F*::!*g)
,(;;;il; As:t ;;l"I)'pf,,,p'sq''" aP ldrusc'

pulsoloi ueadolna Inluau liuo:-ao 0ulpnl! buol


tleztra:6
ls ,,i'pnrtitl u1 rrun,suaua alaiurlasuo:'tstueuJou

e'

s ntua416

aduy)'

n uato

'aset
'aseof rrdrugc 1sa,r ards 'rer '(r;nsrce1?nr
Inl
-r9 ,ifnW rtdrrrg, Plsya rriunur 16 aprnpap
16
e-s
/I
000
uI
zuT
leruJo;
-f,eluoJ el'JeuJalenJ
4sa11ap .adrug3 -

ipue6aruos-oleuuq)
"rrrJnrc ' xnln+awi g alttnlfla O

aua

*'La'ft

:"y:.9-

fi a71'nt1
,ilntoiq';';N irug
a)Tueqnl
llor ulp
-6owpt"lp as'arfiIelsrrr nes
e1gg7 q ap'+sarrerds 'vteoq
ie pi".*r,(* ooz
a'rer pdsud o to11i
""Hr*
p1n1'5it#"1''1t"
-oc) r3.re1ren
aauntsatdaq

'tatuuapg

"p ei4'gzeawod'a+epunJncs acned'rec


;rqs mut
rJoJ urp a]Fl
ar[TelsrD rJnf,olq alsad awluaunpas

;;

-prie lnns

ap.aq'mVa Q
laua6auros-o1ewQ +saA

'(a"reouo4'eiru
lpugpeptmuopard
-rodor alr.rat6ad) )rlsre) InJaIIar
,no1e1d
15
odz:ooq) roq"
(.ur4
alsa
Og/\ tiulpatt'W l"ti(:!roro,
ulp lr.nlp)Ie

;#'r"5ffi;;; ;i;

lrrp IJnIPap lsaJ


-aur af,rueJfnl 16 arcluarurpas rJoJ
nl 'rorurr'raq
aqpn+pP
ur Jer 'ur DT ap Prurxeru
utp so'mt1ac
1lu1patpytr lttitpor1

{41

-ad o

P^-n

g aduLg)' zuu'tng
gdrugc o
adwg3:6aB.ry ap lsa^ EI 'aselal ap
lnlntut+tgly adwg3' 46at014 ailwg)
nl
'afitooL.tat. ard*g3 '!$a+!cl udwg1 :allmpap
aueluourald p'durgr r
tttinl,ro*1 srce18 ap 16puu;'aurpn+I+1e
lu 000-0I
:urp ElIn+PrI
eaJeleruloe
rnInJI
ar1u5 preo6qpip as ''leuJalenJ
zg) Puuwl>t:tllttD .rrlJp+r*r"l'(.u{ 009
""-'i1"aP1sqns'aseouq6Plur
' "'.'

riunt
-001

'e-xl e esell ulp alaiutlsoun: ap

'(aseourl6PPu

lnuolua] ad rltu rS rado'rn1 lnuolllal ad dul11i


as nu (snde,'Pzeluie 'luqspt) toi14 I
i<tr.rL ui:npord
;eauauuase a6'rrirlslos Pnop ala).allul
a,aiua,-uotu
;s-N6;.rlp ad raruguog lnrrolrre] ad r.: edoinl
i ut iilSar: nes ape:s; Prlilpolu _-as -i?=f"-:rr$j
='.==--'lt-t'.j;..{.

'ull
peJs all?

-uI

-NIE

N'iiel ;5f'
Inln.pau
11:1'?1
e-ap
inoun1
?tt:Ilt:
IiI'
"p,.lqiitJ
:elueLuou nl Uodel ul !r!Qa.!!Qp'
r( rreueulase
lilUqels rS 1rlord ap alesra^el1'lolele.ls
^rrl
til ed u.to:" *
;t ;
iffi o-oi g tr a i1:1ts rr ai:e'r e:
uJ

r$ pu n e1' riela6an ap' art


a

6o1o: p I tl,

-eac 14
t4)
JEP'I
IernpnJ]
-uan
'lsa-

"i

,,l1tn1o1

9T.e:!ll?^,"10-;'}!6

-e4s
-ns u[ lr.nl

6 er e:s ar eluizaldpj'
Itioiroiio. o .1r"*i t' q:
^'N-;er
]el .s? ap ;lqfflqd
ersea:e ad pugzl:ard
i;ur.t; tp x51ouo::1,rer6oa6 11;o'rd un 1ie'z11ua1*
'(e
t

llsal

:d)

radolnS ale ]allar oP :ofe uu ro

rd91r u

eI ur 000

n elreq 1ie'ztl.e'tly

,(

#s&s$*-#"6s#s #$W,<.

EAI

j r!l:"t i.t! J-'r"ir 5 JllLo'i


*1 'u'iFt"+H g+Je}'{
a1s+'uti;9;-i1ai;{ r a$sai ''-ir; 'Jr-'l
'L { LL-t'iElt}J i')ri .'!
q:1:!,:
'rA '

ii*? li su}t#*i''}L '{IF'X


"l Y"'-?!? r};i"}
:r* -,i **itlii*11i s*'ju.-'1 tt*ut' ;!qa*'21-tx{-t*? 8}
f.}} n;dI-}
'{g*et,:l.llirr+::r +tl#l'N1LtTC}pa;t{':r'-l''-4 {}5-Z
",[r! rl! {-rt *ti-Z: P'o}"*t1-::*"|}'.:u]
'(ritrr-r1;; +fir*{r1tl
e-i sf ffi
-l*tl,-. *= ili,ll'd] s:iTsJ*:i' {r::t-'ur'l';g'o'1
* "j:l
il;rr'tE--'i.tltl11-:,
,i1' o* ?f8
Htlrt-'.rjil"t
iYg]..:i
T;tt::+:
"'(eslc*Xurtll}+u*Ltrl1l*t}i"i - u1q}:J iillli
*r*rXrr*g
Cl** gf]
-ely:l! *u* g1.g I gt]J.r-];ti1-m u;]t-rIpin+T+lH :-.tr*tt:"'t-tl
*
r'lri['!
31j1u
r3li"t-als :qi lr.r3l i !-*5/; *etii:l til 1"I tEl
i-iil:i':t

11,,'i1-r3,'{

f{

a4lrrr'i;:g

{?

[Ei3i.{i

.rf

r.

.1ISJAA

+a*;*r:i,tl**==;=,r=

n: uodel
'ptdorlue eluouLfdulo:
- --

PIUJ

un
'pns

i-:

Yi:iit il ij:r:
:1;.L ;rli +:l'i.{ ii-luq1:}-tr-ii}
tali t, :ri rr-,q:*rr 11;i-{j
-irj
-til
i
!"tll
i",U!
J
'j:l]":t"
':li] 't;' i
'.Iri i-i 'i
i:I} iI:j t,i; ,!/ ET1nr,-1,i.4"1-El t i:r:--l;r r
,ri;ti.l +*f:;"'i,-or '';1ii'7 r1i =;r:rr''r,'1' Xri?l*i;tc 1';* '

-rs

ao
lullt1
L..'-

lu

ap.116

-nle rsErl
'ase;a1

m'

,ff:rl
-a16eu 1en1

-,ffi#

-r,,Urrf,
p6rpo4'1

t*."il

-e+slJe rf,o

#ffiil
g?f;'1fi

.-i,r

ii.

. i.

r, i-

;#1,fft
'(+san-P;to

.-,
Iii

::;

ar-"",1

:::

GHffiGRAffiE
'.:il

:ii

F cs.anqa

:r1

in
in p,:utea l;q:r':lir:d

TnRomfrnia, dezvoltarea fn altitudine aCarpajilor pAnd la 2 SMmimpune mai intAi o etajare climatic[, iar prin desfHgurarea in suprafald efectul

lt gen*z1*, 1 s{l.t:'{- fi t! rt rr'; ,:!;,:ul*!,itt tt'!tl'Jr-!ot llr: trr'. irt-i-

de barierd climaticd (sldbegte spre est acfiunea maselor de aer vestice, modificH directia celor estice
si nordice;le opregte pe cele sudice). Depresiunile 9i culoarele de vale Largi, carpatice, produc modificdri ale direcfiei de deplasare a aerului,
stagnarea maselor de aer rece, cefuri qi inversiuni
de temperaturd. Pe o fAgie ingust6, in estul Dobrogei, se resimt influenlele moderatoare, din punct
de vedere termic, ale Mdrii Negre.

Nutu:tp* s* elesifdryr:;o t:A?n c*;-t rriai rna.re prartc

':rjtttt {i{j ctiwii tr:ntstcrqtd ai r-l*ar

i*

'ztrttu dt: u:tiuti t'r.:t't:,


F;eL

* r"ii

ili;

g1*r- iL*

ii r:l r-i,:'-;

srifr.il'iY -qlttfu;l1ii
r:ir-11., t.r,ii. *"crl i:;*rifi:ri

r,.J

:l': iiistl'il,,uiil

r*gJir:r:i-l ii-li

(i;ca'ir r-nr valr.tai*;i*,l.lirl6 cXr, !;r r:r.:;L 1fu{i


i..{l { /'r-: rrr:r i ll l al,,l }a er.t; i|{i l;rsfl f a;,i3:l i r-: e r-lr*ry rttatea rrr:r"fi icfi], ;:i 11,r:iien" ri*t*:rrni:'li.it dt: V,tt::.r,ititt
r:e*gr;i{ic;i il r:s-;l i tiilr,ii-r h;l rii irr": {.-i {r.;}, l i tr,.rs:;i;r,*
*:r,tu't-rp;r in *r,.rtjul d* *cfirin* dilr;lmic*1 ar;iititt".
;'ilr,r r!e ut:;i 5i *l ttl*r '!'ltiit!!{-.,
ciil,.:iie.rii
.

**ie ini! en latii,.j* d*;vtrltarea .1i *v*|uiia urt r *,.rrntri ri* J:i*,.:!*n* {rila.itil'rr;i. ti ri.i!..
nirnS'i siiuair !ri it'iliq'a r;r:niill*i"riilli;i t*:-r fr'i iri.:ri]irl!i,*
f;

..1

I
;:

1l
,:

r+Ll laf

ia rRa.t*lr-rr' {i* ar,'r

r";

tr:r,l:tlti;l {Sil'tiiti;.:i*nii{ A:*i,:;l*r', il*1;tt."r;1;;r'lr:* lci;;"ii,.i*,,::i,

A;liir:i*i*t'lr-ri {ir**r;!',lrri**:.::" ,iitriir:;tli:)rirJl !in4ri*r,,


;*r-rtJI

r*{e. li *;li:r.:;i;-ln{}*.

.r,*r,*.;, f i:l-it){rii:-r(ii? .-rjiili;'rj

'::l*

:,

..,..

r,Fii'1ixal-*i iaiit:,i, itl :'r-rz+iii.i!


slr:stt*a u**ii-iiryjiiid r,!*1;l.;L$i,:-

** i::::r:tirrarri ,i Ljfr{.ir rri::i* ri*;i+:i r.iif+;'i'c: i.!:i)!::iti: -.


r'r.r;r'.t* !'*:tr 1! r*!:i1-i:., il:;*;1*;: rtrijrlil;'{,} .*^ 1i_i1',;'11,-,..1.;r..
r.*fi

in Rom6nia, circulafii maselor de aer vestice (Oeiermind precipitatii gi valori termice moderaie) are o frecvenfd de
45"/" urmate, cu 30%, de circulalia maselor nordice gi
nord-vestice (dinspre Scandinavia gi lslanda

determind
scdderea temperaturilor gi precipitalii bogate) gi a celor

nord-estice gi estice (determind, iarna, geruri gi secete vara),


apoi a maselor sudice, fie umede qi calde (mediteraneene),
fie uscate qi calde (din nordul Africii gi Orientul Apropiat).

'
l

..

:il
.

::,,

:;i .,;'

Lliir,irf.jrl, rfit:t-liiura{t{,,Ut^t*tiiii}ri.!":,tlrit:;r';-l*, .,:*.!ii|.i


lilii*Ili;;!/.:.r r:iit{a ::a*ta.,ititi
ii lr,l; :;i:.u i;t*li1t:,

tfli

c.:i:if

i:]ii:.:}
rtI

1..i

il:,:

i:lt.rd. ri+ t,i,'r;-ltlr i);1i,)i:.'a."..!ii ti.it-)i i,'ril1j.rjit., i:'i i*1,1: .: ri ,,r


i, i,', r. :i;;' ; :,,..: r-;r i I-; Ii I :, r.':: i :
:

'

l.l+:.r tt:,,

in Romdnid

pot separa patru tipuri de climate cu diferenfieri regionale:


" Cltmatul Carpat'ilor (montan) este prop^riu interr.alului altimetric de la 800 la 2 544 m. Ii sunt
se

1005

101{}
1

.f?,J,
:rl

g[,?*t'1
1015

lAAA

995

1AA0

;x

.,i i

$;
J:J ,

' i"

*1.

j't

*:i.,
i

ir'-'

102A ,.4415

cu-

matice
uIumoaerului,
tlIU

lin punct

sla

Ponderea acectora este variabild aiAt ca durat6, Cat gi ca extensie spalia15, ceea ce a condus la
diferenlierea de climate diversificate de factorii reglonati ' (desfdgttrarea ianlurile rt1lr-ntal1e, pozilia
bazinelor marine, curenlii oceanici *tc")'
' in;Euroyz se disting rnai lr-tuLte tipuri e1e c1inrat:
marl cXe
" Cliwtnt sti:l.sttlizr - lalatttudi-rri a"iai
v$rlttteircuila,Lra
ma:rifesti
s=
tinde
{erculPctrar,
mer-1ii
iertperaturi
ril*r p*iare; cca 5-i- luni sr-ni
10
?ntre
r"legative; vaiorile Ce r-a,r'i sriat cuprinse
9:15'C; preeipitalii de 50*-Er-)tl mm/an, dorniilant
sub fornt* de zhpa,-1a.
y Cli*i*ttd tei;ryt;i''ti Jteiiiiit esie caracteristic Ettr*prei Ce Y*st (iirtle l0' >i 70' latitud-ii-ie), supr-:*i
urrei circu}atil 'fernr.arrente a maselcr cie aer v*sti**, rir*ede si ilc,:roase Nu;.irtArile s*rrt deter'-

;xi*al*

*l-* ,:1ii:ele-rrta,

i*fi.-r-:*nia ieiir-Li':a

.=:

ni.::ic'.e: radiaiiei s*l;lr*,

Ci-re1-,r-tt-ri

C*lfiii:-ii'i:

iX*

1;+-rtr:;.r

,j.e j.==i. ar::r.'e: 1?1Li1Jliii.-t! r**;atiit-ug"


i'"4*;1:ii e i+i-;-i-f-,-r-: -'=r )-- - r'-Jt-l'':' 2 .':'ii I + ia = *'i 1l
::*rd., iit:-+zc,t,-i r=.-i. ,1= ." :,"] 'i:.--lti, i:li rti cei

n*rliic,i si
c1i-

'opriu insunt

i:,:1i'l

,i= i+ -l=-'i:

alil-i;'::',*. r,=,-i-t'ii;iiii= riieCii

Harta sinopticd a EuroPei

,> &p-x*ge@-eq
Analizqli hartq sinoptic6 a Europei (sus) 5i realizafi,
pe b;# racesteia,'prognoza vremii pentru urmd*

in RomEnia.
,toarele trel,zi!e,pe.continent 5i

soecifice iernile lungi, temperaturi medii anuale


c'are scad de la 68'C"(baza munfilor) la minus 2'C
(pe crestele alpine), tnghe! frecvent peste 8 luni,
idpeziposibile de la 6la 10luni, precipitafii care
*ruiorictresc cu altitudinea de la 800-850 mm/an
la mai mult de 1 400 mm/an; vAnturi puternice
gi fenomene meteorologice de iarn5 (viscole, chiciurd, polei etc.).
. ilimatul continental. Este caracteristic unitdfilor de deal, podipuri ;i cfrmpie din estul 9i sud-esiul RomAniei (Moldova, Dobrogea 9i CAmpia
Romdnd la est de Argeg). Iarna sunt geruri frecvente, viscole, iat vaia temperaturi, ridicate, secete, uscdciune, zile tropicale, v6nturi uscate
(suhoaei, austru);temperaturile medii anuale sunt
de 9oC (N) qi 11"C (S), precipitaliile sunt de
350-500 mm (cad prim6vara 9i vara sub formd de
averse; iarna. niniorile viscolite dau troiene)'

GEffiGH,AtrTE
r

' :

"

Se pot eliferenila un clinta.i liioral

::

qrnoCterai da-toritS- !nflu-

entei Mdrii i"!+gre, brizele rl, unul ct! campii pi paclipuri iaa'
se (trscat F! eu iemperaturi ridicate) qi altul de clealuri inalte
(la peste 400 m, mai umed g! mai racoros).

iJ

la

s Clirnat

cLL

itlfluente

ocetl?tice. Este

specific T'ran-

silvaniei, Cdmpiei 9i Dealurilor de Vest, clar 9i irt

i'l-!

vestr-rl lVluntilor Apuseni. Maseie de aer vestice stunt


frecvente gi impun o nuanf5 mai rAcoroasH gi umel,:: I ':r

:r'i:

.-t!

:,r.

:
1

i,::

t 1.:j )

1: ia..

L'.}

d6, cu fenomene meteorologice atenuate. Temperaturile meL{ii anuale scad de la vest (10'C) la est

LI

(B"C), precipitariile cresc, in acelagi sens, de 1a 500


mm la 600 mm (700 mrn pe rama montan5)"

i'ii.i:i :li::.1 lii il lrrl:r.:',.::1,i_liji ,lji irj!

l-'; i. i.: r ir,' ..i "'-

,. !r

,:,i.iii ...'r:l.i

,i',r,

,' .

.:.,...

,,'rt:t :i,.!i:t1:l1ii:,ii

,;

,.,,..1..,..:i.1,: l,rrlr

.,l,jl 1':,'i,,,r;1-r,;.,

'

Se diferenliizEr un climat de deaturi joase 9i cdmpii,

=1

' (temperaturi rnai ridicate gi precipitalii in jur de 500 mm),


unul de dealuri inalfe (indeosebi in centrr-ll qi estul Tra.n-

{E

nt

t:

silvaniei, cu 600-700 mm precipitalii gi 6-8'C temperature anual6) gi altul de culoare de vale gi depresiuni
, (mai uscat, in sudul gi sud-vestul Transilvaniei, cu ma,

la

nifestdri foehnale).

:,r :.,"':i, :irr.i.,: i.i::; i'tt].1r.1.. litr,ti'i ::,r,li.i :t:,,1. {..,.:.l l.t.:.r.t.,,,,,.1'i'..
"i 'i: ari'r:iiri ii,'. r;rr..:,..iii ;it^!rri il::ri:;;,ii.ii t' i .-j ]:-,*'ll. 11,.: i'
r'ri,i :r:i-r rr-r=.i;ir,r ii, .1i, 'ii';'i'_': ,,),r-,,.1i,ii.'ii;jlar ,., , ,.,1.-

.':ri
:1"

lrii.!::r

i,. I
:i-:

dt

ri: i;r :u,r,:.r li",ilti r,r r;;rl 1,, ;rri 1:lilri 1-,li ri-,).
r.'f::1.1r:r, .,i,. ::,ti,.j,:,:,1.;: ;:r;r;ifr7:',i, j..,jriiii-jl';1j:l !li::

1i

r!1,-ii.'::'-:ili,r-:ti iii{-r1.,.:tlllji:liJ::,r,jjrrttlilr:--

ii

i.,,':

,q

o:

r,',

..:.: ii.'rr-t:rii1r-: i:].i.!,r.1-.,.,.i',.r..,',,t1'lj,;t!,-al.r,iillji;l

i:,-r. li'.,i.:1-lL'.lr,,i:llit

t,-l

jii. i,.r'

lt.,..i,t ,r-,,.-t,'t.,t.,.itrLjtt,;,.,,.,,,,i-

'',

r'il-r!i.,ii1rii,r"i, rt-:i lr!l.lr-.ii


.ir:. .tlfr.l .:j ,,]i1., _r , I
., i t'..1:rll::rr.:trl
i.. .
l-'r!ti';f,.'.:iir.ri'; :;11.;ij.;; :
.t.l !n,'rrl.;
i:i:i!:,:,,,,i,.i!.t;:,i]1,-r
,,:. l-ti ilrt:_.iLlrl,lailli;ii,:.ji1!,i!,.ri_ i., ;:,ilij i:i. i':,,., ,r':iL.tiii!:t
; .. _
L..r

Mt

-r*
&

lii

P i atr a

Cr ah Lltd

o Clirnat cu influenle stLbnrcditernrleet1e. Cuprinde Banatul gi Oltenia unde, alAtud de circulaiia


vesticd, se adauge frecvente pHtrunderi ale rnaselor de aer dinspre Marea Mediteran5. Existd
ierni blAnde/ mai scurte ca duratd, temperaturi
moderate (rnedii anuale de 8-11"C), precipitatii
bogate (500-i 000 mm) iarna,prirndvaia-,veii n:ri
puiin secetoase decAt irr est.

Se separd un climat de dealuri gi cdmpii (mai uscat),


dealuri subcarpatice gi podiquri (mai rlcoros gi mai umecl

in raport de altitudine) pialtulde munte (precipitatriibo.


gate).

Feisaj din

Mont Blanc

tntre Olt qi Argeg se rcalizeaz5 o interferentd


intre cele din sud--vestul gi estul !5rii (climat de
tranzifie).

:*r i
L:,. .

:,..: :',:,,.1:1ii,.'.'1ii,tl;1':,'5::,

:,..

};r:

:.

ii::._::r:it:..r:r_3i'
,i:..i

- il:.,::.

:r

.!:i'
.rr:i :It

ts rarmsaGGKAFsA

Transl ln
sunt

la est

'l,,limentarea se face din: precipita{ii


(dorninant), ape subterane, gheiari,
lacuri etc. Evolulia in timpul anului a
temperaturilor qi a modului de cddere a precipitafiilor influenleazd mdrimea debitelor gi inregisirarea unor
fenomene hidrologice specifice (ape
mari, viituri, ape mici), insolite in situalii extreme de manifestare de revdrsdri, inundalii sau secdri.

500

cdmpii,
mm),
Tran-

mpe-

Iluviite Europei se varsd prin delte


(Dun6rea, Volga, Padul, Tibrul, Rhonul, Rhinul, Vistula etc.), estuare
(Elba, Tamisa), dar 9i in limane sau
lagune (nord-vestul Mdrii Negre etc.).

maffidurile RomAniei asigurd un volum


de scfrgere de 37 mld. m3, care se
adaugd la cele 170 mld. ms ale Dundrii (la Baziag). Apa(in unor bazi-

ne hidrografice mari (Somegul


15 015 kmz, Muregul
24 050 kmz, Jiul

Oltul

Argegul

nn-

lalia
ma-

12 590 kmz, Siretul


28 396 km2).

42 830 kmz, Prutul

Craialui

-2710 83Okmz,
080 kmz,

Europa dispune de importante resurse de apd, aparlinAnd unor


care sunt insd neuniform distribuite.
Apele subterane au dezvoltare mare in formaliunile sedimentare.
Contribuie, i::r funclie de climat, cu 10-25o/,1a volumul de apE ce se
scurge pe rAuri (mare in vestul gi centrul Europei, mic in esful acesteia; varialii sezoniere la cele din sud).
Rdtryile Europei aparlinunor bazine hidrografice mari, care au caracter exoreic si endoreic (tributare Mdrii Caspice). Regimul de scurgere este conditionat de divergi factori.
Se disting cdteva tipuri de scurgere:
- nordic: fluviile care se varsd in Oceanul Arctic; sclrrgerea este redus5 in sezonul rece din cauza inghetului; dezghe,htl, dare se transmite treptat dinspre sud, provoac5 inundafii in nord, unde albiile sunt
incd inghefate; debite mari la finele primdverii si vara (Peciora);
- aestic: fluviile care se varsd in Oceanul Atlantic; scurgerea bogatd in tot timpul anului, cu un maxim evident iarna (Loara, Sena)f
- sudic: fluviile care ajung in Marea Mediteran5; scurgere b ogath.iarna, dqr si primdvara, pentru cele care au obdrqii in Munlii Alpi (Ithonul,
Padul); debite foarte mici vara si toamna, cAnd unele rAuriseacd;
- central: se varsd in Marea Baltice sau Marea Neagrd; regim complex cu ape mari primdvara, viituri vara, ape mici toamna gi iarna
(Dundrea, Vistula);
- estic: pentru fluviile ce ajung in Marea CaspicS, cu ape mici, iarna gi vara, gi debite bogate, primdvara (Volga).
Rfrurile Romfrniei aparlinin proporlie de 98% bazinrtlrti DunHrii
(doar in estul Dobrogef sunt cAteva,-mai mici, care se varsd in lacuri)
gi sunt incadrate in mai multe grupe hidrografice.

iipuri variate,

I
,,t

issg;ffiw$:
ffi ffig*ffi*

GEOGRA"FIE

in secolul al XX-lea au fost realizanumeroase canale navigabile,

te

care leagd diferite rduri din marile bazine hidrografice. Cele mai multe sunt

in Rusia (asigurd legdturiintre

rAurile din bazinele tributare mdrilor Bal-

tic5, Caspicd gi Azov), Germania,

scurgerea are diferentieri regionale impuse de nuantele crirnatice.


. ,o larna., c6nd precipitaliile 6unt solicld 9i temperaiurile negative,
este caracteristicd sc urgerea_minin fi , asiguraid din i pele subteraie prin

izt'oare, excepfie fecand raurile din srid-vestut


taiii, unde patruncierea maselor de aer umed gi mai cald dinspre Marea'Medit6rani provoacd ploi gi topirea zdpezii gi, prin aceriea, realizarea de oiituri.

o_Primfutara,Latoateiaurile, rirai devreme


sau mai tdrziu,in urma
gi a topirii zdpeziror s.e_p1gduq,,apele
priiivara";in
"r;.ia;
acest anotimp.se realizeazd 4s'-5s% din icurgerea
totil5
anuald,.
o vara, debitele sunt mai mari la munte
9i Jcad spre campie; in gekm, 817 000 kmz, 6 480 ms/s), Nipru neral, scurgerea este redusd (rdurile mici din est gi'sud-est ieacd)iu
(2285km,504 000 kmz, 1 610 ms/s), exceplia intervalelor i:r care se produc ztiituri in urma averselorboDonul (1970 km, 422 000 kme, gate; reprezintd 1510"h din totalul scurgerii anuale.
935 me/s), Peciora (1810 km,
o Toamna este secetoasd,, iar scurger6a
$% in cdmpie gi 15% in
322 OOOkm2, 4000ms/s), Rhin munfi) determind apele mici.
(1320 km, 2520OO kmz, 2 500 ms/s).
Dundrea este al doilea fluviu al Europei (z g60 km lungime, cu o
a bazinului hidrografic d9 805 300 kmr, adicH g%?in supragupgfalA
*ebitele foarte mari, impuse de siAre o scurgere complexd care ii asigurd o cregtere a'defqla-Europgi).
(topirea
tualii variate
bruscd a zdpezii gi ploi bogate; viituri asigurate de bitului mediu de la 1 920-m3ls (Vi-ena) ta2gMmVs (Belgr iay 9i O +ZO
ploi de duratd sau cu volum mare de m3ls (la intrarea in Dekd).
apd etc.), au provocat revdrsdri gi
Pe teritoriul Romaniei se disting cateva sectoare cu caracteristici
inundalii catastrofale (1966 in Banat,
morfohidrologice diferite:
1969, pe Buzdu, '1970, in Transilvao Defileuuqiat
in Qarpyti intre Baziag gi Gura vdii (t44km; lacul pornia gi Maramureg, 2002, in Banat, . .,
de Fier I de 130 km lungime);
lile
2005, in sudul gi estut ldrii, 2006,
o Gura vdii-Cdldragi-(aLble ir:rdiguitd, la contactul
dintre CAmpia
de-a lungul Dundrii). lntervalele seporfile de Fier II);
RomAnd.gi
P_rebalcanic;
hdul
cetoase lungi determind debite foarfo4iq.{
CdldraFi-Brdila (Luncd, foarte largd,, incadratd de caie doud brate
te mici, iar la unele rAuri (sud,
'
sud-estul Romdniei) determind chiar princlp?lg la coltactul dintre Dobrolea gi CAmpia RomAnH); 'Franla.

Cele mai importante fluvii europene


ca lungime, bazin hidrografic, debite sunt: Volga (3 696 km, 1,36 mil.
km2; 8 060 mgis), Dundrea (2 860

secarea albiilor.

Sundrea izvordgte din Munfii pddu-

ploilor

(un singur"brafl, sec'torul de navigalie

iluvro-marrtrmd;
^ :.?tdilo:ldtldgeanca
o Delta Dundrii, sector ftr care fluviul

rea Neagrd (la1240 m altitudine prin

se desparte

in mai multe brale.

pAraiele Brigach 9i Breg), iar in bazinul sdu se includ rAuri din 14 state, cu obArgiiin munfiiAlpi, Carpati,
Dinarici, Balcani, Rodopi etc. Tieie
prin patru capitale (Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad), realizeazd,
mai multe defilee in Germania, Austria, Ungaria gi Slovacia, Romdnia gi
Serbia, este navigabild in aval de
UIm, iar princanalele Main-Rhin gi
Cernavodd-Constanla realizeazd,'o
legdturd navigabild mai scurtd intre
Marea Nordului gi Marea Neagrd.

Lacurile. in Europ. a existd foarte multe, au o repartilie neuniform5, o


gmezd a depresiunii lacustre variatd: tectonicd (M-area'Caspicd, rest din
marea sarmaticd, 371000 km2,980 m ad6ncime maximd; Ladoga ol"p? Z*), ghtu q $I:.i*.,ta Scandinavd
Finla,rda sint peste
- numai alir:rMarii
55 u00
nordul campiei Germano-poronezegi
CAmpii fRuse,
-,
oulcanici (inpeninsula italica _ BoL;;, Abano
fle,,
!ryrf,
"!e,
in Masivr-rl Central
Francez
Nemi, in Muntii Carpati _ Sfdnta Ana
-,
g.a-), carcticd (Alpi, Dalmafia), -lagune,linnne (nord-ve'shil
Marii Neffe,
sudu-l ]'ran!ei
baraj
nqtural
sar
antropn,
ultimele
fiind foirte
*),aleg rytn Rusia, Norvegra,
nurneroase/
Elvefia,
Austria,
Rom6nia
etc.
ryai
[r Romania
se afld peste 4 000 deT,acuri (niai'muJt deiumitate sunt
naturale), in toate unit5:!ile geografice. ln etaji:le alpin si su6Jpin sunt tacuri gllciale (Bugr4a. c9l m-ai-eitins ,zdnoa{a,cet'*airaar"r.,'naea, GAIcssgu/ $drugr, Lala). Pe vdile din munti sldealuri, predomind lacurile
cle baraj.ankopic pentru
${roenelgre (Izvorul Muritelui, pe Bicaz, ytpe.Lgtrqgi altele pe O[ apoi pe Ialomita,BQdu,somesul
*Ty,.Vigu,
c"d9
iazwi (tn c-ampia Tiar-ni\raniei ii campii Moldovei), laci,i
sdrate"1!/:
(sldnic, oorele Mari, Turda, ocna sibiurui etc.;, in vechi ocne de

*ry{

climatice.
tive,

prin
:ral4 Pro-

it,iarea Neagrdi reprezinia un resi din


marea sarmaticd (ce se intindea de
la bazinulVienei la Marea Caspicd),
mare care, duPd ce a fosi un lac in
cuaternar, a ajuns la configuralia actuald in holocen prin stabilirea lege-

turii cu Marea Egee.

Llrma

ivat6";?n
ge), cu
rselor bo-

ln
taa de1) qi6 470

.-,',.::.,,-rl

D*

sare prdbugite. tn cAmpii existd in principaliazwigi b5lti (in Lunca


ndrii), dar 9i lacr-ri sSrate (Amara, Lacu Sfuat s.a.). Pe f5l:rnul MErii Negre
se aflS limane fluvio-maritime (Techirghiol, Tatlageac) si lagune etc.

MsreaNeagrd este situat5 in sud-estul Europei gi comunicd,prun


strAmtorile Bosfor 9i Dardanele, cu Marea Egee gi, prin strAmtoarea
Kerci, cu Marea Azov. Are o suprafald de 413 49Akrrr2, o lungime a
ldrmului de 4340 km, o peninsul5 importantd (Crimeea, in nord), cAmai mare, Varna, Burgas, Sinope etc.), trei
teva golfuri (Odessa
- celgi Kefken)
insule ($erpilor, Sacalin
9i un relief cu o platformd litorald extinsd in nord-vest gi nord (35% din suprafalamdrii), un taluz continental care coboard accentuat de la 200 m la L 600 m gi o zor.6. ctt
2245 m).
adAncimi mari
- minimum
Apa are o salinitate
cme v ariazi la suprafatd. (5-10%,,1nnord-vest,
qiL8-20o/o",in centru); in schimb, sub 200 m se menfine La22%o ;iate
un conlinut ridicat in hidrogen sulfurat. Are gi o dinamicd activd prin
valuri, curenli determinali de vAnt.
Vieluitoarele tr5iesc lAngd ldrmuri, dar gi in larg, ins5 numai pAnd
la adAncimea de 200 m, intrucAt hidrogenul sulfurat impiedicd manifestarea viefii.

) iNvnugur- BToPEDoGEoGRAFIC

Por-

Diversitatea condiliilor climatice 9i a reliefului a determinat, pe fondul evolutiei cuaternare a sistemelor naturale din Europa, gruparea

mPla
brate

UCRAINA
raVigalie

VEGETATIA
(zone qi etaje)

[*-l r

lffiz

ffi,
ffiffir
ffiu
Hffiu

F-.lr
l[ffir
.B-

i, rEst din
One-

-dt

.,off..,

use/

ra,Albano

Ana
-6-"t

rarte
r etc.

sunt
rt la61ea, G61-

vilacuri
lne de

I
f-l]
lll:l

lmunti
dealuri
carnpii

Ei

podi,"uri

1. Zona Stepei: 2. Zona Sils+stepei (cimpie si podiq jos); 3. Zona pbdurilor de stejar (regiuni de cdmpie, dealuri qi pofiguri joase);
4. Etajul padurilor de foioa-<e {re3rud de dea-luri qi pofiquri inalte; munli joqi); 5. Eiajul pddurilor de conifere (dominant molid;

munti la peste 1400r= ir>lrimet: 6. Etajul pajjStilor alpirre; 7. Vegetalie de 1unc6, deltS-; 8. Vegetalie pe nisipuri.

::l

GE&GH"AFEH
achlalH a formaliunilor vegetale 9i a asociatiilor faunistiee, Precuxlx
gi a soluriior. Acestea au o-dubl5 desfHsurare: latitudinald, dzone bia-

gi altitudinalH -- tn rnunli, ca f69ii care se succect altimetric {etaj e biopedo geografice).


* Zona de ttLndrd ocupd insulele arcfice gi nordul continentuiui pAnd

pedogeografice)

aproape de Cercul Polar sunt prezente: st6nc6rie gi asocialii de mugchr,


licheni 9i arbugti (mesteacdnul pitic, s5lcii pitice, ienupHr pitic etc.),
iar dinke animatre, renul, vulpea polar5, g[inuga polard., ciufr"rtr alb etc.;

Cerhtl cnrpotitt

::

i'.
{r
*

Il

il
6i:
&;i.

'ffi
F#
ffii
tE

solurile sunt slab formate.


- Zona de taiga (pdduri de conifere) are o dezvoltare larg6 (pAnd
la latitudinea de circa 50'), fiind reprezentat5 de p5duri de rnolid, brad,
zadd, mesteacdru in care vieluiesc numeroase mamifere (ursul,lupul,
vulpea, hermelina, elanul etc.) 9i pdsdri; solurile sunt din ciasa podzolurilor.
- Zono nemorald (pdduri de foioase) are o mare extindere in partea central-vesticfl a continentului, dar gi in peninsule. Este formatH
dominant din doud tipuri: pddurile de fag (pe terenurile mai umede
si rS.coroase; spre est se imbind cn carpenul) gi de stejar (la sud, necesitd temperaturi mai mari gi mai pulind umezeald). Aldturi de acestea existd specii de tei, frasiru arlaq, u1m etc., nttmerogi arbugti gi multe
ierburi. In aceste pdduri trHiesc cerbi, cdprioare, lupi, vuipi, mistreli,
jderi etc", dintre mamifere, apoi muite pdsdri, insecte etc. Tipuriie de
sol aparlin claselor luvisoluri gi cambisoluri"
- Zonele de silaostepd gi stepd sunt caracteristice regiunilor cu climat secetos din estul continentului. Prima face kecerea de la pdduri
(specii de stejar termofil, frasin, tei etc., divergi arbusti) la ierburi xerofiie 9i mezofile (rezistente 1a uscdciune).

,),

etc.;

eid.

dri' it qp d

din U cr ain

Ite

:ft,
de

Stepa incepe din estul ldrii noastre gi se extinde, prin nordul M5rii
Negre, pAnS dincolo de Volga; existd ierburi (colilie, pe$,_n6igg etc.),
pulini arbugti, iar dintre animale predornind rozdtoarele' Solurile apariin clasei cernoziomurilor. Aproape in inkegime terenurile au fost preluate in agriculturd, din vegetaiia iniliald rdmAndnd doar petice- Zonalubtropicald (mediteraneani) se afld ir:r sudul Europer, itt P_e*
insule (pdne la'cca 500 m altitudine) si in insulele Mediteranei. Vegetalia he pddure (redus5 ca intindere) este alcdtuila din stejar vegnic
ierde, stejar de p1ut5, pini etc., iar arbugtii din_tuferigu-ri de maquis
(Fran!a), gariga,-frigani (Grecia) etc. (au fost indepdrtate in mare mf,sura pentru pagunl qilwezi de mdslini). Exista o faund caracteristicd, cri multeipecii termofile (broasca festoasd, gerpi, scorpioni etc.).
Este specific solul terra roso.
- Zona de depert gi semidegerf se afld in nordul Mdrii Caspice, ca o
celor asiatice.
prelungire
- Eiajeleabiopedogeografice
se desfdgoar5 in masivele europene ftrcepdnd de la altitudini variate, in funclie de pozitla,a_cestora in latitudine gi in5$imea 1or. in masivele alpine, la peste 800-1 000 m, se
dezvolt5 un etaj al pddurilor de amestec, urmat de cele ale pHduri1or de conifere (panl h 1 600-1 800 m), subalpin (pAnd La2200 m),
alpin (pAnX h gbOO-g 200 m), gLaciar-periglaciar (pe crestele ce depSgesc S 200 m), in fiecare regdsindu-se formaliuni-vegetale 9i tipuri
de soluri similare celor din zonele biopedogeografice'

cli-

uri
xe-

Pddute:de

fag dh Cheile liefirlui

in Romdnia, reparti,tla vegetafiei, animalelor 9i soluri]or reflectd


situarea la limita dintre zona nemorald, a Europei Centrale gi cea de
stepH din Europa de Est, dar 9i existenla unui sistem montan care urcd
1a 2SMm. Ca urmare aici se disting:
pAn[
- Zona
stepei (Dobrogea, CAmpia Siretului, sudul Podigului Moldovei): ierburi xerofile, rozdtoare gi molisoluri. Locul vegetaliei inifiale a fost luat de culturi agricole, dar gi de pajigti.
- Zona sihsostepei (CAmpia RomAnd, CAmpia de \ st, o mare Parte din Podigul Moldovei gi vestul Dobrogei): existd pAlcuri de pdduri
de stejar termofil, ierburi de step6, rozdtoare 9i molisoluri. Preponderenf peisajele au fost schimbate prin extinderea suprafelei agricole
gi a aqezfuTLor.
- Zona nemorald ocupd dealurile gi podigurile pAnd la inEllimi de
800-1 000 m); la altitudini mai mici, cu temperaturi ridicate (in jur
de 10oC anual) 9i precipitalii de 450-500 mm, sunt pdduri de stejar,
cer, gdrrild,, care se dezvoltd pe diferite tipuri de sol (dominante sunt
luvisolurile); la cca 600.-700 m sunt pdduri de gorun, care intr5 in
amestec la altitudini de peste 800 m cu fagul, carpenul; fagul se asoctazd cubradul la 1 000-L 200 m altitudine. P6durile se dezvoltd pe
luvisoluri gi cambisoluri.
Fauna include cdprioara, cerbul, veverija, vulpu urgi,lupi gi numeroase pdsHri, insecte, diverse reptile etc. O bund parte din peduri
a fost inlocuitd de suprafele cu p6guni, fAnele gi culturi. Aici sunt gi
cele mai multe terenuri afectate de giroire, torenfi, aluneciri de teren.
-Etajulpddurilor de conifere se extinde in altitudine pAn6la 1 800 m,
cuprinde molizi,brazi (inbazd, gipe versanlii fi:rsorifi), zad6, pini, iar
la altitudini rnari, zdntbru. Solurile sunt acide (dominant podzoluri),
iar fauna cuprinde urgi, cerbi, r6;i,Lupi, cocogul de munte, g6inuga
de alun etc. Defrigdrile masive, produse i:r ultimele secole (pentru p5gunat, c-herestea), au condus la Cobordrea antropicd a limitei superioare a pddurii gi au favorizat accelerarea proceselor de pe versant 9i
din albiile rAurilor.

GEOGRAFIE
_.-.EtajelesubnLpin (1 800-2200rn) si alpin (pesre 2200m)auinal_
cdtuire tufdrisuri de ienr-rp5q,lneapin, ,iiri, i',urir*
* Ol"".se aso_
(1" qlirnut) si ciirerite specii ie ierburi, mugchi,Iicheni
:lll,f:_M"t
care alterneazd cu stanc5rie (in cel de il doilea).
sorurile sunt subfiri.
FrXl cuprinde clpra1e1grd, marmota,
rp".ii de vulturi, insecte.
u b.una parte din.tufdriguri au fost indepartate pentru extinderea
p-dsunilor,
dar practicarea abuzivd a acest6ia, ,u g\ turismul necontro.tat, au condus la degradarea terenurilor.
In lungul raurilor;.pe nisipuri, pe terenurile s6rdturate sau pe cere
cu exces de apd, indiferent de rona sau de etaj, s-au individiralizat
areale de vegetalie 9i soluri cu caracter azonal.'

in cadrul mediilor de c6mpie si dealuri din Europi


fino*aniu,;;;;iT],
d iferenf ieri in ceel ie p;il.i,.
senereazd
l1:l.i]111y9
i zilia,{loristicd, dar 5i asoeiafiile vegerate, rxptrciiii-c5ri. oir.i..ii[r.
j lTllr:ll l3liulri de c6mpie 5i oeat Jr,i din rurbpa ;i din'Rt#nir-ii bi":
, crzalt gradul de permisivitate (favorabilitate)
al acestuia pentru'om gi
I actrvit5lile sale. Argume.ntati afirmatiile facute. corpurlti, Jl,
punct de vedere, spatiul geografic romanesc cu
cel il rrintei.

.;;;

i..ii

}
ffiecesarul de apd tot mai mare in

conditiile diminuSrii rezervelor impune programe de gospoddrire ra[iona_


ld a potenlialului existent combinat cu
amenajdri complexe in bazinele hidrografice.
f*larile artere hidrografice dispun de

un poten[ial energetic ridicat, ?n

bund mdsurd valorificat in Scandinavia, Alpi, Rusia etc. Marile fluviisunt


navi.gabile, iar o bund parte din apa
rAurilor este folositd in alimentalie, in
irigarea terenurilor cu diverse cutturl,
in activitdfile industriale etc.

In Europa, ca qi in lara noastrd, se


acordd o ateniie crescdndd pentru li_
mitarea acliunii factorilor care ar putea genera degradarea solurilor frin
procese de eroziune, spdlare in suplafate, alunecdri etc., dar gi modifig1i . ale. fertititdlii (de exemptu,
cnrmtzan accentuate).

nTsunSELE NATURALE

Condigiile naturale ale"Europei, dar gi are tdrii noastre


oferd o diversitate de resurse de subsol, dar in ,i"titeyr"u.iuuir".l
Resursele de stLbsol. nist,lutig
este agnelaenta de s(ucturile g*for
1ogi99 tr care s-au format in diferite p";idrd"
l;ii*r".*t" ,.est sens
pot fi separate: unitdli_in c*e p.e.rmpan"r" rLru-*" il;;;".1d"
frsr
H Munfii Ural9i neni"suiu C.i*!"u, in nordul M;"-grl;fr
zkulfrancez Lorena etc.) sau neferoase (*rrfii Orq:C;ai";i
lrr"tufi .t
feri in RomAnia, Scandinavia etc.), ,poi;l;rrfi";" i1"
S*u? Nordului, Marea.Caspica 9i .'a*qrif; li*i;;rf"
rj
:,

#
ffi;i
il;;;
5ilrrb,fi

F-r:tr:-T::gp,Dgnlesiuneacolinarda'Tiansilr,ani;i,M;;;NG;;
m nord-vest, CAmpia RusH in bazinul peciora

etc.), bazine carboni%_

Silezia,ftffi;i#;ri#;

re (Ural, Wales, Norttrumberfu"a, n fri


PS1I9r..To,^Podi gu t Getic), cariere de griit,
i Li;,'
rd (Italia, Grecia, Rom6nia), zdcdmintE de sare
lonia, Germania, Marea,Britani", Spugu

;d;;it{;ffi:

(R";ani;;;#tr,

9.u.j,-frir.iia

etc.),. sulf (Itafiai


in fara noastrd
Sl:11
9*afia
rarr reouse/
rezerve de minereuri "t'c-

il;_

[Sp#r]iil;#,

mai sunt, in cantiradioactive, ma_ngan/ fier,ba,uxttd, antracit etc. gi, in cantitlfi mari, roci de constructii.
Resursele de aad aso. distribufie neuniformd:?"gi.
i cu rezerve *rri j.l
(nordul Rusiei,'scandil;;i;);;;J"[t"'
r.""t,r"r,ffiiiiia"ri.i,ure (in sudul gi estul continentului).
..:'
Laa*ile sunt folositg.pentru piscicurturd,. agrement, iar
i:r regiu- !
nile cu deficit de umiditate si plntru ii$yiiiil;;;;.Ig""ilu
a" ..l,

::;,,1:

R?rlt?lt"uegetale surtreprezentate de pdduri, pdsuni,


f6nete

ponoe, dlte,te de Ia o regiune la alta, in funcliede condifiile ca_re au


climati_
ce,

Alunecdri masiae
tn C frrtp in Tr an s ikt aniei

,,.

gi
.de.relief de. activitdtiT.e antropice. Economic sunt mai'imp#r*t
pddurile de conifere,,pajigtile
-or,1u,," gi cele Jin lr.d;;i.r.
Resursele de sol. Cbre propice cultuiilor agricoreE
.t.o-r.r.Intuate
deiluri
si s""ir,l rr,"t."ffi?"rtrit"; in spaei
H.l"g,:}1
!,",.?tpj:
rlui montan;r
de deaiuri inalte, fragmentate, so'iurile asigurd folosirea terenurilor ca phgum.

au ?n alaso"
subgiri.

F Bearcr"a r,or rr"rcA a mur<og,Es

tea

. Europa are o istorie indelungatd gi frdmantatE, harta sa politic6 fiind mereu in schimbare. Pe continentul european gi-au avlt nucleele unele dintre cele mai mari puteri ale iumii:'imperiul grecesc
(elenistic).imperiui roman (cel mai mare din ?ntreagl Anticf,itate),
imperiul bizantin, imperii le coloniale (portughez, sfaniol, olandez,
britanic
mai mare.dil tgale timpurile, Yrunil,imperiile mo- cel/ rus
derng (laist
/ sovietic, habsburgic / austro-unga{, h dund mdsu-

cele

izat

rd cel otoman).

llieri
sr pre-

Numdrul entitdtilorstlt?1". europene a variat in decursul timpuDe qil{e,. in secolul al xx-lea, iumaru statelor cregte de ra 19,
fui..
tnainte de Primui Rdzboi Mondial, La 27, dupd mare a canflagrayie,

SfArgittLl cehLi
de-al Doiles Rdzboi Mondial

5r

est
Cifrele de pe hartd indicd:
1. LUXEMBURG
2. SLOVENIA
3. CROATTA
4. BOSNTA gt HERTEGOVINA
5. SERBIA
6, MUNTENEGRU
7, MACEDONIA
8. ALBANIA

.ISLANDA

di-

geosens

de

9. LIECHTENSTEIN
10. ANDORRA
11, VATICAN

bataliSaze
fii qi

.,

."3

LETONIA

,IRL{ND{

12. MONACO
13. SAN MARINO

RUSJA

grd

ITALIA

marl
ta-

12
13
11

tude
tre

au

GRECIA

matitante
ate
spa1-

A'
MALTA

RICA
Hwt* politicd a continaitrhi

Ftnt-to,,.

GEOGEAAFTH
n Europa mai exist5 ceteva teritorii
care nu gi-au dobAndit independen!a, aparlinAnd Marii Britanii (Gibraltar, lnsua Man, lnsulele Normande),
Danemarcei (Arhipelagul Feroe),

Norvegiei (lnsulele Jan Mayen

gi

Svalbard).

:''ederafia Rusd are 21 de republici,


49 de regiuni, o regiune autonomd,
6 tinuturi, 10 districte auionome, 2
orage federale, Germania

- 169 sta- state/landuri federale, Elvelia


20
canioane gi 6 semicantoane, -Belgia
* 3 regiuni q.a.
te/landuri federale, Austria

35 dupd al Doitrea R6zboi }/Iondiatr 9i 45 tn utrtimul deceneu al milenir.ilui al trI-lea, i::r urrna dezmembrdrii Unitinii Sovietice, Xugoslaviei
gi Cehoslovaciei; ftr anu12006 s-a ad6ugat al46-leastat, Muntenegru,
desprins din federalia Serbia si Muntenegru.
Europa a fost, deopotrivd, continentul care a gdzdrtit metropolele
coloniale, care gi-au impdrlit lurnea, gi pe care s-a declangat revolufia
industrial5, ce a dat nastere puterilor moderne, dar 9i masa de uscat
pe care auluat nagtere doud ideologii totalitare opuse, nazismul gi comunismul, care, prin exponenfii lor de vArf (Germaria 9i, respectiv,
Uniunea Sovieticd), au modificat harta politicd.

Evenimentele

din Europa Centrald gi de Est, din

perioada

1989-1993, au produs schimbdri substanliale atAt pe harta politicd a


Europei, cAt gi pe harta lumii: pe teritoriul Uniunii Sovietice au luat
nastere 15 state nalionale (dintre care gapte in Europa), pe cel al Re-

publicii Federative Iugoslavia


iniliat cinci state nafionale (din 2006
numflrul s-a ridicat la gase), iar- Cehoslovacia s-a impdrfit, pagnic, in
doud state suverane.
Continentul a cunoscut insd gi un proces opus, respectiv unificarea, fireascd, a celor doud state germane (ln 1990).
]drile Europei sunt diferite din multe puncte de vedere: ca suprafald, populafie, nivel de dezvoltare economicd, formd de guverndmAnt etc.
Spre deosebire de alte continente, Europa are un singur stat de mari
dimensiuni teritoriale: Rusia (4328 500 km2 in partea europeand, din
totalul de17 075 400 km,). Ca populatie, de asemenea, un iingur stat
se irrscrie intre cele maimari, tot Rusia (111432 310 loc. in partea eu?'"U2

:,i:.,;i."::lli

ropean5, din totalul de1.43 47400 toc.). in schimb, Europa gdzduiegte


cele mai multe fdri cu densitate ridicatH a populafiei (inclusiv pe cea
cu cea mai ridicatd valoare de pe Glob: Monaco, 1.61191oc./km2), doar
8 din cele 46 de state europene inregistrAnd valori sub media mon-

diald (47 ioc./km2).


Pe continenhrl nosku, pe i6ngh statele ,,'tilitare" (constituite dintr-o
singwd entitate), exist5 state federale, formate din asocierea de state/republici sau provincii autonome.
Ca formd de stat, cele mai multe ldri europene sunt republici, avAnd
ca gef de stat un pregedinte, dar existd 9i 10 monarhii, avAnd ca gef
de stat fie un rege (Belgia, Danemarca, Norvegia, Olanda, Spania, Suedia 9i Marea Britanie), fie un prin! (Monaco, Liechtenstein) ori un
duce (Luxemburg).

co-

v/

da

tluat

:e1alRe-

,lfl

nonnANrA, srAT AL EURoPET

lCa-

La fel ca in cazul Europei, istoria tdrii noastre este indelungatd gi


frdmAntatd. A cunoscut orgarizarca statald de mai bine de doud milenii, iar statul dac afost cu dificultate infrAnt de cel mai puternic imperiu al AntichitAfii, imperiul roman. Poporul romAn este, in fapt, cea
mai rdsdriteand seminlie neolatind a Europei, singurul al cirui nume
perpetueazd amintirea Romei, constatare valabild si pentru numele
fdrii, adoptat mai tdrzht.
Ca multe alte state europene, astdzi unitare, gi RomAnia a cunoscut, multH vreme, o existenld in principafe separate, in numHr
de trei (Moldova, Jara Romdneascd gi Transilvania), care s-au unit
definitiv in 19t8. Spre deosebire de majoritatea statelor europene,
cele trei principate care, unindu-se, au alcdtuit apoi RomAnia s-au
aflat, din Evul Mediu pAnd in epoca modernd, din punct de vedere geopolitic, in zona de intersectare a intereselor marilor puteri,
respectiv marile imperii expansioniste (Imperiul Otoman, Rusia
Jaristd gi Imperiul Habsburgic/Austro-Ungar).
Victimd a Tratatului (Pactului) germano-sovietic (Ribbentrop-Molotov,1939), din cauza cdruia a pierdut Basarabia, Bucovina de Nord 9i linutul Herla, RomAnia va fi afectatd, dupf, ai
Doilea Rdzboi Mondial, gi de intrarea in sfera de influentd a-Uniunii Sovietice, cunoscAnd un regim comunist si, implicit, o izalare de Europa democratici.
Dupd prdbugirea regimului comunist (1989), RomAnia va cunoagte o evolulie similar[ celorlalte state ex-comuniste, propunAndu-gi ca
obiectiv prioritar integrarea in structurile euroatlantiCe, ceea ce a 9i
reugit, dar de fiecare datd nu fir primul ,,vaL", ci in cel de al doilea (in
NATO in2004, iar in Uniunea EuropeanH,?n2007).
Ca formd de stat, Romhnia este o republicd, avdnd ca gef de stat un
pregedinte.

suverand, din

stat
eu-

Riwlulia din decarfuie 19g9

D r ap elele

;i

Uniunii

Rorukniei

EtLrop ene

GEOGRAFIE
:j:rlitiTft+i;

t:ii]:{:.ij.l?.i

I::ti.:-=:::=i:-,::l1ll':iir*, r:,r:t:!r::::iaiiLii:!:t:t+iiali:jr:

i.::i.-ai

ts roruLATrA 9r cAR.ACT'ERrsrrcrr.E Es

GEODEMOGRAFICE

:ncepAnd cu Marile Descoperiri Geografice, continentul nostru a contribuit

la,,europenizarea planetei", colonizdnd diverse regiuni, unde astdzi populalia este preponderent de origine
europeand (America de Nord anglo-saxond
S.U.A. 9i Canada
Australia, unele siate din America de

-,

Sud, precum Argentina, UruguaY


q.a.) sau delin o importaniS componentd europeand.

i:i ,tr::,rt,-,,:,,.,1 -:' :.,.-'t.:,,'ir 'r'.,t POpUlaliaEUfOp-ei


milioane de locuitori (706 milioane in 2005),
700
de
pu,m
depagegte cu
inciusiv partda europeand a Rusiei gi a Turciei, ceea ce inseamni doar
cu ceva'mai mult be o zecime din populatia mondialS' Degi populatia continentului'aproape s-a dublatTaf6 de anul 1900, ponderea
bi i-t',.uu a planetei a sc3zutlera de27"/" in acel an).
Densitaiea populafiei, de cca 70loc./kmz, este de 1,5 ori-mai mare
decAt cea mondiala giplaseazd,Europa pe locul2 pe Glob, dupd Asia,
pe ansambht, diiamica populaliei continentul-rl (practic, negativd)
este influentatd./ determinath, fundeosebi, de doi factori:
. sporul natrral, in principal, negativ;
. sborul migratoriu, de as-emenei, predominant negativ; doar in
cAteva' teri occidentale (Marea Britanie, Franla, Germania, Suedia 9.a.)
el este pozitiv;
.,...:t:t-r:,,,i,,i ;,:-,':.,:i..i,::..t'.

#rain drain sau exodul creierelor


este fenomenul atragerii intr-o Fre,
de reguld dezvoltate, a unor persoane cu calificare superioard gi mare
capacitate creatoare.

Ponderi ale minoritililor


nalionale in unele leri (2005)
Letonia 29,6% rugi
Estonia 28,1% ruqi
Ucraina 17,3"h ruqi

Spania -- 16,90/o catalani


6,4/" galitieni
Serbia -- 16,5% albanezi
R. Moldova- 13,8% ucraineni
-

12,9o/o

tugi

1o

pa este penulti m u I co n ti ne nt c? : y

Pp|q]91 *j9-a{1ff,!

g.Y

11"

popula,tlei (Mo n 99 3 f e ce.? m q,q91E.va


IA r:i. iu densilate lid
-er
16 1i9 ]gq/krh?),,-.-@af'18:16.i:f ..lp ;
ioar,e a oensitafi|.de,pe,.Glob:''
'- -- i_ -_- t- "su
zdn d
trAplltdp::gW}!-:1qy..ti:9.!lc'ttLattu
iali. .Expliaali.beei!,,fapila
rhedia' mond
glstfanO:V?IOI
U rIl.e!lld
istrind valoril 5UO
lllUIl-uldld.
li
'':ll.:l
lcata,, a,

iaatorii'naturali, istor:ic'!, deinografici $i:economici,eaie,:.au",egntrip.uit


la o- astfel de,,rea]itate.

Mqibi?itatea p*6:r*14$ei" Dacd, timp de cAteva s99o_br er-ropenii rypT,Esit continentril iontribuind la colohizarea Lumii Noi, in a doua jumXtate a secolului al)C(-lea qi in prezent asist5mla o tendinlH inversd: locuitorii
altor continente (in princrpal Africa 9i Asia) se indreaptd spre Europa, in
orincioal in deplasdri pentm muncd. Au fost mai intense sosirile din fosiele coionii ale ihtpetiil'ot coloniale, mai alesMareaBritanie, FraftaqiOlanda adopt6nd o legislaf;e favorabild celor din posesiunile^ de_altddatii. .

pupa cdderea"regimurilor comuniste eurbpene (1989-1991), un alt


flux irirportant (inclusiv romani) s-a inregistrat dinspre_!f,rile estice
(afectat'e de ,,prdbugirea" economicd) spre Europa Occidentald.
' tn cadrul dephsdrilor s-a manifestat, in Occident, 9i fenomenui
brain drain, nunieroase persoane dotate sau superdotate fiind atrase
(se folosegte 9i termenu-I ,,racolate") pentru a-gi desfdgura activitatea
in ldrile vestice.
Ferp*ar*tr* pi lir:n*:iX* Eu::*pei" Degi este cel mai pulinintins continent
gi fenultimul ca numdr al populafier, Eyrgpa gdzduieqte o mare varidtate de popoare gi de limbi vorbite. Existd, practic, trei mari gru.
pe de popbaie (la fel este 9i cazul limbilor), cu ponderi apropiate in
continentului (romani ce / laline, ge_rmanice gi slave). Acesiropuli;ii
-tora
Ii se adaugd multe alte popoare, diferite de acestea, intre.care grecii, albanezii, iilandezii g.a.iaflate aici dintotdearTna, dar 9ialt9le ceva

mai recente, precum turci gi tdtari ori rromi, unguri 9i hnlandezi,


africani gi arabi.

tirucfur;

crsfiiehirrr!jl ia. Europa este un continent irr care popula,tia


este predominant cregtin d,, princip alele cul-te practicate fiind: catolicism-ul, protestantismul gi ortodoxismul- U_ltimul este preponderent
itt frrropu de Est (inclusiv RomAnia) 9i de Sud-Est.

i
't

=::::ti1;r.;i=.)*.*i-&Bi**,J*r-t':I-ir=;+r,==.::,l:*ffi******qY:P*r-*.Pj,ffi
Dinamica poPulaliei Romdniei
Locuitori

Anul
1

600 000
10 000 000
15 872 624
21 559 910

859

1891

Iropei
: in 2005),

I doar
po-

Asia.
negativ5)

1948
1977

22 810 035

1992
2002
2005

21 698 101

2006

21 580 000

21 623 849

Sporul natural (%.)


Anul
930
1977
1992

Sp. natural (%.)

2042

14,8
10,0
- o,2
- 2,7

2005

frbar fir
redia g.a.)

1,9

*ensitatea populaliei
(loc;/km2 in 2006)
. Judelele cu cele mai mari valori: ll. tov{179), Prahova (1 76), lagi (1
9),
G.a.l4i,.(:t.9B), odmbovila (1 33), Brago_y.:(,,-fi 1);,.:;
. Jgdelqfe.Cu Qele mai mici valori: Tul-

IN

fos-

mare va-

rgfu-ln
gre-

fi,a

:Gtoli-

ri,:"i ;i.1.ll

;1;l'j i.,i,.

i'li s;;,.1,.,r1i: si1 ir,:;.r'l;i,tr;.t.irr,,;. ..i ti:t,:,,,,.,1].i,.i.1 ;,,i


.:.::.rj;lil..ifi,.li. ROmAnia afe O
populafie cu ceva peste 21 rnilioane de loiuilori, te", ce ir:rseamnd 3%
din cea a continenhrlui. Tendinta dinamicii numdrului de locuitori este
negativd ffr ultima vreme. Exceptand perioada dintre cete-doua razboaie mondialg cand populalia ilom6riiei Mari a crescut datoritd unui
aport insemnal din teiitoriile care astdzi nu mai sunt parte integrantd
a fdrii, numdrul maxim a fost atins ir:r zao1, (2g,2milioan6 bcuitorifdupe
aceea populalia scdzdnd continuu. Aceastd reducere a r,uma.ulli
populaflei, caracteristicd de altfel intregului continent, este datoratd faptului cd atdt sporul natural, c6t si cel irigratoriu suni negative. spoiirl
migratoriu a devenit negativ incepand iu1990,iar sporill naturai, doi
ani_mai tdrzits., acesta din urmH aiectand viitorul de-mografic al
ferii.
Densitatea medie a populaflei este de circa 90loc. /r<ffr2"(gg,2roc./k*
in 2006), fiind cu o treim-e mai mare decat a continentului gi de aproape.doud orirnai ridicatd decat cea a planetei. Din cauza icaderii pototale,-gi acest indicator cuno'agte o reducere progresivd. '
-puffi"ei
Diferenfierile teritoriale sunt determinate , cain r*itt u$roupe al tuturor,fdrilor, de gradul de favorabilitate a condiliilor natirale, gradul
de urbanizare, de cauze de ordin demografic , iitonc, economic"etc.

M*trililatep/deqf asqyle popr u a1 : ei ru m&n*sti Spre deosebire de Eu"


ropa.occidentald, din Rom6nia au plecat'pulini
romani in decursul timpuJtirigl maj iap-_g{ant exod avahd'loc ta granifa dintre
secolele al XIX-lea 9i al XX-lea, cdnd mai ares locui['ori din sudul
Transilvaniei au emigrat in America. Un al doilea val de emisralie s-a inregistrat dupa cdderea regimurui comunist, car"ra cei Eare
au pdrdsitJara-s-au.indreptat in continuare spre America anglo-saxolH, dar in plus gi spre Europa Occidentall, plus AustraHX.
.. In prezent, numdrul romaniior care trdiesc'iri afara granitelor tdrii este estimat i:rtre 10 gi 15 milioane. Au dobandit t"rE u.eri stui"t
din motive diferite:
o parte importantd constifuie, in fapt, populafia unor teritorii ro^'
Ta.q-ti (Basarabia, nordul Bucovinei ii tindtut ilerfa), aflate la est
de Prut,
:i.lg$
lupte din trupul ehric omogery ca urmare a pactuIut ldbbentrop-Molotov, gi caie trdiegte ast{ziftr state ca B-epublica
Moldov_a gi Ucraina,foste componenie ale uniunii sovieticej
parte se aflH, din vre-muri mai vechi, mai ales in1#i a" U
,. g {te
sud de Dundre, in Peninsula Balcanicd (Burgaria Grecia, Albarria, serbia g.a.), unde poartd denumiri diferite (aro!na"i, irt oro;t"t megrenoromAni/meglenovlahi, macedoromA'ni/vlahi etc.):
.,.,', o altd parte este rezultatul emigrafiei, ir:r principal din secolul al
Y{gu,_romani si descendenfi ai ac"estora exiitand'in mai multe reG-eatgq;Ey1i1 po1n6,
giuni ale lumii:
-i" I*op.a, indeosebi in Franfa, Spania, ltalia, Belgia s.a.;
intre romAnii care s-au afirmat in
- in America, mai ales in s.u.A., cir doue .orr.u.rtrXlii importan($a1{e Lacuri-Atlantic, cu poli de atracfie precumo6troit, ct""":Iailetale se inscriu: scutprorut
Uonstantin Br6ncugi, pictorul Victor !e
land,
Chicago,.New York, pittsbglgh qr, respdctiv, California);
urauner,
_muzicianul George Enescu,
-.q 4"9t alia, cu concentrdrile- din sud-est (sydney-ivterbourdirijorul Sergiu Cetibidade, drama_
Eugen tonesar, soiiiorii gifi- ne-Adelaide) 9i sud-vest (Perth);
lurgul
ozo{ii Mircea Etiade gi Emit Cioi.an,
in Asia, iep,-rd in evidenf-[Jsraelul, in care evreii de origine ro^- emigrlli dupd cel de-al Doilea
meoiculGeorge Emil palade (hureai
mand,
Rdzboi Mondial, constituie in
ar rremiului Nobel)
prezent a treia grupare importantd, dupd, cea rusd gi cea polonezf,.
9.a.
cea (30), Carag-Severin (39), Har:$.hi!a;r.(t1.fl;-"'Bistrita-Ndsdud (59),
Arad (59);.Covasna (60).

locuitorii

;i alte culte, intre care: cel musulman


(majoritarin Albania, sin gara tardeuropeand in care culful ao^i"u"i
nu este ce1 cregtin) , mozaic etc. (vezi hirta de la pagin a 122) .
Pe continent sunt prezente

I
:

j:., Potrivit ultimului rceensXmant{2A02),

Pop-ula}ia
ee ii conceea
roreldtuL{89,5"k),
clin
majoritar
RomAniei este compusd
ferd statutul de stat unitar.
,'ri r.:.1 ,i,1- ri .rr.:j

lie

fiint
1.;ar

ma
atd
tua

T*:'l::Tii:,

Bat

dult

mu

sel

{ry;1**l':i:

Femei rrome

(Recensdmantul din 2002)


structura etnicd (stanga) 9i conlesionald (dreapta) a Rom6niei
tr Romeni (89,5 %)
El [,laghiari (6,6%)

trHromi(2,5 "/.)
trGermani (0,3 %)

tr Ortod@$i (86,8 7.)


tr Potestanli (6,7o/.)
El Catolici (5,6 7d
tr Musulmi (0,3 7d

E Ucraineni-ruteni (0,3 %)
BFtuSi-lipoveni (0,2 %)

tura

Dintre rninoritdli mai numerogi sunt:


i maghiarii, prezinyimai ales tn Transiivania, fiind majoritari in
9i bovasna q1 3"a*. po"f::'.-mai tnsernnate
i"a"iui""nurgi'tit,
si Shlaj;
'tiu+oLlin iridelele Mureg, Satu Mate,
?fgt
L\rrt
urlel !P"::l1ti11i
cu
ctt":"l*
aar
dai
pe
cuprinsul
cuprlnsul
.;;;'ttt;t;r'""fi
n
prezenlr
t"i
tot
p"
!6rii,
larfi,
rromii,
centrul
imprejgiimi
*ri ;;;;;ii"1,", cipitals ei
f,#;;;stb; ;i Mu1"p,.1Lstirl larii (roate cele patru iude]e),
Ollenia (mai ales in judetul Doli);
;-g;il;it, care ista)imai reprezintd doar o,aZl
,ii (ri?iJ ae -';t" o'i *ai pr'rlini hgc.at cu 25 de 3* *11, iiTl:l:^:*.,
(saqii)
nosc tot cele dou6.o*""#a.i tradilionale: sudul Transilvaniei
gi Banatul (gvabii)'

ffifi

ifa

me(

noI
dui
ma

Pal

*r

. nls
'' eu
:ba
hV
Sir

r*

ETurci (0,2 %)
EiT5tari (0,1 %)

i.

ISarbi(0,1

"/")
E Slovaci (0,1

,'.
:,
ir.

trAttii(0,1 %)

Femei tn port poPular u?xguresc

ac
lE

da

g{

Iry

flli

,ro

majorita$Lr{$*taira e*re{*si,{,inai3. Ca gi in restul Europei, imensa


te a popuiatiei RomAniei este ciegtinf,, in principal cregtin-ortodox5,

alte culte cregtine' (roman6-catolici, reformali, penti


."rir[i, greco-catolici,prezenli mai ales in Transilvania), dar 9i mozaism,#lamism, pr"..l* gi uneie secte religioase (vezi gi hdrlile de
lu pp. LZB-130, caPitolul VI).

;;.I;d;J;:se

Serbare sdseascd

fi

It

) srsrrMul

DE oRAFE AL EUROPET

ExceptAnd Australia care este o fard-continent, Euro_qa este cel mai

urbaniiatcontinent, tr doar trei !f,ri (Aibania, Bosnia-Herfegovina 9i


n"p"Ufil, Moldova) populalia filn$ jnca ugor preponderent rurald.
Istoria urband a Europei este indelungatd, primele oraqe fiind intemeiate tr-r urma cu circa patru mileniiia un produs al civilizaliei
mediteraneene minoice, repter"t tativ fiind ora9u1 Cnossos, de, pe.inin timsrrta Creta. Centrele urbane vor prolifera insd in mod deosebit
ul afirmdrii civilizaliitor greacf, 9i romand:
-. oiioi grecegtiinbazinefe mdrilor Mediterand (Atena, Cottit, qI#nossos/Knossos, unuldintre.cele ,untioi',Marsiilu q.a) ;i Neagrd (intre care gi cele de pe ldrmu1 actumai vechi orage ale Europei, aflat in al al Rom,niei
Tomis, Cailatis, Histria);
- (mai numeroase decat ce15 grecegtl), htr care turele
insula greceasca ureta' Dateaza
.
rotnane
orrii
din epoca minoicd, ,ino'ffi*ilil
-.
a{!4: T?*',, Londra (Londiniturt)'
urmS cu peste patru mitenii, pSstrea- dintre cele nqPPo.1l1"11ora?e-{g
a{aug1;:nei.e graz6 vestisii ale
parai

faimosuruiiltii"i

im"ensl.

a;,

Pans (Lutetia),Yieia(Vindobona),Koln(Co.lonia) 9.7;;re


(mai alei ?n lungtrl DunErii gi &e Transiivania)'
9e romanegtide astdzi

,l,.t:,t\.E,\.,..:,.,",:,*',,.;.I*,9Pj;1n9:nini,".ffi
popula.tia

tari IN
te

rii

Sankt Petersburg. Cel mai nordic


mare orag al planetei (circa 5 mil. loc.),
al doilea ca mdrime din Rusia, este si-

fe),

tuat.pe'Neva, in apropiere de Marea


Balticd, liind supranumit,,Venelia Nordului', Fondat de |arul Petru l, care a

td-

mutat aici capitala Rusiei (1 712-1 922),


se remarcd drept un mare centru eco-

pi 0u-

-- raga. Capitala Cehiei este un orag


medieval cu o foarte frumoasd pozifie geograficd Eio mogtenire arhitecturald de o extraordinard bogdlie,
fiind supranumitd,,Praga Oe euf'.

CU-

sagii)

2OO2)

nomia; cultural-gtiinfific Ai turistic (gdz-

duiqgte, ,printre altele, unul dintre


mdril''muzee ale lumii, Ermitaj, fostul
Palat:de larnd al farilor).

#rqg;glridind. Acest concept u rba-

nistio a,luat na$tere pe continentul


european, intre asemenea centre urbang1nseriindu-se Welwyn in Anglia,
Evry,:gi .Maine-la-Vall6e in Franfa,
Siemensstadt in Germania g.a.

Orag nou (newtown; vitle neuve).$i


a@t:solniept urbanistic a luat nagtere,!q! Be- rry ntinentul nostru, in Europa
apdrut orage pe teren
sgL.tl4!ge'na1i obiective industriale,
d.e,,,E$ti u_nde-au

cum sunt Eisenhrittenstadt (Germania), Nowa Huta (Polonia), Dunaujvdros (Ungaria), Victoria (RomAnia).

joritatimoede

i{4s!w*

,urrneazd,.generafia, foarte bogatd 9i importantd., a oragelor medieo!.e, dg


l"gqlg ilgonjurqte de ziiiuri (,,orale-ceteli;,), irrtre care Ma_
(Spqor), Bryggr 9i Anvers (Betgia), Amsterdam
;j.Sevilla
*id
tutgO,a),1{1*!*S (Germania), Moscova (Rusia), KIev (Ucraina), pra_
ga (Cehia), Budapesta (Ungaria), Cracovia (poionia) s.a.; tot atunci
au tost intemeiate foarte multe orase din Rom6nia. '
TJrmeazd. oragele din epoca modernd,care sunt un produs al revoluliei industriale (gi implicit a activitdlilor de produclie gi comer!), mai
numeroase decat cele din generafiile anterio-are ,priott"cele mai semnificative inscriindu-se Manchester si Liverpo'ol (Marea Britanie),
Rotterdam (olanda), sankt petersburg (nudia), daumu tu *atna),
Ess^en (Germania),, Regila gi Hunedoari
lnomania) g.a.
In perioada de dupd al Doilea Rdzboi Mondiar s-a manifestat o adevela!1.9xqlozie" de centre urbane tn ldrite comuniste (inclusiv Romdnia), iniiinlate fie prin acordarea de statut urban unor sate sau
comune (care, practicfnu indeplineau un minimum de cerinte in dofie prin infiinlarea peieren go1, in iurul unor mari obiective
F9*")l
industriale nou construite, ium au fdst No#a Huta (polonia), Dunaujvdros (-Unga1i4, Eisenhtittenstadt (Germania), Novo fipelk (Uni_
unea SovieticS/Rusia), Victoria (RomAnia) 9.a. '
.Y"1t9 orage euro,pene s-au dezvoltat gi'extins foarte mult, constituind a.glome^ralii urbane, concentrdri urbane (conurbafii) si chiar megalo.pgljsul Et q ag.lomerafiile urbane se impun Mos coia'(12200 000
loc'), Marele Paris (9 794 000 loc.), Greateriondon/Marea Londrd
(7 y9.200loc.), Aglomeralia Berlin (4170 500loc.) q.a.
CeIe mai reprezentative megalopolisuri se afld fir E#opa occidentald:
'. Megalopolisul mglu,,care ocupi partea central-nordici a Angliei, concentr6nd mai mult
{e iuplptej.* 39 mil. loc.) din popdalia Marii
Britanii; include, in afard de Marea Londrd,orage mari gi'crinoscute, precum B. irmingham,lVlanchesteq, Livelpoof sheffierd, Nottingham, tetds.
german, din vesfu] tdrii, agluiinat inYurul conur' Megalopolisul
-pafiei
urbane Ruhr-Rhin, a cdrui popuralie iilsumeazd peste 25 mil.
Ioc.; intre numeroasele orage se indcriu stuttgart, Frankfirt am Main,
Koln, Dtisseldorf, Essen s.a.
. .' Mega.lopolisu.t.olandez sauRandstad-Holland, care ocupd jumdtatea vesticd. a ldrii, concentrand 60% din populalia oland6i (6ca 10
mil.Ioc.); include cele doud capitale (Amsieidam gi Haga), precurn
Q /'
gi alte mari orase precum Rotterdam, Utrecht s.a.
PARIS

Unul dintre marile orage ale-continenturui si capitald a Franfei, parisul este sifuat in partea central-nordicd a }dru, pehuviut sena, care ii
d,u ,l tarmec apgte.. Degi este o asezareveche, fbndatd de tribul
cetrtie

at pynstlo1,

si numele,
!9..*99
cu Evul Mediu,
istoria

cq1o39t9 o dezvoltare deosebitd incep6nd


sa identificdndu-se, practtc,cu cea a Franfti.
Parisul este unul dintre marile centre ecdnomice gi financiar-banca-

find in-

I", ry l"pui europene, ci mondiale. Are o industrie diversificatd, de


q_rTtgtIome 9i avioanelaparfum,ri gi cosmetice, fijr1d una dintoe,,ca_
p_italele" lumii ln domeniu,-ca gi in cel'al modei, de altfel. iri", totodutd, cgl mai important nod de transport al Frantei: de aici pomesc 11

t1e1

inir:rtim-

magistrale feroviare (unele deservite de trenuri de mare

Byactu-

),

ota).

Ltfunih.Cit

viteia-rcv;,

indusiv cea fir care se ir:rscrie Eurotunelul, gi 25 magistrale rutiere, ia


care se adaugdrolul de a fi una dintre plrcile turnantE ale traficului aena1co1t1".Jul;i mgndia] (se impuni: aeroportul Charles au Cu"u").
Capitala francezd gf,zduiegte una dintre cele mai renumite universitEfi din lume (sorbona, fondatd in secolul al XIII-lea), unul dintre cele mai mari (intre primele cinci) gi renumite *rr"" din lume
(Louvre/Luvru), numeroase alte atraclii turistice (Turnul Eiffel,

ii
?4.

t
!

ii

._:-1

.j
{r

*=
1

*
*

,!;.

g
'i;
iii

*
1
!3

!U

*
*
**
iJ

i4

&

5
ix

1?

tg
,i";:

ft
f:

!g

**:
*
E9

*
#
$
iii

r:-I
i''

ffi
r*

ffi$

GEOGRAFIE
Arcul de Triumf, obeliscul din Luxor, Catredala N6tre-Darne, Domul
Invaiizilor
care adHpostegte sarcofagul rui Napoleon
numeroa-

se palate etc.).

LONDRA

Aeroportul Heathroro

Rival al Parisului,-ora9ul este situat in zona de campie din sud-estul Angliei, pe fluviul Thmisa,la 60 de km de vdrsarea icestuia fi:r Marea Nordului.
Capitala Regatului unit (ini,tial doar a Angliei) este, ra fel ca ca9i
..
pitala lt"r"t .,n orag vechi (numele sdu fiiid tot celtic, la fel ca gi
incazulParisului, respectiv Londinium) gi cunoaqte o dezvoltare rp".taculoasd tot incepand cu Evul Mediu. va beneficia din plin de sta-

tutulderegedin}dace1uimaimareimperiuco1onialpecarel-a
cunoscut omenirea. A r5mas pand, astdzi unul dintre cel-e mai mari
9i influente centre comerciale !i financiar-bancare ale lumii (bursa de

r,

valori din Londra este unul dintre ,,barometrele" stdrii mondiale).


industrial, cu o produclie diveisi-. Lon{r1 este gi un mare centru
ficatd, de la nave
gi
avioane
la microproi"soar" 9i produse ..
aaritiqe
de lux, fiind, ca gi Parisul, una din ,,capita1ele'-'mondiare ile moaei. .r
se adaugd-f"l.tiu de transport, care piaseazd,capitala britanici intre i:
metropolele_in domeniu, deosebit de semnificative fiind aeroportul :..
Heathrow (de reguld., aeroportul cu cel mai mare trafic din guropa),
metroul (cel mai vechi, inaugrrrat i1\863, gi cel mai rung din 1"i""; .:
avAnd 409 km) 9i Eurotunelul (unul din punctele terminirs).
li
_ De asemenea, este un mare centru cuitural-artistic (de exemplu, Covent Garden este unul dintre cele trei mari teatre de operd'din ._
lume), universitar (faimoasa London school of Ecoriomi.r uid social ,,.
sciences, printre alte institulii de invdfdmant superior) gi turistic. in i
acest ultim domeniu se-impun British Muse.rrn'lcomparabil cu Lu- ,:i
vru), Turnul Londrei,
lig B-en (ceasul rondrei), parlamentul, palate -.
(intrecarecelregal,Buckingham),catedrale(WestminstergiSairitPaul
,

Podul Tozou Bridge peste Tamisa

,,i,

9.a.).

:::

=
MOSCOVA
Cei mai mare orag al E.,oqgl (10,2 milioane de rocuitori; ugto.rr"!
'.t
1a{a y!p5 adaugi incd 2 milioane de locuitori) este situatTr,
trul pErtii.europene a Rusiei, pe malurile raului omonim, ir,t -o rora
"""de colme Joase. Este mai ,,tdndr" decat celelalte mari orase de astdzi
fiind fondat i:r secolul aI XII-lea gi, spre a"orluir" i" .":
.a19 .Europgi,
lelalte capitale guropglg,_a_ cunoscut gi o sincopl p.i"iio.1;;.;;;A ;.
funcfie (intre t7r2 91tozz locur de capitald a liusiei i-a-fost l;;il. ,,
Complexul Kremlin

Moscova este unul dinlre cele mai mari centre economice ale iumii:
'.industrial: peste 1 500 de intreprinderi, in care se realizeazd o
producfie extrem de variatd;
;t
dg.t *sport: unul dintre mariie noduri de comunicafii de pe '.
:
^,
Glob,
{i1car.9 pleacd uriage magistrale rutiere si feroviareli,t u .r.u
cea mai 1y"s3 cale feratd din lume, Transsiberianul), plus patru
aero- ,;.
porturi gi trei porturi fluviale, urtimele asigurdnd te$eturiMoscovei
f
mli_pulilde cinci mdri (Marea Nelgr6, Maiea Azov, Marea *lr.q
Caspicd,.Marea Balticd
Balticd si
9i Marea Alba); in pIus,'cel mai *or-r"*""ta
*or-r"*""tui ..,., .
gi cel mai utilizat (peste 3 milioane de cdldtolri anual) metrou
din lume: $.
.se
qoi

Galeriile Ti'etiakozt

adaugd funcfia cultural-stiintificd: renumite teatre (intre careBal-

.Tg?lI), muzee (Galeriile fr"tiut ov muzeul-pa"o.r'*a nJoa]io,.,


biblioteci (Biblioteca RusH de stat este unahintre cele *ri*uri...

g.a.),

'.

tr-**rmpa gi. Rom:a&aaia

r.ir'.

i:

''

- ti;:t..i
-ir:. l

:_ij,.r

'r-{

i'

:jili:.]!;tiriil:t::1.",, i::r:,i:

clin lurne), aproape 100 de universitdii (?ntre care ,,I-omonosoo{o',ptrirttre cele m-nai mari de pe Glob) etc.l{ici atracliaturistic5 nu este d"e neglijali: complexul Krernlin (cetate, palate
intre care Marele palat,
catedrafe- uspenski si Elagovescenski, biserica vasile Btrajen?i etc.),
Arcr-elde Tiiumf, rnuzee etc.
L-ES-

7a

MacaCA

51

Filttl

rotfidn

zre specstal-a
ral marl
de
).

roduse

rroportul

Fontans di Trer:i

1u,

din
ldsclal
Lristic. in
Lu-

!-late

lintPaul

T{OMA
Puline orage de pe intinsul planetei se pot lduda cu o faimd similard acestui orag, care, dintr-o mic6 cetate, s-a metamorfozatin capitala celui mai mare imperiu al Antichitdfii, Imperiul Roman, din cire
a fdcut parte 9i Dacia strdbund.
Nici unui alt orag-capital5 nu i s-au atribuit atAtea epitete: ,,Cetatea Eternd" (intruc6t a fost puternicd si a d5inuit pAnd in zilele noastre), ,,Oragul de pe $apte Co1ine" (marcAnd realitatea dezvoitdrii pe
chiar atAtea proeminenie), ,,Oragul SfAnt"(intrucdt gdzdtiegte de
aproape doud milenii sediul papalit6fii).
Spre deosebire de alte capitale ale unor state importante europene, Roma nu este cel mai important centru economic (inclusiv financiar-bancar) al ltaliei, fiind depdgitd de orase ca Milano ori Torino.
In schimb, este unul dintre marile centre cultural-artistice, gtiintifice gi universitare ale lumii: cea mai mare universitate europeand (La
Sapienza, totodatl una dintre cele mai vechi de pe Glob), numeroase academii, teatre, muzee etc. Dar, mai ales, este unul dintre cele mai
vizitate orage din lume, gralie celor aproape 2 000 de monumente istorice gi de artd, intre care cele datAnd din Antichitate (Colosseum,
un uriag amfiteatru, arcurile de triumf, irrtre care cele ale lui constantin cel Mare 9i Septimiu Seve1, Columna lui Traian), bazilicile, bisericile gi catedralele, pielele;i fAntAnile (Fontana di Trevi, Fontana dei
Fiumi/FAntAna Fluviilor 9.a.).
Una dintre cele gapte coline ale Romei, gdzduiegte statul Vatican,
sediul PapalitSlii gi al unor mari valori arhitecturale gi artistice: Catedrala sf. Petru, Muzeele vaticanului (inclusiv faimoasa Capeld sixtind) 9.a.
BUCURE9TI
Orag situat in sudul fdrii, in inima CAmpiei RomAne, intr-o regiune
bggatd candva in pdduri si i:rzestratd cu ape
este strabatuta dE rau-

_
astdzi
ce-

luat de
1uYimigoara, Cel mai mare centru urban din vestul tarii, cu o frumoasd po-

ztlte geograficd, pe rAul canalizat


Hega, supranumit,,orasul florilor datoritA numeroaselor parcuri
si gradini.

Unul dintre principali;le centre economtce gi cultural-stiintifice ale tarii.

t+t&tovo. Cel mai mare oras din Oltenia, a cdrei capitala (-banie-) a
Si
losl muhd vreme. esie unul dinire
prtncipaiele centre
economice ale ta_
rii. mai ales pentru indusiri= (iermoe,n.ergie. constructii de masini.
cnrmrca, alimentardl.

- o succesiune de larile DAmbovila (canalizat) qi Colentina (practic


curi), care contribuie in prezent la farmeCul s6u.
Menfionat in 1,459 ca regedinld domneascd a lui Vlad Tepeg, der.ine-cap_ital5 permanentd a Tdrii RomAnegti (in 1659), opoi d principatelor RomAnegti (1862) si a RomAniei Mari (din 1918).
Inprezent a devenit una dintre metropolele Europei, a doua ca rndrime in regiune, fiind depdgitd doar de Istanbul, cu-funcfii complexe:
o puternic centru induskial (cu o producfie in bund mdsurd
restructuratd gi performantd);
din Bucuregti pleacd 9 magistrale feroviare gi9 ru. . de transport:
tiere
intre care doud autostrdzi, are doud aeroporturi internalionale Coandd" (Otopeni) si ,,Aurel Vlaiiu" (Bdneasa) -_ si
-,,FIenri
r-rnictrl
metrou dintard, cu o relea de74km;
. comercial, similar marilor orage de pe Glob, cu complexe comerciale (gen Mal1, Metro, Carrefour, Bricoitore, Billa, Kaufland g.a.), o
mare diversitate a restaurantelor, cafenelelor etc.;
. financiar-bancar: pe lAngd bHncile romAnesti, sunt prezente multe dinh'e marile bEnci mondiale, mai ales europene (truG fank, ABN
-{\,{RO, Raiffeisen, Credit Anstalt, Soci6td G6n6raie 9.a.);

GEOGRAFIE

Ateneul Romkn

#onstanla. Orag vechi (anticulTomis intemeiat de greci), Constanla


este unul dintre centrele urbane romdnegti care au cunoscut o dezvoltare susfinutd in ultima vreme, gratie
faptului cd este poarta maritimd a !5rii gi, totodatd, cel mai mare port din
intregul bazin al Mdrii Negre. Este, de

asemenea, centrul coordonator al


principalei regiuni turistice a ldrii, litoralul Mdrii Negre.

' culttiral-gtiinlific gi de invdfdmAnt: unele dintre cele mai mari gi


reprezentative institulii de invSlSrnAnt superior (Universitatea din
Bucuregti, fondatd in1.864, Academia de Siudii Economice, fondatd
in 1913, Politehnica Bucuresti, Academia de Arhitecturd q.a.), cinci
academii (intre care Academia RomAnS, fondatd in1866, cel mai reprezentativ{or stiiniific), Opera Naiionald, Filarmonica George Enescu, mai muite teatre etc.
Bucuregtiul este primul centru turistic al ,tdrii,cu o relea hotelierdbogatd, multe uniteri fiind integrate in cunoscute refele internafionale (Inter.Continental, Hilton, Sofitel, Marriot g.a.) gi cu multe
.

Complexul Curtea Veche, cu ruinele Palatului Voievodal (secolele XV-XVI);

'.bisericigimAndstiri:Antim,Darvari,P1umbuita,Stavropoleos,

Sf. Gheorghe Vechi, Kretzulescu, Domnifa B[lasa, Patriarhia 9.a.;


g{ate ;f dedid monumentale: gufu, Ghica-Tei, Palahrl Regal, Cer- ,
-1
cul Militar Nafional, Palatul CEC, Palatul de Justilie, Ateneul RomAn, I

.
Parlamentul/,,Casa Poporului" s.a.;
o Muzee: Muzeul Satului (unul dintre cele mai mari gi bine orga,,,
nizate din lume), Muzeul Nalional de Istorie, Muzeui Nalional-de ..,
Artd, Muzeul de Istorie Naturald ,,Grigore Antrpa" g.a.;
Datoritd unei arhitecturi gi unei atmosfere similare celor din ora- .ii
gele Europei occidentale, mai ales Parisului, Bucuregtiul a fost numit, intre cele doud rdzboaie mondiale, ,,Micul Paris", un renume pe
care, in prezent, cautd sS ll redobAndeasc5.
.:.;

.,.

rAgr

Cei mai mare orag dinestul f5rii (Moldova), in CAmpia Moldovei, :.'
pe val_ea-Bahluiului, amplasat ca gi Roma pe gapte coline (Copou, So- ,li
cola, Galatag.a.), este un orag medieval (sec. aiXrv-lea), dezvoltat in ,,
jurul unei cetdfi., ars gi jefuit de nenumdrate ori, dar reiacAndu-se de .
data. Cgnltald a Moldovei timp de 300 de ani, pAnd la Unirea
[e.car.e
Principatelor, Iagiul este astdzi un mire centru econoimic, in principal industrial, cu_o-producFie foarte variatd, preponderent piivatd, ..

dar grefatdpe vechiie sectoare (metalurgie, industrie de utilaje, rgou: .


alimentari etc.) Fi comercial (la fel ca in cazul Capitalei slnt pre*
zente marile tipuri de complexe comerciale). ^
:.
importantd este funclia turisticd: palate (Alexandru toan ii
^ Foarte
Cuza,
Cantacuzino-Pas, canu, Mihai Stw za, pilatul Culturii s.a.), case
y"+i (Dosoftei, Ba1g, Ghica s.a.), multe fiind case memorialb Mnait,lii
sadoveanu,
9q*gs Toparceanu, Ion Creangd -,,Bojdeuca din'Jicdu'r .,..,
g.a.), dar mai ales biserici gi mandstiri (Trei"Ierarhi,GaLata,Golia,ce-;;....*
'
.infific
Tgtoqaa,Iagiul este al doilea mare cenku universitar 9i cultural-gti
fr
aLyerii, cu o mare universitate, teatre, muzee eti., de el fi6d
l9gale nume sonore ale culturii romanegti, de la cronicar (Miron co*
H
tin, GrigorelJreche, Ion Neculce) la Dimitrie Cantemir qi, apoi,Emi- ,_nescu gi Sadoveanu.
16,

Biserica Trei lerarhi din lapi

Clul-Napoca. Orag vechi (intemeiat


romanisub numele de Napoca),
este astdzi unul dintre principalele
centre cultural-gtiinlifice ate lerii (Universitatea,,Babeg-Bolyai", teatru,
operd), dar gi un mare gi complex
centru economic.
de_

Ii
jjl

!ii

,ij,' t
,

..

BRASOV

Piala Sfatului din Brapoa

giunile natale a unor familii de muncitori stabilite aici in


da comunistH).

perioa,,,

mal mafl sl

(seco-

:*lbiu. Rttat in inima ldrii gi avand o


foarte pitoreascd as,ezare, este unul
dintre cele mai reprezentative orage
medievale ale ldrii, cu o arhitecturd
specificd; cetatea, cu iurnuri (Turnul
Sfatului) gi bastioane, biserici gi catedrale, case vechi (Haller, Reissen
g.a.), palate (intre care Bruckenthal,
care gdzduiegte un valoros muzeu de
artd). A fosi declarat capitald europeand a culturiiin 2007, impreund cu
Luxemburg, intrucdt din aceastd regiune au provenit primii colonigti germani (sagii) din sudul Transilvaniei.

orgaal de

Pondeida sectoarelor economice


la qrearea PIB (%) - 2005

btea din

.), cinci

mai reEnestea hotelie-

multe

situat ftr Depresiunea Brasovurui, dominat fiind de cateva masi(TAmpa, Post5varu, piatra Mare), orasul, de tip medie_
I:,Tfllr",val (datand din sec. al XIII-lea), va deveni un foarteimportant centru
comercial gi megtegugSresc, iar in secolul trecut, ,r, *lr" gi complex
centru economic. Degi a pierdut ceva din puterea
di: altddatd,, rdmane ir-r continuire un lnsemnat c-entru industrial
".o.,o*i.e
(cu mdrci
de renume/ precum/,,Tractorul,,,,,Rulmentu1,, g.a j jia"?urrrport.
9 qul" gansd a Bragovului a rdmas funclia sa turistice, fiirrd.ur,trul celei mai importante zone turistice montane din
Arcr se atld cea mai importantd staliune montand delaranoastrd.
sporturi de
9i
i1r1e din iard (Poiana-Bragov) 9i numeroase monumente
istorice
gi de art6: fortificalii medievale'(Cetxfuia, turnuri, bastioane), biserici (Biserica Neagrd, sec. XIV-XV, cu una dintre cele mai mari
din
!1Si
lyropl, Sf. Nicolae, Sf. Bartolomeu g.a.), case vechi (Casa
Negustollor,
Casa Kammer g.a.), muzee (Muzeur vechii cdrii romAnegti, Muzeul breslelor g.a.).

) acrrvrrATr

ECoNoMrcE.

CARACTEITISTICI GENERALE

ora-

Caract*ri stici generale

nuPe
25,6
29,1

Moldovei,
So-

1,1

CarOuni se exploateazd in: Germania, Rusia, Ucraina, petrol in Marea


Britanie, Norvegia, Ausia, gaze na_

rivatd,
usoa-

pre-

..

turale in aceleagi state pluJOhnda,


mrnereuri de fier in Rusia, Ucraina,

:Sugdia.'r"
f.oate

din licdu"
ia,Ce-

u.;;i;

2,4

"

tat in
-se de
rurea
prmcl-

Ioan

'

ffiq

furopei Occidentale
F],pl'.ocesul se accentueazd gi in ce_
au intrat in ,era po6tinOus_
le]a.tg

(nata", ceea ce se reflectd


gi in
ealtiib.Uta tot:mai redusd ta ptb.

-9tide el fiind
Cos-

Este

pdnd,
(dupd
in ref.xplw.tare petroliaa in

L{cra Nttriltitti

tinsul Globului, dar ponderea 9i, ilplic.rt.rlp*tu"fu


t. iopu_
lafla ocupatd gi,respectiv, crearea pB-ului airoa rrr j" Jt" .lrrti."r,t",
predomind seruiciile,urmate de industrie, pe ultimul loc plasdndu-se
ac_
tivitdlleprimare (in principal agricultura). Remen md aiiur""tieri resol+u, Europaoccidentald lnuiteut uniunii E*"p"r-r" a" u;t#)-fil;
mai dezvoltat5 decat regiunea ce incrude fostele
f#.o*"r.rirtu din Europa centrqld ori celgqre grupeazdfostele .uprbli"i t-iorrJe,
devenite in{ependente in 1991, od,ati,cu dezmembrirrea uniunii-5o..i"u.".
. o Materiile prime sunt variate, dar unele dintre cele mai importante nu mai au rezerve semnificative decat in una sau cateva
tdri.
Cele mai multe state europene sunt dependente a" i*p"riJ'iu'iii_
terii prime, in principal din afara continentului. - ----r ---'
o Industria rHmane variatd, dar
cunoaste in ultimele decenii o
metamorfozaie continud, in sensur declinului inausiriilor poluante sau demodate, de reguld mari consumatoare de resurse,
ln favoarea industriilor de aLif.
t Celelalte activitdfi eionomice au cunoscutmetamorfo
ze (o agriculfurd foarte-performantd, cdi de comunicalii diversificate modersi
ne, mijloace de transport cu.viteze sporite. gi nupot,ru,i"jirirp""a"a
un model vestic, care s-a extins trepiat gi in resLl .o.rtirrurrtol,ri.

GEOGRAFIE
lv#Ew:re

.g

sE
gl

,*

E
*E
n s cE sEE
:=

gg-EEEeg=*E
Hs-eE;$
q
E
EEscgEEsE

i6 '=
'*E
Ee

,(!

,lE

$ 1,

,,',.,:ri

<

#EEEEFFE"gEE=

esf d
E ,f O

gg

: S p F *
+)

,e

.-.:-.i
Ch:''

+,EH/

()

F-

{J
It:

"

>J

n*,

Ig
t

','

:':!:,

qsi

tel

./,

..
1i

E\

sh

H
_
E-+$

3
<C

L!
TJ

'*

(,
:

rDff4
rr
3<
2
dJ " *-,-v

I'

&

l:

t
.B
e

/,

q
t{

l',

."eB',

-l'E
,e

E"

,G'

,o

o
o
o)
(,)

o)

C)

q
Ut

-g
L

-o
.E

a
,{
F
o
z

.ii'
.,:;.

t.:

GEOGR,&FIE
:;'onderea populaliei ocupate in agri-

culturd este incd foarte ridicatd in


unele !5ri, mai ales in cele foste comuniste (Albania

publica Moldova

peste 50%, Re-

circa 20'h,

Bosnia-Her[egovina, RomAnia g.a.);


dintre !6rile occidentale doar Portugalia gi Grecia au o pondere mai ridicatd (in jur de 10%).
::,r;pt.sfels amenajate pentru irigalii
(mil. ha): Rusia (4,6), Spania (3,8), RomAnia (3,1 ; parlial utilizate), llalia (2,7),
Franla (2,6), Ucraina (2,3), Grecia (1,4).

:, ;.i I 'i

1"1'

,I

ll

Europa se evidenti azd, inansamblu, printr-o agricuiturd intensiv5,


caracteristic5 mai putin evidentd insd in jumhtatea rasdriteand. Pe ansamblu sunt prezente, tn proportii aproximativ egale, atAt cultura plantelor, cAt 9i cregterea animalelor. Degi este continentul care dispune de
cea mai micd pondere a populafiei ocupate i:r agriculturd (mai ales in
Europa Occidental5), el are producfii semnificative pe plan mondial
9i mari producfii la hectar.
In tdrile foste comuniste, procesul firesc de retrocedare a proprietdfilor (care a dus ffrsd, ?n muite cazuri,la o f5rdmilare excesi* a lces- :l
tora, ceea ce a fdcut dificile lucrdrile agricole mecanizate) 9i deficitul:'
de mijloace tehnice au afectat din plin producfia agricolX.
Car[t*ra g:]a*till*r. Continentul dispune de un important fond fun- ,
ciar (circa 300 mil. ha) gi de o insemnatd suprafalX amenajatd pentru
irigalii, mai ales in ldri care se confrunti cu un considerabil deficit
de umiditate in perioada de vegetalie.
Europa este, de mai multd vreme, cel mai mare producdtor mondial la anumite culturi:
:,,
o Dinke cereale,define supremalia mondiald la secar5 (aceasta cul-,:'
tivAndu-se aproape exclusiv pe continentul nostru), orzgiovdz (toa-,r.,
te acestea rnai ales in jumdtatea esticd), dar 9i grAul ocupH un loc
important (asigurd circa 1./3 din produclia mondiald, gralie contri-,,::

ticat
tranr
tul al

apoi,

tura
trd
E

eren

prafe!
mutt d

Variel
de ma

ddqiu
plAntq

:t,

Lan

de

grAu

Podgorie ht Eranla

unele |dri europene sunt renumite pe


plan mondial pentru floriculiurd, cum sunt
Olanda, cea mai reprezentativd (nu numai lalele, pentru care define supremalia mondiald, ci $i pentru alte flori),
Bulgaria (pentru trandafiri) g.a.

bu!ieiRusiei,Fran!ei,Germaniei,Ucraineig.a.);
e Plantele industriale: mai ales la doud culturi tradifionale europene, cum sunt sfecla de zahdr (4/5 din produclia mondiald; Ruiia,
IJcraina, Franla,Germania, Polonia p.a.) ;i floarea-soarelui (peste ju-i:;
m5tate;Rusia,IJcraina,RomAnia,Fta$a,Ungaria,Spaniag.a');
. Cartofii: necunosculi pe continentul european inainte de (re)de$ii
coperirea Americii, de unde provin, sunt astdzi caracteristici Euro-:pei, care asigurH aproape jumatate din produc,tia mondialS (Rusia,
I.Jcraina,Polonia,Germania,Be1arus,olanda9.a.);
Continenful european este 9i un mare producdtor de fructe, deiin6nd supremalia mondial5 la misline 9i struguri, itrdeosebi datoritd!
ldrilor mediteraneene, impun6ndu-se Italia, Spania gi Grecia, h mes.i;
line,Italia, Franfa, Spania, Portugalia, Rom6nia,la struguri. De;ine, de:
asemenea/ supremalia la prune (2/5 dir. produclia mondiald, datori&
td unor ldri ca Serbia, RomAnia, Germania 9i Franfa) si are o produclie semnificativd de pere (circa t/3;ltaLia, Spania, Germania, Franp){]
fxepter*a animalel*r. Aceastd ocupatie, de asemenea cu vechi tra-*
ir:r prezent un caracter preponderent intensiv, industrial, mat;{::
ales in Europa Occidental5; formele de cregtere tradifionald, pastorald (a ovinelor; in principal, urmate de bovine), pe pdguni naturale se;i;,:
intAh:resc mai ales in Europa RdsdriteanX gi regiunea mediteraneand.,
Efectivele de animale nu sunt foatre mari la nivel mondial (circa_,
1 / 5 Laporcine, 1 / 7 Ia ovine si L / 10 la bovine), dar calitatea 1o1, in mare,
parte datoratd ameliordrilor indelungate, este superioard. Se rema$
c5, i:r acest sens mai ales, ldri ca Danemarca, Olanda, Eivefia, Snel'
dia, Germania. Astfel se explicd faptul ce, fu"r ciuda ponderii redusq'in geptelul mondial, Europa domind in domeniul laptelui gi produff;
selor lactate, asigurAnd mai mult de jumdtate din produclia mondiafi
id de brAnzeturi 9i peste o treime din cea de lapte gi unt.
g
Pe ansamblul Europei, patru tdri delin cele mai mari efective (Franmenlionate in ordinea alf.afi.
!a, Germania, Marea Britanie, Rusia
di1ii, are

tOAfe

va,
Fe an-

plande

ln
mondial

a a aces-

tul
fun-

Itlultd vreme, specificul agriculturii romdnesti a fost dat de pdstorit, practicat sub mai multe forme, inclusiv cel
transhumant. incepAnd insd cu secolulal XIX-lea, dupd Pacea de la Adria'

nopole, PrinciPatele romdnegti

9i,

apbi, RomAnia se remarcd Prin cul-

tura si exportul cerealelor, Iara noas-

tra iiinci

suPranumitd ,,grAnarul

turopel-.

ierenurile arabile delin 40% din suprafata tdrii, iar fondul forestier, mai
inult de un sfert din intinderea ldrii.
-b."arietatea culturilor este insd desiul
de mare, influenlele de climd mai cal-

da si umedd permilAnd gi cultura unor

plante

ca

orezul, sorgul, tutunul,

piersicul, caisul 9.a.

monceasta cul-

(toaloc

{voliitit; ih,Seneral,

io.:t.,',,'ittli *i,irscvenla crescAndd a

ihtiirvalelor :Secetoase au fdcut ca


RomAnia sd fie, in unii ani, importa-

bontri-

Eine,
ald,

deii

datori;f

I::;ilai
i trai::
,

or,tr

nefavorabild a

prodlrljiel.:de':ceielle din ultimii

toattirini'd0meniu.

mal:rir

t.ir.#
mare.E

F, s".+::
redusq:1,

Anadd'de meri

beticd), dar ordinea dlterd,locul intAi fiind delinut la bovine de Rusia,1a ovine de Marea Britanie, iar la porcine de Germania.
Una dintre tendinlele recente este cregterea animalelor de blanH,
cum sunt vulpile albe gi argintii, hermeiinele, marmotele etc.
u

,,,t . ,:, t

;l

ll.:'r

Gralie pozifei geografice, precurn gi reliefuluivariat, fara noastrd


dispune de un fond funciar bun la nivel european, chiar si mondiaf
cu o pondere ridicatd a terenurilor ar*iLe, a fondului forestier 9i insemnate intinderi cu p59uni gi fAnele naturale. Relieful, varrirat gi dispus in mai multe trepte, 9i clima temperat continentald sturt favorabile
practicdrii unor culturi foarte importante pentruhrana populaliei gipentru export sau utilizabile ca materii prime ttr industria prelucr5toare.
Dezafectarea celei mai mari pdrii din vastele sisteme de irigalie a
dus ia scdderea drasticd a suprafefelor irigate; i:r ultimii ani are loc
un proces de refacere rapid6, a instalafiilor respective, suprafala trigatH fiind in prezent de circa 1,5 mil. ha.
Cultura eerenJel*t:. Degi, mai ales dupH cel de al Doilea Rdzboi Mondial, cultura plantelor a cunoscut o mare diversificare, cerealele atrdmas predominante, fir principal grdu qiporumb. Primr-rl se cultivd in
regiunile joase, irdeosebi in CAmpia RomAnH, Dobrogea (centrald gi de
sud) gi CAmpia Moldovei, porurnbul are o extensiune mai mare, addugdndu-se Podigul Getic, Podigul Transilvaniei, intregul Podig al Moldovei, C6mpia de Vest, unele depresiuni montane, Lunca Dundrii 9.a.
RomAnia deline, de regul[, in ierarhia european5, locul8la cereale in ansamblu, fiind al doilea produc5tor enropean de porumb ,dryd
Franla, gi al noudlea pe Glob.
Unele plante industriale se cultivd din vremuri strdvechi, precum
cknepa giinul (atAt pentru ulei, cAt 9i pentru fuior), dar tn ultima vreme ocupf, suprafele tot mai restrAnse.In schimb, altele, intrate mult
rnaitdrzis in culturd inlara noastrd, ocupd astdzi suprafele insemnate 9i plaseazd,RomAnia pe locuri importante, ca de pilddfloarea-soarelui (locul3 in Europa 9i 8 pe Glob) qi sfecla de zahdr, arnbele fiind
prezente doar de un secol si ceva pe aceste rneleaguri. Se cultivd asidzi, gralie aclimatizdrii, in bund mdsurd in CAmpia RomAnH, Podigul Moldovei, CAmpia de Vest, Podigul Dobrogei; sfecla de zahdr se
cultivd gi in Depresiunea Colinard a Transilvaniei. La rAnduLsdu., cartoful, degiintrodus inlaranoastrd doar ir:r urmd cu doud sute de ani,
s-a aclimatizatbine, astdziRomAnia fiind unul dintre principalii producdtori europeni (locurile 8-10) 9i chiar mondiali (locurile12-14).
Factorii naturali foarte favorabili au favorizat aiticultura, aceasta
practicAndu-se incd din Antichitate. Astdzi, RomAnia se inscrie printre primii producdtori mondiali de struguri gi, implicit, de vin (locurile 8-L0 pe Glob). Efstd multe podgorii renumite, cum sunt
Panciu-Odobegti, Dealu Mare, Cotnari, Iagi, Hugi, Murfatlal, Jidvei,
Alba-Iulia, Recaq, Pdncota, Teremia Mare, Sadova, Greaca.
La r6ndul ei, pomiuLltura este prachcatd.,la fel ca viticultur4 din vechime, ir:r principal in regiunile colinare 9i de podig. Speciile dominante sunt prunul (cu suprafete in descregtere continud) 9i mdrul (cu o
tendinld inversd). Cea mai intinsA regiune pomicol5 se desfdgoar5 din
Vrancea pAnd in Mehedinli. Alte bazine pomicole: Hafeg,Iagi, Baia
Mare, Bistrila Sibiu, FHlticeni-Rdddgeni, Domasnea gi altele.
Din celelalte specii, suprafele mai mari ocupd piersicul, cu mari
livezi indeosebi in Dobrogea, pdrttl, ciregul gi viginui (mai ales in sudu19i vestul1tuii).