Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
Partea I Pre-adoptie
Partea a II-a Post- adoptie
Obiective
Partea I Pre-adoptie
Intelegerea riscurilor
institutionalizarii & a altor traume
pre-adoptive
Intelegerea complexitatii
consultatiilor/pregatirilor familiilor
Obiective
Partea II Post-adoptie
Descrierea problemelor tranzitionale
Identificarea aspectelor medicale ce
trebuie avute in vedere imediat
Identificarea aspectelor psiho-sociale
ce trebuie avute in vedere imediat
Intelegerea aspectelor psihosociale
ce trebuie avute in vedere pe termen
lung
fete
49%
51%
Foster care
57%
43%
international
33%
67%
47
,0
00
51
,
00
0
60,000
50
,0
00
53
,0
00
49
,0
00
37
,0
00
50,000
00
0
26
,0
00
28
,0
00
31
,0
00
40,000
20,000
15
,0
00
16
,0
00
17
,0
00
18
,0
00
19
,0
00
18
,0
00
23
,
30,000
10,000
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
Adoptiile nationale in
Romania
Experientele pre-adoptive
Malnutritia
Institutionalizarea
Intoxicarea cu plumb
Hipotiroidism
Consumul de droguri si alcool de catre mama
Boli infectioase
Injurii la nivelul capului
Tulburari genetice
Prematuritate si asfixia nou-nascutului
Deficiente coronariene congenitale
Alte stari maligne
Dezastre
Viata in orfelinat
poza
Plictisitoare
Lipseste atentia
individualizata
Hrana inadecvata
Rutini planificate, fara
variatii in acord cu
nevoile individuale
Viata in orfelinat
Intarzieri de crestere
Inauntrul mai degraba
decat inafara
circumferintei craniene
Cresterea in inaltime este
cea mai afectata in timp
(nanism psihosocial)
Intarzieri de dezvoltare
Limbaj, comunicare &
deprinderi interpersonale
sunt cele mai afectate
poza
poza
Ingrijiri in institutie
Acceptare/tolerare
Distanta
Rutina
Atentie intr-o relatie
de unu la 8- 35;
Concentrare pe grup;
Apartenenta/identitate
de grup
Stimulare in cadrul
programelor
Deficienta micronutrientilor:
Deficienta de vitamina D si rahitism
Deficienta de fier si anemie (35%)
Deficienta macronutrientilor:
Tulburari de crestere
- 85% se plaseaza in ceea ce priveste
greutatea sub percentilul 10
- 40-60% se plaseaza sub percentilul 5, pt
greutate &inaltime
- 42% au semne de malnutritie cronica
(inaltime/varsta z-score <-2)
- Deficiente cognitive pe termen lung
Neglijati
Abuzati fizic
Abuz sexual
Toti copiii (100%) adoptati din
sistemul public au fost victime
ale neglijarii, abuzului sau
ambelor, in familiile lor
biologice, inainte de a deveni
adoptabili
Pana la 75% au istoric de abuz
fizic cunoscut si pana la 50%
au istoric cunoscut sau banuit
de abuz sexual. De obicei
acestea se combina cu
neglijarea.
Neglijare
Abuz fizic
Abuz sexual
Nu e clar procentul
experientelor de abuz in
randurile copiilor adoptati
international. Este clar ca
marea majoritate a lor au
suferit efectele neglijarii
institutionale.
Studiile arata ca intre 2530% dintre copiii adoptati
au suferit anterior abuz
fizic sau sexual.
Genetica comportamentala
Variatiile comune datorate mediului sunt asemanari
familiale ce nu se explica prin variatiile genetice
Variatii datorate mediului dar ne-comune includ influente
ale mediului care sunt unice pt fiecare individ (de
exemplu, scoala)
Ereditatea reprezinta proportia variatiilor care poate fi
atribuita factorilor genetici
Ambele sunt importante: natura si achizitiile
Unele caracteristici sunt innascute:
-temperament
-IQ
-boli mentale severe
Majoritatea expresiilor geneticesunt influentate de mediul
familial comun si ne-comun (abuz de substante,
obezitate, mai multe despre care vom invata)
Rezilienti surpinzatori
Mirati raniti
De ce adopta parintii
Infertilitate
Motivatie umanista/credinta
Pregatirea post-adoptiva
Promovarea atasamentului
Sa pui accent pe familia nucleara
Fratrii, familia extinsa, animale de companie,
prieteni
Modificarea stilului de viata si a mediului familial
Abordarea separarilor si a pierderilor
Intoarcerea la munca, ingrijiri ale copilului si
scoala
Mentinerea unei abordari proactive
Identificarea unui practician specializat in
ingrijirile primare
Pauza
Probleme post-adoptie
Prima vizita
In mod ideal, la 1-2 saptamani dupa
plasament
In general trebuie sa fie planificata
pentru 30-60 minute
Prima vizita
Asistent social sau psiholog
Hranirea si somnul
Atasamentul si
legaturile
Comportamentul
Ajustarile familiei
Ghidare anticipativa
Examinare medicala
Crestere si dezvoltare
Nevoi medicale
speciale
Ingrijorari sau riscuri
cunoscute
Examinare fizica
detaliata
Evaluare screening de
laborator
imunizari
Hranirea
Majoritatea copiilor vor manca orice.
Copiii mai mari vor exagera adeseori cu
mancarea si vor ascunde mancare
Un numar mic de copii vor crea
adevarate lupte pt a fi hraniti:
- vor accepta doar din sticla sa fie hraniti;
- vor avea probleme senzorialetemperatura, textura, culoarea, mirosul,
gustul
Somnul
Somnul
Experientele din trecut ar putea fi dificile
-frig, foame, ud, durere
-experiente infricosatoare
-victimizare
-martor la violente
Toate acestea in absenta sprijinului unui
adult grijuliu
Nu au notiunea ca a merge la culcare
poate fi ceva placut si cald
Atasament si legaturi
Ciclul atasamentului:
O nevoie
Un tipat de ajutor
Nevoia este satisfacuta
doar de catre un ingrijitor
disponibil, cald si
consistent in
comportamentul cu
copilul;
Copilul invata astfel sa
aiba incredere in
ingrijitorul sau
Ghidare anticipativa
Aminteste-ti ca acestia sunt parinti noi chiar
daca copilul nu e nounascut
Abordeaza tema sigurantei in raport cu
varsta de dezvoltare a copilului
Abordeaza tema stressului parental, a
ajustarilor necesare in cuplu si cu restul
familiei
Abordeaza diferentele dintre asteptari si
realitate
- depresia post-adoptie
Boli infectioase
Boli intestinale (15-35%)
-giardia, lamblii, viermisori, etc
Boli de piele
-scabie, pediculoza, impetigo
Tuberculoza (2-19%)
Hepatita B si C (1-5%; 15-50%)
Sifilis (20-30%)
HIV (0.8%; 0,2%)
Malaria
Lipsa imunizarilor
Imunizarile
Nu te poti baza pe inregistrari pt ca:
-nici un adult nu a verificat daca vaccinurile s-au
executat;
-inregistrarile pot fi facute sau traduse incorect;
-la orfelinate se trimit adeseori vaccinuri
expirate;
- adeseori pastrarea la rece a vaccinurilor nu
este adecvata;
- malnutritia poate avea un impact negativ
asupra raspunsului la imunizare.
Studii recente arata in continuare o rata joasa
sau variabila a imunizarilor
Recuperarea cresterii
Anemia
Deficitul de fier este foarte frecvent
-anemia usoara poate fi corectata cu
dieta si aditivi alimentari/fier
Anemia mai severa cere doze corecte
suplimentare
Se fac reverificari cu examene de
laborator si se compara recuperarea de
crestere sau anemia (la cate 6 luni)
- Se studiaza nivelul de fier
- Hemoglobina si electroforeza
Nesiguranta varstei
Atasament si legaturi
Dezvolta copilul un atasament
puternic fata de parinte?
-recurgerea la parinti pentru sprijin si
creconfortare;
Dezvoltarea unei anxietati fata de
persoane necunoscute, adecvata varstei
Se simt parintii le gati afectiv de copil?
Cum se ajusteaza relatiile in fratrie?
Cum fac fata situatiei de familie multirasiala/culturala?
Promovarea atasamentului
Pe masura ce copiii beneficiaza de ingrijiri de calitate si
continuitate a acestor ingrijiri ei isi schimba modelele
cognitive cu privire la ingrijitori si la ei insisi iar
dificultatile de atasament devin mai putin evidente.
Parintii adoptivi pot facilita dezvvoltarea atasamentului
sub aspect cognitiv, ajutand copilul sa-si examineze si
inteleaga trecutul, ajutandu-l sa-si construiasca o
viiziune asupra viitorului si recurgand la un contact fizic
pozitiv, adecvat.
Parintii trebuie sa-si modeleze si exprime trairile:
modelarea si exprimarea acestora sunt componente
esentiale pentru facilitarea atasamentului copilului fata
de parinte.
Parintii trebuie sa caute ocazii de a promova
atasamentul copilului (anxietati, temeri, boli, stari de
oboseala).
Primul an acasa
Trebuie vazuti de la bun inceput si
adeseori
-trebuie urmarite nevoile psihosociale si
medicale care sunt deja cunoscute,
identificate
Preocupari fata de
comportament
De ce apar comportamentele de
autostimulare? ocupa timpul si
realizeaza o autoreconforare a
copilului
Cand putem vedea astfel de
ocmportamente?
Continua cand copilul e obosit,
stresat sau plictisit
Preocupari fata de
comportament
Ce ar trebui sa faca parintii? Ce-i veti
spune parintelui?
Parintii ar trebui sa raspunda nevoii care
genereaza comportamentu respectiv, nu
comportamentului respectiv;
Treptat, diminueaza in timp, pe masura
ce copilul invata ca se poate baza pe
parinti si pe un mediu adecvat de viata;
Pot persista in perioade de stres.
Pe termen lung
Nevoi de dezvoltare
Interventii precoce si sprijin prin
sistemul de educatie
Terapii private, mult mai intense, in
acord cu nivelul de dezvoltare a
copilului
A nu se uita vazul si auzul
Interventii developmentale
Trebuie incepute imediat
-terapie ocupationala, fizioterapie,
logopedie, corectarea
comportamentelor....
Urmariarea vazului si auzului
Angajament general al familiei
Interventii precoce
Ingrijirea copilului
Maxim de timp posibbil acasa pentru a
facilita atasamentul, legaturile,
dezvoltarea in familie
Trebuie facuta o trecere treptata spre
serviciile de ingrijire de zi, cu ingrijitori
stabili si cu obiecte de acasa, poze cu
parintii, etc
-sa intelegi ca pentru copil nu e de la sine
inteles ca la sfarsitul zilei parintii se intorc
accasa
Nevoi comportamentale si de
santate mentala
Aminteste-ti ca toti copiii cu istoric de
abuz, neglijare sau alte traume sunt la risc
sporit de de adezvolta deficiente de
invatare, comportamentale sau de
sanatate mentala
Maltratarea precoce poate altera fiziologia
sistemului nervos
-altereaza raspunsul la stres
Altereaza abilitatea de a invata din experienta
Altereaza capacitatea de adaptare la mediul
social mai larg
Sindromul fetal al
alcoolismului
Prezinta un spectru larg de deficiente fizice si
cognitive
- anomalii faciale
Retard de crestere
Anomalii neurodevelopmentale
-deficiente de motricitate fina si grosiera
Dizabilitati de invatare
Dificultati de atentie si memorie
Deficiente de vaz/auz
Incidenta
-destul de frecventa atunci cand e diagnosticata
-estimarea este de 1.9 la 1000 (0,19%)
Definitii
Sindromul fetal al alcoolismului (FAS)
FAS cu expunerea materna la alcool
confirmata manifesta:
i. Retard de crestere (de ex. Intarziere in
dezvoltarea pre si/sau postnatala)
Ii. Implicarea sistemului nervos central
-(circumferinta craniana sub al treile percentil,
intarziere de dezvoltare sau dizabilitati
intelectuale si/sau alte conditii mai putin
generalizate)
Iii. Trasaturi caracteristice faciale
Ce inseamna dizabilitate de
invatare? (LD)
Dificultati ale persoanei in utilizarea
simbolurilor limbajului
O conditie neurologica ce interfereaza cu
abilitatea persoanei de a stoca, procesa si
produce informatie
Trasaturi asociate:
-demoralizare
Stima de sine joasa si competente scazute
Deficit de deprinderi sociale
Parasirea prematura a scolii
Comportament delincvent/tribunalul copilului
Diagnostic complex cu comorbiditati din domeniul
sanatatii mentale
Tipuri de dizabilitati
Matematice
Exprimare scrisa
Probleme de limbaj
Procesare a informatiei/memorie
citit
ADHD
Adeseori este doar o fateta a
dizabilitatilor de invatare sau a FAS
Senzorimotor, tulburari de procesare
a informatiei audio si/sau vizuale pot
complica tabloul
Diagnosticare atenta evaluarea
aspectelor esentiale
Pubertate precoce
Exista un risc crescut de pubertate precoce
mai ales la fete
Pubertatea se instaleaza mai repede chiar si
comparativ cu generatia din tara de origini
Istoricul de malnutritie precum si
recuperarea rapida in crestere par a fi
factori de risc
-poate ca rezultat al influentei nivelului anormal
de cortizon asupra axei hipotalamo-pituitare
Pubertatea timpurie
Tranzitie rapida spre instalarea
ciclului
Recunoastere rapida si indrumare
spre endocrinolog sunt necesare
-pt ca au influenta asupra cresterii in
inaltime
Dezvoltarii sociale si emotionale , dand
si mai multe diferente
sumar
Sa ne amintim istoria de inceput
Sa se faca screeningul si evaluarea
fiecarui copil, indiferent cat de sanatos
pare a fi
A fi vazuti/vizitati devreme si adeseori
Pe termen lung trebuie acordata
importanta tulburarilor de atentie,
invatare si sanatate mentala
Familie de succes
Este o familie adaptabila
Are expectante realiste si flexibile
Familii care beneficiaza de un sprijin
puternic
Familii ce beneficiaza de un
sprijin puternic
Ce sprijin primesc familii puternice?
1. ajutor material: in bani sau obiecte fizice
2.asistenta comportamentala: ajutor la sarcinile
si muncile fizice
3. relatii intime: ajutor nondirectiv ( te asculta
atent, are grija, iti impartaseste vederile si
sensurile)
4.ghidare: ofera sfaturi, informatii
5. feedback: dau feedback legat de
comportamentul persoanei, ganduri, trairi
6. interactiuni sociale pozitive: implicare in
interactiuni sociale doar pentru amuzament si
relaxare