Sunteți pe pagina 1din 85

Probleme medicale si

psihologice ale copilului


adoptat
Victor Groza, PhD
Grace of Brody Professor of
Parent-Child Studies
Case Western Reserve
University

Cuprins
Partea I Pre-adoptie
Partea a II-a Post- adoptie

Obiective
Partea I Pre-adoptie
Intelegerea riscurilor
institutionalizarii & a altor traume
pre-adoptive
Intelegerea complexitatii
consultatiilor/pregatirilor familiilor

Obiective
Partea II Post-adoptie
Descrierea problemelor tranzitionale
Identificarea aspectelor medicale ce
trebuie avute in vedere imediat
Identificarea aspectelor psiho-sociale
ce trebuie avute in vedere imediat
Intelegerea aspectelor psihosociale
ce trebuie avute in vedere pe termen
lung

Distributia adoptiilor in Statele


Unite

Procentul copiilor cu nevoi de


ingrijire medicala speciala

Genul si tipul adoptiei


baieti

fete

Toti copiii adoptati

49%

51%

Foster care

57%

43%

international

33%

67%

Varsta copilului la adoptie

Functionarea Sociala a Copiilor


Adoptati

Trendul adoptiilor realizate prin implicarea agentiilor publice

47
,0
00
51
,

00
0

60,000

50
,0
00
53
,0
00
49
,0
00

Trend in Number of Adoptions with Public Agency Involvement

37
,0
00

50,000

00
0
26
,0
00
28
,0
00
31
,0
00

40,000

20,000

15
,0
00
16
,0
00
17
,0
00
18
,0
00
19
,0
00
18
,0
00
23
,

30,000

10,000

1988

1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

Adoptiile in Statele Unite

Adoptiile nationale in
Romania

Adoptiile interne in Romania

Experientele pre-adoptive

In prima jumatate de sarcina si in primii


trei ani de viata ai copilului, se petrece o
dezvoltare a creierului care este decisiva
pentru capacitatea de concentrare a
atentiei (excitatie neuronala) si inhibitie,
iar aceste deprinderi sunt decisive
pentru
desfasurarea proceselor de
planificare,
rezolvare de probleme si
judecata critica.

Riscuri in dezvoltarea precoce


a creierului

Malnutritia
Institutionalizarea
Intoxicarea cu plumb
Hipotiroidism
Consumul de droguri si alcool de catre mama
Boli infectioase
Injurii la nivelul capului
Tulburari genetice
Prematuritate si asfixia nou-nascutului
Deficiente coronariene congenitale
Alte stari maligne
Dezastre

Experientele de viata ale


adoptatilor
Ingrijiri in cadrul orfelinatelor
Ingrijiri in cadrul familiei foster
Adversitati prenatale
expunere la substante nocive, malnutritie,
stress
Malnutritie, abuz, neglijare, abandon
Nevoi medicale speciale complexe
Trauma pre-adoptiva
Probleme genetice comportamentale
(probabile dar nu determinante)
COPIII VIN CU O ISTORIE PERSONALA

Viata in orfelinat
poza

Plictisitoare
Lipseste atentia
individualizata
Hrana inadecvata
Rutini planificate, fara
variatii in acord cu
nevoile individuale

Viata in orfelinat
Intarzieri de crestere
Inauntrul mai degraba
decat inafara
circumferintei craniene
Cresterea in inaltime este
cea mai afectata in timp
(nanism psihosocial)
Intarzieri de dezvoltare
Limbaj, comunicare &
deprinderi interpersonale
sunt cele mai afectate

poza

Ingrijiri foster (asistenta


maternala)
O ameliorare generala
fata de ingrijirile din
institutie
Poate aduce cu sine
schimbari multiple de
plasament
Separare inerenta &
probleme legate de
pierdere

poza

Comparatie intre ingrijirea in


familie foster si cea din
institutie
Ingrijirea in familie
Dragoste
Afectiune
Structura
Atentie intr-o relatie
unu la unu
Concentrare individuala
Apartenenta la un
sistem de relatii extins
Stimularea in cadrul
relatiilor

Ingrijiri in institutie
Acceptare/tolerare
Distanta
Rutina
Atentie intr-o relatie
de unu la 8- 35;
Concentrare pe grup;
Apartenenta/identitate
de grup
Stimulare in cadrul
programelor

O adversitate prenatala si postnatala: MALNUTRITIA

Deficienta micronutrientilor:
Deficienta de vitamina D si rahitism
Deficienta de fier si anemie (35%)
Deficienta macronutrientilor:
Tulburari de crestere
- 85% se plaseaza in ceea ce priveste
greutatea sub percentilul 10
- 40-60% se plaseaza sub percentilul 5, pt
greutate &inaltime
- 42% au semne de malnutritie cronica
(inaltime/varsta z-score <-2)
- Deficiente cognitive pe termen lung

Efectele pe termen lung ale


malnutritiei/ STUDIUL GALLER
Este un studiu longitudinal, prospectiv,
realizat pe un lot de copii
Grupul experimental (expus malnutritiei):
185 de copii care au suferit de o malnutritie
severa in primul an de viata
Grupul de control: 185 de copii care nu au
suferit de malnutritie
- varsta, mediu si factori socio-economici
Criterii de incluziune:
- fara alte episoade de malnutritie
- familii intacte

Efecte pe termen lung ale


malnutritiei: Studiul Galler:
rezultate

Fara diferente semnificative in


cresterea fizica
Copiii expusi malnutritiei intampina
un risc crescut de deficite cognitive
- dizabilitati de invatare, deficit de
atentie
- inregistrate la varsta de 9-10 ani

Copiii cu nevoi speciale d


eingrijiri de sanatate
Despicaturi labio-velo-palatale
Boli coronariene congenitale
Probleme ortopedice , diformitati
congenitale
Boli infectioase: hepatita B, hepatita
C, HIV
Sindrom Down sau alte sindroame
complexe

Trauma din pre-adoptie


Copii din sistemul public

Copii adoptati din institutii

Neglijati
Abuzati fizic
Abuz sexual
Toti copiii (100%) adoptati din
sistemul public au fost victime
ale neglijarii, abuzului sau
ambelor, in familiile lor
biologice, inainte de a deveni
adoptabili
Pana la 75% au istoric de abuz
fizic cunoscut si pana la 50%
au istoric cunoscut sau banuit
de abuz sexual. De obicei
acestea se combina cu
neglijarea.

Neglijare
Abuz fizic
Abuz sexual
Nu e clar procentul
experientelor de abuz in
randurile copiilor adoptati
international. Este clar ca
marea majoritate a lor au
suferit efectele neglijarii
institutionale.
Studiile arata ca intre 2530% dintre copiii adoptati
au suferit anterior abuz
fizic sau sexual.

Genetica comportamentala
Variatiile comune datorate mediului sunt asemanari
familiale ce nu se explica prin variatiile genetice
Variatii datorate mediului dar ne-comune includ influente
ale mediului care sunt unice pt fiecare individ (de
exemplu, scoala)
Ereditatea reprezinta proportia variatiilor care poate fi
atribuita factorilor genetici
Ambele sunt importante: natura si achizitiile
Unele caracteristici sunt innascute:
-temperament
-IQ
-boli mentale severe
Majoritatea expresiilor geneticesunt influentate de mediul
familial comun si ne-comun (abuz de substante,
obezitate, mai multe despre care vom invata)

Influenta adoptiei asupra dezvoltarii: nu


toate experientele din preadoptie conduc
spre aceleasi rezultate

Rezilienti surpinzatori

Mirati raniti

Copii cu comportamente provocatoare

Copiii nu sunt la fel


Mai putin de 5% au probleme de
dezvoltare profunde, care-i
debilizeaza (de ex. copiii cu
comportamente provocatoare).
Ranitii mirati pot fi coordonati cu
succes in cadrul unei familii cu un
bun sprijin disponibil precum si cu
servicii de interventie

De ce adopta parintii
Infertilitate
Motivatie umanista/credinta

Abordarea centrata pe copil


Adoptia inseamna a gasi familii
pentru copii
(nu copii pentru familii)

Scopuri in munca preadoptiva


Sa abilitezi parintii sa se ajusteze la un
copil caruia pot sa-i ofere ingrijiri
parentale
Sa sprijini parintii sa-si formuleze
asteptari potrivite
Sa prevezi o varietate de evolutii
posibile
Sa sprijini familiile in timpul acestei
perioade excitante si stresante

Pregatirea post-adoptiva
Promovarea atasamentului
Sa pui accent pe familia nucleara
Fratrii, familia extinsa, animale de companie,
prieteni
Modificarea stilului de viata si a mediului familial
Abordarea separarilor si a pierderilor
Intoarcerea la munca, ingrijiri ale copilului si
scoala
Mentinerea unei abordari proactive
Identificarea unui practician specializat in
ingrijirile primare

Evaluarea medicala preadoptiva


Scopul e de a ajuta familiile adoptive sa
inteleaga nevoile predictibile ale copilului si de asi evalua capacitatea de a satisface aceste nevoi
- acuratetea informatiei nu e niciodata certa
Evaluarea informatiei primite
- explicarea informatiei medicale: crestere si
dezvoltare, alte efecte pe termen lung
-ce informatie lipseste? Este o imagine mai clara?
- ce alte intrebari ar mai trebui puse?
-li se poate raspunde legat de acest copil?

Evaluarea medicala preadoptiva


Ajuta familiile sa-si evalueze
propriiile abilitati de a face fata celor
mai dificile nevoi
Ajuta familiile sa localizeze resursele
comunitare la care ar putea recurge
pt a raspunde unor nevoi previzibile

Pauza

Probleme post-adoptie

Ce-i ingrijoreaza pe parinti

Prima vizita
In mod ideal, la 1-2 saptamani dupa
plasament
In general trebuie sa fie planificata
pentru 30-60 minute

Prima vizita
Asistent social sau psiholog

Hranirea si somnul
Atasamentul si
legaturile
Comportamentul
Ajustarile familiei
Ghidare anticipativa

Examinare medicala
Crestere si dezvoltare
Nevoi medicale
speciale
Ingrijorari sau riscuri
cunoscute
Examinare fizica
detaliata
Evaluare screening de
laborator
imunizari

Hranirea
Majoritatea copiilor vor manca orice.
Copiii mai mari vor exagera adeseori cu
mancarea si vor ascunde mancare
Un numar mic de copii vor crea
adevarate lupte pt a fi hraniti:
- vor accepta doar din sticla sa fie hraniti;
- vor avea probleme senzorialetemperatura, textura, culoarea, mirosul,
gustul

Hranirea celor care mananca


prea mult
A manca prea mult si a ascunde mancarea
a fost adaptat (adecvat) in conditiile dinainte
- cand copiii nu ajungeau sa se simta plini;
- nu ajungeau la satietate- senzatia de plin
nu duce obligatoriu la stop
Trebuie sa se ingaduie un acces nelimitat la
o mancare sanatoasa, adecvata varstei
-trebuie sa castige increderea ca mancarea
va fi mereu disponibila si suficienta
-trebuie sa invete sa-si controleze cantitatea
de hrana pe care o consuma

Somnul

Somnul
Experientele din trecut ar putea fi dificile
-frig, foame, ud, durere
-experiente infricosatoare
-victimizare
-martor la violente
Toate acestea in absenta sprijinului unui
adult grijuliu
Nu au notiunea ca a merge la culcare
poate fi ceva placut si cald

Somn: echilibrarea scopurilor


pe termen scurt si lung
Scop pe termen scurt este sa-l faci pe
copil sa stie ca:
-esti in siguranta
cand vei avea nevoie de noi, vom fi
intotdeuana prezenti
Nu-i un timp pentru tehnici insotite de
tipete
Gandeste-te la copil ca si cand ar avea
nevoile emotionale ale unui nou-nascut, in
ciuda corpului mai mare al copilului

Somn: echilibrarea scopurilor


pe termen scurt cu cele pe
termen lung

Un scop pe termen lung este un pupic


sau o imbratisare si apoi ne vedem
dimineata!
Sa incepi prin a culca copilul in
incaperea unde parintii doresc sa
doarma copilul;
Parintii se pot culca in acest spatiu, cu
copilul, si treptat pot reveni in camera
lor;

Atasament si legaturi
Ciclul atasamentului:
O nevoie
Un tipat de ajutor
Nevoia este satisfacuta
doar de catre un ingrijitor
disponibil, cald si
consistent in
comportamentul cu
copilul;
Copilul invata astfel sa
aiba incredere in
ingrijitorul sau

A invata sa faci parte din


familie
Copilul invata sa aiba incredere in parinti ca acestia
ii vor asigura caldura, mancare si protectie
-copilul trebuie sa uite ceea ce a invatat din
experientele anterioare adica sa ceara atentie
oricarui adult sau sa se inchida in sine insusi; el
trebuie sa acorde parintelui statutul de adult unic,
special, baza lui de securitate in lumea asta
-atasamentul este fundatia pentru relatiile
importante ce le va avea de-a lungul vietii;
Parintii invata sa pretinda ca copilul este al lor
-se poate petrece repede sau poate necesita timp

Ghidare anticipativa
Aminteste-ti ca acestia sunt parinti noi chiar
daca copilul nu e nounascut
Abordeaza tema sigurantei in raport cu
varsta de dezvoltare a copilului
Abordeaza tema stressului parental, a
ajustarilor necesare in cuplu si cu restul
familiei
Abordeaza diferentele dintre asteptari si
realitate
- depresia post-adoptie

Evaluarea medicala initiala


Revezi istoricul medical cunoscut
-include informatiile noi aflate pe parcurs
documenteaza-te cu privire la crestere
(inaltime, greutate, si OFC)
- la fiecare varsta trebuie o evvaluare cat
mai precoce
Examinare fizica atenta
-trebuie identificate rani, anomalii fizice,
semne de boala, malnutritie, abuz din trecut
Auz si vaz

Evaluare medicala initiala


Evaluare detaliata a dezvoltarii curente
- instrumente standardizate adeseori nu-s utile
in astfel de situatii
-copilul nu a fost niciodata inainte raportat la
majoritatea itemilor unor astfel de intrumente;
-adeseori apar variatii mari in deprinderi
Este foarte util sa obtii un istoric detaliat si
observatii ale deprinderilor copilului in toate
domeniile dezvoltarii;
-realizeaza evaluarea ratei de recuperare in
urmatoarele luni si in asta evaluarile standardizate
pot fi de folos

Boli infectioase
Boli intestinale (15-35%)
-giardia, lamblii, viermisori, etc
Boli de piele
-scabie, pediculoza, impetigo

Tuberculoza (2-19%)
Hepatita B si C (1-5%; 15-50%)
Sifilis (20-30%)
HIV (0.8%; 0,2%)
Malaria
Lipsa imunizarilor

Imunizarile
Nu te poti baza pe inregistrari pt ca:
-nici un adult nu a verificat daca vaccinurile s-au
executat;
-inregistrarile pot fi facute sau traduse incorect;
-la orfelinate se trimit adeseori vaccinuri
expirate;
- adeseori pastrarea la rece a vaccinurilor nu
este adecvata;
- malnutritia poate avea un impact negativ
asupra raspunsului la imunizare.
Studii recente arata in continuare o rata joasa
sau variabila a imunizarilor

Recuperarea cresterii

Anemia
Deficitul de fier este foarte frecvent
-anemia usoara poate fi corectata cu
dieta si aditivi alimentari/fier
Anemia mai severa cere doze corecte
suplimentare
Se fac reverificari cu examene de
laborator si se compara recuperarea de
crestere sau anemia (la cate 6 luni)
- Se studiaza nivelul de fier
- Hemoglobina si electroforeza

Alte probleme de sanatate


Auz si vaz
Ingrijirea dintilor
-multi copii au probleme legate de carii
severe si smalt slabit
Alte nevoi medicale identificate
- Planificarea unor interventii chirurgicale la
timp

Nesiguranta varstei

Atasament si legaturi
Dezvolta copilul un atasament
puternic fata de parinte?
-recurgerea la parinti pentru sprijin si
creconfortare;
Dezvoltarea unei anxietati fata de
persoane necunoscute, adecvata varstei
Se simt parintii le gati afectiv de copil?
Cum se ajusteaza relatiile in fratrie?
Cum fac fata situatiei de familie multirasiala/culturala?

Promovarea atasamentului
Pe masura ce copiii beneficiaza de ingrijiri de calitate si
continuitate a acestor ingrijiri ei isi schimba modelele
cognitive cu privire la ingrijitori si la ei insisi iar
dificultatile de atasament devin mai putin evidente.
Parintii adoptivi pot facilita dezvvoltarea atasamentului
sub aspect cognitiv, ajutand copilul sa-si examineze si
inteleaga trecutul, ajutandu-l sa-si construiasca o
viiziune asupra viitorului si recurgand la un contact fizic
pozitiv, adecvat.
Parintii trebuie sa-si modeleze si exprime trairile:
modelarea si exprimarea acestora sunt componente
esentiale pentru facilitarea atasamentului copilului fata
de parinte.
Parintii trebuie sa caute ocazii de a promova
atasamentul copilului (anxietati, temeri, boli, stari de
oboseala).

Primul an acasa
Trebuie vazuti de la bun inceput si
adeseori
-trebuie urmarite nevoile psihosociale si
medicale care sunt deja cunoscute,
identificate

Preocupari fata de
comportament
De ce apar comportamentele de
autostimulare? ocupa timpul si
realizeaza o autoreconforare a
copilului
Cand putem vedea astfel de
ocmportamente?
Continua cand copilul e obosit,
stresat sau plictisit

Preocupari fata de
comportament
Ce ar trebui sa faca parintii? Ce-i veti
spune parintelui?
Parintii ar trebui sa raspunda nevoii care
genereaza comportamentu respectiv, nu
comportamentului respectiv;
Treptat, diminueaza in timp, pe masura
ce copilul invata ca se poate baza pe
parinti si pe un mediu adecvat de viata;
Pot persista in perioade de stres.

Pe termen lung

Nevoi de dezvoltare
Interventii precoce si sprijin prin
sistemul de educatie
Terapii private, mult mai intense, in
acord cu nivelul de dezvoltare a
copilului
A nu se uita vazul si auzul

Interventii developmentale
Trebuie incepute imediat
-terapie ocupationala, fizioterapie,
logopedie, corectarea
comportamentelor....
Urmariarea vazului si auzului
Angajament general al familiei
Interventii precoce

Ingrijirea copilului
Maxim de timp posibbil acasa pentru a
facilita atasamentul, legaturile,
dezvoltarea in familie
Trebuie facuta o trecere treptata spre
serviciile de ingrijire de zi, cu ingrijitori
stabili si cu obiecte de acasa, poze cu
parintii, etc
-sa intelegi ca pentru copil nu e de la sine
inteles ca la sfarsitul zilei parintii se intorc
accasa

Copii mai mari: inceputul


scolii
Cheia este flexibilitatea- pentru
familie si scoala
-trecere treptata dinspre o participare
partiala la una tot timpul
Progresul nivelului notelor paralel cu
scurtarea timpului necesar pregatirii
Evaluarea istoricului scolar anterior, a
dezvoltarii sociale si emotionale, a
dorintelor copilului

Nevoi comportamentale si de
santate mentala
Aminteste-ti ca toti copiii cu istoric de
abuz, neglijare sau alte traume sunt la risc
sporit de de adezvolta deficiente de
invatare, comportamentale sau de
sanatate mentala
Maltratarea precoce poate altera fiziologia
sistemului nervos
-altereaza raspunsul la stres
Altereaza abilitatea de a invata din experienta
Altereaza capacitatea de adaptare la mediul
social mai larg

Nevoi ce tin de sanatatea


mentala si de comportament
Dificultati de atasament
-opozitionism, defensiv, comportament
deviant fata de parinti, in timp ce poate fi
fermecator cu altii
Prietenie indiscriminanta
Copiii adoptati la varste mai mari, cu mai
multe traume si adversitati in trecut,
precum si cu frecvente schimbari de
ingrijitori inainte de adoptie, sunt la risc
crescut
Nici un copil nu poate ramane imun

Nevoi ce tin de sanatatea


mentala si de comportament
Tulburari de atasament
-trebuie sa credeti ca exista chiar daca
d-tra sau chiar anumiti profesionisti pot
sa nu le remarce in comportamentele
copilului
Uneori pot fi directionate impotriva
unuia dintre parinti
Terapeutii cu experienta in atasament si
adoptie le vor sesiza

Nevoi ce tin de sanatatea


mentala si de comportament
Tulburari de anxietate
- adversitatile din copilaria mica si cele
prenatale conduc spre anomalii
reactive ale cortizonului la stres, mai
tarziu, in viata
Depresie, tuburari bipolare
-acestea pot constribui/spori la
inabilitatea parentala de a ingriji copilul
Interventii medicale si alte tipuri d
einterventii sunt necesare

Sindromul fetal al
alcoolismului
Prezinta un spectru larg de deficiente fizice si
cognitive
- anomalii faciale
Retard de crestere
Anomalii neurodevelopmentale
-deficiente de motricitate fina si grosiera
Dizabilitati de invatare
Dificultati de atentie si memorie
Deficiente de vaz/auz
Incidenta
-destul de frecventa atunci cand e diagnosticata
-estimarea este de 1.9 la 1000 (0,19%)

Definitii
Sindromul fetal al alcoolismului (FAS)
FAS cu expunerea materna la alcool
confirmata manifesta:
i. Retard de crestere (de ex. Intarziere in
dezvoltarea pre si/sau postnatala)
Ii. Implicarea sistemului nervos central
-(circumferinta craniana sub al treile percentil,
intarziere de dezvoltare sau dizabilitati
intelectuale si/sau alte conditii mai putin
generalizate)
Iii. Trasaturi caracteristice faciale

Sindromul fetal al alcoolismului


(FAS)

Ce inseamna dizabilitate de
invatare? (LD)
Dificultati ale persoanei in utilizarea
simbolurilor limbajului
O conditie neurologica ce interfereaza cu
abilitatea persoanei de a stoca, procesa si
produce informatie
Trasaturi asociate:

-demoralizare
Stima de sine joasa si competente scazute
Deficit de deprinderi sociale
Parasirea prematura a scolii
Comportament delincvent/tribunalul copilului
Diagnostic complex cu comorbiditati din domeniul
sanatatii mentale

Tipuri de dizabilitati

Matematice
Exprimare scrisa
Probleme de limbaj
Procesare a informatiei/memorie
citit

ADHD
Adeseori este doar o fateta a
dizabilitatilor de invatare sau a FAS
Senzorimotor, tulburari de procesare
a informatiei audio si/sau vizuale pot
complica tabloul
Diagnosticare atenta evaluarea
aspectelor esentiale

Pubertate precoce
Exista un risc crescut de pubertate precoce
mai ales la fete
Pubertatea se instaleaza mai repede chiar si
comparativ cu generatia din tara de origini
Istoricul de malnutritie precum si
recuperarea rapida in crestere par a fi
factori de risc
-poate ca rezultat al influentei nivelului anormal
de cortizon asupra axei hipotalamo-pituitare

Pubertatea timpurie
Tranzitie rapida spre instalarea
ciclului
Recunoastere rapida si indrumare
spre endocrinolog sunt necesare
-pt ca au influenta asupra cresterii in
inaltime
Dezvoltarii sociale si emotionale , dand
si mai multe diferente

Adoptia si problemele legate


de identitate
Parintii trebuie sa lucreze pentru
dezvoltarea unei identitati sanatoase
a copilului
Cautarile pentru dezvoltarea
identitatii unor adolescenti normali
pot fi mai complicate cand sunt
adoptati

Cautarea si reunirea cu familia


biologica
Adolescentii si tineri pot dori sa-si caute
parintii biologici
-pentru a completa informatiile lipsa din
viata lor, a acoperi ruptura emotionala si nu
ca o respingere a parintilor adoptivi
Este un proces complex din punct de vedere
legal si emotional
Se poate termina prin gasirea sau nu a
familiei si prin construirea sau nu a unor
relatii sanatoase

sumar
Sa ne amintim istoria de inceput
Sa se faca screeningul si evaluarea
fiecarui copil, indiferent cat de sanatos
pare a fi
A fi vazuti/vizitati devreme si adeseori
Pe termen lung trebuie acordata
importanta tulburarilor de atentie,
invatare si sanatate mentala

Succes pe termen lung

Familie de succes
Este o familie adaptabila
Are expectante realiste si flexibile
Familii care beneficiaza de un sprijin
puternic

Familii ce beneficiaza de un
sprijin puternic
Ce sprijin primesc familii puternice?
1. ajutor material: in bani sau obiecte fizice
2.asistenta comportamentala: ajutor la sarcinile
si muncile fizice
3. relatii intime: ajutor nondirectiv ( te asculta
atent, are grija, iti impartaseste vederile si
sensurile)
4.ghidare: ofera sfaturi, informatii
5. feedback: dau feedback legat de
comportamentul persoanei, ganduri, trairi
6. interactiuni sociale pozitive: implicare in
interactiuni sociale doar pentru amuzament si
relaxare

Sistemul serviciilor: Factori


pentru succesul adoptiei
Lucratori din sistem, sensibili la
problemele adoptiei
Sprijin post-adoptie

S-ar putea să vă placă și