SCOALA POSTLICEALA CAROL DAVILA BAIA MARE

ANUL I, GRUPA C- ASISTENT MEDICAL GENERALIST

HORMONII

STUDENT: - MUNTEAN CRISTINA EMANUELA

- KEREKES KRISTA
- MARIAN DAN

PROF.INDR.: -TOPAN ANAMARIA

2015

Hormonii -scurt istoric

Hormonii au fost descoperiti pe la inceputul secolului XX. Denumirea de hormon vine de

la cuvantul grecesc hormao- a stimula, fiind introdusa in fiziologie de catre Baliyss si
E.Starling in 1902, cu ocazia cercetarilor privind reglarea secretiei pancreatice de catre o
substanta secretata de mucoasa duodenala (secretina) si transportata pe cale sanguina la nivelul
acinilor pancreatici.
In felul acesta, notiunea de glanda endocrina a fost intregita cu cea de hormon si extinsa la
toate substantele chimice purtatoare de informatii deversate in sange in vederea transportarii lor
la distanta si a modularii unor procese celulare preexistente prin intermediul receptorilor
hormonali specifici.
Notiunea de hormon a fost extinsa ulterior si la mediatorii chimici, denumiti impropiu
neurohormoni, precum si la o serie de substante rezultate din metabolismul tisular, cunoscute
actualmente sub numele generic de hormoni locali, tisulari sau factori autacoizi (proprii), cum
sunt histamina, serotonina, plasmakininele, prostaglandinele, sistemul renina-angiotensina si
chiar bioxidul de carbon (hormon respirator).
Limitand continutul notiunii de homon la produsii de secretie ai celor opt glande
endocrine (hipofiza, tiroida, paratiroide, pancreas endocrin, corticosuprarenale,
medulosuprarenale, gonade, epifiza), acestia pot fi impartiti in: hormoni de natura sterolitica
(hormonii corticosuprarenali si sexoizi), polipeptidica (hormonii hipofizari, pancreatici, si
paratiroidieni), animoacidica (hormonii tiroidieni si medulosuprarenali).

Sistemul endocrin hormonii

Sistemul endocrin este alcatuit din totalitatea gladelor endocrine, ai caror produsi de
secretie hormonii sunt eliberati direct in sange sau limfa, care ii transporta la celulele sau
organele tinta, unde se fixeaza de receptorii specifici din membranele celulare. Prin intermediul
hormonilor sunt reglate procesele de crestere si dezvoltare a organismului, de diferentiere
tisulara, metabolica, comportamentala si de mentinere constanta a parametrilor mediului intern
(homeostazie).
Hormonii sunt substante chimice specifice, care actioneaza la distanta de locul sintezei si
produc efecte caracteristice. Principalul rol al hormonilor consta in reglarea metabolismului
celular. Se considera glande endocrine urmatoarele organe: hipofiza, suprarenala, tiroida,
paratiroidele, testiculul, ovarul, pancreasul insular, epifiza si timusul.
Clasificarea hormonilor se face in functii de: 1.locul de sinteza (producere) ; 2. Raza de
actiune; 3. Solubilitate; 4. Structura chimica; 5. In functie de interdependinta sistem endocrin cu
cel nervos.

1. Clasificarea hormonilor in functie de locul de sinteza (producere):

A. Hipofiza Adenohipofiza, Lob intermediar Hipofizar si Neurohipofiza:

Hormonii adenohipofizari sunt glandulotropi, avand ca organe tinta alte glande

endocrine (ACTH, TSH, FSH, LH) si nonglandulotropi (STH, PRL).

1. Hormonal somatotrop (STH), denumit si hormone de crestere (GH), este secretat de

celulele acidofile. STH stimuleaza cresterea, impreuna cu insulina, hormonii tiroidieni si
gonadali. STH determina o retentie de saruri de Ca, Na, K si P, precum si substante azotate.
STH-ul are rol in stimularea condrogenezei la nivelul cartilajelor de crestere metafizare,
determinand cresterea in lungime a oaselor. Dupa pubertate STH-ul produce ingrosarea oaselor
lungi si dezvoltarea oaselor late. STH-ul stimuleaza cresterea muschilor si a viscerelor, cu
exceptia creierului. STH-ul are rol si in metabolismul intermediar (glucidic si lipidic).
Hipersecretia de STH , in copilarie produce gigantismul (inaltime peste 2 m) iar la maturitate
produce agromegalia (dezvoltarea exagerata a extremitatilor: degete, nas, buze, urechi).

Hiposecretia de STH ,in copilarie produce piticismul (nanismul hipofizar), caracterizat prin
dimensiuni reduse ale corpului, fara afectarea functiilor psihice sin intelectuale. La maturitate
produce casexia hipofizara,caracterizata prin atrofii ale organelor, caderea parului, a dintilor si
unghiilor, regresia organelor genitale, sterilitate si ,in final, moarte.
2. Prolactina (PRL) , numit si hormonal mamotrop, este secretatde celulele acidofile. Nu se
cunoaste actiunea acestui hormone la barbati. La femei stimuleaza dezvoltarea glandelor mamare
si mentine secretia lactate. PRL este un inhibitor al activitatii gonadotrope, fiind capabila sa
previna ovulatia. Secretia de prolactina este inhibata de hipotalamus prin hormonal PIH, care are
rol essential in reglarea secretiei. Dopamine asigura reglarea secretiei de PRL prin feedback
negativ, in functii de nivelul circulant al PRL. Secretia de PRL in afara sarcinii este stimulata se
efortul fizic, stresul psihic si chirurgical, hipoglicemie, somn ; in timpul sarcinii, secretia PRL
creste gradat, atingand un varf la nastere si revenind la nivelul de control dupa aproximativ 8
zile. Suptul determina cresterea temporara a secretiei de PRL.
3. Hormonul adenocorticotrop (ACTH, corticotropina), este secretat de celulele
bazofile. Este un polipeptid format din 39 animoacizi si a fost preparat sintetic. Rolul acestui
hormon este de a stimula activitatea secretorie a zonelor fasciculate si reticulata a glandei
corticosuprarenale. Produce cresterea concentratiei sangvine glucocorticoizilor si hormonilor
androgenitali. Asupra secretiei de mineralcorticoizi, efectele ACTH sunt mai reduse. In afara
actiunii indirecte, ACTH-ul stimuleaza direct megalogeneza si expanisiunea pigmentului melanic
in celulele pimentare (melanocite), producand pigmentarea pielii.
Hipersecretia de ACTH produce atat efectele excesului de glucocorticoizi (exagerarea
catabolismului proteic, hiperglicemie, obezitate), cat si efectele melanocito-stimulatoare,
pigmentarea pielii (diabet bronzant). Aceste modificari se intalnesc in boala Cushing, provocata
de tumori ale celulelor bazofile. Hiposecretia de ACTH produce efectele deficitului de
glucocorticoizi. Secretia de ACTH este controlata de hipotalamus prin CRH, hormone de
eliberare a corticotropinei, si de glucocorticoizi, prin feedback negativ.
4. Hormonul tireotrop (tireostimulina, TSH), secretat de celulele bazofile, stimuleaza
sinteza si secretia de hormoni tiroidieni. Efectele administrarii de TSH sunt indirecte, fiind
mediate de tiroxina si triiodotironina. TSH-ul stimuleaza atat captarea iodului de catre celulele
foliculului tiroidian, cat si sinteza si eliberarea hormonilor iodati din molecula de tireoglobulina.
Hipersecretia de TSH duce la hipertiroidism (e. boala Basedow). Hiposecretia de TSH duce la
insuficienta tiroidiana.
5. Hormonii gonadotropi (gonadostimulinele, FSH si LH ) controleaza functia gonadelor.
5a. Hormonul foliculostimulant (FSH), este secretat de celelele bazofile. La barbati
stimuleaza dezvoltarea tubilor seminiferi si a spermatogenezei, iar la femei determina cresterea si
maturarea foliculului Graaf si secretia de estrogeni.
4

5b. Hormonul luteinizant (LH), este secretat de celulele bazofile. Actioneaza la barbat
prin stimularea secretiei de androgeni de catre celulele interstitiale ale testiculului. La femeie
determina ovulatia si aparitia corpului galben, prin stimularea secretiei de progesteron si
estrogeni.

Hormonii lobului intermediar hipofizar MSH-ul.

6. Hormonul melanocitostimulator (MSH), este un hormon cu rol in stimularea

pigmentogenezei ( secretiei de melanina- pigment ce da culoarea pielii, parului si a ochilor). Are
acelasi precursor ca si ACTH-ul. Acest hormone intervine si in procesele de sinteza a rodopsinei.
Hormonii neurohipofizei , sunt vasopresina (ADH) si oxitocina.
7. Hormonul antidiuretic (Vasopresina, ADH), este un peptid cu lant scurt de aminoacizi.
Rolul principal al ADH-ului este cresterea absorbtiei facultative a apei la nivelul tubilor distali si
colectori ai nefronului. Ina afara de reducerea si concentrarea urinei, ADH-ul produce si
reducerea secretiilor tuturor glandelor exocrine si contribuie la mentinerea volumului lichidelor
organismului si la reglarea pe termen lung a presiunii arteriale.
Hipersecretia de ADH, produce vasoconstrictie arteriolara. Hiposecretia de ADH, produce
pierderi mari de apa, in special prin urina, a carei cantitate poate ajunge pana la 20l/24h.,
concomitent cu polidipsie (ingestia de cantitati foarte mari de lichide) si un puternica
dezechilibru mineral. Boala se numeste diabet insipid. Survine in leziuni ale hipotalamusului sau
neurohipofizei.
8. Oxitocina (ociticina), este tot un hormone peptidic cu 9 aminoacizi. Are rol in
stimularea musculaturii netede a uterului gravid, mai ales in preajma travaluilui, si in expulzia
laptelui din glanda mamara datorata contractiei celulelor mioepiteliale care inconjoara alveolele.

B. Glanda suprarenala- Corticosuprarenala si Medulosuprarenala

HORMONII CORTICOSUPRARENALEI (CSR), sunt de natura lipidica si au

o stuctura sterolitica (provin din cholesterol). In functie de actiunea principal
execitata de acesti hormoni ei sun impartiti in trei grupe: mineralocorticoizii,
glucocorticoizii si sexosteroizii.

1.Mineralocorticoizii, cu reprezentantul principal Aldosteronul, sunt secretati in zona

glomerulara si au rol in metabolismul sarurilor minerale. Aldosteronul are rol in mentinerea
5

presiunii osmotice a mediului intern al organismului si a volumului sangvin, precum si in

echilibrul acido-bazic. Celule tinta asemanatoare se afla si in glandele sudoripare,salivare si
colice. Intervine in metabolismul apei si electrolitilor, mentinand echilibrul Na-K. Actioneaza
rapid salvand viata.
Hipersecretia de aldosteron ( Boala Conn) duce la retentive masiva de sare si apa si determina
edeme si hipertensiune. Hiposecretia de aldosterone ( Boala Addison )se intalneste in cazul
insuficientei globale de CSR. Se manifesta prin pierdere de sare si apa, urmata de hipotensiune si
adinamie (scaderea capacitatii de efort).
2. Glucocorticoizii, sunt reprezentati de Cortizon si Hidrocortizon (Cortisol). Sunt
secretati in zona fasciculata, circula in sange legati de proteinele plasmatice. La nivel de muschi
neted vascular, au rol permisiv in mentinerea tonusului vasomotor simpato-adrenergic si
controlul permeabilitatii vasculare. La nivel de sistem osos, au effect catabolizant prin
diminuarea sintezei matricei organice si diminuarea absorbtiei intestinale. Au rol in mentinerea
echilibrului hidric. Cresc sensibilitatea la stimuli olfactivi si gustativi, induc modificari ale EEG
si iritabilitate, scad puterea de concentrare.
Hipersecretia de glucocorticoizi determina sindromul Cushing in care predomina semnele
dereglarilor metabolismelor intermediare. Bolnavii prezinta obezitate, diabet si hipertensiune.
Hiposecretia se intalneste in boala Addison.
3.Hormonii sexosteroizi, sunt reprezentati de androgeni,estrogeni si progesteron,
asemenatori celor secretati de testicul.sunt produsi mai ales in zona reticulara,sunt in cantitati
foarte mici si au actiune masculinizanta redusa fata de cea a testosteronului. Contribuie la
aparitia si dezvoltarea caracterelor sexuale secundare la pubertate, actiunea lor fiziologica se
manifesta in timpul vietii intrauterine si al pubertatii; stimuleaza anabolismul proteic.
Hipersecretia de hormoni sexuali este compensata de secretia gonadelor. Hiposecretia are
efecte masculinizante puternice.

HORMONII MEDULOSUPRARENALEI , se numesc catecolamine. Ei sunt:

adrenalina, in proportie de 80 %, si noradrenalina, in proportie de 20% . Acesti
hormoni au efecte similare cu ale stimularii simpaticului, dar in timp ce
adrenalina stimuleaza in special metabolismul energetic, noradrenalina are actiuni
vasculare mai intense. Acestia sunt mediatori chimici ai sistemului nervos simptic.

Principalele actiuni ale acestor hormoni si mediatori chimici :

-

Asupra aparatului cardiovascular, produc tahicardie, vasoconstrictie si

hipertensiune. Creste excitabilitatea inimii. Adrenalina dilata vasele musculare
si le contracta pe cele din piele,mucoase si viscere. Noradrenalina are
predominant actiuni vaosconstrictoare.
6

Asupra aparatului respirator, determina relaxarea musculaturii netede bronsice.

Asupra tubului digestiv, determina relaxarea musculaturii netede aperetilor si
contractia sfincterelor. Inhiba majoritatea secretiilor, contracta capsula splinei.
Asupra metabolismului glucidic si lipidic, produc glicogenoliza hepatica si
musculara, hiperglicemie; stimuleaza metabolismul lipidic prin mobilizarea
acizilor grasi din depozite.
Alte actiuni: dilata pupila, contracta fibrele netede ale muschilor erectori ai
firului de par. Produc alerta corticala, anxietate si frica.

Acesti hormoni au rol important in reactia de adaptare a organismului in fata diferitelor agresiuni
interne sau externe.
Hipofunctia medularei este compensate de activitatea SNS-ul. Hiperfunctia se intalneste in
tumori ale medularei si se caracterizeaza prin crize de hipertensiune arteriala.

C.TIROIDA-Hormonii tiroidieni (tiroxina, triiodotironina si calcitonina)

Acesti hormoni ( T4 si T3), au efect calorigen, manifestat prin cresterea metabolismului

bazal , a consumului de oxigen si a oxidarilor celulare; controleaza impreuna cu hormonul
somatotrop, cresterea si diferentierea celulara; intensifica eliminarile de azot sin organism si
catabolkismul proteic; reduc depozitele lipidice prin activarea lipolizei; intensifica absorbtia
intestinala de glucoza si catabolismul glucidic, determinand hiperglicemie; stimuleaza activitatea
gonadelor si mentin, impreuna cu PRL, secretia lactata.
Calcitonina este secretata in cantitati mici, are rol essential in metabolismul calciului.
Hipersecretia, determina aparitia bolii Basedow-Graves, caracterizata prin exoftalmie, gusa
exoftalmica, pierdere in greutate, nervozitate, tremuraturi ale mainilor, piele calda si umeda.
Hiposecretia, in copilarie duce la nanism insotit de cretinism, deformatii osoase, defecte ale
dentitiei, piele uscata si ingrosata, gusa endemica; la maturitate induce aparitia mixedemului
insotit de cresterea in greutate, caderea parului, piele uscata si ingrosata, anemie.

D.Paratiroidele- PTH, Calcitonina.

Hormonii secretati de paratiroida au rol in memtinerea echilibrului fosfocalcic al organismului.
Ei sunt: parathormonul (PTH) si calcitonina.

PTH-ul are ca actiune principala cresterea calcemiei, prin eliminare calciului in lichidul
extracelular si scaderea fosfatemiei, prin eliminarea pe cale renala a fosforului, producandu-se
astfel demineralizarea osoasa, prin stimularea activitatii osteoclastelor.
Calcitonina are actiune antagonica PTH-ului, prin scaderea calcemiei si cresterea
fosfatemiei, determinand mineralizarea normala a oaselor.
Hipersecretia, produce boala Recklinghausen, caracterizata prin decalcifiere osoasa urmata de
urinari. Hiposecretia, la copii se soldeaza cu dezvoltarea defectuoasa a dintilor si cu intarziere
mintala; la adulti produce tetanie ( cresterea ezcitabilitatii neuromusculare si aparitia spasmelor
musculaturii striate sau netede), slabiciune musculara si calcifiere intense.

E. Epifiza Melatonina
Melatonina este un hormon secretat de celulele gliale si are rol in dezvoltarea si cresterea
organismului, in metabolismul mineral, protidic si glucidic, in inhibarea dezvoltarii sexuale
precoce. Secretia de melatonina este supusa ciclului circadian: lumina o inhiba iar intunericul o
stimuleaza. Melatonina inhiba secretia hormonului de eliberare a gonadotropinelor (FSH si LH),
actiunea hormonilor sexuali, eliberarea lor in sange, coordoneaza activitatea gonadelor de-a
lungul perioadei fertile si nasterea ( in lipsa epifizei apare o pubertate precoce).

F. Pancreasul endocrine- Insulina si Glucagonul

Insulina, are rol in reglarea metabolismului glucidic, lipidic si protidic. Hipersecretia de
insulina se caraterizeaza prin hipoglicemie, care afecteaza in special SNC (mare consummator de
glucoza), mergand pana la instalarea comei (pierxderea satii de constienta). Hiposecretia de
insulina duce la aparitia diabetului zaharat, caracteriazat prin: hiperglicemie, glicozurie, poliurie,
polifagie, polidipsie, scaderea in greutate, acumulare mare de corpi cetonici la nivelul sistemului
nervos, urmata de instalarea comei diabetice.
Glucagonul , influenteaza procesele metabolismului glucidic.lipidic si protidic; are
efecte opuse insulinei, determinand hiperglicemie prin glicogenoliza hepatica ( nu si musculara),
intensificarea gligogenezei din aminoacizi si scaderea utilizarii celulare a glucozei, cu
accentuarea lipolizei. Este unul dintre principalii hormoni hiperglicemianti ai organismului.

G. Gonadele- estrogenii, progesteronul, inhibina (ovarul

endocrin) si testosteronul (testiculul endocrin)
Testosteronul, este un hormone lipidic, cu structura sterolitica. Are rol in dezvoltarea
organelor genitale masculine; determina aparitia caracterelor sexuale primare si secundare;
impreuna cu STH are o actiune anabolizanta asupra metabolismului proteic in special, stimuland
dezvoltarea musculaturii, a oseinei si depunerea de calciu in oase. Hipersecretia de testosterone
duce la pubertate precoce, iar hiposecretia infantilism genital.
Estrogenii, determina scaderea secretiei de FSH, urmata de cresterea in dimensini a
adenohipofizei; influenteaza centrii hipotalamici responsabili de reglarea activitatii sexuale; la
fete, in perioda pubertatii, determina cresterea glandelor mamare si pigmentarea areolei mamare,
precum si aparitia caracterelor sexuale secundare; la femei, determina proliferarea mucoasei
uterine si a glandelor acesteia, stimuleaza dezvoltarea stromei si a vaselor uterului, proliferarea
musculaturii si a epiteliilor trompelor uterine; au efecte metabolice: scad concentratia glucozei in
sange, stimuleaza sinteza proteica, favorizeaza retentia apei si sodiului in organism si depunerea
calciului in oase; au rol in ovulatie ovulatie.
Progesteronul, pregateste tractul genital feminin pentru nidatia ovulului fecundat si
mentinerea sarcinii. Inhibina, inhiba secretia de FSH si LH.

H. Timusul Hormonul timic

Hormonul timic, are efecte antigonadotrope, dar si de stimulare a mineralizarii osoase,
deci are rol in crestere .

BIBLIOGRAFIE

Cezar Th. Niculescu, Bogdan Voiculescu, Cristina Nita,Anatomia si fiziologia

omului: compediu, ed. Corint Educational, Bucuresti, 2014
I. Haulica, Fiziologie Umana, Editia a II-a, ed, Editura Medicala, Bucuresti, 1996
Aurel Ardelean, Ionel Rosu, Calin Istrate, Biologie B1,- Manual pentru clasa a XI-a,
ed.Corint, Bucuresti, 2001
Ioana Arinis, Mariana Nanea, Adriana Vasile,Biologie,-Manual pentru clasa
a XI-a,ed.Sigma, 2002

10