Sunteți pe pagina 1din 8

CAPITALISM CONTRA CAPITALISM

INTRODUCERE
Pentru prima oara in Istorie,capitalismul a invins,astazi,cu adevarat.
Victoria capitalismului a avut loc pe 3 fronturi:
1. Prima batalie s-a dat in Anglia,prin Margaret Thatcher,si in Statele Unite,prin Ronald Reagan.A fost o batalie interna,si a
avut loc prima revolutie conservatoire in materie de politica economica:revolutia statului minimal.
2. Cea de-a doua victorie a capitalismului a fost obtinuta prin lupta.De un secol,capitalismul era confruntat cu
comunismul
3. Cat despre cea de-a treia victorie,o batalie de o suta de ore purtata in sudul Irakului a fost de ajuns pentru a o repurta cu o
mie la unu.

• Este securitatea sociala favorabila dezvoltarii economice?

Raspunsul este evident negative;Securitatea sociala este o mentalitate de asistat care favorizeaza lenea si lipsa de raspundere.

• Banca sau bursa?

Neocapitalismul anglo-saxon se bazeaza pe inlocuirea bancii cu bursa.


Pentru capitalistii autentici,problemaeste,intr-adevar,vitala.Caci nu exista decat 2 cai oneste de imbogatire:sa fii competitive fie in
productie,fie in speculatie.
Capitalismul real,asa cum este el trait in diferite tari,nu adduce de la sine un raspuns unic,cea mai buna solutie la marile probleme
ale societatii,din contra,capitalismul este multiplu si tot atat de complex ca si viata insasi.El nu este o ideologie,ci o practica.
Sunem nevoiti sa consideram ca Statele Unite constituie un model economic in sine, mai exact modelul neoamerican.

1) AMERICA IS BACK

Gloria Americii era atat de mare dupa razboiul din Golf, incat putin a lipsit ca panglicile galbene care impodobeau, onoarea
Goerge Bush, frontonul Casei Albe sa ne faca uitam ca “revenirea Americii” fusese deviza si opera lui Ronald Reagan .
In emisfera de sud, capitalismul triumfator al lui Reagan contiuna sa-i fascineze pe detinatorii puterii-si chiar pe intelectuali-
incremeniti in datorie si dirijism.
Privind dintr-o perspective mai generala- si mai insidioasa- “valorile” (adevarate sau false) ale Americii lui Reagan par a se fi
instalat pe vecie pe Vechiul Continent.
Dar ea este, inainte de toate, triunful unui contrasens. Caci Europa, care se inselase odinuare, intr-o atat de mare masura,
supraestimand puterea economica a Uniunii Sovietice, greseste, acum, din nou,de data aceasta in ceea ce priveste America.

• Big-bang-ul American

Si cat de fascinanta, privita din afara, nasterea, la inceputul anilor`80, a reaganismului!


“America revine!” trambitand acest slogan, Ronald Reagan viitor presedinte al Statelor Unite, vroia, in 1980 sa retrezeasca la
viata energia americana, sa inlature sindromul Vietnamului si sa faca sa renasca mitul pionerilor.

• Prea multe umiliri si prea putine certitudini

Instalarea lui Ronald Reagan la Casa Alba coincide cu o framantare cu totul specifica a constiintei americane, pe care am putea-o
caracteriza, pe scurt, astfel: prea multe umiliri si prea putine certitudini.
Caci si in aceasta privinta, anii`70 fusesera niste ani negri. Increderii ii urmase indoiala, “visul american” ii luase locul “raul
American”.
La finele anilor`70, opinia publica americana nu mai astepta mare lucru de la politica. America cauta un salvator.
Discursul viguros si simplificator a lui Ronald Reagan va veni la momentul potrivit pentru a raspunde acestor asteptari. El va sti
sa exploateze deopotriva un context economic favorabil- excesul de birocratizare si interventionalismul statului federal- si un climat
intellectual.
Mesajul lui Reagan este “America revine”. El afirma ca dorinta lui cea mai mare este sa readuca America in prim-planul scenei
internationale. Reagan le va adresa fabuloasa sfidare a “Razboiul Stelelor”.
“Razboiul Stelelor” este un incontenstabil success mediatic si politic. Multe din victoriile americane din Golf, din ianuarie-
februarie`90, nu ar fi fost posibile fara tehnologia pusa la punct in cadrul initiativei de apare strategica.
America nu este singura care a ingropat curentul keynesian. In Europa toate politicile de relansare a economiei prin intermediul
consumului au esuat. In locul si impotriva lui incep sa-si faca aparitia curente noi (radicale) cum ar fi reaganismul. Cuvintele de
ordine a reaganistilor sunt relaxari fiscale, control strict al monedei de reglementare si privatizare.
Este intreprinsa, in mod concret o reforma spectaculoasa, ea cuprinde trei direnctii principale:
1. dereglementarea in sectorul petrolier, in cel al telecomunicatiilor, al transporturilor aeriene, al bancilor si al
concurentei;
2. sistemul fiscal-sa simplifice impozitul pe venit suprimand deducerile si reducand impozitele;
3. lupta impotriva inflatiei printr-un control sever al masei monetare.
America a revenit! In concluzie, la jumatatea anilor`80 America lui Reagan straluceste din nou.
Stocul de capital este incomparabil SUA poseda imense infrastructure. Resursele naturale de care dispune America sunt cele mai
importante de pe glob. In materie de tehnologie ea beneficiaza de un avantaj insemnat. Are parte de un privilegiu monetar, dolarul
serveste drep moneda de referinta in traczactiile internationale. Are loc americanizarea planetei

2) AMERICA BACKWARDS
AMERICA IN REGRES
Degradarea este cuvantul cel mai potrivit.
Cum se face ca, dintre toate tarile dezvoltate, America se afla pe primul loc in ceea ce priveste criminalitatea si consumul de
droguri, sip e ultimul loc in privinta vaccinarilor si a participarii la alegeri.
Ce se intampla cu America? Istoricul Paul Kennedy nu se sfieste sa scrie ca, asemenea Imperiului habsburgic in secolul al XVII-
lea sau asemenea Angliei la sfarsitul secolului XIX-lea, Statele Unite au intrat intr-o faza de declin istoric.
Drogurile, somajul, datoriile ce nu pot fi rambursate si ura rasiala par sa cuprinda America insasi, care se vede nevoita sa asiste
neputincioasa la destramarea acelui American dream.
O noua notiune isi face aparitia aceea de dualism. Dualismul reprezinta taietura, “apartheid-ul economic” present intr-o societate
condamnata definitive sa functioneze “pe doua viteze”. Acest dualism s-a generalizat in SUA mai ales ca efect al politcii
ultraliberale a lui Reagan: dualism intre bogati si saraci, intre spitale sau clinici ultra moderne, dualism industrial.
In materie de educatie, situatia este aproape neverosimila. Fireste daca nu luam in consideratie decat ciclul al treilea, sistemul
american continua sa fie cel mai bun din intreaga lumea. Insa tot acest invatamant prestigious coexista, in ceea ce priveste
invatamantul primar si cel secundar, cu un sitem scolar submediocru.
Exista cel putin cinci motive care explica acest recul industrial:
1. Piata interna americana s-a ingustat, iar industriile transatlantice numnai sunt capabile sa faca fata japonezilor si
europenilor in cucerirea de piete externe;
2. Dominatia tehnologica a SUA numai este un fapt indiscutabil si, de multye ori, inovatiile se fac adesea in strainatate;
3. Nivelul de calificare al muncitorilor americani, superior, pana mai ieri, aceluia din tarile concurente, a scazut simtitor;
Bogatia acumulata de SUA era, odinioare, era atat de mare, incat permitea realizarea unor performante inimaginabile. Ceea ce nu
ar ma fi fost posobil in clipa de fata;
4. Metodele americane de management, care erau universal recunoscute si invidiate, numai sunt, astazi cele mai
eficiente,japonezii si europenii ii intrec tot mai mult.
Economistul Lester Thurow, a propus urmatorul epitaf pentru Reagan: “Aici odihneste omul care a condos intr-un timp record
o mare putere de la statutul de creditor al intregii lumi la acela de debitor”.
Nedispunand de economii interne suficiente pentru a-si finanta investiile, America se vede nevoita sa imprumute, in fiecare an
aproximativ 150 miliarde de dolari(3% din PIB) in special de la japonezi si de la germani ale caror excedente financiare reprezinta
exact suma pe care ea o ia cu imprumut.

3) CELALALT CAPITALISM
Este vorba de un model indiscutabil capitalist: economia de piata, proprietatea private si libera initiative constitue, in cadrul lui
regula.Modelul neoamerican s-a singularizat iar modelul renan corespunde unei cu totul alte viziuni asupra organizarii economice.
• Locul pe care il ocupa piata in cele doua modele

Asa cum nu exista nici o societate socialista in care absolut toate bunurile sa fie gratuite, tot astfel nici o societate capitalista nu ar
avea ideea sa confere tuturor bunurilor(si serviciilor) caracterul de marfa. Unele dintre ele au caracter pur personal precum
prietenia, dragostea, generozitatea; altele sunt prin natura lor collective: democratia, drepturile omului, justitia etc.
In esenta bunurile necomerciale sunt aceleasi in ambele modele de capitalism. In cele doua modele se deosebesc considerabil prin
locul pe care fiecare il atribuie bunurilor comerciale, pe de o parte, si bunurilor mixte, pe de alta parte. Cele doua figuri din anexa se
refera la opt tipuri de bunuri care sunt tratate diferit in cele doua modele.

• Un capitalism bancar

Modelul renan nu cunoaste nici golden boys, nici speculatii palpitante: fraiele capitalismului se afla, in cea mai mare parte, in
mainile bancilor, iar soarta lui nu se joaca la bursa.
Foarte des bancile sunt principalii actionari ai intreprinderilor.
Participarile incrucisate duc la crearea unei adevarate retele de interese, la formarea unei comunitati industrial-financiare trainice
si relativ inchise.

• Fidelitate si pregatire profesionala

“Coresponsabilitatea”- traducere a celebrului cuvant german Mitbestimmung-nu constituie un atu de prim ordin numai pentru
intreprinderi. Ea se dovedeste a fi deosebit de favorabila si pentru salariati. Diferentele dintre salarii sunt mult mai mici decat in alte
tari. Societatea germana este, mult mai egalitara decat societatea americana si cea franceza.
Din punct de vedere macroeconomic, cogestiunea(coresponsabilitatea) se dovedeste deosebit de benefica pentru competitivitatea
ecomica si prin urmare este o arma de temut.
Ordo-liberalismul=cale pe care se aduc cele mai calde multumiri unui studio al lui Jerome Vicnon. Acest liberalism nu impiedica
in nici un caz statul sa-si indeplineasca functia ce-i revine.

• Sindicate puternice si responsabile

Aceasta concentrare permanenta si acest consens-model ar fi de neimaginat fara prezenta active a unor sindicate puternice,
representative si responsabile. Iar sindicatele germane sunt. Ele sunt mai responsabile din punct de vedere economic decat
omoloagele lor din alte tari.

• Valori impartasite

Tarile pe care am convenit sa le includem aici, in modelul renan au, in sfarsit valori:societati relative egalitare,interesul colectiv
trece,de obicei,inaintea intereselor individuale,statul nu se sustiuie pietei(cel mult o corecteaza sau o orienteaza).

4) SUPERIORITATEA ECONOMICA E MODELULUI RENAN


Cele doua foste invinse,noile venite ale capitalismului renan au devenit,in mai putin de doua generatii,cei doi gigantic economici
ai lumii care concureaza direct vechea hegemonie americana.Fireste,reusita fiecaruia in parte are propriile ei ratiuni.Astfel
spus,exista o specificitate a economiei japoneze si o specificitate a economiei germane,diferite una de alta si neputand fi reduse la o
schema unica.
Intr-o lume in care capitalismul triumfa,superioritatea modelului renan devine pe zi ce trece mai evidenta.
Moneda etalon,dolarul,este din ce in ce mai amenintata de accederea Germaniei si a Japoniei la rangulde puteri monetare.Marca
germana si yenul japonez submineaza putin cate putin pozitiile dolarului.Mica Elvetie poseda si ea o moneda invidiata de celelalte
tari.Francul elvetian continua sa figureze ca apatra moneda de rezerva in lume.
Ce ne invata teoria economica in ceea ce priveste deprecierea monedei? Ca antreneaza, in mod automat, doua efecte
binecunoscute asupra balantei comerciale: importurile, exprimate in moneda nationala, se scumpesc, in vreme ce produselor
exportate le scad preturile. Ecomisti numesc aceasta inlantuire automat a celor doua efecte “curba in J”.
Secretul tarilor rename este ca forta acestor economii se bazeaza, inainte de toate, pe o capacitate industriala iesita din comun si
pe o agresivitate comerciala dintre cele mai sustinute.
Dinamismul iesit din comun al industriilor din modelul renan se bazeaza pe trei factori:
-productia
-pregatirea
-cercetarea si dezvoltarea
Intre 1980 si 1990 economisirea la nivel national a evoluat in sensuri opuse in tarile rename si in SUA. In primul caz a crescut iar
in al doilea a scazut.
Sa retinem, deci, pentru cele ce urmeaza, aceasta opozitie intre un capitalism al “greierilor”-care traiesc de pe o zip e alta- si un
capitalism al “furnicilor” care se gandesc inca de azi la ziua de maine.

5) Superioritatea Sociala a Modelului Renan


Intre termenul de „superioritate sociala” si cel de „superioritate economica” nu poate exista o comparatie directa. Deosebirea
consta in faptul ca in cazul socialului, majoritatea criteriilor nu pot fi cuantificate, performantele sociale ale unui model economic
nu pot fi evaluate in statistici, indici si procentaje. Orice apreciere cu privire la avantajele sociale ale unei tari presupune un puternic
coeficient de subiectivitate.
Se deosebesc astfel trei criterii de comparatie:
1. Gradul de securitate pe care fiecare model in parte il ofera cetatenilor sai ( protejarea de somaj, boala,
dezechilibre familiale).
2. Reducerea inegalitatilor sociale si corectarea discriminarilor
3. Deschiderea se refera la posibilitatea fiecarui cetatean de a urca diferite trepte socio-economice. Modelul renan se
pozitioneaza inaintea modelului neoamerican (in domeniul soial Marea Britanie se deosebeste radical de U.S.A). superioritate
sociala a modelului renan nu antreneaza costuri suplimentare de pe urma carora competivitatea economiei ar avea de suferit.
Pretul justitiei sociale trebuie platit din resurse publice.

• Sanatatea nu are pret

Sistemul social al modelului neoamerican este insuficient si lacunar. Acest lucru se resimte ca urmare a unor neajunsuri:
1. Delirul procedural – se manifesta si in domeniul medical. Se refera la tendinta de a consulta avocatul in orice
imprejurare. Toate cheltuielile rezultate in urma proceselor nu intarzie sa se recupereze, asupra tarifelor ingrijirilor medicale, care
devin astfel prohibite (interzise, ilegale).
2. Sistemul privat de protectie sociala nu este mai economic. In U.S.A, cheltuielile alocate pentru sanatate (11% din
PIB) sunt cele mai ridicate din lume. Paradoxal Marea Britanie, tara protectiei sociale universale si gratuite, inregistreaza cel mai
scazut nivel al cheltuielilor (7% din PIB). In Germania asigurarile sociale au fost infiintate de Bismarck iar in Marea Britanie de
discipolul acestuia, lordul Beveridge. Un principiu asemanator a inceput sa functioneze in 1946 in Franta, unde in clipa de fata
99,9% din populatia activa se afla in grija sistemului de asigurare in caz de boala. Numai o infima parte a populatiei nu
beneficiaza de protectie sociala.
Germanii sunt asigurati impotriva principalelor riscuri (boala, accidente de munca, somaj) si beneficiaza de un regim al
pensiilor deosebit de avantajos. Pana in 1985, in Germania, cheltuielile de sanatate continuau sa creasca mult mai rapid decat
PIB, ceea ce facea ca echilibrul asigurarii in caz de boala sa fie amenintat. Factorii acestui fenomen sunt: imbatranirea populatiei,
progresul tehnologic, cresterea globala a cererii de ingrijiri medicale si a consumului de medicamente si gratuitate ingrijirilor. In
ciuda acestui fapt nici o tara renana nu a depasit bariera de 9% din PIB.
Paradoxul in acest caz se bazeaza pe ipoteza conform careia U.S.A ar trebui sa aiba consumul cel mai scazut avand in vedere
ca sistemul ei de sanatate este esentialmente privat ( sistem de control HMO – Health Management Organisation). In ansamblu,
tarile din modelul renan se pricep mai bine decat celelalte sa imbine justitia sociala si asumarea colectiva a cheltuielilor cu
eficienta gestionarii, ideea de responsabilitate colectiva stand la baza organizatiilor politice cat si sindicale.

• Derapaje americane

In U.S.A multiplele eforturi ale guvernului de a limita cresterea continua a cheltuielilor de sanatate se dovedesc zadarnice. Un
bun exemplu il constituie reforma introdusa in spitale in vederea imbunatatirii gestiunii si a limitarii rambursarilor aflate in sarcina
programelor federale. In 1984, Congresul si-a propus sa incerce limitarea cresterii cheltuielilor de sanatate finantate prin programul
MEDICARE. Ca urmare a acestei masuri a crescut numarul fraudelor. Pentru a corecta situatia a fost introdus un sistem de plata ce
se bazeaza pe patologie, fiecare pacient urmand sa fie rambursat in functie de preturi standard.
Noul sistem se bazeaza pe faptul ca 95% dintre boli pot fi grupate in 465 de patologii, astfel de o tarifare in functie de niste
costuri medii standardizate. Absenta unei responsabilitati colective a ingreunat punerea in aplicare a noului sistem. Unele spitale,
prost gestionate au cunoscut in scurt timp dificultati financiare, ceea ce le-a determinat sa se specializeze in patologii bine ploatite
sau cele mai cautate. Urmarea a fost ca, in ciuda unor prime rezultate incurajatoare, in U.S.A cheltuielile de spitalizare au continuat
sa creasca.

• Logica egalitatii
Tarile renene sunt relativ egalitare, iar clasa de mijloc, in prezent este mai importanta statistic decat in U.S.A. aceasta limitare
relativa a inegalitatilor in tarile renane presupune existenta unei lupte impotriva excluziunii si a saraciei mai bine organizate si mai
eficient decat in modelul atlantic. In U.S.A nu exista institutii cu adevarat nationale insarcinate cu ceea ce poarta numele de „lupta
impotriva saraciei”. Aceasta misiune revine fiecarei municipalitati si fiecarui stat in parte. Modicitatea resurselor publice alocate
provoaca limitarea efectelor acestei actiuni. Asociatiile caritative nu pot compensa insuficienta resurselor publice. Conform teoriei
lui Reagan inegalitatile sunt nu doar legitime, ci si stimulative pentru competitia de pe urma careia colectivitatea nu va avea decat
de profitat. Saracia nu este o problema politica si nu priveste, prin urmare, statul; ea apartine exclusiv de morala si de caritate.
Aceasi ideologie o intalnim si la Doamna Thatcher, modelul se numeste „reagano-thatcherian”. Acesta treaduce aparitia unei noi
morale, aceea facuta de catre si pentru invingatorii-bogati-caritabili. Pana in 1975 una dintre propunerile de progres social facea
referire la „impozitul negativ pe venit”( venitul minim garantat).
Noua filozofie a inegalitatii(supply side) ii apartine lui George Gilder si confera „saraciei” un alt statut, cel de necesitate, aceasta
este privita ca o conditie a armoniei generale, deoarece stimuleaza munca si autogestionarea. Aceasta teorie sta la baza reducerile
masive operate asupra programelor sociale ce au avut ca si consecinte directe aparitia marilor „zone” de saracie.
In RFG atitudinea colectiva fata de saracie este diametral opusa, legea interzice „mizeria”. Colectivitatea este obligata sa asigure
celor care nu dispun de mijloace proprii (locuinta, hrana, ingrijire medicala) bunurile necesare. Cersetorul, este astfel o specie pe
cale de disparitie de pe strazile marilor orase germane. Saracia tinde sa devina in clipa de fata, in Germania, in primul rand
feminina, datorita numarului crescut de divorturi si nasteri in afara casatoriei (65% din mamele care cresc singure un copil au un
venit apropiat de pragul saraciei).
Acest caracter mai putin inegalitar al modelului renan este favorizat de existenta unui sistem fiscal ce asigura o mai buna
redistribuire ( transa maxima de impozitare este mult mai ridicata in Franta 57%, in Suedia 72%, in Germania si Japonia 55%, decat
in Marea Britanie 40% si U.S.A 33%).
In tarile renane, inegalitatea nu este doar mai scazuta, ci si mai bine acceptata, deoarece se intemeiaza pe criterii asimilate de
catre masa de salariati: vechimea si calificarea.

• Povara istoriei si chemarea visului

Modelul renan este mai rigid decat cel neoamerican. Mobilitatea sociala este mai lenta, iar reusita individuala mai putin
spectaculoasa. America a fost dintotdeauna o societate a visului, avand ca baza de plecare sperantele imigrantilor din lumea intreaga
( visuri de viata noua, de libertate, de bogatie) ghidati de vointa de a reusi. America nu este insa nuumai o societate a visului, ci si
una a omului care a reusit prin forte proprii (self-made man) si caruia nu ii este interzisa nici o victorie. Mitul fondator al acestei tari
are la baza mobilitatea sociala. Societatea americana, constituita prin imigrari succesive, este fundamental democratica. Valorile
aristocratice nu au trecere deoarece nu exista o stratificare sociala autentica. Capacitatea de absorbtie si de integrare a societatii
americane este superioara celei apartinand tarilor renane (melting pot).
Marea Britanie practica un individualism permisiv (casatorii mixte, stabilirea pe teritoriu national a cetatenilor de diferite origini),
acordand usor naturalizare. In concluzie constatam ca imbogatirea individuala spectaculoasa nu este in tarile renane la fel de usoara
ca in lumea anglo-saxona. De altfel , in cele dintai, bursa ofera mai putine posibilitati de imbogatire, iar speculatia imobiliara a
ramas limitata. Tarile modelului renan sunt mai putin fluide din punct de vedere social, situatiile mostenite sunt solide iar evolutiile
lente. Societatea este mai putin expusa schimbarilor brutale si influentelor din afara.

• Batalia prelevarilor obligatorii

Din punct de vedere al economiei globale, in cazul U.S.A, costul sistemului nu conteaza: din moment ce consumatorii sunt cei
care il finanteaza, nimic nu’i impiedica pe acestia sa cumpere diferentiat(sanatate in defavoarea calatoriilor sau mobilierului). In
schimb, sistemul britanic, fiind public, trebuie sa fie finantat prin prelevari obligatorii ce fac parte din cheltuielile generale ale tarii
si apasa asupra competitivitatii nationale.
La inceputul anilor ' 80 sa declansat batalia prelevarilor obligatorii. Atacul a pornit din tabara reagano-thatcheriana. Astfel
prelevarile obligatorii erau acuzate de penalizarea intreprinderilor, descurajarea efortului individual si ca greveaza asupra
combativitatii societatilor si a economiilor.
Prelevarile obligatorii sunt constituite din impozite, taxe si cotizatiile sociale ce servesc la finantarea cheltuielilor colective. Ideea
de baza a criticilor fondate era urmatoarea: contribuabilii isi pierd motivatia de a muncii in plus daca sunt impozitati excesiv.
Ca urmare a protestelor, Marea Britanie si U.S.A si-au redus simtitor ratele de impozitare pe venituri si pe societati, Franta s-a
angajat sa le tina sub control, iar Suedia, Germania si Olanda au lansat reforme asemanatoare.
In conditiile in care concurenta internationala devine pe zi ce trece mai dura, impozitele prea ridicate nu fac decat sa dauneze
competitivitatii intreprinderilor.

• Franta devenita „greiere”

Ceea ce conteaza nu este atat nivelul global al prelevarilor obligatorii, cat structura lor. Existenta unui sistem social avansat care
presupune impozite considerabile nu constituie in mod obligatoriu un handicap economic. Statul francez a reusit sa isi mentina
bugetul sub control desi cheltuielile sociale derapeaza tot mai mult in domeniul sanatatii.
Capitalismul se ghideaza dupa urmatorul principiu: automobilele pot circula mai repede pentru ca au frana. Numai gratie
limitarilor pe care puterile publice si societatea civila i le impun, numai datorita corectivelor pe care aceste instante le aduc legilor
mecanice ale pietei poate capitalismul sa devina mai performant

6) Reculul Modelului Renan


Fiind superior din punct de vedere economic si social, modelul renan financiar avea toate sansele sa se manifeste lafel de
promitator si pe plan politic. Insa modelul renan sufera din plin influentele politice, mediatice si culturale ale concurentului sau
american. Fascinatia exercitata de catre America este, in continuare puternica, atragand din ce in ce mai multe tari, ce cad victime
ale iluziilor acesteia. In aceste tari se resimt anumite evolutii ce tind sa puna sub semnul intrebarii fundamentele modelului ca atare.

• Capcana inegalitatii

In comparatie cu modelul atlantic, modelul renan este relativ egalitar. Aceasta relativa egalitate incepe sa piarda tot mai mult
teren. O bogatie de tip nou, dobandita rapid, atipica isi face aparitia.
Dupa razboi avantul spectaculos al economiei japoneze a fost profitabil pentru marea majoritate a populatiei. Cea mai mare parte
a vechilor averi fusesera distruse in conflict. Marea miscare de desprindere a valorilor democratiei si de imitare a Americii
determinase democratizarea invatamantului. Redresarea economica a Japoniei s-a produs pe baze relativ egalitare, luand nastere
astfel noi averi, acceptate de ceilalti.
Mai tarziu are loc o departajare in cadrul populatiei: proprietarii si ceilalti. Noile averi constituite in Japonia nu sunt acceptate la
fel de usor. Ele nu mai beneficiaza de legitimarea pe care o acorda timpul. Actele de imbogatire contrasteaza violent cu traditiile
acestei tari , in care capitalismul a fost identificat mereu cu munca, cu meritul personal si cu efortul.
Societatea japoneza se afla intr-o cursa a consumului, acest lucru dand peste cap obiceiurile si valorile.

• Amenintari la adresa consensului

Faimosul consens pus sub semnul intrebarii apartine modelului renan, atat consensul cat si prioritatile pe care el se
intemeiaza( primatul colectivului asupra intereselor individuale, puterea sindicala, modul de gestionare al intreprinderilor). Reculul
sentimentului colectiv in fata individualismului crescand este bine conturat in Suedia. Insa modelul suedez intampina greutati la
inceputul anilor ’70, acest lucru fiind datorat in mare scaderii productivitatii si deficitului balantei de plati. Competitivitatea tarii a
fost grav afectata mai ales datorita cresterii preturilor si salariilor pe o piata a muncii ingusta. In lupta dintre cele doua capitalisme,
primul invins din tabara renana este Suedia.

• Individualism si demografie

Toate tarile apartinand modelului renan se confrunta cu o situatie demografica ingrijoratoare, populatia activa se afla in scadere.
Urmarile scaderii demografice asupra vitalitatii unei economii au fost descrise adesea: lipsa mainii de lucru, cresterea numarului de
persoane inactive si, in consecinta, criza sistemului de pensii, scumpirea protectiei sociale ca urmare a scaderii numarului de
cotizanti. La toate acestea trebuie adaugata o eficienta scazuta a cercetarii.

• Noi moravuri , noi revendicari

Tarile renane incep sa isi schimbe mentalitatea cu privire la munca, slabirii sentimentului colectiv i se adauga un oarecare declin.
Desindicalizarea genereaza un fenomen mondial. Daca forta sindicatelor se afla in scadere in mai multe tari renene modurile de
gestionare a intreprinderilor sunt criticate. Structura ierarhica bazata pe vechime incepe sa decada.
O data cu o noua importanta pe care a dobandit-o finanta, rolul bancilor in ceea ce priveste intreprinderile se modifica. Bancile nu
mai sunt purtatoare sistematice de mandat, in adunarile generale ale actionarilor ale caror conturi le administreaza, acum au nevoie
de un mandat explicit.
Bunul facil patrunde pe piata ideilor renane.

• Rupturile

Dupa primul Razboi Mondial puterea financiara britanica este considerabila pe plan international, chiar daca incepe sa se
manifeste cea a U.S.A. criza din 1929 scoate in evidenta influenta miscarilor de capital. Economia mondiala va cunoaste trei rupturi
esentiale:
1. Hegemonia americana incepe sa piarda teren, tragand dupa ea hegemonia dolarului. Japonia si Europa recupereaza
in tarzierea. Monedele noi incep sa se internationalizeze.
2. Sistemul pus la punct de Bretton Woods se prabuseste, rezultatul fiind convertirea banului in marfa.
3. ultima ruptura este reprezentata de socurile petroliere, socul dolarului, dezechilibrele comerciale si datoriile tarilor
din Lumea a Treia.
• Inovatia

Fenomenul de globalizare financiara a fost influentat de mijloacele tehnologice si juridice, telecomunicatiile si informatica avand
statutul de arme. Cel de-al doilea element de inovatie este financiar. Pana in anii ’70 sfera financiara avea o cadenta creativa. In
ultimii ani (15), pietele financiare au fost invadate de o varietate de produse noi, astfel domeniul financiar capatand o importanta
primordiala. Internationalizarea sferei financiare reprezinta o consecinta a dezvoltarii acesteia.

7)Cum se impune cel mai putin performant

Dintre cele doua modele de capitalism, cel american si cel renan, ultimul este mai performant, atat din punct de vedere socia cat
si economic. Modelul neoamericam isi confirma simultan victoriile psihologice si esecurile economice. Capitalismul renan –
onest,egalitar, prudent si discret- nu are forta de atractie, fiind caracterizat de o nulitate mediatica. Capitalismul american
promoveaza o economie de tip cazino, punand accentul pe jocul de societate in care protagonistii sunt straini de realitatile
economice si industriale.
Mediile de informare joaca un rol important in viata economica( nu este suficient sa fie trebuie sa si para). Mediile de informare
au legile lor, showl permanent si audienta.

CONCLUZIE
Cele doua variante ale capitalismului difera intre ele, cea americana desi este cea mai contestabila, mai putin eficienta, castiga
teren in defavoarea celei renan. Prabusirea comunismului a insemnat si un progres mondial al democratiei. Triumful economiei de
piata, al interdependentei economice si al schimbului comercial a reprezentat si o bunastare pentru milioane de oameni.

Varstele capitalismului:
1791 – prima faza a fost aceia a capitalismului impotriva statului.
1891 – faza capitalismului supravegheat de stat
1991 – statul nu mai este perceput ca un protector sau ca un organizator, ci ca un parazit, cea de-a treia faza capitalismul ia locul
statului (efecte secundare – fisuri sociale)

CREDO surprinde patru schimbari de fond:


 Deculpabilizarea banilor
 Triumful individualismului
 „Inasprirea” sociala
 Uniformizarea comportamentelor