PROTOCOALELE INTELEPTILOR SIONULUI

[Cuprins <cuprins.htm>] [Inapoi <p3.htm>] [Inainte <p5.htm>]

AL IV-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Diferitele stadii necesare ale unei Republici. Francmasoneria exterioara si secretele sale. Libertatea si credinta. Concurenta
internationala a comertului si industriei n viziunea francmasoneriei. Rolul esential al speculatiei. Cultul aurului ca
valoare fundamentala la francmasoni.

Fiecare Republica trece prin diferitele trepte de dezvoltare, prin diferite stadii.
Primul stadiu cuprinde cele dinti zile de nebunie ale unui orb care se arunca n dreapta si n stnga. Al
doilea este cel al demagogiei din care se naste anarhia; apoi vine n mod inevitabil despotismul; nu un
despotism legal si pe fata si, prin urmare, raspunzator, ci un despotism nevazut si necunoscut, dar totusi
eficient si foarte simtit; despotismul desfasurat de catre o organizatie secreta care actioneaza cu scrupule
ct mai putine si care opereaza sub scutul ct mai multor agenti, a caror nlaturare la momentul necesar
nu numai ca nu-i face nici un rau (acestei organizatii), ci chiar o ajuta, scutind-o sa-si cheltuiasca
mijloacele sale cu rasplatirea unor servicii prea ndelungate.
Cine ar putea rasturna o putere nevazuta? Caci puterea noastra este una de felul acesta. Francmasoneria
exterioara, de la suprafata, nu serveste dect pentru acoperirea planurilor noastre; planul final al actiunii
acestei puteri, ba chiar si locul organizatiilor sale, SUPREM CONDUCATOARE, vor ramne totdeauna
necunoscute poporului.
Libertatea n sine ar putea fi complet nevatamatoare si ar putea exista ntr-un Stat fara a aduce vreun rau
bunastarii popoarelor, daca ea s-ar sprijini pe legile credintei n DUMNEZEU si ale fratiei omenesti,
straina de acea egalitate care este dezmintita chiar de legile firii, care a statornicit nfrnarea si
supunerea. Avnd o asemenea credinta, poporul s-ar lasa guvernat de catre autoritatea parohiilor si ar
merge nainte, umil si pasnic, sub conducerea pastorului sau sufletesc, mpacat cu mpartirea facuta de
Dumnezeu a bunurilor acestei lumi. Iata de ce trebuie sa darmam complet credinta n cele divine si
trebuie sa smulgem din mintea crestinilor nsusi gndul Dumnezeirii si al Sufletului, pentru a le nlocui cu
meschine calcule si lipsuri materiale.
Pentru ca cele mai alese si elevate suflete ale crestinilor sa nu aiba aproape de loc timp sa cugete si sa
observe, trebuie sa-i abatem pe crestini de la aceste preocupari, mpingndu-i numai catre grijile
industriei si ale comertului. n acest chip toate natiunile si vor urmari doar cstigurile lor si, luptnd
fiecare cu ndrjire pentru propriile foloase, nu vor baga de seama care este dusmanul lor comun. nsa,
pentru ca libertatea sa poata astfel dezbina si nimici n ntregime societatea crestinilor, trebuie sa facem
din speculatie baza industriei. Procednd astfel, nici una dintre bogatiile pe care industria le va scoate din
pamnt nu va ramne n mna industriasilor, ci toate se vor spulbera n speculatii, adica, n final, vor
cadea n pungile noastre.Lupta tenace si nfierbntata pentru expansiune si loviturile vietii economice a
creat si va crea societati dezamagite, reci si fara suflet. Aceste societati vor avea o spontana groaza de
politica morala si superioara si de religie. Singura lor calauza va fi calculul meschin, adica aurul pentru
care vor avea un adevarat cult din pricina bunurilor materiale pe care le poate procura. Atunci clasele de
jos ale popoarelor ne vor urma n lupta noastra mpotriva clasei inteligente a crestinilor de la putere, care
sunt potrivnicii nostri, si ei vor face aceasta nu de dragul binelui si nici pentru a pune mna pe bogatii, ci
numai din ura ce o poarta celor supusi.
Copyright 2002. True Press.