INSTITUIA PUBLIC

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICIN

I FARMACIE NICOLAE TESTEMIANU
DIN REPUBLICA MOLDOVA

Pag. 1 / 3

APROB
Decanul facultii Stomatologie
Prof.univ.

I. LUPAN

NTREBRI
pentru examenele de Stat de absolvire, la Stomatologia Ortopedic
anul V de studii 2014 - 2015
1. Metodologia examenului clinic i paraclinic a pacienilor n clinica de protetica
dentar. Formularea diagnosticului.
Date de pasaport. Examenul subectiv:motivatia, istoricul actualei boli, istoricul vetii.
Examenul obectiv: examenul exobucal:inspectia , percutia , palpatia si ascultatia .
Examenul edobucal :raportul dintre buze, gradul de deschidere a gurii si mobilitatea muschilor
orbiculari, dintii, arcadele dentare, raportul dintre arcadele dentare (tipul de ocluzie), mucoasa cavitatii
bucale, apofizele alveolare si maxilarelor
Examenul paraclinic: examenul radiologic== radiografia intraorala, dentoparodontala, extraorala=
radiografia panoramica,tomografia artrografia,cineradiografia,. Analiza modelelor de studiu,,
electroodontometria,termometria, eficacitatea masticatorie.
Diagnosticul se formuleaza in baza examenului clinic si paraclinic . el este compus din:1. afectiunea
principala, 2 complicatile provocate de afectiunea principala, 3 afectiuni concomitente.

2. Etiologia, tabloul clinic i terapia leziunelor odontale coronare. Indicaii ctre terapia
restaurativ. Etapele pregtirii i cerinele ctre cavitatea pentru inlay.
LOC prezinta diverse manifestari de structura,forma, volum, sediu si directia coronara.etiologia este
cauzata de factori endogeni sau exogeni(dobinditi). Din cele dobinditi fac parte caria , hipoplazia
smaltului, defecte cuneiforme,floroza, abraziunile patologice, trauma, eroziuni chimice.
Tabloul clinic-simptomele subective: durerea, tulburari fizionomice,tulburari masticatorii, fonatie
Simtomele obective dinte modificat in culoare, forma , volum , apsenta punctului de contact,cavitati
carioase... pot fi depistare :complicatii locale, locoregionale si generale.
Indicatii catre terapia restaurativa
1 la restaurarea morfologiei coronare dentarecu LOC provocate de carii, fracruri coronare, abraziuni la
care tratamentul prin opturatii este imposibil sau neeficient
2 ca element de agregare
3 ca dispozitiv de sinare a dintilor mobili
4 ca element de echilibrare a ocluziei,, realizind stopuri ocluzale .

Etapele pregatirii 1. deschiderea cavitatii,2 crearea formei de contur,3 indepartarea dentinei ramolite,4
largirea cavitatii in limitele dentinei sanatoase,5 crearea punctelor de retentie,6 bizotarea marginii
cavitatii,7finisarea, protejarea plagii dentinare.
Adincimea cavitatii trebue sa fie de 1.5-2 mm, bizotarea 45 grade,
cerintele pentru cavitatea pentru inlay cavitatea trebue sa fie preparata in limitele smaltului si dentinei,
peretii verticali trebue sa fie paraleli sau usor divergenti, planseul cavitatii trebue sa fie paralel cavitatii
pulpare,prepararea trebue sa fie in limetele tesuturilor sanatoase pentru a evita caria secundara,trebue de
creat puncte de retentie pentru o adeziune mai buna,marginele cavitatii trebue sa fie bizotate, toate
suprafetele trebue sa fie bine finisate

3. Etiologia, tabloul clinic i terapia leziunelor odontale coronare cu coroane metalice

ntregturnate. Indicaii. Consecutivitatea etapelor clinice.
LOC prezinta diverse manifestari de structura,forma, volum, sediu si directia coronara.etiologia este
cauzata de factori endogeni sau exogeni(dobinditi). Din cele dobinditi fac parte caria , hipoplazia
smaltului, defecte cuneiforme,floroza, abraziunile patologice, trauma, eroziuni chimice.
Tabloul clinic-simptomele subective: durerea, tulburari fizionomice,tulburari masticatorii, fonatie
Simtomele obective dinte modificat in culoare, forma , volum , apsenta punctului de contact,cavitati
carioase... pot fi depistare :complicatii locale, locoregionale si generale
Indicaii: Indicaiile generale au dublu scop:
a) n scop morfo-funcional i profilactic:
pe dini cu carii nsoite de pierderi mari de substan dentar, cnd nu mai sunt posibile
reconstituiri prin obturaii sau inlay-uri;
pe dini cu obturaii ntinse sau multiple, care predispun coroana dentar la fracturi,
situaii n care coroanele de nveli se utilizeaz pentru consolidarea rezistenei mecanice a
dinilor;
n pierderi de substan dentar prin traumatisme, cnd reconstituirea prin alte mijloace
nu mai este posibil
n abrazii patologice cnd, prin aplicarea coroanelor de nveli este posibil reconstituirea
reliefului ocluzal;
pe dini cu modificri de form, volum, poziie i culoare, atunci cnd acestea pot fi
corectate prin aplicarea coroanelor de nveli; la tineri, din considerente de ordin fizionomic, la
vrstnici, mai ales n scop paradontoprofilactic.
pentru refacerea punctelor de contact, cnd spaiul interdentar este sub 2mm, el poate fi
nchis printr-o singur coroan; n distane de peste 2mm, se cer aplicate dou coroane pe dinii
nvecinai, n timp ce n spaiile ce depesc 4mm, este necesar ca s se interpun ntre cele dou
coroane un element de nlocuire
din considerente profilactice se indic aplicarea coroanelor de nveli n carii secundare i
de colet sau multiple, ca i n perturbri neuromusculare cu bruxism, n prevenirea unor leziuni
rapide i de amploare ale substanei dentare;
se aplic n scop profilactic, pentru a prentmpina procesele de uzur a dinilor date de
friciunea exercitat de elementele de meninere ale protezelor mobilizabile. De notat c se
impune o atitudine selectiv din partea practicienilor n sensul de a nu utiliza n mod obligatoriu
i n toate cazurile microproteze de protecie;
n situaiile n care dinii prezint o mare diferen ntre diametrul transversal coronar
maxim i cel cervical, cazuri care ar necesita rezecii prea ntinse de esut dentar, cu pericolul
afectrii pulpei dentare si a diminurii sau a compromiterii rezistenei mecanice a bontului;
coroanele turnate cu grosime total sunt indicate n special pentru dinii laterali cu
dimensiuni reduse n sens cervico - ocluzal;

coroanele turnate cu grosime dirijat sunt indicate pe coroanele dinilor laterali cu

dimensiune cervico - ocluzal mare.
b) n scop protetic:
pentru realizarea elementelor de agregare, de care se leag corpurile de punte n
restaurrile edentaiilor pariale intercalate;
pentru ancorarea protezelor pariale mobilizabile, n cazul coroanelor prevzute cu
convexiti pentru croete, cu locauri pentru sprijinul ocluzal, cu culise etc.;
pentru imobilizarea dinilor n paradontopatii; prin solidarizarea unei suite de coroane, se
formeaz un sistem rigid, cu rol de in de contenie;
n tratamentul disfunciei ocluzale, pentru refacerea reliefului ocluzal i a planului de
ocluzie, cnd, n urma necesitilor de nivelare, se lefuiesc dinii care, ulterior, necesit
acoperirea cu coroane;
pentru reconstituirea zonelor de sprijin, cnd, prin intermediul coroanelor se pot reface
condiiile biostatice normale dintre arcade, n scopul prevenirii modificrilor rapoartelor
intermaxilare, consecutive distruciilor coronare din zonele laterale.
Etapele clinico tehnice clinic:prepararea dintilor, ampremtarea si protectia plagii dentinare
Laborator-realizarea modelului de lucru si cel auxiliar,modelarea machetei din ceara, turnarea.
Clinicproba coroanei turnate, laboratorprelucrarea mecanica, slefuire si lustruirea, clinic proba
defenitiva si cimentarea
Prepararea dintilor consta in sflefuirea unui strat de tesut dur de o grosime de 0.5-0.7 mm . prepararea la
colet poate fi cu prag circular, fara prag sau mixt(partial cu prag, sau fara prag).

4. Etiologia, tabloul clinic i terapia leziunelor odontale coronare cu coroane fizionomice

acrilice, compozite. Indficaii. Consecutivitatea etapelor clinice.
LOC prezinta diverse manifestari de structura,forma, volum, sediu si directia coronara.etiologia este
cauzata de factori endogeni sau exogeni(dobinditi). Din cele dobinditi fac parte caria , hipoplazia
smaltului, defecte cuneiforme,floroza, abraziunile patologice, trauma, eroziuni chimice.
Tabloul clinic-simptomele subective: durerea, tulburari fizionomice,tulburari masticatorii, fonatie
Simtomele obective dinte modificat in culoare, forma , volum , apsenta punctului de contact,cavitati
carioase... pot fi depistare :complicatii locale, locoregionale si generale
Indicatii tratamentul LOC a dintilor frontali si premolarilor in caz de lipsa a marginii incizale si a
unghiurilor, in caz de dereglari de culoare, prezenta distrofiilor tesuturilor dure, floroza, anomalii de
pozitie,volum, directie
Coroana dintelui trebue sa fie voluminoasa , inalta ceea ce necesita o slefuire mai pronuntata a tesuturilor
dure.
etapele clinico tehnice clinic--- prepararea dintilor, amprentarea si stabilirea culorii
laborator(tehnica clasica) ----realizarea modelului, modelarea machetei din ceara, ambalarea machetei in
chiuveta pentru realizarea tiparului,pregatirea acrilatului si introducerea lui prin presare in
tipar,polimerizarea acrilatului,si dezambalarea coroanei din chiuveta,prelucrarea ei,
clinic----proba in cav. bucala. Latorator---prelucrarea, finisarea si lustruirea,. Clinicproba defenitiva si
fixarea.
Tehnica moderna costa in aceea ca se foloseste acrilat sau compozit autopolimerizabil, si se modeleaza
coroana strat cu strat pe bont mobilibabil din material,(aici nu se foloseste ceara)este asemanatoare cu cea
de modelarea a ceramicii, dintii stratul bazal, dentina, smaltul, de colet, si incizal

Particularitati---- dintele se prepara o profunzime de 1.5-2 mm de tesut dur,, pot fi cu prag, sau fara prag
cervical (o slefuire tangentiala sub forma de margine perduta), Daca se face prag atunci el va fi la nivelul
juxt sau supragingival paralel festonului gingival. Latimra pragului este de 0.5 mm

5. Indicaii i etapele clinice n terapia leziunelor odontale coronare cu coroane

fizionomice integral ceramice, particularitile preparrii dinilor stlpi.
Indicatii: Terapia LOC ale dt frontali si premolarilor in caz de lipsa de substanta a marginilor incisivale si
a unghiurilor, cind alte metode de restaurare nu sint posibile sau eficace, in caz de leziuni ale altor
suprafete, dereglari de culoare, prezenta distrofiilor tesuturilor dure, fluoroza, anomalii de pozitie, volum,
directie.
Clinic:
Examenul pacientului
Stabilim diagnoza
Preparam dintii stilp (Cream la colet prag cu o latime 0.3-0.8 la dinti cu volum mic, si, 0.5-1.5 la dinti mai
mari in volum. Pragul creat parallel cu festonul gingival sau subgingival, la decizia medicului.)
Laborator:
Realizarea modelului du dinti mobilizabili
Confectionam capacelul din platina
Depunem si ardem stratul de ceramika
Clinic;
Proba coroanei
Laborator:
Corectarea si glazurarea coroanei
Clinic:
Proba definitive si fixarea coroanei in cav buc.

6. Indicaii i etapele clinice n terapia leziunelor odontale coronare cu coroane mixte

m/c.
Indicatii: restaurarea morfofunctionala a dintilor frontali si premolarilor; Coroane mixte metaloceramice:
Partial fizionomice
Total fizionomice
Metaloceramica e constituit dintr-o carcas metalic, pe care se aplic un strat foarte subire de ceramic.
Combinarea acestor dou materiale a permis crearea unor construcii ideale: care dup aspectul lor
exterior - practic sunt identice cu cel al unui dinte sntos, iar dup rezisten chiar l depaesc.
Etapele
Clinic:
Examenul pacientului
Stabilirea diagnosticului
Prepararea dintilor stilpi cu prag in zona coletului cu crearea spatiului pt ceramica
Amprentarea
Protectia dintilor
Laborator;
Realizarea modelului cu dinti mobilizabili
Fixarea in simulator si modelarea componentei metalice din ceara
Nu formam elemente de retentive iar grosimea machete e de 0.4-0.5 mm
Turnarea
Clinic:
Proba componentei metalice
Determinarea culorii
Laborator:
Prelucrarea mecanica a componentei metalice cu abrasive
Prelucrarea termica la temperatura de 900 grade 2-3 min creinduse pelicula de oxizi metalici necesar la
consolidarea ceramicii
Sablarea componentei metalice cu un jet puternic de nisip aluminos Al2O3 cu particule de 250 Mm
,bombardam suprafata capacelului

Consolodarea chimika
Degrasarea cu acid acetic
Depunerea stratului de ceramic si arderea
Clinic
Proba coroanei in cav buc
Laborator
Glazurarea
Clinic
Proba definitive si cimentarea coroanei metaloceramice in cav buc

7. Indicaii i etapele clinice n terapia leziunelor odontale coronare cu coroane de

substituie. Clasificri.
Indicatii: LOC subtotale sau totale, deseori cu prezenta partii radiculare; In caz de fracturi considerabile a
coroanelor dt ; LOC subtotale sau totale, ca urmare a abraziunilor patologice; Ca element de agregare a pt
dentare si protezelor dentare mobilizabile.
Clinic : prepararea intra si supraradiculara a radacinii dintelui afectat;
Amprentare.
Laborator: confectionarea modelelor si pozitionarea lor in simulator;
Modelarea machete dispozitivului coronoradicular si transformarea ei in aliajul soliciatat;
Prelucrarea componentei metalice si proba pe model.
Clinic: Proba componentei metalice a dispozitivului coronoradicular in cavitatea bucala;
Determinarea culorii materialului;
Laborator: aplicarea materialului fizionomic pe supraf dispozitivului coronar;
Prelucrarea si lustruirea.
Clinic: proba definitive a coroanei de substitutie si fixarea in cavitatea bucala.

8. Indicaii i etapele clinice n terapia leziunelor odontale coronare cu coroane 3/4, 4/5
i ecuatoriale.
Indicatii 34, 45: dintii frontali si laterali cind suprafata vestibulara a dt nu este lezata
Clinic: preparea dt stilpi, aprentarea si protectia plagii dentinare
Laborator: realizarea modelelor si efectuarea etapelor corespunzatoare; A doua etapa clinica include proba
coroanei de invelis, iar cea tehnica slefuirea si lustruirea. A trea etapa clinica prevede fixarea dintelui pe
dt preparat.
Indicatii ecuatoriale: acopera coroana naturala pina la ecuator; molari, cind tesuturile dure ale dt din zona
subecuatoriala nu sint lezate, iar indicatiile clinice nu ne permit prepararea cuvenita a dt fara
devitalizare(migrari dentare, atrofia apofizei alveolare cu dezgolire radiculara)

9. Tehnica probei coroanei de nveli: ntregturnate, acrilice, ceramice. Tenhica

cimentrii. Complicaii posibile. Profilaxia.
Coroana stantata proba cind se efectueaza proba se atrage o atentie deosebita raportului dintre
marginea coroanei si parodontul marginal. Pentru a evita lezarea lui coroana trebuie miscata lent spre
colet tinind cont de raportul ce se creaza . Acele sectoare care ajung primele la nivelul parodontului
marginal se supun slefuirii.Deosebim 3 tipuri de raporturi a marginii coroanei de invelis stantate cu
parodontul marginal: a)marginea coroanei trebuie sa patrunda in sulcusul dentogingival cu 0,2-0,3mm;
b)marginea coroanei trebuie numai sa ajunga la marginea gingivala; c) marginea coroanei sa nu ajunga la
cea gingivala cu 1,5-2mm. Dupa adaptarea marginala a coroanei urmeaza verificarea contactului ocluzal,
care se determina visual cu ajutorul hirtiei de articulatie sau cu o folie de ceara, atragind atentie la
contactul cuspizilor la fel si cu dintii vecini.Coroana Jaket- proba se atrage atentia la adaptarea cervicala
si ocluzala. Locurile care impiedica asamblarea coroanei pe bontul preparat se scot la iveala cu hirtie de
articulatie. Slefuirea acestor puncte se va face cu freze sferice pentru a preveni lezarea marginii cervicale.
La fel va fi corectata coroana si in raporturi ocluzale.Materiale utilizate la fixarea temporara: Provicol,
Repin, P-cem, Dentin Pasta.Materiale utilizate la fixare permanenta: Unifas 2- fosfate p/u stantate, Fugi
1, Meron, Ketac, Visfat, Unicem.Tehnica cimentarii- Fixarea se efectueaza cu ajutorul cimenturilor fosfat
sau visfat preparat intr-o pasta omogena, fara bule de aer avind aspectul unei paste cremoase. Cementul
preparat se va aplica in coroana tapetind peretii ei pe toata suprafata. Indepartarea surplusurilor de cement
se efectueaza dupa priza. Se va acorda o atentie deosebita curatarii resturilor de cement la nivelul Nisei

papilei interdentare si al zonei parodontului marginal. Pacientului I se va recomanda cat imp de 2 ore sa
nu se alimenteze pentru acrea conditii favorabile in vederea prizei definitive a cimentului de fixare.

.
10. Metoda de protecie a plgii dentinare dup prepararea dinilor sub coroane de
nveli. Tehnica Scutan de confecionare a coroanelor provizorii.
Obtinerea amprentei folosind o masa amprentara elastica sau ghips, urmeaza slefuirea dintelui, prepararea
unui acrilat autopolimerizabil ce ar corespunde dupa culoarea dintilor restanti, introducerea acestui acrilat
in amprenta care apoi se reaplica peste dintele slefuit si acoperit in prealabil cu un stat subtire de ulei de
vaselina ce preintimpina influenta nociva a monomerului asupra pulpei. Inainte de polimerizarea
completa a acrilatului amprenta se indeparteaza din cavitatea bucala, apoi se scoate coroana din amprenta,
se prelucreaza, se efectueaza proba, se lustrueste si se fixeaza cu ajutorul unei mase amprentare de tip
Repin, Dentol sau Hidroxid de Ca.

11. Caracteristica complicaiilor posibile n terapia leziunelor odontale coronare cu

coroane de nveli: pe parcursul tratamentului, imediat dup tratament, tardive.
Tactica medicului.
La prepararea tesuturilor dure ale dintilor pot aparea diverse accidente, care conditional pot fi
grupate in: accidente pe parcursul prepararii, dupa preparare pina la fixarea microprotezei si
dupa fixarea lucrarii. Cel mai frecvent chiar la inceput apare durerea care depinde de
sensibilitatea individuala. Deaceea in cazul prezentei dintilor vitali se va aplica in mod
obligatoriu anestezia. Daca nu vom fi atenti sau nu vom avea un punct bun de sprijin a miinii din
cauza derapajului instrumentelor abrasive va fi posibila traumarea tesuturilor moi a cavitatii
bucale. Daca totusi au fost provocate asemenea trauma in raport cu gravitatea leziunii se aplica
badijonari cu H2O2, compresiuni pentru hemostaza sau chiar si sutura chirurgicala.
In cazurile cind nu se tine cont de topografia camerei pulpare, de pozitia dintelui sau grosimea
tesuturilor dure camera pulpara poate fi deschisa, fapt ce va inpune deacum devitalizarea
dintelui. In caz de neatentie poate fi traumatizat dintele adiacent sau antagonist iar manevrarea
gresita a instrumentului cind coroana dintelui este slabita printr-un process pathologic poate
provoca fractura coroanei.
Nerespectarea regulilor de preparare poate provoca hiperemia vaselor sangvine pulpare,
hemoragii sau chiar combustii, leziuni care in timpul apropiat dupa aceasta internentie
chirurgicala se vor manifesta prin aparitia pulpitei, iar mai terdiv-necroza, gangrena pulpara
insotite de complicatii.
12. Varietile raportului marginei coroanei de nveli cu parodontul marginal. Concepia
modern.
Deosebim 3 tipuri de raporturi a marginii coroanei de invelis stantate cu parodontul marginal:
a)marginea coroanei trebuie sa patrunda in sulcusul dentogingival cu 0,2-0,3mm;
b)marginea coroanei trebuie numai sa ajunga la marginea gingivala;
c) marginea coroanei sa nu ajunga la cea gingivala cu 1,5-2mm.
Noi consideram ca raportul marginii coroanei cu parodontul marginal trebuie sa fie apreciat
individual reiesind din particularitatile tabloului clinic si ca marginea coroanei trebuie sa
cuprinda strins dintele unde ea nu se va termina. In vedere respectarii acestui criteriu p/u
efectuarea controlului respective se foloseste sonda in unghi.
13. Etiologia i tabloul clinic al edentaiei pariale. Clasificarea Kennedy. Indicaii i
etapele clinice n terapia protetic cu puni dentare.
Etiologia: Factorii care duc la aparitia edentatiei partiale , conditional pot fi repartizati in 2
grupe: 1)factori congenitali, 2)factorii postnatali.

Edentatia partiala congenitala se caracterizeaza prin lipsa mugurilor dentari sau a distructiei lor
in stadiile incipiente de dezoltare. Daca lipsesc toti dintii avem o anodontie iar daca citiva o
hipodontie (oligodontie). In litratura de specialitate aceste varietati de lipsa a dintilor se mai
numesc edentatii primare, la care se refera si dereglarile procesului de formare si situare a
mugurilor dentari si de eruptie a dintilor care conduc la retentia dintilor in profunzimea osului si
ca rezultat la aparitia edentatiei partiale, aceasta varietate de edentatie se mai numeste si falsa.
Edentatia partiala provocata de factori postnatali (dobindita) care se mai numeste edentatie
secundara apare ca urmare a afectiunilor odontale, parodontale, a proceselor
inflamatoare(osteomielita), interventiilor chirurgicale (inlaturarea tumorilor benigne sau
maligne), traumatismului.
Tab clinic in caz de edentatie partiala va fi individual si se va gasi in dependenta de numarul
dintilor lipsa, de localizarea bresei si rolul dintilor pe care l-au indeplinit in arcada dentara, starea
tesuturilor dure si a parodontiului dintilor restanti, de tipul de ocluzie, timpul care s-a scurs de la
pierderea dintilor, factorul etiologic, virsta, starea generala a organismului. Simptomele
edentatiei partiale se impart in exobucale si endobucale.
Clasificarea Kennedy.
Clasa I edentatie partiala bilaterala adica marginita de dinti numai mezial
Clasa II- edentatie partiala unilaterala adic amarginita de dinti numai mezial
Clasa III- prezenta obligatori a bresei laterale intercalate adica marginita si mezial
si distal de dinti
Clasa IV edentatie partiala cu localizarea bresei numai in zona frontal
Clasificarea Kennedy- Applegate
Clasa I edentatiile terminale bilaterale ale arcadei in cadrul caeia toti dintii restanti sint plasati
anterior fata de spatiile edentate si este identica clasi I Kennedy
Clasa II edentatiile terminale unilaterale in care dintii restantii sunt plasatianterior fata de
spatiul edentate si corespunde clasi a IIa Kennedy
Clasa III edentatiile laterale intercalate, bresele fiind marginite de dinti restanti anteriori si
posteriori deficitari din punct de vedere functional, incapabili sa suporte o lucrare protetica fixa
Clasa IV- edentatiile in regiunea frontal a arcadei dentare care poate sa se intinda din ambele
parti a liniei mediane, dintii restanti fiind capabili sa nu ofere sprijin protezei fixe
Clasa V edentatiile laterale intercalate , bresele fiind marginite de dinti restanti anteriori si
posteriori, dar limita anterioara este reprezentata de un dinte care din punct de vedere functional
nu poate oferi sprijin sufficient de rezistenta unei constructii protetice fixe.
Clasa VI edentatiile laterale intrercalate cu brese marginite de dinti restanti anteriori si
posteriori capabili sa suporte sprijinul protezei fixe.
14. Particularitile examenului clinic i paraclinic a pacienilor cu edentaii pariale.
Indicaii i etapele clinice n terapia cu puni dentare ntreg turnate.
Examenul Clinic include ;examen subiectiv si obiectiv
Subiectiv
Datele personale :Stabilirea indentitatii pacientului,domiciliu ,sexul ,profesia,locul de munca.
Examenul subiectiv include Motivatia ; include istoria actualei maladii ,istoria vietii,
Istoria actualii maladii urmareste scopul de a studia evolutia maladii si eficienta tratamentului daca a
avut loc
Istoria vietii in cadrul anamnezii vietii luam in consideratie ,locul nasterii si de trai
Examenul Obiectiv

Cuprinde examenul exobucal si endobucal si complimentar

A)examen .Exobucal se executa prin inspectia reg.maxilo faciale din fata si profil atragind atentia la
starea si culoarea pielii,a mucoasei buzelor,prezenta ssau lipsa asemetriei faciale,la linia de contact si
pozitia buzelor, obrajilor,comisurilor gurii ,gradul de exprimare asanturilor perilabiale
Examen Endobucal
Se executa prin inspectia cav bucale ,cu ajutorul instrument ,oglinda pensa dent ,sonda etc.
Examenul endobucal se executa intro anumita ord :
1 Raportul dintre buze ,grad .de deschidere a gurii si mobilit.muschiului orbic.a buzelor .
2Dintii
3Arcadele dentare
4 raportul dintre arcadele dentare 9tip de ocluz
5mucoasa cav bucale
6 apofizele alveolare si maxilarele
Examenul paraclinic
Se va reduce la aplicarea diverselor examinari locale ,generale sau si unul si altul
Examenul Radiologic- este unul din examenele complimentare de baza la precizarea modif,tesuturilor
osoase , rapoartele dintre diferite segmente si elemente ale scheletului stomatognat
Radiografia intraorala - filmul radiografic capatat prin metoda intraorala ne da posibilitate de a preciza
starea tesuturilor dure ala dintilor
Radiografia Panoramica
-acest tip se efectuiaza cu ajutorul radiografiei panoramice prin proiectia desfasurata de una si aceeasi
pilicule a acelor 2 arcade dentare ,Vom studia aceeasi partic de structura a paradontului si tesut osos , si
studierea lor in asamblu
Tomografia
Radiografia extraorala
Indicatiile
-Din consideratii fizionomice coroanele metalice turnate sunt indicate pe dintii laterali ;
-Coroana naturala a dint. trebuie sa aiba o inaltime sufficient pentru efectuarea prepararii str necesar din
tesut dure
-Tesuturile dure in zona coletului dintelui stilp nu treb sa fie lezate
Etapele clinico Tehnice
1
2
3
4
5
6

Clinica Prepararea dintilor stilpi,

2amprentarea si protectia plagii dentare
In Laborator ;realizarea modelului de lucru si auziliar ,modelarea machetei coroanei din ceara ,
turnarea
Clinica ; Proba coroanei turnate
In laborator ;prelucrarea mecanica ,slefuirea si lustruirea lucrarii
In clinica ; Proba si fixarea coroanei .

15. Consecutivitate examenului clinic subiectiv a pacienilor cu edentaii pariale.

Indicaii, contraindicaii i etapele clinice la aplicarea punilor dentare din acrilate i
compozite moderne.
Examenul Clinic include ;examen subiectiv
Subiectiv
Datele personale :Stabilirea indentitatii pacientului,domiciliu ,sexul ,profesia,locul de munca.
Examenul subiectiv include Motivatia ; include istoria actualei maladii ,istoria vietii,

Istoria actualii maladii urmareste scopul de a studia evolutia maladii si eficienta tratamentului daca a
avut loc
Istoria vietii in cadrul anamnezii vietii luam in consideratie ,locul nasterii si de trai
Indicatii
1 Coroanele de invelis fizionamic sint indicate in terapia leziunilor odontale coronare ale dintilor frontali
si premolarilor in caz de lipsa de supstanta a marginilor incisivale si a unghiurilor cind alte metode de
restaurare nu sunt posibile sau eficiente
Contraindicatii
1 Coroanele fizionomice nu pot fi aplicate pe dinti cu coroane mici ,cind dupa prepararea bontul capatat
nu ne va asigura o buna fixare a viitoarei coroane .
Asemenea coroane sunt contraindicate cind tesutur dure ale dintelui sunt fragile
Pe dintii laterali din cauza fortelor mari de presiune si rezistenta mica a materialului
Etapele clinico- Tehnice a puntii dentare din acrilat sau compozit
1 Prepararea dintilor stilpi
7
8

amprentarea si protectia plagii dentare

In Laborator ;realizarea modelului de lucru si auziliar ,modelarea machetei din ceara si schibul ei
in acrilat
9 Clinica ; Proba puntii dent din acrilat
10 In laborator ;prelucrarea mecanica ,slefuirea si lustruirea lucrarii
11 In clinica ; Proba si fixarea puntii dentare

16. Examenul clinic obiectiv al pacienilor cu edentaii pariale. Indicaii, contraindicaii

i etapele clinice la aplicarea punilor dentare integral ceramice i adezive.
Examenul Obiectiv
Cuprinde examenul exobucal si endobucal si complimentar
A)examen .Exobucal se executa prin inspectia reg.maxilo faciale din fata si profil atragind atentia la
starea si culoarea pielii,a mucoasei buzelor,prezenta ssau lipsa asemetriei faciale,la linia de contact si
pozitia buzelor, obrajilor,comisurilor gurii ,gradul de exprimare asanturilor perilabiale
Examen Endobucal
Se executa prin inspectia cav bucale ,cu ajutorul instrument ,oglinda pensa dent ,sonda etc.
Examenul endobucal se executa intro anumita ord :
1 Raportul dintre buze ,grad .de deschidere a gurii si mobilit.muschiului orbic.a buzelor .
2Dintii
3Arcadele dentare
4 raportul dintre arcadele dentare 9tip de ocluz
5mucoasa cav bucale
6 apofizele alveolare si maxilarele
Indicatiile
-catre tratamentul cu punti dentare din acrilat si ceramica avem nuumai in cazul edentatiilor unidentare
sau cind lipsesc cel mult 2 dinti in zona frontala a arcadelor dentare ,Iar dintii stilpi permit
confectionarea acestor constructii
Contraindicatii
-Sunt determinate de particularitatile acestor punti care au o duritate comparativ mica si deci nu pot fi
utilizate pentru zonele laterale ale arcadelor dentare
-La fel sunt contraindicate in caz de prezenta a tipurilor de ocluzie adinci ,traumatizante, la fel cind dintii
stilpi rezulta bonturi prea scurte ,ce nu pot asigura prezenta protezei

-In cazul abraziunii dentare avansate

17. Particularitile preparrii dinilor stlpi n terapia edentaiei pariale cu puni

dentare. Indicaii, contraindicaii i etapele clinice la aplicarea punilor dentare m/c,
m/a.
Prepararea dintilor stilpi se efectuiaza la fel ca la LOC numai ca se diferentiaza prin a) obtinerea
unei forme corecte pt tipul de microproteza ales pt elemetele de agregare b) obtinerea
paraleleismului intre axele coronare ale dintilor stilpi astfel incit toate elementele de agregare
sase aseze uniform pe dintii stilpi . La includerea unui nr mare de dinti stilpi pt respectarea
paralelismului este necesara pregatirea pe unor modele de studiu pina la prepararea si
examinarea lor in paralelograf . Aveasta ne va da posibilitatea sa apreciem calitatea tesuturilor
dure pe care care vor fi slefuite pt a obtine acest paralelism intr dintii stilpi si daca este necesara
tratamentul proprotetic pt asa tipuri de proteze dentare . Redarea paralelismului se poate efectua
si prin prepararea dintilos stilpi in forma de con cu o inclinatie a suprafetelor coroanei catre axul
longitudinal nu mai mult cu 10 grade .
Indicatii la aplicarea puntilor dentare m/c , m/a
Terapia LOC atit in zona frontala cit si in zona laterala ,pt acoprirea incisivilor si premolarilor .
in scopul corectarii morfologiei de volum , forma , culoare .
Contraindicatii : la copii si pina la 18 ani , in caz de distructii prea avansate a coroanei dintelui ,
sau cu tesutri dure prea fragile ,sau cind inaltimea si grosimea coroanei nu ne perminte pt
formarea unui bont favorabil pt fixare .

18. Migrri dentare. Etiopatogenia, tabloul clinic. Criteriile ocluziei funcionale dup
Ene. Fenomenul Tieleman. Metode de tratament.
Etiopatogenie cauzele migrarii dentare sunt ;Leziunile odontale coronare intinse ,refacerea incorecta in
supra liniei sau subocluziei a suprafetelor ocluzale, edentatiile partiale starea patologica a tesuturilui
paradontului unor abiceiuri vicioase ca muscarea limbii ,buzelor obrajelor ,deglutitia infantila .prin
urmare factorii ce provoaca migrari dentare se inpart in 2 grupe ; factori locali si generali
Tabloul clinic
Simptomele clinice a migrarilor dentare depinde de numarul dintilor pierduti ,durata perioadei de timp
dupa extractie .cu cit mai mult timp sa scurs de la momentul extractiei si cu cit edentatia e mai intinsa cu
atit mai grave , mai exagerate vor fi migrarile dintilor restanti .Dupa perderea unui sau mai multor dinti,
antagonistii migreaza vertical spre spatiului edentat
Tratamentul
Lichidarea dezichilibrului dintre arcadele dentare in urma edentatiilor partiale .
Slefuirea tesuturilor dure
Aceasta metoda este mai des folosita la lichidarea dereglarilor interocluzale slefuind suprafetele ocluzale
ale dintilor migrati verticali si fetele laterale ale dintilor inclinati . Slefuirea ocluzala are scop de a
micsora inaltimea coroanei dintelui migrat, Nivelarea planului de ocluzie .
Rezectia dentara
Ca masura de lichidare a dereglarilor interocluzale se folosesc la pacienti cu dereglari verticale sau
inclinari orizontale exagerate ,
Tratamentul ortodontic
Un rol important in tratament ortodontic il are alegerea dispozitivului pentru inaltarea dimernsiunii
verticale de ocluzie si deplasarea dintilor migrati ,precum si modul de fixare a lui

Repozitionarea mandibulei
Cind migrarile dentare sunt insotite de deplasarea distala a mandibulei, micsorarea spatiului alveolar si
micsorarea etajului inferoir al fetei
Tratamentul chirurgical
Este considerata ca o masura extrenma si urmareste extractia dintelui migrat ce nu poate fi recuperat prin
metoda conservativa
Tratamentul protetic
Este indicat pacientilor cu migrari dentare orizontale exagerate,care nu accepta alte metode

19. Indicaii i etapele clinice n terapia edentaiei pariale cu puni dentare cu extenzie.
Complicaii.
Caracteristic pt aceasta constructie este situarea elementelor de agregare pe o singura parte a
corpului de punte , deci corpul de punte nu are la ambele extrimitati elemente de agregare . Punte
cu extensie poate fi realizata atit prin metoda clasica cit si prin metoda contemporana . Dupa
pozitia corpului de punte fata de elementele de agregare deosebim : punte cu extensie meziala ,
cind corpul de punte este situat mezial fata de elementele de agregare ; punte cu extensie distala ,
cind corpul de punte este situati distal fata de elementele de agregare .INDICATII- Puntile cu
extensie meziale pot fi utilizate : absenta incisivului lateral , elemetele de agregare fiind fixate pe
doi dinti vecini , caninul si primul molar ; absenta primului premolar dintii stilpi al doilea
premolar si primul molar . Pt puntea cu extensie distala se va indica la rezolvarea edentatiilor
terminale in urmatoaele situaii : cind este necesar de restabilit un singur dinte solidarizat la doua
elemete de agregare , cind dintii stilpi pe care sunt fixati pe elemetele de agregare prezinta
coroane voluminoase , cu o foarte buna implantare paradonto- radiculara ; cind arcada dentara
antagonista este scurtata sau reprezentind o proteza mobila sau mobilizabila ce nu dez presiuni
ocluzale mari in mastecatie si in intercuspidare ; pt un premolar sau molar in extensie la o punte
subtotala fixata pe un nr mare de dintii stilpi , la pacientii tineri cu edentatii molare unilaterale ce
au hemiarcada opusa integra.
Etapele Clinice : 1) Clinic prepararea d-lor stilpi , amprentarea , si determinarea ocluziei centrice
, protectia dintilor preparati . 2) Laborator realizarea modeleleor , confectionarea sabloanelor
de ocluzie , montarea modelelor in ocluzor , modelarea dintilor-stilpi si confectionarea
elementelor de agregare 3) Clinic proba elementelor de agregare , amprentarea cimpului
protetic impreuna cu elementele de agregare in vederea realizarii corpului de punte ;
determinarea ocluziei centrice sau relatiilor intermaxilare ; protectia dintilor preparati . 4)
Laborator realizarea modelelor , pozitionarea lor in relatie de ocluzie centrica , montarea in
aparatul simulator , montarea machetei corpului de punte , tehnicianul il va adapta la elementele
de agregare si va efectua lipirea lor 5) Clinic proba puntii si individualizarea reliefului ocluzal .
Daca va fi confectionata o punte mixta , se va determina culoare acrilatului , protectia dintilor
preparati , 6) Laborator finisarea , lustruirea puntii metalice , modelarea prealabila a fatelor din
ceara si inlocuierea ei cu acrilat , in vederea confictionarii puntilor mixte . 7) Clinic- proba
definitiva si cementarea puntii puntii pe dintii- stilpi .
20. Influiena edentaiei pariale ntinse, extinse i subtotale asupra sistemului muscular
i ATM. Metode de examinare clinic i paraclinic
21. Caracteristica componentelor cmpului protetic n edentaiile pariale ntinse, extinse
i subtotale. Indicaii la terapia cu proteze pariale mobilizabile.
Cmp protetic edentat total se definete ca o situaie clinic cnd lipsesc toi dinii
de pe un maxilar (edentaie total unimaxilar) sau de pe avibele maxilare
(edentaie total bimaxilar) ca rezultat al aciunii unor factori de ordin patologic
sau traumatic.

Cmpul protetic la maxil. Aspectul morfofuncional al cmpului protetic la

maxil n edentaia total depinde de starea esutului osos al apofizelor alveolare,
bolta palatin i tuberoziiile maxilare. Aceste formaiuni anatomice au dimensiuni
i forme multiple favorabile, mai puin favorabile i nefavorabile n terapia
edentaiei totale, dependente, n primul rnd, de proeminena apofizei alveolare.
Apofiza alveolar nalt i lat ofer posibiliti favorabile de sprijin i
stabilizare a protezei totale, iar micorarea treptat n volum a apofizei alveolre, ca
urmare a atrofiei esutului osos, scade i gradul de meninere a protezei.
Tuberozitile maxilare pot fi comparate cu o prelungire a apofizei alveolare
care formeaz proeminene osoase n zona posterioare. n meninerea i stabilizarea
protezei superioare tuberozitile maxilare au valoare deosebit. Dac aceste
formaiuni sunt pronunate, au versante paralele ntre ele, atunci favorizeaz
retentivitatea protezei i invers, dac au un volum redus sau sunt caracterizate prin
absena oricrui relief, reprezint un factor negativ in stabilizarea protezelor totale.
Bolta palatin are forme diverse de ia padent la pacient, cu valori protetice n
sens pozitiv sau negativ, dependent de forma i nlimea apofizei alveolare i a
tuberozitilor maxilare. La nivelul suturii mediane a boitei palatine n unele situaii
clinice, poate fi evideniat torusul palatin, avnd diverse forme i localizare.
Prezena torusului palatin influeneaz negativ meninerea protezei totale. n
asemenea situaii torusul palatin va fi foliat. n zona anterioar a boitei palatine, la
nivelul apofizei alveolare, este situat gaura incisiv care, de asemenea, este
necesar de protejat prin foliere, deoarece prin ea trece fascicolul mucovascular
respectiv.
Posterior, limita bolii palatine este format din marginile distale ale lamelor
orizontale ale oaselor palatine care, la nivelul liniei mediane, trec n spina nazal
posterioar. Important c aceste margini sunt orientate oblic spre craniu, ceea ce
permite realizarea unor prelungiri n proteze pentru o nchidere marginal mai
bun.
Scheletul osos al maxilei este acoperit de fibromucoas care n dependen de
aderena ei la esutul osos este divizat n fibromucoas fix i mobil. La trecerea
fibromucoasei fixe n fibromucoas mobil exist o mic zon de trecere, numit
fibromucoas pasiv mobil sau neutr. Aceast zon, avnd o lime de 13
mm, este acoperit de marginile protezei totale pentru a asigura o nchidere
marginal a protezei, favoriznd fenomenul de succiune. Aceast zon este situat
de-a lungul fundului de sac vestibular i posterior la limita de trecere a palatului dur
n palatul moale, cunoscut n stomatologie ca linia Ah.

Cmpul protetic la mandibul edentat total este reprezentat de aceleai

elemente morfofuncionale ca i la maxil, ns avnd dimensiuni comparative mult
mai reduse. O importan deosebit la confecionarea protezelor totale o au
tuberculii piriforrni, formaiuni morfologice situate n zonele retromolare.
Marginile totale ale protezei sunt situate ca i la maxil acoperind zona mucoasei
neutre din prile vestibular i lingual conform reliefului fondului de sac vestibular
i planeului bucal, iar posterior, n dependen de valoarea protetic a tuberculilor
piriforrni i acoper n ntregime sau numai cu 1/3 din suprafaa anterioar. Limita

protezei n aceste zone este indicat de ctre medic i poate fi extins posterior
numai pn la punctul de inserie a ligamentului pterigomandibular, de altfel n
timpul funciei proteza se va desprinde de pe cmpul protetic.

22. Pregtirea cavitii orale ctre terapia edentaiei pariale.

.
23. Conceperea protezei pariale mobilizabile acrilice i principiile alegerii dinilor sub
croete. Amprentarea preliminar.
Alcatuita din mai multe elemente solidarizate intim, care form un corp solid , rigid ,
nedeformabil . Elementele dinti artificiali , elemente de ancorare mentinere si stabilizare , baza
protezei prezentata de seile protezei consolidate printr-o placa acrilica . Principii alegerea dintilor
asemantoare dintilor naturali , , duritate satisfacatoare la uzura , lipsa de calitati abrazive , sa nu
se modifice la actiunea mediului bucal , sa aiba toleranta biologica , sa aiba o legatura trainica cu
mat bazei protezei , sa se supuna prelucrarii mecanice , sa pastreze culoarea constant , sa aiba o
structura densa , omogena .
Amprentarea preliminara Amprenta este copia negativ a cmpului protetic dup caren
laboratorul de tehnic dentar se realizeaz modelul,element de baz altuturor procedurilor
tehnice care urmeaz ulterior.Obiectivele amprentei preliminare- c o p i e r e a c u m a x i m u m d e
exactitate a suprafeei zonei de sprijin, - r e p r o d u c e r e a c t m a i p r e c i s a
p o z i i e i f u n c i o n a l e a f o r m a i u n i l o r mobile de la periferia cmpului protetic,-realizarea
unei portamprente individuale care s necesite ct maipuine manopere de adaptare.
Etapele amprentrii preliminar1.Pregtirea
amprentrii.2.Alegerea i verificarea portamprentei standard.3.Alegerea materialului de amprent i a tehnicii
de amprentare.4.Proiectarea poramprentei individuale; indicaii transmise laboratorului n vederea
confecionrii portamprentei individual.
24. Indicaiile la amprentarea anatomic i funcional n terapia edentaiei pariale cu
proteze mobilizabile. Alegerea materialului amprentar. Tehnica amprentrii.
Amprentarea cimpului protetic. Amprentele realizate pentru confectionarea protezelor partiale
mobilizabile trebuie sa redea cu o mare fidelitate forma si intinderea cimpului protetic. Pentru
aceasta sint folosite urmatoarele tipuri de amprente: a) anatomica si b) functionala.
Amprenta anatomica reproduce In negativ copia tuturor elementelor topografo-anatomice ale
cimpului protetic si este realizata cu ajutorul lingurilor standarde universale. Aceasta amprenta
nu reda cu precizie relieful fibromucoasei cimpului protetic din zona trecerii fibromucoasei
imobile in activ mobila din cauza supraextinderii sau micsorarii marginilor amprentei in zona
mucoasei pasiv mobile.
Protezele realizate dupa astfel de amprente adeseori necesita retusari numeroase la nivelul
suprafetei mucozale si ca rezultat in unele cazuri este nevoie de a le reface.
Amprenta functionala, reprezentind copia negativa a cimpului protetic, reda cu mare fidelitate
forma si intinderea lui In dependenta de func(ia tesuturilor moi.
Amprentele functionale se realizeaza prin doua tehnici: In doi timpi si intr-un singur timp.
Amprenta functionala in doi timpi este realizata dupa tehnica amprentelor duble, pe cind intr-un
singur timp prevede amprentarea dupa confectionarea unei linguri individuale din acrilat sau alt

material pe modelul realizat dupa amprenta anatomica. In dependenta de metoda amprentarii ea

poate fi clasificata in:
a)amprenta functionala necompresiva, care se recomanda pentru edentatiile partiale de clasele I
si a ll-a dupa Kennedy, la tratamentul carora se prevede realizarea bazei protezei cu captuseala
elastica. Pentru realizarea ei se recomanda material elastic de o fluiditate marita, care nu va
permite exercitarea presiunilor pe suprafata cimpului protetic;
b)amprenta functionala compresiva, care se recomanda in edentatiile partiale, in care
fibromucoasa cimpului protetic are un grad de rezilienta marita. Ea este realizata prin exercitarea
presiunilor digitale asupra lingurii individuale sau ocluzale, de la bordurile de ocluzie,
confectionate pe o baza rigida, care concomitent inregistreaza si relatiile intermaxilare.
Hindels a propus realizarea unei amprente functionale la inceput in zonele edentate, fara
aplicarea presiunii. In zonele molarilor, pe suprafata lingurii individuale sint montati butoni.
Concomitent se ia o supraamprenta cu o lingura standard perforata in dreptul butonilor, ce
permite sa se exercite o presiune uniforma asupra lingurii individuale, adica asupra primei
amprente.

25. Determinarea i nregistrarea relaiilor intermaxilare n cazul edenta iei par iale n
dependen de situaia clinic.
sunt trei situaii clinice 1) arcadele dentare cu ocluzie stabila 2) arcadele dentare cu ocluzie
instabila 3) lipsa arcadelor dentare datorita nr redus de dinti restanti
Prima situatie clinica
sunt folosite urmatoarele mat : ceara , mat termoplastic , elastitce , pasta zinc oxid eugenol .Mat
ales se pozitioneaza in cav bucala aranjindul pe partea ocluzala a dintilor , apoi arcadele dentare
se aduc in contact . Dupa consolidarea mat , dispozitivul este indepartat de pe arcada dent si
trasferat pe modele . Prin acest dispozitiv modelele sunt pozitionate in ocluzie centrica , apoi
montate in aticulator sua ocluzor .
A doua situatie clinica ocluzie instabila se efectuiaza cu a) blocurile din gips , mat termoplastice
sau silicon viscos b) sabloanelor de ocluzie . Mat ales se introduce in partile ltale arcadelor
dentare care sint aduse dupa asta in pozitie centrica . dupa intarire , blocurile sunt detasate si
trasnferate pe model . Mai fregvent se efectuiaza cu ajutorul sabloanelor de ocluzie .
A treia situatie clinica absenta ocluziei urmatoarele etape adaptarea sabloanelor cu bordurile de
ocluzie , determinarea dimensiunii verticale de ocluzie , determinarea pozitiei neutre a
mandibulei sau relatie centrica si pozitionarea ei .Adaptarea sablonului de ocluzie se obtine prin
curbura vestibulara a bordurii se pune un strat de ceara , se efectuiaza taierea pe vestibular
conform curburii .
26. Metode i tehnici de determinare a DVO.
o deosebita atentie se atrage la examenul DVO in cazurile relatiilor intermaxilare fara dinti antagonisti
folosidu-se teste fizionomice si fiziologice.se utilizeaza testele functieii fonetice,propunin pacientului sa
pronunte sunetul fonemei S cind se stabileste cea mai mica distant intre arcadele dentare si care adduce
mandibula in stare de repaus fiziologic relative(postura).

27. Edentaia parial ntins. Tabloul clinic. Indicaii n terapia cu PPM scheletate.
Componentele. Varieti. Caracteristica croetelor.
Tablou clinic:
1.fenomen dureros :disfunctie cranio mandibulara,durere muscular
2.insuficiente functionale,masticatorii,estetice,fonetice,de deglutitie.
Semne obiective: endoorale-prezenta breselor,migrari dentare,abraziuni patologice,modificari
parodontale.
Indicatii PPMS:

Edentatii partiale
Component:
1)seile protezei
2)conectorii principali(placa palatinala,bara lingual)
3)conectori secundari(bare secundare)
4)elemente de mentinere,sprijin ,stabilizare
5)dinti artificiali
6)crosetele
Varietati :
1(din elemente fabricate pentru diferite parti ale protezei(bare ,arcuri,crosete ,sei)sau modelate separate si
dupa aceea lipite intre ele
2)prin turnarea intrebului schelet metallic.
Crosete :Ackers(croset circular turnat),Bonwill(croset circular din 6 brate,doua retentive,doua
opozante,doi pinteni ocluzali bidentari),Roach(situarea bratului retentive in zona subecuatoriala a dintelui
stilp),Ney(combinare intre crosetele circulare si divizate,sint in numar de 6)

28. Conceperea PPM scheletate n edentaiile pariale cl. I-IV Kennedy la maxil i
mandibul. Alegerea dinilor de suport i a tipurilor de croete. Biomecanica.
Conceperea i realizarea PPMS depind de forma clinic a edent.par.,starea parodontului dinilostlpi, a fibromucoasei cmp.protetic, innd cont biomecanica PPMS. Proteza n final trebuie s
posede o stabilitate static i dinamic pe cmp.protet.
n edent. de cl. I-II Kennedy proteza va fi realizat:
-cu sprijin mucoosos(cl.I) sau mixt (mucoosos i dentoparodontal).
-Echilibrarea presiunilor masticatorii este realizat prin conectorii secundari (rigizi, semilabili
sau labili) n dependen de starea parodoniului dinilor stilpi, fibromucoasei i ntinderii
edentaiei. Se realizeaz pe suprafaa care suport mai uor presiunile.
-Dac parodontul e/e afectat,se recom. solidarizarea dinilor restani cu croete cu pinteni
ocluzali,croeta continu cu gherue ocluzale i incizale, microproteze pe 2-3 dini, puni dentare.
n reziliena fibromucoasei crescut se fac conexiuni rigide, n
cea normal semilabili.
limitele eilor: la mandibul- 1/3 anterioar a
tuberculului piriform, la maxil tuberozitile n totalitate.
n cl.II Kennedy, se folosesc pe partea opus edentaiei cro.Jackson,Adams(cu pinteni
ocluzali), sau Bonwill.
n edent. de cl. III Kennedy :
- pot fi cu sprijin mucoosos, dentoparodontal i mixt.
sprijinul mucoosos nu se recomanda, doar n caz dac conectorul principal se va face n form
de plcu, care va prelua presiunile asupra sa i va preveni atrofia apof.alveolare.
cnd dinii stlpi au parodont sstos se face sprijinul dentoparodontal, dac parodontul e/e
afectat mixt.
Pe dinii de pe partea opus breei se pot aplica croetele Jackson, Adams sau Bonwill.
- Ca elemente de men.,sprijin i stabiliz. Pe dinii distali limitrofi brei se recomand croetele
meziodistale(uni-,bidentare), inelare, continuu, Ney nr.6.
n edent. cl. IV Kennedy:
- proteza prezint o a de la care pornesc barele sau placuele mucozale;
- ca contrabasculante se indic elemente att pe dinii limitrofi breei.ct mai posteriorpe ambele
hemiarcade;
- pe dinii limitrofi croete Ackers, bidentare, divizate Roach n forma de S,T, pe cei laterali:
cro.circulare,Bonwill,culise.. Sisteme speciale: Dolders, bare cu clrei.
Alegerea dinilor de suport n PPMS.
Depinde de numrul, forma i localizarea dinilor restani. Dup numrul de dini pe care se-au
aplicat croete ,ancorarea poate fi:

-punctiform n edent.subtotale (un singur d.restant), cel mai puin

eficient biomecanic;
liniar linie imaginar (linia croetar) care unete
dinii-stlpi pe care s-au aplicat croete, cea mai avantajoas direcie a liniei e/e cea care trece
prin centrul de greutate al protezei. Cu ct linia se abate mai tare de la centru,cu att stabilitatea
e/e mai rea. Poate fi transversal,diagonal(cele mai favorabile), sagital.
n suprafa cea mai favorabil.
dinii restani grupai ofer condiii mai puin favorabile dect
acelai numr de dini repartizai n diferite locuri ale arcadei dentare.
se ine cont de gradul de implantare a dintelui, raportul coroan-rdcin, morfologia
radicular.
morfologia coronar a dinilor restani are rol improtant n stabilizarea i meninerea protezei.
Coroanele neretentive sau poziia de implantare nefavorabil se acoper cu microproteze.
Biomecanica
PPM.
-Forele masticatoare acioneaz n 3 direcii: vertical, orizontal i rotativ.
cele verticale sunt: de desprindere(alimente lipicioase, limitele incorect realizate,gravita ia), de
nfundare(fora de masticaie,deglutiia, parafuncii,echilibrare incorecta ocluziei, DVO mrit);
- n sens orizontal: mezializarea, distalizarea,deplasri laterale.
rotaiile: bascularea prin desprinderea extremitii distale a eii, bascularea prin
nfundarea extremitii meziale a eii, bascularea lateral
29. Conceperea PPM scheletate n edentaiile pariale cu sisteme speciale de fixare:
culise, sistem Rumpel-Dolder.
Aceste sisteme prezint dispozitive mecanice complexe din 2 componente: una fixat la dinii
stlpi,, iar alta la proteza scheletat.Exist un numr mare de sisteme speciale, care sunt divizate
n categorii: culise, capse, bare cu clrei, telescoape, disjunctori de for (balamale), magnetice.
Culisele.
-Sunt alctuite din 2 pri: matrice(un tub de diferite formepe seciune) i patrice(culiseaz n
ineriorul matricei,avnd aceeai form).
una din pari se va aplica la microproteza ce acoper dintele stlp ,iar cealalt
parte va fi (prin lipire,supraturnare,prefabricat acrilat), iar alta va fi inclus n scheletul metalic
al PS.
Dup raportul cu microproteza culisele pot fi: intracoronare, intraextracoronare, extracoron.;
- Dup forma lor n seciune: H, T,Y, trapez,circulare,ovale.
meninerea PS se datoreaz friciunii realizate ntre aceste 2 pri ce culiseaz cu precizie mare.
se opun deplasrii protezelor, nu sunt vizibile(estetice), permit imobilizarea a
dinilorplasai in planuri diferite.
Sistemul Rumpel-Dolder. Face parte din categoria bare cu clarei, sunt compuse din piese
dentare fixe alctuite dintr-o bar solidarizaa la coroanele care acoper dinii slpi sau la
dispozitivele radiculare a acestira i o gutier aplicat n aua protezei, care ncalec bara. Bara
poate fi rotund, ovoidal, dreptunghiular etc. Grosimea de la 1,5 la 4mm, lungimea depinde de
bre, trebuie s fie distanat de apof.alveolar la 1-2mm. Gutiera se mai numete clre, este o
copie de form i dimensiune a barei, Dolder descrie 2 variante: 1)sistem rigid, contact intim
ntre gutir i bar,indicat n proteze cu sprigin dento-parodontal; 2)sistem rezilient, cu spaiu
ntre bar i gutier,dependent de gradul de rezilen a fibromucoasei, sprigin
mixt,dentomucozal. Se indic n: edentaii frontale, laterale i subtotale, cu nlimea spaiului
protetic suficient petru plasarea barei, calreului i d.artificiali. Pot fi mixte,adic cu culise sau
capse.
30. Metode de corectare a bazei protezei mobilizabile, ocluziei, croetelor. Indicaii,
tehnica rebazrii. Complicaii. Profilaxia.
Leziunile PM pot interesa toate componentele acesteia i pot suveni din urmtoarele motive:
- erori la etapele clinico-tehnice de confecionare a PM;

- materialele acrilice nesatisfctoare;

- neglijarea regulilor de utilizare de ctre pacient a PM (fracturri);
- modificri morfologice a cmpului protetic n timp (atrofia suportului osos, extracia dinilor
restani).
Rebazarea PM- metod de corectare a bazei protezei, caracterizat prin adaosul de past de
acrilat la suprafaa mucozal a protezei cu restituirea unei zone (segment) al bazei mpreun cu
d.artificiali. Poate fi realizat prin 2 tehnici: direct i indirect ( n laborator, cu acrilat
termopolimerizabil dup amprenta funcional).
Tehnica direct: de pe faa mucozal se ndeprteaz un strat de acrilat de 0,5-1mm cu freza.
Se obine o suprafa aspr pe faa mucozal i marginile protezei. Feele laterale a eilor se
protejeaz cu emplastru,se prepar pasta din acrilat,se umezesc suprafeele preparate cu
monomer i se indroduce acrilatul n ei. Cnd acrilatul devine de consisten de aluat vscos,
proteza se introduce n gur, medicul apsnd ferm cu degetele pe pintenii de sprijin.
-Tehnica indirect: n laborator, cu acrilat termopolimerizabil dup amprenta funcional a
cmpului protetic. Proteza va servi ca o portamprent.
Reparaia croetelor. Se obine o amprenta mpeun cu proteza mobilizabil, se realizeaz
modelul din ghips. Pe dintele slp de pe model se confecioneaz croetul. Dup traectul
segmentului de fixare se creeaz un loca n baza protezei cu adncimea de 2 mm n care se
introduce acrilat autopolimer. Croetele deformate sau inactive se vor corecta de ctre
medic,adaptndu-le ntii pe modelul din ghips a cmpului protetic cu ajutorul cramponului.
Corectarea ocluziei. Prevede reconstituirea dinilor artificiali fracturai sau desprini din
protez. Se efectueaz n laborator. Se alege dintele lips dup culoare,form,dimensiune
corespunztoare celor restani.Dintre locaul dintelui i baz trebuie sa fie un strat de 1-1,5 mm
acrilat.
Complicaii.
aspirarea vaporilor de monomer, pastei de acrilat;
- reacii alergice la masele acrilice;
- goluri sau pori in acrilatul polimerizabil, linii de demarcaie ntre acrilatul nou i
vechi;
- mrirea DVO, bascularea protezei, PM nu se adapteaz pe cmpul
protetic.
31. Abraziunea patologic. Etiopatogenia. Tabloul clinic. Particularitile tratamentului
protetic a abraziunii compensate i decompensate.
Etiologia. Afara de abraziunea fiziologica exista diferite forme patologice care se
caracterizeaza printr-o abrazie rapida si intensiva a smaltului si dentinei intr-un timp
comparativ scurt. Etiologia acestui proces este multipl si abraziunea poate aparea ca
rezultat al actiunii factorilor endogeni si exogeni sau a imbatranirii lor. Din factorii endogeni
fac parte : dereglarile metabolismului , a procesului de mineralizare a tesuturilor dure, a functiei
glandelor endocrine, strucura deficient a tesuturilor dure cu caracter congenital ,ce poate
aparea ca urmare a maladiilor mamei si copilului sau a ereditatii, procesele
neurodistrofice ale tesuturilor dure. Factorii exogeni importanta o are suprasolicitarea
functional a dintilor. Aceasta poate fi influentata de edentatia partial in raport de numarul
dintilor absenti si functia mixta a celor restanti, de tipul de masticatie, hiperfunctia
muschilor, caracterul alimentelor, scrisnitul nefunctional de dinti(buxism), parafunctii
musculare., maladii a TGI,SCV,SNC.
A.Scerbacov a sistematizat factorii ce duc la abraziunea dentara patologica:
1. Insuficienta functionala a tesuturilor dure, conditionata de morfologia lor deficint:
congenital - ca urmare a dereglarilor de amelo- si dentinogeneza; ereditara - de tipul
maladiei Capdepond; dobandit - ca urmare a proceselor neurodistrofice, dereglari ale
sistemului cardiovascular si a aparatului endocrinic dereglari ale metabolismului de

diferita etiologie.
2. Suprasolicitarea functional a dintilor conditionata de edentatia partiala (micsorarea dintilor
antagonisti in ocluzie, functia mixta , parafunctiile musculare .
3. Factorii profesionali nocivi (necrozele acidice si alkaline). Unele din ele pot provoca
abrazie generalizata iar altele locala. Mecanismul dezvoltarii sporirii si caracterul abraziei
tesuturilor dure va depinde de etiologia, varietatile si particularitatile individuale de ocluzie
influentate de contactele dento-dentare in miscarile functionale de propulsie si retropulsie.
Broca imparte abraziunea in 5:

Gradul 0-fara abraziune

Gradul 1- intereseaza smaltul

Gradul 2- dinti la care dentina apare punctiform

Gradul 3-dinti cu relief ocluzal sters ,smaltul ramine ca un inel periferic

Gradul 4-coroana scade in inaltime pina la colet

Gavrilov deosebete 2 forme:
1) cnd nlimii coroanelor dinilor e/e compensate de creterea apofizelor alveolare;(DVO,ATM
n norm)
2)cnd micoraea nlimii coroanelor nu e/e nsoit de hipertrofia apof.alveol.(DVO
micorat, spaiul interocluzal mrit cu 1-1,5cm, modificri a ATM)
Tabloul clinic. Depinde de etiologie, tipul de ocluzie, localizare, gradul de abraziune, prezena
sau absena breelor dentare. n abraziile de gradul I clinica poate fi puin simptomatic, iar n
cele mai avansate apare hiperestezia es.dent.dure, dereglri funcionale,estetice (mai ales n zona
frontal), apar zone de dezocluzie. Pot fi asociate cu edentaii pariale.
Tratamentul. Va fi efectuat n raport cu tabloul clinic. n forme compensated gr.I tratamentul va
fi orientat la restabilirea es.pierdute prin acoperire sau incrustaii. Abraziile de gr.I i II cnd
contactele dentodentare sunt pstrate(compensare) e/e necesar o pregtire proprotetic pentru a
crea spatiul interdentar necesar pentru restituirea coroanei(aparate ortodontice i ortopedice). Se
pot aplica gutiere,proteze dentare mobile sau fixe(rar). Dup 3-6 luni de suprasolicitare
funcional a zonei de dezocluzie va aprea spaiul necesar pentru restituirea morfologic a
coroanelor.
Afara de abraziunea fiziologica exista diferite forme patologice care se caracterizeaza
printr-o abrazie rapida si intensiva a smaltului si dentinei intr-un timp comparativ scurt.
Etiologia acestui proces este multipl si abraziunea poate aparea ca rezultat al actiunii
factorilor endogeni si exogeni sau a imbatranirii lor. Din factorii endogeni fac parte :
derglarile metabolismului , a procesului de mineralizare a tesuturilor dure, a functiei glandelor
endocrine, strucura deficient a tesuturilor dure cu caracter congenital ,ce poate aparea ca
urmare a maladiilor mamei si copilului sau a ereditatii, procesele neurodistrofice ale
tesuturilor dure. Factorii exogeni importanta o are suprasolicitarea functional a dintilor.
Aceasta poate fi influentata de edentatia partial in raport de numarul dintilor absenti si
functia mixta a celor restanti, de tipul de masticatie, hiperfunctia muschilor, caracterul
alimentelor, scrisnitul nefunctional de dinti(buxism), parafunctii musculare., maladii a
TGI,SCV,SNC.
A.Scerbacov a sistematizat factorii ce duc la abraziunea dentara patologica:
1. Insuficienta functionala a tesuturilor dure, conditionata de morfologia lor deficint:
congenital - ca urmare a dereglarilor de amelo- si dentinogeneza; ereditara - de tipul
maladiei Capdepond; dobandit - ca urmare a proceselor neurodistrofice, dereglari ale
sistemului cardiovascular si a aparatului endocrinic dereglari ale metabolismului de
diferita etiologie.
2. Suprasolicitarea functional a dintilor conditionata de edentatia partiala (micsorarea dintilor
antagonisti in ocluzie, functia mixta , parafunctiile musculare .
3. Factorii profesionali nocivi (necrozele acidice si alkaline). Unele din ele pot provoca

abrazie generalizata iar altele locala. Mecanismul dezvoltarii sporirii si caracterul abraziei
tesuturilor dure va depinde de etiologia, varietatile si particularitatile individuale de ocluzie
influentate de contactele dento-dentare in miscarile functionale de propulsie si retropulsie.
Tabloul clinic.
-Exobucal: va fi n funcie de gradul leziunii. n formele avansate etajul inferior al feei
micorat,plicile nazolabiale i mentonier pronunate, comisurile gurii coborte, buzele prbuite.
-Endobucal: prezenta abraziunii avansate a tesuturilor dure ale dintilor, care a dus la
dereglarile de structura anatomica a coaroanelor. Din cauza abraziuniii progresive dispar
cuspizii dintilor laterali, marginile incisive ale dintilor frotali, iar inaltimea coroanei este
micsorata(conform tipului de ocluzie)
Broca imparte abraziunea in 5:

Gradul 0-fara abraziune

Gradul 1- intereseaza smaltul

Gradul 2- dinti la care dentina apare punctiform

Gradul 3-dinti cu relief ocluzal sters ,smaltul ramine ca un inel periferic

Gradul 4-coroana scade in inaltime pina la colet

Gavrilov deosebete 2 forme:
1) cnd nlimii coroanelor dinilor e/e compensate de creterea apofizelor alveolare;(DVO,ATM
n norm)
2)cnd micoraea nlimii coroanelor nu e/e nsoit de hipertrofia apof.alveol.(DVO
micorat, spaiul interocluzal mrit cu 1-1,5cm, modificri a ATM)
Tratamentul
-in forma compensat poarta un caracter complex, orientat spre lichidarea hipersteziei
tesuturilor dure, utilizarea masurilor de profilaxie local i general, intesificarea proceselor
de remineralizare i prevenirea avansrii procesului de abrazie generala, restabilirea continuitii
arcadelor dentare prin protezare(puni dentare,PPM), restabilirea tonusului muscular.
-Tratamentul formelor decompensate e/e dificil i prevede restabilirea DVO, strii funcionale a
ATM. La micoarea DVO pn la 4mm se utilizeaz tratamentul cu corane de nveli(M/C,M/A,
lateral puni metal.turnate), n cazuri de deformare a arcadelor dentare se va efectua n 2 etape: la
prima etap lefuirea selective, aparate ortodontice, nivelarea planului de ocluzie; la etapa 2
proteze dentare. n cazurile cnd DVO este mai mult de 4mm, se efctueaz n 2 etape: 1) aparate
ortopedice(gutiere,PPM) cu scopul adaptrii funcionale a muchilor,ATM. Dac aceast
majorare a DVO nu a provocat dureri i a restabili 1/3 inferioar a feei se recurge la a doua
etap- tratament protetic. n cazurile mai grave de micorare a DVO cu modificri severe a ATM,
se va restabili n cteva edine. La fiecare edin se va majora cu 1,5 2.0mm. Apoi urmeaz
protezarea conform tabloului clinic.
32. Etiopatogenia maladiilor parodontului. Rolul ocluziei traumatice n declanarea
insuficienei funcionale ale parodontului.
Factori generali si factori locali .Drept factori etiologici ce duc la inbolnaviri inflamatorii a
paradontului sunt considerati cei mecanici( diverse sisteme protetice defectuos concepute ,
aplicate sau executate ) factorii chimico-toxici ( tatrul dentar , diabet , stari uremice , saruri
mercurice , bismutul ) fizici ( ocluzia traumatica si suprasolicitarea functionala , anomalii dentare
si de ocluzii , autocuratirea insuficienta si ignorarea regulilor de igiena bucala ) . Factorii
generali- sunt afectiunile endocrine ( diabetul zaharat) afectiuni somatice ale sistelemor nervos ,
cardiovascular , dereglari metabolice . O veriga importanta in patogeneza afectiunilor
inflamatorii ale paradontului o constiuie actiunea colorativa a functiei dinamice masticatoare si
circulatiei sangvine in tesuturile paradontale . Factorii locali- nocivi si interdependenti , stabilirea
contactelor incorecte intre marginea coroanei si gingie si ca rezultat marginea libera a acestor
coroane adeseori gorasa , lezeaza prin comprimarea paradontului marginal . Modelarea incorecta

a zonelor de lipire cit si raportul dintre corpul de punte si elementele de agregare duc la
comprimarea papilei interdentare si produc iritatia paradontiului marginal si dauneaza igienei
bucale si duce la consecinte grave ; placa bacteriana , periajul incorect .Factorii indirecti ,
nerespectarea principiilor biomecanice la confectionarea protezelor fixe sau mobilizabile
adeseori provoaca nu numai iritatii la nivelul mucoase dar si la suprasolicitarea
odontoparodontale .
Rolul ocluziei traumatice in etiopatogenia afectiunilor paradontului contactele anormale
de ocluzie in urma carora uul sau mai multi dinti sunt supusi unor suprasolicitari capabile sa
provoace leziuni ale aparatului de sustinere a dintelui , atunci cind rezistenta tesuturilor
parodontale este redusa . Aceste contacte duc la suprasolicitarea functionala a dintilor care
provoaca tulburari de circulatie sanguina si nutritie la distrugeri ligamentare ale periodontiului si
largirea spatiului periodontal . Prin urmare datorita cotactelor ocluzale anormale , dintele este
microtraumat , acest fenoment poarta denumirea de ocluzie traumatica. Slabirea rezitentei
tesuturilor parodontale in continuare provoaca mobilitatea dintilor , substiuirea fibrelor
paradontiului cu tesut de granulatie , apare migratia dentara.
33. Tabloul clinic al parodontitei cronice marginale generalizate. Sarcinile tratamentului
ortopedo-protetic. Indicaii i metode de lefuire selectiv a dinilor metode de inare
provizorie.
Se caracterizeaza prin urmatoarele semne : culoarea palida a gingiei si absenta semnelor de
inflamatie , retractia gingiei cu dezgolirea ulterioara a coletului si radacini dentare , pungile
parodontale lipsesc , dintii sunt stabili , chiar in cadrul atrofiei septurilor interdentare de gradele
II-III cu retractie considerabila a gingiei, lipsa semnelor de inflamatie si de depuneri moi si dure
dentare , radiografic se evidentiaza reducerea inaltimii septurilor interdentare fara focare de
osteoporoza si semne de distructie a tesutului osos , sunt posibile schimbari in structura altor
oase ale scheletului , afectiuni ale sistemului cardiovascular , ale glandelor endocrine si dereglari
metabolice . Deosebim forma usoara , medie si grava. Avanseaza usor de la forma usoara la cea
grava cu reducearea inaltimii septurilor interdentare de la 1/3 la chiar depasind acest indice.
Sarcinile tratamentului ortopedo-protetic : - Repartizarea fortelor masticatorii proportional
asupra paradontului dintilor restanti si reechilibrarea fortelor ocluzale de pe paradontul dintilor
afectati.- restabilirea integritatii sistemului dentar prin lichidarea spatiilor interdentare.- protectia
dintilor de fortele masticatorii orizontale ce au caracter traumatic .- restabilirea morfofunctionala
a arcadelor dentare prin intermediul constructiilor eficiente Metode ortopedo protetice :
slefuirea dintilor , reducerea ortodontica a ocluziei cit si pozitia anumitor dinti , imobilizarea
provizorie a dintilor mobili , protezarea imediata , imobilizarea difinitva a dintilor restabilirea
integritatii arcadelor dentare .
Indicatii la pacienti cu ocluzie traumatica secundara si proces inflamator pronuntat acut,
slefuirea se aplica dupa inlaturarea procesului inflamator . In caz ca avem o mobilitate
pronuntata , cauzata de ocluzia traumatica ,
Metode Metoda Jankelson cu ajutorul ocluzogramei se efectueaza slefuirea in 4 sedinte. Prima
sedinta conte de clasa 1 a doua se verifica si se slefuieste de clasa 2 atreia de clasa 3 si a patra de
clasa 3. Metoda Ramfjord slefuirea foselor deblocind astfel madibula din intercuspidare maxima
spre o alunecare lina spre ocluzie centrica si invers , spre pozitia de lateralitate si pozitia
anterioara .Metoda Burului- spefuirea se efectuiaza in sens vestibulo oral si si vertical , in a doua
sedinta slefuirea contactelor premature evidentiate in ocluzia dinamica , a treia sedinta cotnrolul ,
se evidentiaza contactele premature la miscari de lateralitate , a patra contactele in miscare de
protruzie a mandibulei , mai intii zona distala .
34. Protezele dentare imediate n terapia complex a maladiilor parodontului. inele
permanente.
Protezarea imediata este o metoda provizorie constituita din imbinarea de tratament protetic ,
chirurgical si medicamentos cu restabilirea echilibrului morfofunctional , fizionomic si fonetic.
Pot fi fixe si mobile. Dupa examinarea pacientilor se stabilesc indictiile , numarul dintilor supusi
extractiei ,metoda si varietatea de protezare imediata. Cea mai solicitata constructie in calitate de
proteza imediata este proteza partial mobilizabila acrilica cu sistemul crosetar de mentinere si de

sprijin . dupa amprentare se realizeaza modelele , apoi modelele obtinute se fixeaza in ocluzor ,
iar in caz de necesitate preventiv se determina ocluzia centrica.
Sinele permanente complec rigid capabil sa asigure un mod eficient functia sistemului
stomatognat , distribuirea fortelor functionale pe toto dintii inclusi in sistemul de imobilizare ,
neutralizinduse fortele orizontale periculoase pt paradont . Imobilizarea reperezinta metoda
terapeutica cea mai eficienta ce duce la stabilizarea prcelor patologice din parodont. Se
realizeaza cu sine fix , mobile , mixte. Mobile se fixeaza pe cimpul protetic prin adaptarea lor
intima la supreadetele dintilor restanti . Nu necesita preprararea dintilor se confectioneazamai
usor , sunt mai igienice se supun reparatiilor si sunt mai fizionomice . Sina Elbrecht 2 arcuri ,
una lingual si alta vestibular , turnate din aur platinat , sau aliaje inobile( crom-cobalt) , sunt
unite prin intermediul unei bare tranversale care trec prin nisele masticatorii . Mai fregvent pt
arcada dentara inf. Sinele fixe- efecte provizorii asupra starii tesuturilor paradontale , alcatuite
din coroane de invelis , coroane ecuatoreale conf prin metode de turnare sau stantare si sudate cu
pivoturi radiculare sau parapulpare din capacele cementate pe dintii mobili asigurind
imobilizarea: frontala , fronto-sagitala , parasagitala sau circulara.Pt Dintii Frontali Sina
Mamloc compusa dintr-o serie de incrustatii cu pivot intraradiculare , aplicate pe dintii frontali
superiori si inferiori . Sina din capacele bloc de capacele lipite acopera partile incizivale . Sina
de inele- bloc de inele lipite ( se pune vestib) . Pt Dintii Laterali sine din incrustatii , bare
pivoate, sau bare instalate in cav preparata dea lungul fisurilor sagitale intercuspidiene.
35. Edentaia total. Etiopatogenia. Tabloul clinic. Caracteristica zonelor funcionale i
de sprijin ale cmpului protetic. Clasificarea Schroder, Keller. Examenul
fibromucoasei Supple.
caracterizeaz prin absena tuturor unitilor dento-parodontale de pe unul sau ambele maxilare,
nsoit de perturbarea consecutiv a funciilor eseniale alesistemului orofacial: masticaie,
fonaie, fizionomie, automeninere cu elementele sale deautoaprare, autostimulare, autoreglare,
la care se adaug cele patru procese nervoase:stereognoza, topognoza, proiecia i percepia.
Etiologia- complicaii ale cariei dentare, urmat de extracie ;boli parodontale, cu afectarea
parodoniului profund, ducnd n final la mobilitatea dintelui;procese infecioase
endoosoase;traumatisme dento-maxilare;afeciuni tumorale care n urma rezeciei osoase duc la
pierderea dinil ori mplantai;iatrogenii din protetica dentar (legate de concept, etape clinicotehnice);nevralgii trigeminale, cnd sunt extrai nejustificat anumii dini;boala de focar.
Tabloul clinic -Tulburri: de masticaie, fonetice, fizionomice i psihice
1.fenomen dureros :disfunctie cranio mandibulara,durere muscular
2.insuficientze functionale,masticatorii,estetice,fonetice,de deglutitie.
Semne obiective: endoorale-lipsa dintilor de pe apofizele alveolare
Caracteristica zonelor funcionale i de sprijin ale cmpului protetic.Apofizele alveolare sunt
supure atrofiei deoarece tesutul osos nu este stimulat de fortele de tractiune care reieseau de la
periodontiu dintilor in timpul functiei . LA maxila se produce o atrofie concentrica atrofiinduse
accentuat suprafata externa a apofizei alveolare, iar la mandibula-excentrica din cauza atrofiei
mai accentuate a suprafetei interne a apofizei alveolare , arcul alveolar la maxila devine mai
ingust la mandibula de largeste.
Clasificarea dupa Schroder :
Tip 1- prezenta apofizei alveolare pronuntate semiovale care uniform este acoperita de
fibromucoasa depasind cu mult nivelul botii palatine , avind tuberozitatile bine exprimate , iar
torusul palatin putin exprimat sau chiar lipsa
Tip 2- prezenta apofizei alveolare late , din cauza atrofiei medii depasind putin nivelul boltii
palatine , tuberosiztatile sunt mai putin exprimate
Tip 3 disparitia apofizei alveolare si prezenta apofizei alveolare aproape plate . Tuberozitatile
sunt atrofiate esential .
Tip 4 apofiza alveolara bine exprimata in zona frontala si destul de atrofiata in zona laterala .
Tip 5- apofiza alveolara bine exprimata in zona laterala si destul de atrofiata in zona frontala
Clasificarea dupa Koller

Tip 1 Apofiza alveolara prezinta o inaltime bine exprimata egala pe toata intinderea , resorbtia
producinduse intro mica masura .
Tip 2 Apofiza alveolara este uniforma pe toata supraf insa destul de avansata afectind in unele
cazuri si corpul mandibulei
Tip 3 apofiza alveolara atrofiata esential in sens lateral si mai putin frontal
Tip 4 atrofia alveolara accentuata in zona frontala si mai putin exprimata in zona laterala
Examenul fibromucoasei Supple.- Clasa l. Fibromucoasa sanatoasa cu grosime si rezilienta
moderata, amortizeaza socurile care rezulta in timpul masticatiei si reduce tendintele de
deplasare a protezelor.
Clasa a ll-a. Fibromucoasa atrofiata, subtire, cu un grad de rezilienta redus, inapta sa suporte
presiuni ce influenteaza nefavorabil realizarea actului de masticatie.
Clasa a lil a. Fibromucoasa groasa friabila, cu un grad mare de rezilienta care va favoriza
deplasarea protezelor.
Clasa a IV-a. Fibromucoasa hipertrofiata, mobila; din aceasta clasa face parte si fibromucoasa
flotanta sau in creasta de cocos, care trebuie indepartata chirurgical pentru a putea asigura
stabilitatea si eficienta protezelor.

36. Tehnica corectrii lingurilor amprentare individuale conform testelor funcionale

Herbst. Amprentarea funcional n edentaiile totale.
5 probe functionale : la mand : 1) actul de deglutitie si deschiderea gurii maximal , la deglutitie
daca se deplaseaza , lungimea marginii este redusa de la locul din partea distala a tuberculilor
piriformi pina la linis sublinguala . La deschiderea lenta daca ling se mishca in partea distala
atunci se reduce de la tuberculoo piriformi pina la molarul corespunzator insertiei muchchiului
buccinatori.2) Plasarea limbii spre virful buzei sup si inf , daca lingura se ridica , este redusa la
nivelul insertiei mush milohioidieni . 3) Virful limbii se plaseaza pe suprafata interna a obrajilor ,
gura fiind intredeschisa , locul de corectare se face la 1 cm de frenul limbei in zona
premolarilor . se corecteaza din stinga daca din dreapta se mishca si invers . 4) virful limbii spre
buza superioara si virful nasului , daca se obv o ridicare in zona anterioara se impune o scurtare
in regiunea frenul limbii .5) mishcari active ale mushchilor mimici . Daca vom apasa cu degetele
extraoral intre canini si premolari ling se va deplasa , acest sector al marg se va scurta .
La maxila : 3 probe : 1) deschiderea maxim a gurii , daca se deplaseaza ling, atunci se reduce in
sect plicii pterigomandib .2) sugerea obrajilor , daca se deplaseasza atunci se scurteaza bilateral
in zinele plicelor gingivobucale 3) miscarea buzelor anterior ca la fluerare , daca ling se mishca
estenecesar de a scurta zona anterioara.
Amprenta functionala in doi timpi este realizata dupa tehnica amprentelor duble, pe cind intr-un
singur timp prevede amprentarea dupa confectionarea unei linguri individuale din acrilat sau alt
material pe modelul realizat dupa amprenta anatomica
Hindels a propus realizarea unei amprente functionale la inceput in zonele
edentate, fara aplicarea presiunii. In zonele molarilor, pe suprafata lingurii
individuale sint montati butoni. Concomitent se ia o supraamprenta cu o

lingura standard perforata in dreptul butonilor, ce permite sa se exercite o

presiune uniforma asupra lingurii individuale, adica asupra primei
amprente.
37. Determinarea i nregistrarea de relaii centrice la tratamentul edentaiei totale.
Edentatul total are tendinta de a deplasa mandibula anterior chiar si la insistetnta de inchide gura
corect . Kantorovici recomanta aplicarea manuala asupra mentonuli intreptind mandibula spre
ocluzie centrica . Dupa Hickey pacientului i se propune sa imite impingerea inaintea maxilei ,
apoi sa inchida gura pe zonele posterioare ale bordurilor de ocluzie , deoarece prin senzatia de
impingere a maxilei mandibula este deplasa automat distal . Alt test functional este actul de
deglutitie care survine cind medicul tine indeschisi pe bordura de ocluzie inferioara , iar
pacientului i se propune sa inchida gura si sa execute o presiune asupra bordurilor de ocluzie in
locul unde s-au aflat degetele medicului .
Repozitionarea mandibulei in pozitie centrica poate fi realizata daca se va propune pacientului sa
miste capul posterior inchizind tot odata gura . La acesta proba mushchii suprahioidieni
deplaseazamandibula posterior atragid-o in pozitie centrica cu maxila .
Metoda clasica de determinare a relatiilor intermaxilare centrice prin intermediul sabloanelor cu
borduri de ocluzie prevede doua variante de inregistratre a) metoda de fierbinte si b ) metoda
rece . Metoda fierbinte este determinata cu 1-2 mm mai inalta decit cea adevarata , pe supraf
orizontala se face adincituri cu spatula fierbinte pe bordura de ocluzie , se introduce in cav buc si
pacientul inchide gura inregistrind astfel relatia centrica .
Metoda de fixare a sabloanelor intre ele cu ajutorul clemelor in forma de U introduse bilateral in
bordurile de ocluzie , fixarea in prealabil a trei patru stifturi din sirma cu diametru de 1.5 si o
lungime de 3-4 in bordura de ocluzie a sablonului superior , care la inchiderea gurii in pozitia
centrica vor patrunde in bordura de ocluzie a shablonului inferior , fiind astfel relatia determinta .
Aceasta este metoda rece .
38. Proba machetelor protezei totale dentare. Evaluarea greelelor comise la etapa de
determinare i nregistrarea relaiei centrice.
Proba machete protezelor reprezinta o etapa clinica importanta, deoarece in cadrul ei are loc
aprecierea calitatii operatiunilor indeplinite la etapele anterioare in clinica si laborator.Initial
medical supune unui examen executia tehnica a machetelor-controlul exobucal si apoi verificarea
machetelor in cavitatea bucala-controlul intrabucal. In cadrul controlului exobucal se determina
calitatea modelelor, se atrage atentie daca nu sint trauma se controleaza daca au fost indeplinite
indicatiile medicului, concomitant se atrage atentie la gradul de ocluzie, la respectarea limitelor
bazei machete si contactul cu modelul. Dupa examenul exobucal machetele vor fi detasate de pe
modele,prelucrate cu alcool si introduce in cav. Bucala, initial la mandibula apoi la maxilla. Se
controleaza daca a fost determinate correct DVO, precum si relatiile intermaxilare centrice. La
fel se controleaza culoarea, forma, dimensiunile, topografia, dintilor montati in proteza.Se
controleaza restabilirea fizionomiei fetei si a functiilor de fonatie si masticatie
Greselile cele mai des intilnite la determinarea DVO sint micsorarea sau marirea acestei
dimensiuni.La o supraevoluare fata pacientului capata o expresie de uimire : plicele nazolabiale
si mentoniere sint netezite,iar in timpul vorbirii se aud lovituri de dinti.Spatiul de inocluzie va fi
mic sau complect absent la pozitia de postura a mandibulei. Lichidarea acesteigreseli se
efectuiaza prin 2 metode : A)daca dintii in arcada dentara superioara se afla in pozitie
satisfacatoare fata de pozitia buzei superioare si planul protetic, se inlatura toti dintii artificiali de
pe arcada inferioara, apoi pe sablonul de ceara inferior se confectioneaza o bordure noua si se
determina a doua oara DVO si relatiile intermaxilare centrice. Dupa aceasta unul din modele se
inlatura din ocluzor sau articulator, se suprapun in pozitia noua si dupa fixare se realizeaza

montarea dintilor arcadei inferioare. B)daca montarea dintilor superiori a fost efectuata incorrect,
atunci dintii artificiali sint inlaturati de pe ambele machete, se confectioneaza noi sabloane cu
bordure de ocluzie si se repeta din nou etapa precedent in intregime, apoi se confectioneaza
arcadele dentare.
DVO micsorat se manifesta printr-o expresie a fetei caracteristica edentatului total. In asa caz se
determina din contul carei machete este micsorata DVO. Daca dintii superiori prezinta o montare
corecta, pe arcada dentara inferioara se aplica o bandoleta de ceara ramolita si se determina din
nou DVO. Alta metoda prevede inlaturarea dintilor de pe arcada dentara inferioara si
confectionarea unei bordure de ocluize noi. In continuare unul din modele se inlatura din ocluzor
sau articulator si se suprapune in pozitie noua. Daca micsorarea DVO este din contul arcadei
dentare superioare, atunci este necesar de repetat din nou etapa determinarii relatiilor
intermaxilare centrice.

39. Indicaii i etapele clinice la confecionarea protezelor totale cu cptual elastic sau
baz metalic.
Protezele totale cu baza metalica sunt indicate in cazurile cind are loc fracturarea frecventa a
protezelor din acrilat, uneori ca o metoda de ingrelare a protezelor de pe mandibula pentru a
asigura o fixare mai efectiva, la pacientii ce sufera de bruxism, in cazurile de alergii la acrilat.
Totodata baza metalica este un bun conductor de temperature ceea ce face ca receptorii mucoasei
sa-si pastreze functiile. Baza din metal poate fi confectionata prin metode de stantare din placi de
otel inoxidabil cu grosimea de 0.3-0.4mm sau turnate din aliaje de tip crom-cobalt, aur, platina.
In present se utilizeaza metoda turnarii : se efctuiaza dublarea modelului cu masa refractara de
tip Silamin, modelarea bazei din ceara creind pe central apofizei alveolare puncte de retentive in
forma de T, anse, butoane. Concomitent la mijlocul versantelor orale a apofizelor alveolare se
creaza un sant care ne va da posibilitatea sa asiguram o trecere lenta a acrilatului din zona
dintilor artificiali spre baza metalica. Dupa modelare se efectuiaza turnarea si realizarea
protezelor conform proceselor clinic-tehnice cunoscute.
Protezele ce prezinta captuseala elastica au avantaje ca presiunea masticatorie se repartizeaza
uniform, amortizind presiunile in zonele necesare. Asemenea proteze sunt indicate in cazurile
cind avem o fibromucoasa cu rezilienta scazuta, la o atrofie exprimata a apofizelor alveolare, in
temei la mandibula sau la o forma atipica a lor (piriforma, ascutita) prezenta exostozelor,
proeminentelor sau a formatiunilor anatomice exprimate (torusul palatin, tuberozitati exaggerate)
la o intolerant a fibromucoasei la acrilatul obisnuit, la o sensibilitate marita a fibromucoasei catre
presiunile masticatorii, in maladiile cornice a fibromucoasei cav. Bucale.
40. Indicaii ctre rebazarea protezelor totale. Tehnica metodelor direct i indirect.
Rebazarea reprezinta schimbarea intregii baze acrilice a protezei, pastrinduse doar dintii
artificiali. Rebazarea se realizeaza atunci cind proteza are fisuri si/sau reparatii multiple si nu se
mai potriveste corect pe cimpul protetic, insa dintii artificiali sunt intr-o buna conditie.
Tehnica directa a reebazarii cu material acrilic moale-se realizeaza in
cabinetul stomatologic de catre medic ce utilizeaza material biodegradabile, care isi pastreaza
flexibilitatea. Aceasta metoda este folosita ca una temporara deoarece pe parcursul a 2-3 luni
materialul sintetic isi pierde capacitatile si devine o sursa nou de leziuni.
Tehnica indirecta necesita

amprentarea cimpului protetic impreuna cu proteza si se trimite in laborator de tehnica

dentara.Inainte de amprenta se indeparteaza o portiune din suprafata mucozala a protezei si se
plaseaza un material special, cu care se va lua amprenta spatiului dintre arcadele dentare si
proteza.
41. Maladiile ATM. Etiopatogenia. Tabloul clinic. Clasificarea Hvatova, KalamcarovPetrosov. Particularitile examenului clinic.
Conform datelor (Green, Cuvein, Burlui) de la 15-24% din pacientii care se adreseaza la medicul
stomatolog prezinta diferite maladii a ATM. Etiopatogenie. Factorii implicati in dezvoltarea maladiilor ATM
sunt diversi. Conform autorului Costen (1934) disfunctia ATM apare in urma traumei elementelor ATM
provocata de distalizarea condililor articulari ai mandibulei ca urmare a pierderii dintilor. Astfel apar
tulburati articulare, dureri, nevralgii, etc. Ackermann consideca drept cei mai frecventi si importanti factori
ce duc la dezvoltarea disfunctiilor ATM sunt edentatiile partiale, totale si abraziunea patologica a dintilor.
Astfel ca patogenie, datorita micsorarii DVO si a etajului inferior al fetei are loc distalizarea condililor
articulari ai mandibulei in fosele articulare, distonii musculare. Conform opiniei altor autori (Postolachi,
Kalamkarov, Petrosov, Kopeikin, Hvatova, Burlui) in dezvoltarea afect. ATM un aport direct il are ocluzia
traumatica aparuta sub influienta factorilor directi (migrari dentare, ed. partiale, anomalii dentomaxilare,
abraziunea dentara) care duc la suprasilicitarile functionale a elementelor ATM si microtraumatizarea lor,
provocind tulburari fuctionale ale SS, si factori indirecti ca traumatismul, interventiile chirurgicale din
aceasta zona, maladiile sistemului nervos si a glandelor endocrine. Alti autori (Schwartz, Hoffer) considera
ca in majoritatea cazurilor tulburarile disfunctionale a ATM sunt de natura musculara. Astfel dezechilibrul
muscular duce la o suprasolicitare a elementelor ATM dezvvoltind treptat disfunctii articulare. ATM poate fi
afectata si de diferite maladii specifice, procese inflamatorii, degenerative s.a.
Tabloul clinic este complicat variind in functie de factorul etiopatogenetic, elementul lezat, localizarea,
profunzimea si intinderea procesului, tipmul ce s-a scurs de la debut, prezenta complicatiilor, virsta etc.
Simptomele clinice articulare sunt prezentate de: durerea articulara, cracmente si crepitatii, saltul articular,
subluxatia condililor articulari, gradul de deschidere a gurii si blocajul articular.
Clasificarea Hvatova(1982) : 1. Artrite (acute, cronice); 2. Artroze: sclerozante, cu deformatii a
componentelor osoase articulare (cronice, exacerbate); 3.Disfunctii articulomusculare; 4.Anchiloze, tumori.
Clasificarea Kalamkarov, Petrosov(1982) : 1. Sindromul disfunctional: a) sindromul neuromuscular; b)
sindromul ocluzio-articular; c) subluxatiile obisnuite (mandibulare, ale meniscului). 2. Artrite: a) acute
infectioase (specifice, nespecifice) si alergice; b) acute traumatice; c) cronice de sistem (reumatice,
reumatoide) si infectio-alergice. 3. Artroze: a) postinfectioase (neoartrite); b) posttraumatice (osteoartroze);
c) osteoartroze miogenice; d) metabolice; e) anchiloze (osoase, fibroase). 4. Forme mixte. 5. Afectiuni
tumorale (benigne, maligne) si displaziile.
Examenul clinic a ATM se va face prin inspectie, palpare si auscultare. La inspectie se atrage atentie asupra
prezentei sau absentei asimetriei dintre ambele articulatii; culoarea pielii; caracterul deschiderii si inchiderii
gurii care poate fi limitata, cu deviere sau fara;, provocind sau nu durere in articulatie. Palparea se executa
bilateral plasind indexul ambelor miini in zona anterioara de tragusul auricular cu scopul de a depista
prezenta durerilor si de a evidentia caracterul excursiilor mandibulare. Se efectuiaza in momentul
contactului dintre arcadele dentare si la deschiderea gurii pentru a determina momentul aparitiei durerilor.
Palparea se mai poate efectua si introcucind degetele mici in conductele auditive externe apreciind astfel
aparitia durerilor la presiuniea digitala si modul de alunecare a condililor atriculari. Auscultatia ATM se
efectuiaza in timpul palparii si diverselor excursii mandibulare, evidentiindu-se: frecaturile, crepitatiile si
cracmentele, salturile si subluxatiile condililor articulari. Se executa prin intermediul fonendoscopului. Se
atrage atentia la momentul aparitiei zgomotului, evidentierea caracterului salturilor condiliene.

42. Particularitile tratamentului protetic al pacienilor cu maladii cronice ale mucoasei

cavitii orale.
43. Influiena materialelor i a protezelor dentare asupra esuturilor cavitii orale i a
organismului: toxic, alergic, traumatic, fizic. Tactica medicului.
Metalele din grupa platinei, respectiv platina-Pt, iridiul-Ir, paladiul-Pd, rodiul-Ro, ruteniul-Ru, i srurile
lor minerale, au efecte toxice reduse la oameni. Sensibilizarea la aceste metale are loc doar n rarele
cazuri de expunere prelungit, care pot apare n rafinriile de platin. Cel mai studiat metal este
paladiul, deoarece acesta apare n aproape toate aliajele dentare. Din fericire, s-a demonstrat c toxicitatea
oral a paladiului este foarte mic, comparabil cu cea a molibdenului.
Titanul-nu este considerat a fi un element esenial vieii, -concentraia lui tisular normal fiind de 0,2
ppm.
- este biologic inert i nu induce efecte toxice sau inflamatorii
-e un bacteriostatic i nu afecteaz semnificativ enzimele specifice. Comportamentul excelent n mediu
biologic, remarcabila rezisten la coroziune i elasticitatea asemntoare cu cea a osului, justific pe
deplin utilizarea tot mai frecvent a titanului pentru execuia implantelor pentru esuturile dure umane
Zirconiul este considerat cel mai compatibil material cu esuturile organismului uman,nu provoac reacii
alergice.nchiderea marginal exact a coroanei exclude inflamaia gingiei.Scheletul din zirconiu este alb
i posed o transparen natural,de asemenea transluciditatea lui este apropiat cu cea a dintelui
natural.Coroana ceramic pe suport de zirconiu este mai rezistent cu 50% dect coroanele ceramice
tradiionale.Termenul ei de purtare crete pn la 20 de ani.Spre deosebire de aliaj obinuit, zirconiul nu se
deformeaz cu timpul.Rezistena mare permite aplicarea coroanelor pe suport de zirconiu pe implante cu
bontul protetic din ceramic
Nichelul este unul dintre cele mai studiate elemente n relaie cu efectele asupra organismului uman. El
este omniprezent n mediul n care trim i este absorbit pe ci digestive, respiratorii, cutanate sau
implanturi metalice, prin inhalare, implantare, ingestie, injecii intraperitoneale, intramusculare sau
intravenoase. Nichelul este considerat cel mai sensibilizant metal pentru esuturile moi. El conduce la
dermatita alergic de contact, producnd mai multe reacii alergice dect toate celelalte metale la un loc.
Fierul e un element esenial, omniprezent n organism. El are un rol central n transportul oxigenului.
esuturile umane conin 50 de ppm (pri pe milion) de fier, legat n sistemele enzimatice. Fierul este
toxic doar prin expunere la nivele foarte mari. Fierul rezultat prin procesele de oxidare nu se acumuleaz
i este rapid metabolizat.
Manganul nu are efect toxic dect n cazuri extreme de expuneri profesionale. Manganul este un
antagonist al fierului i excesul de mangan diminueaz absorbia fierului, deci i producia de
hemoglobin

44. Stomatitele traumatice toxice i alergice declanate de materialele protezelor dentare.

Tabloul clinic. Diagnosticul difereniat i tratamentul.
Stomatitele proteice Stomatitele protetice pot fi datorate unor factori locali sau generali si pot aparea
imediat dupa aplicarea protezelor in cavitatea bucala sau la distanta de acest moment.
Factorii generali ce ar putea fi incriminati ar cuprinde unele boli generale (ca diabetul zaharat,
arteroscleroza, boli vasculare) sau scaderea reactivitatii generale si locale datorate vrstei pacientului.
Tratamentul bolilor generale este de competenta medicului de medicina generala. Dintre factorii locali sar putea enumera: scaderea autocuratirii, microporozitatile acrilatului care permit dezvoltarea germenilor
mai ales in conditiile unei igiene precare, imperfectiuni in realizarea protezei, cauze ocluzale ce produc
microtraumatisme timp indelungat. In functie de momentul aparitiei, stomatitele pot fi imediate sau
tardive Dintre cele imediate, leziunile care apar in zonele de contact dintre marginea protezei si mucoasa
sunt cele mai frecvente. Aceastea apar ca zone congestive, insotite sau nu de ulceratie. Intensitatea variaza

de la jena la durere violenta. Pacientul trebuie sa stie ca pot aparea aceste leziuni dupa aplicarea protezei
si ca trebuie sa se prezinte imediat la medic. Tratamentul consta in depistarea leziunilor si reducerea din
proteza, urmata de lustruirea acesteia. Astfel de leziuni pot aparea si sub baza protezei in cazul existentei
unei exostaze. Tratamentul este identic. Dupa aplicarea protezei este posibila aparitia unei reactii alergice
sau mai frecvent stomatita este produsa de excesul de monomer liber sau de temperatura degajata in cazul
captusirilor directe ale protezelor. Pacientii acuza dureri vii de tip arsura iar mucoasa este congestionata
pe toata zona acoperita de proteza. In mod exceptional se manifesta ca un soc anafilactic. Se recomanda
indepartarea imediata a protezei si spalaturi cu solutii antiseptice. Se pot administra antihistaminice daca
se banuieste o reactie alergica. Se recomanda evitarea captusirilor in cavitatea bucala. Pot aparea leziuni
marginale si la distanta de momentul aplicarii protezei. Acestea pot aparea tot ca si ulceratii asemanatoare
cu cele imediate, dar mai frecvent apar hiperplazii ale mucoasei. Este recomandata excizia formatiunii,
urmata de biopsie si modificarea marginii protezei. La nivelul bazei protezelor leziunile tardive pot fi
produse de porozitatile protezei, accentuate de o igiena necorespunzatoare. Pacientul trebuie instruit la
aplicarea protezei pentru a mentine o igiena corespunzatoare a protezei si pentru a se prezenta la medic la
orice modificare a mucoasei, explicndu-se ca tratamentul nu a fost incheiat in momentul aplicarii
protezei ci este necesara prezentarea periodica la control pentru prevenirea aparitiei unor astfel de leziuni

45. Galvanoza. Etiologia. Tabloul clinic. Diagnosticul difereniat. Tratamentul.

Galvanoza- o boal cauzat de aciunea curen ilor galvanici care apar ca urmare a apari iei proceselor
electrochimice n cavitatea bucal ntre proteze metalice. Acesta este caracterizat de un simptom
patologic: un gust metalic n gur, senzaie de acizi, perverdirea gustului, limba in ardere, modificarea
fluxului salivar (uscat). Au existat schimbri n starea neurologic: iritabilitate, dureri de cap,
cancerophobia, slbiciune, etc
Tabloul Clinic- gust metalic n gur. Acest sentiment neplcut amplificat n mod constant la unele
alimente acide.. Este cunoscut faptul c efectul gustul unei substan e depinde de compozi ia sa chimic.
Valoare H i concentraia de ioni da o senzaie de gust acru . Acizi organici penetreaz celulele mult mai
uor dect uleiul mineral. Gustul alcalin se datoreaz prezen ei OH.
Cureni galvanici sunt diferite n putere (pn la 50 mV), irita terminatiile nervoase sistem receptor al
limbii. Pacientii raporteaza, de asemenea, gura uscata. Acest lucru le face s clti i n mod constant, gura
umed. Xerodermia n Galvanoza cauzeaza afectarea func iei sistemului nervos central i vegetativ.
De examinare a cavitatii orale de multe ori nu a detecta schimbari in membranele mucoase, cu excep ia
limbii. Suprafeele laterale ale limbii i congestionate la fel putem depista umflarea limbii.
Diagnostic diferential-Sindromul gurei arzinde.
Tratament-Inlaturarea protezei in cauza, dar efectul nu o s apar imediat, dar dup 1-6 luni dup
tratament.

46. Examinarea clinic i paraclinic a pacienilor aduli cu anomalii dento-maxilare.

47. Particularitaile tratamentului pacientilor aduli cu anomalii de ocluzie.
48. Particularitile confecionrii protezelor dentare fixe pe implante. Igienizarea
punilor dentare.
Misch imparte viitoarele restaurari implanto-protetice fixe in 3 clase. FP-1 este o lucrare fixa ce
inlocuieste numai coroana si avind aspectul unui dinte natural. Se executa doar la prezenta unei oferte
osoase adecvate, care sa permita o plasare ideala a implantului, similara pozitiei dintelui natural. FP-2
este o restaurare implanto-protetica fixa, ce inlocuieste atit coroana cit si o parte din radacina. Se indica in
atrofii verticale a osului disponibil. FP-3 restaurari implanto-protetice care inlocuiesc atit coroana cit si o
parte a gingiei fixe retrase in urma resorbtiei osoase. Igienizarea puntilor dentare cu sprijin implantar
trebuie sa fie riguros, conform tuturor cerintelor OMS.

49. Defectele i deformaiile, posttraumatice i postchirurgicale, pariale sau totale ale

oaselor maxilare fr i cu lezarea esuturilor moi, etiologia, tabloul clinic,
diagnosticul i particularitile tratamentului protetic.
Etiologie. Congenitala, traumatica, chirurgicala(dupa rezectie de tumori), infectioasa(osteomielita, osteita
specifica si nespecifica), toxica(fosfor, mercur, arsenic), agenti fizici(osteonecroza cu raze X sau radiu) si
sunt insotite de deficiente functionale, estetice si tulburari psihice consecutive. Solutia protetica va depinde
de situatia clinica, de tipul de leziune si reprezinta confectionarea unei proteze-obturator. De regula, se
disting trei momente in realizarea protezei-obturator: o proteza imediata (proteza-obturator chirurgicala),
una provizorie si proteza-obturator de durata. La mandibula dispozitivele care pot restaura pierderile de
substanta mandibulara sunt grupate in aparate de preventie, de contentie si de substitutie. Grefele metalice
deasemena sunt folosite in reconstructia de mandibula confectiunate din aliaj crom-cobalt si mai recent din
titan. Un alt tip de proteze-obturator folosite in reconstructii de pierderi osoase sunt protezele-obturator su
sprijin implantar.

50. Leziunile i defectele palatului dur, etiologia, tabloul clinic, diagnosticul i

particularitile tratamentului protetic.
Etiologie. Congenitale sau dobindite (ca urmare a traumelor, maladiilor specifice(lues) a proceselor
inflamatorii, interventii chirurgicale).
Tablou clinic. Cele congenitale sunt insotite de lezari ale buzei superioare si deformati ale nasului. Apare
deformarea maxilei prezentata printr-o comprimare in plan transversal, scurtari si deformari ale arcadei
dentare superioare; dintii frontali ca regula nu ocupa locul lor, sunt inghesuiti, iar multi din ei sunt rotati in
jurul axului , in multe cazuri are loc retentia dintilor. O data cu cresterea si dezvoltarea scheletului maxilofacial, a muschilor mimici si masticatori, deformatia maxilei progreseaza. Bresele congenitale au o
localizare tipica(in zona suturii palatinale mediane) si fobromucoasa marginala este lipsita de cicatrici;
bresele dobindite pot fi localizate in orice zona a palatului dur si pe marginea lor sunt prezente cicatrici ale
fibromucoasei. Sunt dereglari functionale esentiale ca tulburari de alimentatie masticatie, fonatie, respiratie.
In tipmul alimentatiei alimentele patrund in cavitatea nazala, provocind procese inflamatorii ale mucoasei.
Diagnosticul. Se pune in baza examenului clinic si paraclinic minutios.
Tratamentul. Scopul este izolarea cavitatii orale de cea nazala prin intermediul diferitor dispozitive
protetice. La copii se confectioneaza obturatoare, pe cind la adulti tratamentul protetic va fi in dependenta
de localizarea bresei, numarul dintilor prezenti si starea lor. Astfel in cazul breselor palatului dur (mediana,
laterala, frontala) cu prezenta dintilor pe ambele hemiarcade ale maxilei se va confectiona o placa palatinala
obisnuita cind arcada maxilara este integra, sau o PPMA cu placa la prezenta breselor arcadei dentare. La
pacientii cu brese ale palatului dur cu prezenta dintilor numai pe o hemiarcada a maxilei fixarea protezelor
se va efectua prin intermediul sistemelor crosetare, a sistemului de succiune functionala, a scheletelor
metalice intreg turnate cu arcuri sau placute metalice situate pe apofiza alveolara, sisteme telescopice. La
pacientii cu brese ale palatului dur cu lipsa totala a dintilor la maxila dispozitivul protetic in forma de
proteza totala se confectioneaza cu crearea a doua supape sau proteza superioara se va uni cu cea inferioara
prin diferite dispozitive speciale. La pacientii cu brese ale palatului moale sau dur si moale se utilizeaza
obturatoare Ilina-Markosian, Urbanskaia sau proteze obturatoare. Deasemenea pot fi aplicate arcuri de
respingere sau sistemul cu magneti. Se mai folosesc: obturatorul pergament, Kiez, Ciasovskaia, placuta
palatinala de delimitare si de largire.

Aprobate la edina catedrei:

proces verbal Nr. 2 din 07.10.2014
ef catedr, conf. univ.

O. Solomon

Aprobate la Comisia Metodic:

proces verbal Nr. din
2014
preedinte, dr. hab. med. conf. univ

S. Ciobanu

APR O B

Decanul facultii Stomatologie

USMF N.Testemianu
Dr.habilitat,profesor universitar
I.Lupan

____ ______________2015