Intrebari OMF

ai maxilei, peretele inferior al orbitei,

Particularitatile anatomo topografice ce
lamele laterale si mediane ale apofizei
determina pozitia mediana si proeminenta a
1.Traumatismele OMF, date generale. pterigoidiene a osului sfenoid. Dupa
nasului, fragilitatea mare a oaselor,
*Traumatismele regiunii OMF ocupa in
pierderea dintilor
dimensiunile mici, raportul intim cu oasele
cadrul patologiei umane contemporane si
si cu inaintarea in virsta osul slabeste,
craniului determina o incidenta sporita de
traumatologiei moderne un loc din ce in ce procesul alveolar devine subtire, se
fractura a oaselor nazale. Dereglarile
mai important.
atrofiaza.
functionale sunt multiple( a respiratiei,
* In cadrul traumatismlor OMF sunt
olfactiei, drenare, fonatie, estetica, aparare,
studiate:
4.Particularitatile anatomorezonanta, mimica, arhitectonica craniului)
-plagile partilor moi ale fetei si cavitatii
morfologice ale mandibulei si
si depind de forta impactului, directia
bucale
importanta lor in leziunile traumatice. agentului vulnerabil, structurile implicate in
-lziunile traumatice dentoparodontale
5.Frecventa traumatismelor OMF.
trauma.
-fracturile mandibulei
6.Clasificarea traumatismelor OMF
-fracturile etajului mijlociu al fetei.
Alexandrov.
9.Particularitatile anatomo*Exista o serie de particularitati ale
7.Particularitatile anatomomorfologice ale tesuturilor moi faciale
leziunilor traumatic OMF:
morfologice ale osului malar, arcadei si importanta lor in leziunile
-riscul afectarii cailor aeriene superioare
zigomatice si importanta lor in
traumatice.
-frecventa asociere cu leziunile
leziunile traumatice.
intracraniene si coloanei cervicale
*Osul zigomatic e situat in partea
-leziuni oculare, nazale, orale, otice ce
anteriolaterala a fetei, stratul de tesuturi
necesita ingrijiri sprecifice.
moi e subtire si poate fi de expus traumei.
-vascularizarea extrem de bogata a regiunii Este os par, cel mai rezistent os facial,
-leziuni speifice a nervilor cranieni in special contribuie la fixarea oaselor craniului facial
facial si trigemen
de cel celebral aparindule. Are 4 apofize:
-particularitatile privind estetica si
frontala, temporala, maxilara, orbitara si
functionalitata faciala
tuberul maxilar. Participa la formarea
-raporturi anatomice specifice intre
aspecctului fetei, pe el se insera muschii
10.Anatomia nervului trigemen,
tegumente, structuri musculare si osoase masticatori si mimici, astfel deplasarile
leziunile traumatice la diferite niveluri.
-leziuni speecifice a canalelor de excretie a osului duc la dereglari estetice si
*Perechea V, nerv mixt. Fibrele motorii
glandelor salivare si lacrimal ce pot duce la functionale. Are un periost bogat
pornesc de la nucleul motor din punte, cel
complicatii.
vascularizat si inervat cu rol in
senzitiv nucleul tractului mezencefalic si
vascularizarea si consolidarea osului.
spinal. Trigemenul paraseste creierul prin
2.Caracteristica traumatismelor OMF Suprafata orbitara a osului malar e cel mai doua radacini:
dupa cauze.
slab vascularizata si inervata.
-radacina senzitiva intra in cavitatea
*
In corpul si marginea inferioara a orbitei trigeminala unde se afla ganglionul Gasser
3.Particularitatile anatomoprevaleaza substanta medulara, in apofie- unde se ramifica in 3 ramuri:
morfologice ale maxilei si importanta substanta osoasa compacta. In locul
a.oftalmica: de la ganglion trece in
lor in leziunile traumatice.
suturilor malarofrontala, temporomalara,
peretele laterla a sinusului cavernos, apoi
*Maxilarul superior e format din 4 apofize si substanta spongioasa dispare. Mai des
prin fisura orbitara superioara trece in
corpul in care se afla sinusul maxilar,
fracturile asului malar se produc in locul
orbita unde se devide in :
participa la formarea orbitei, cavitatii
suturilor, astfel substanta medulara cu face = lacrimal: inerveaza pielea, conjunctiva
nazale, bucale. Se uneste cu neurocraniul contact cu mediu extern, respectiv fracturil palpebrei superioare in regiunea unghiului
prin complexul nozoetmoidal, osul frontal, rar se complica cu osteomielita.
lateral al ochiului.
osul temporal, sfenoidul. Nasul rotejeaza
Pe fata orbitara e rezent foramen
=frontal: are ramuri-nervul supraorbital
maxila de traume luind asupra sa forta
zigomaticoorbitar ce continua cu un canal inerveaza pielea fruntii, si nervul
agentului traumatic. Complexul si arcada ramificaat in doua canale externe: foramen supratrochlear inerveaza pielea radacinii
zigomatica protejeaza maxila anteriolateral. zigomaticofacial si zigomaticotemporal.
nasului, portiunea inferioara a fruntii, pielea
Maxilarul superior e pozitionat in etajul
Osul zigomatic paticipa la formarea
si conjunctiva pleoapei superioare.
mijlociu al fetei. Partile moi ale fetei
stilpilor de rezistenta alveolomalar ( de la
=nazociliar: da ramuri nazale, nerv ciliar
acopera cu un strat subtire si neuniform
molari pe sutura zigomaticoalveolara, pe
lung spre sclera, nerv ciliar scurt spre globul
scheletul osos, si tesutul adipos Bichat
corpul osului malar si aofizele acestuia);
ocular, nerv infratroheal spre radacina
diminueaza forta agentului traumatizant.
participa si la apararea maxieli de agenti
nasului si unghiul medial al ochilor.
Muschii mimici ai fetei nu admit deplasarea traumatizanti.
b.maxilara: de la ganglion prin orificiul
secundara a fragmentelor fracturate.
Arcada zigomatica e formata din apofiza rotund nimereste in fosa pterigopalatina
Muschii mobilizatori nu provoaca o
temporala a malarului si apofiza zigomatica unde da ramurile:
deplasare vadita. Tesutul muscular e foarte a temporalului. In fracturi liniile pot fi unice, =infraorbital: trece in orbita pprin fisura
subtire, neuniform si absenta muschilor
duble, triple, portiunea afectata
orbitara inferioara, in santul apoi canalul
antagonisti dirijeaza deplasarile secundare infundinduse in treapta, in U, V. se ot
infraorbitar. Iese din canal prin orificiu
intro directie. Fata bogat vascularizata prin deplasa medial, inferior, mai rar superior, infraorbital pe fata anterioara a maxilei. Da
3 artere: faciala, maxilara interna,
exceptional latral.
ramurile: palpebrale inferioare, ramuri
temporala superficiala, anastomozele
nazale si labiale superioare. De la trunchi se
arterei carotide interne producind
8.Particularitatile anatomoramifica nervul alveolar superior anterior ,
hemoragii.
morfologice ale oaselor si cartilajelor medii, posterioare care formeaza plexul
Tesutul osos e compus din tesut osos
nazale, importanta lor in leziunile
dentar superior.
compact, spongios si laminar. Cavitatil
traumatice.
=zigomatic: trece prin fisura orbitara
masivului facial ( nazale, sinusurile
*Proeminenta centrala a fetei, de
inferioara, aoi prin orificiu zigomaticoorbital
maxilare, celulele etmoidale, cavitatea
dimensiuni si forme diferite-nasul-imprima unde da: ramura zigomaticotemporala ce
bucala si orbitala) sunt simetrice,
fetei nota speciala individualizata. Oasele enerveaza pielea si unghiul lateral al
multiple ,de diferite forme, cu functii
nazale sunt pare, se unesc intre ele formind ochiului si ramurul zigomaticofacial
diferite, cu o mucoasa care adera la periost. nasul, in partea inferioara se consolideaza inerveaza fata anterioara a osului zigomatic
Periostul in regiunea procesului alveolar e cu cartilajele nazale. Partea superioara se si obrazul.
unit direct cu osul astfel fractura va fi
uneste cu margo nasalis al osului frontal.
=ramuri ganglionare spre ganglionul
infectata. Intre stilpii de rezistenta se afla Intre ele oasele nazale sunt unite cu lamina pterigopalatin care da ramurile: nazale
un os laminar subtire nerezistent care
perpendiculara a osului etmoid, care in
posterioare, medii si laterale, nervul
orienteaza liniile de fractura.
traumatism e afectat. Marginea laterala a nazopalatin pe septul nazal prin canalul
Locuril slabe: osul lacrimal, partea
oaselor naale se unesc cu rocesul frontal al incisiv spre mucoasa palatului dur.
mediana a maxilei, lama cibroasa a osului maxilarului superior.
etmoid, peretii anteriori, posteriori si medial

=palatin mare si mic prin canale

=ramuri marginale a mandibulei
*Punctia exploratoare: precizare
omonime spre mucoasa palatului dur si
inerveaza muschiul depresor al buzei
diagnostic de tumori a partilor moi si
moale
inferioare si unghiul gurii, muschiul mental. maxilarelor, evacuarea unui hematom, in
c.mandibular: mixt,iese din craniu prin
=ramurile gitului ce inerveaza platisma. colectii purulente.
orificiu oval. Ramurile motorii spre muschii *Leziuni a nervului facial: neurita
*Catetirizarea traiectelor fistuloase:
masticatori (maseter, temporal profun,
nervului facial cu prezenta parezelor total gradul de permeabilitate al traiectului,
pterigoidian lateral si median, tensor al
sau partiale si nevralgia nervului facial.
lungimea, directia, sinuozitatile, consistenta
valului palatin, tensor al timpanului).
peretilor, sediul fundului fistulei.
Ramurile senzitive sunt:
12.Examenul subiectiv a pacientilor cu *Cataterizmul canalelor Stenon sau
=bucal: intre capetele muschilor
traumatisme OMF.
Warthon: permeabilitatea canalului,
pterigoidieni laterali apoi pe fata externa a *Interogatoriu: stabilirea indentitatii
existenta unor corpi straini.
buccinatorului inervineaza mucoasa
bolnavului- nume, prenume, virsta, sexul, *Rinoscopia anterioara: aspectul
obrazului si pielea unghiului orificiului
starea civila, ocupatia, adresa.
mucoasei pituitare, przenta puroiului, polipi
bucal.
*Motivatia: se inregistreaza toate
sau hipertrofia mucosului ostiumului ce
=lingual: (mixt), intre muschii pterigoidina simptomele si semnele pe care le prezinta indicca leziuni ale sinusului.
lateral si median trece pe fata interna a
bolnavul.
*Transiluminarea: descoperirea leziunilor
mandibulei sub mucoasa planseului bucal si *Istoricul actualei maladii: bolnavul
dentare, ale sinusului maxilar, ale obrazului.
intra in partea inferioara a limbii. Da
povesteste cum a debutat si a evoluat
*Examen bacteriologic: ale produselor
ramurile: linguale care inerveaza 2/3
boala, se precizeaza ordinea de aparitie a patologice pentru formarea
anterioare a mucoasei limbii, nervul
simptomelor, succesiunea, evolutia,
antibioticogramei.
sublingual inerveaza mucoasa cavitatii
tratamentele urmate, rezultatele obtinute.
bucale si portiunea anterioara a gingiilor
Durerea e analizata precizind aparitia,
inferioare, ramuri ganglionare spre
spontana sau provocata, agentii care o
ganglionul submandibular si sublingual.
determina, localizarea, iradiatiile,
=alveolar inferior: (mixt) trece pe fata
intensitatea, durata continua sau in criza
externa a muschiului pterigoidian lateral,
diurna sau nocturna, tulburari asociate,
prin orificiu mandibular trece in canal din
factorii care o calmeaza.
care iese prin orificiu mental-nerv mental
*Istoricul vietii: antecedentele eredo
care se termina in pielea barbiei si buza
familiale ( sifilis, TBC, predispozitii la carii
inferioara. Da ramuri dentare inferioare si coagulopatii s.a), antecedentele personale:
gingivale inferioare.
antecedente fiziologice (cronologia eruptiei
*Leziuni a nervului trigemen: nevralgia dintilor temporari si permanenti,
nervului cu prezenta durerilor puternice.
menstruatia, sarcini, menopauza),
antecedente patologice ( accidente de
eruptie, obiceiuri vicioase, boli ale dintilor si
cavitatii bucale, pierderea precoce a dintilor
, extractii, cum suporta anestezia, tendinta
spre singerari exagerate). Precizarea
afectiunilor de care a suferit in tercut si in
prezent, interventiile chirurgicale suportate,
daca urmeaza vreun tratament
11.Anatomia nervului facial, leziunile medicamentos.
traumatice la diferite niveluri.
*Perechea a VII. Sunt 2 nervi: nerv facial
13.Examenul obiectiv loco regional a
propriu format din fibre motorii si nervul
pacientilor cu traumatisme OMF.
intermediar format din fibre senzitive
gustative si nervoase vegetative.
-nervul facial iese la marginea
posterioara a puntii si patrunde in canalul
auditiv intern, trece canalul temporal si iese
din os prin orificiul stilomastoidian. Inainte 14.Examenele paraclinice a pacientilor
sa iasa din orificiu se ramifica in:
cu traumatisme OMF.
=pietros mare apare pe fata anterioara a *Teste de vitalitate pulpara: prin
piramidei prin hiatl canalului nervului
procedee termice, electrice sau frezaj
pietros mare. Intra in canal pterigoid prin
dentinar.
orificiu lacerat unde cu nervul pietros
*Radiografii intraorale retrodentare sau
profund formeaza nrvul canalului
ocluzale si extraorale de fata, de profil si
pterigoidian ce ajunge la ganglionul
baza craniului.
16.Plagile partilor moi OMF, etiologie,
pterigopalatin
*Radiografia panoramica: realizeaza e un aspect clinico anatomice.
=horda timpanica: trece in caitatea
film imaginea intregii regiuni alveolodentare *Etiologie:-cauze favorizante : starea
timpanica si apare la exterior rin fisura
a mandibulei si infrastructura maxilei.
generala a pacientului-prezenta anumitor
pietrotimpanica apoi adera la nervul lingual. *Tomografia computerizata permit
patologii de ordin general, surmenajul
=scaritei inerveaza muschiul staedius din obtinerea de imagini ale unor straturi subtiri psihic, ebrietatea
cavitatea timpanica.
la profunzimi diverse.
-cauze determinante: accidente de
Nervul facial dupa ce iese din orificiu
*Sialografia: pentru explorarea glandelor circulatie, accidente de munca, agresiuni,
stilomastoidian da ramurile motorii: nerv
parotide si submandibulare cu substanta de plagi prin arma de foc, caderi accidental,
auricular posterior, ramura digastrica,
contrast.
lovituri de opita de cal, accidente de sport.
ramura stilohioida. Apoi patrunde in glanda *Scintigrafia salivara-explorarea
Automuscare sau muscaturi de animale,
parotida si da ramurile:
morfologica a totalitatii parenchimului
plagi prin intepare, in timpul tratamentului
=temporale ce inerveaza muschiul
salivar, aprecierea sediului leziunii,
stomatologic (extractii, lucru cu
auricular anterior, venterul frontal al
aprecierea vaalorii functionale a glandelor instrumente rotative).Aspect clinico
epicraniului si orbicular al ochiului
salivare.
anatomic:-contuziile: leziuni inchise, fara
=zigomatice inerveaza muschiul orbicular *Biopsia: prin excizie (pentru leziuni
solutii de continuitate a tegumentelor ssau
al ochiului si zigomatic mare
superficiale reduse), prin incizie (in leziuni mucoasei. Edem, tumefiere difuza,
=bucale ce inerveaza muschiul zigomatic intinse, profunde), prin chiuretaj (in leziuni echimoze, hematoame interstitiale sau
mare si mic, muschiul levato al buzei
ulceroase sau vegetante), prin aspiratie
localizate.-excoriatiile: leziuni superficiale
superioare si unghiul gurii, muschiul
( leziun profunde dificil accesibile).
ale pielii prin frecare pe un plan dur, pot fi
buccinator, orbicular al gurii, nazal si rozor.
incluziuni intradermice de nisip, gudron

realizind tatuaj traumatic. Suprafata cruda, -izolarea cimpului operator: cu cearsaf sau tesuturilor, cu lipsa de substanta ce nu
singerind, dureroasa, edem, echimoze.scutece aseptice, ramine numai plaga
permit sutura primara. Consta in ghidarea
plagi taiate: margini netede, liniare sau
expusa.
vindecarii secundare prin excizii limitate, de
neregulate, apopiat sau intredeschis,
-anestezia locala si infiltrare in jurul plagii avivare si degajare ce ermite o vindecare a
intrerup sau nu continuitatea orificiilor fetei. cu antibiotice
tesuturilor.
-plagi penetrante: unipolare, au orificiu de -inlaturarea corpilor straini din plaga,
22.Pansamentul si ingrijirea pacientilor
intrare, un traiect si un fund in partil moi , prelucrarea cu antiseptice, uscarea plagii
cu plaga faciala.
pe planul osos fracturat sau in sinus
-incizia, revizia plagii, hemostaza
*Pansamentul:
maxilar. In plagi intepate orificiu poatee fi -biopsia pntru realizarea antibiotiogramei
-plagile superficiale simple suturate se lasa
mic, cu margini nete, fara corpi straini. Mai -prelucrarea plagii cu sol apa oxigenata,
descopperite sau se aplica pansamente
des orifiiu e neregulat, cu margini rupte, in furacilina
mici mentinute cu benzi de leucoplast. De
profunzime corpi straini, planul osos poate -aplicarea drenului in plaga
obicei pe plagile suturate se aplica citeva
fi fracturat.
-suturarea plagii.
benzi adezive sterile pentru a reduce
-plagi transixiante : orificiu de intarre mai 19.Ingrijirea de urgenta sau imediata tensiunea pe liniile de sutura si un
mic, marini rasfrinte inauntru. Orificiu de
al plagilor partilor moi faciale.
pansament usor compresiv ce limiteaza
iesire mai mare, nerregulat, cu lambouri
-regiunea plagii se bierbereste in caz de
edemul si previne formarea hematomului.
sintecate, aruncate in afara, prinn care pot necesitate, se curata cu apa si sapun.
Pansamentul compresiv e lasat pe minim 2iesi eschile osoase sau parti moi.
- antiseptizarea tegumentelor din jurul
3 zile.
-plagi contuze: margini neregulate, rupte, plagii,
-plagile cu suturi partiale sau de pozitie : se
cu langhete cutanate retractate, uneori cu - igienizarea cavitatii bucale, curatirea
aplica pansament cit mai redus cre va fi
decolari de lambouri faciale sau pierderi de mecanica si antiseptizarea superficiala a
schimbat des deoarece secretiile din plaga
substanta masive. Insotite de lezarea
plagii, inlaturarea corpilor straini din plaga il imbiba si e greu de suportat.
vaselor, nervilor, glandelor salivar, asociate -stoparea hemoragiei din plaga
*Ingrijirea bolnavului:
frecvent cu fracturi a maxilarelor.
-imobilizarea provizoriee a fracturilor
-igiena cavitatii bucale: prin spalaturi
-plagi produse prin explozii: plagi
-aplicarea unui pansament steril si
bucale lagi cu un irigator, seringa de apa
penetrante multiple cu patrundere de corpi indreptarea la un serviciu de specialitate
sau seringa Guyon dupa fiecare masa cu
straini, des cu arsuri de gradul 1 si sau
20.Tratamentul complex, definitiv al
solutii calde, ser fiziologic, antiseptice slabe
impregnatii de pulbere in teutul facial.
plagilor tesuturilor moi ale fetei.
( permanganat de potasiu, appa oxigenata,
*Tratamentul contuziilor: indepartarea cloramina, furacilina, bicarbonat de sodiu 117.Clasificarea leziunilor tesuturilor
corpilor straini prin irigatii largi cu
2 %.
moi faciale.
antiseptice, aplicarea compreselor umede, -alimentatia: la pacinti cu blocaj
*Regiunea anatomo-topografica: plagi reci sau punga cu gheata, daca exista
intermaxilar se administreaza alimente
ale buzelor, limbii, planseului bucal,
tendinta extensiva se aplica pansament
lichide sau semilichide. Alimentare cu sonda
obrazului, regiunea parotidomaseterica s.a comresiv. Colectiile hematice se inlatura
gastrica .
*Agentul vulnerant: arma de foc, copita prin punctie cu un ac gros sau virful
-repaus la pat a pacientului, mecanoterapie
de cal, muscatura, accident de circulatie,
bisturiului.
la necesitate.
agresiune, s.s
*Tratamentul excoriatiilor: indepartarea 23.Complicatiile plagilor partilor moi
*Numarul si intinderea plagilor: unice corpilor straini prin irigatii cu ser fiziolog
faciale, profilaxie si tratament.
sau multiple, limitate sau intinse
caldut, cu eriute moale sau sapun. Zona
*Complicatii imediate grave:
*Profunzimea: superficiale sau profunde excoriatiei se lasa deschisa pentru a se
-asfixia ( patrunderea corpilor straini,
*Gravitatea: plagi usoare ce nu
forma o escara care protejeaza plaga pin la compresiunea traheei, caderea limbii).
intereseaza elemente anatomice
eitelizare sau se aplica un pansament steril Tratament: lateral capul pacientului se
importante ca nervi, glande salivare, cai
usor.
inclina, se apuca limba indepartind din gura
lacrimale sau plagi grave cu lezarea
*Tratamentul plagilor: se realizeaza
si faringe secretiile, cheagurile, corpii
acestora si cu pierderi de substanta
prelucrarea primara chirurgicala a plagii.
straini. Mentinerea limbii cu tub
*Asocierea sau nu cu fracturile planului
(intrebarea 18).
orofaringian tip Gueddel sau cu un fir de
osos subiacent
21.Suturarea plagilor, materiale de
matase trecut prin limba si fixat de haine.
*Timpul scurs de la accident: recente
sutura, metode de aplicare a suturilor. Traheotomie in cazuri mai grave.
(pin la 24 ore), vechi ( dupa , cu infectare). *Sutura primara imediata: in primele 24 -hemoragia: abundenta, masiva, prin
*Caracterul plagii: contuzii, excoriatii,
ore. Cel mai frecvent se utilizeaza sutura cu lezarea unui vas important. Tratament:
plagi taiate, penetrante,
fire separate sau sutura cu fire in U ( in
indentificarea, pensarea si ligaturarea
transfixiante( bipolare), plagi contuze
saltea).
vasului. In singerari difuze prin panament
(zdrobite), plai produse prin explozii.
-pentru plagile taiate, necontaminate fara compresiv. Compresiuni digitale. In
lipsa de substanta: sutura intradermica
epistaxis tamponament anterior sau
-pentru plagile tegumentare sutura cu fir
posterior al foselor nazale.
monofilamentar neresorbabil (polipropilen). -socul traumatic in urma contuziilor
-pentru plagile mucoasei orale cu fire
puternice, raniri multiple, hemoragii
resorbabile multifilament ( pe baza de acid masive. Tratament: incalzire, hidratare,
poliglicolic) sau resorbabile
tonice cardiace, perfuzii de plasma sau
monofilamentare (pe baza de polidioxanon)- singe, sedative, tranchilizante.
pentru plagi profunde sau penetrante
*Complicatii primitive:
sutura in mai multe planuri, din profunzime -infectia e constanta in plagi muscate,
spre suprafata. Sutura planului subcutan
zdrobite, murdare, care comunica cu
astfel ca marginile cutanate ale plagii sa
cavitatea bucala.
vina in contact fara tensiune. Sutura
-erizipelul: exceptional si mereu benign
cutanata cu ace atraumatice cu fire
-tetanosul . profilaxie: ser antitetanic.
separate de nailon, par de cal sau matase -gangrena gazoaza: extrem de
trecute in punctele cheie: linia cutaneo
exceptionala.
18.Tratamentul chirurgical al plagilor mucoasa labiala, rebordul narinar, plii
*Complicatii secundare:
tesuturilor moi faciale.
cutanati ai fetei, marginea ciliara si
-infectia locala: duce la supuratii in lojile
*Prelucrarea primara chirurgicala a
sprincene.
superficiale sau profunde ale fetei, fistule
plagilor:
*Sutura primara intirziata: de la 24 ore cronice in urma retentiei corpilor straini.
-prelucrarea cimpului operator: a surafetei pina la 3-7 zile.-sutura de pozitie: citeva fire Tratament: prelucrare cu antiseptice,
pielii din jurul plagii cu antiseptic sau
de sutura la distanta de marginile plagii
antibioticoterapia.
solutiie alcoolica de 70 % de la plaga spre care permite asezarea lambourilor cit mai -tromboflebite a plexurilor venoase
periferie, de la punctul superior spre
aproape de pozitia anatomica.
profunde, septicemii, complicatii pulmonare
inferior.
*Sutura secundara: la mai mult de 7-10 prin aspirare. Tratament specific.
zile. In plagi intinse cu zdrobiri ale

-hemoragii secundare: lezare vas de

*Fracturi radiculare: in 1/3 cervicala,
fixat de fibromucoasa, provoaca dureri la
fragmentt osos ascutit, infectarea si
medie sau apicala. Linia de fractura poate fi masticatie, fonatie.*Contuziile
dezlipirea trombusului.
oblica sau transversala, cu sau fara
paradontale: pulpa hiperemiata, edem si
*Complicatii tardive: cicatrice vicioasa,
deplasarea fragmentelor, deschise sau
hematom periaapical cu deregrarea
retractila sau hipertrofica, pierderi de
inchise.
circulatiei sangvine. Dureri spontane surde,
substanta ale fetei, constrictii de maxilare *Fracturi coronoradiculare penetrante: se intensifica la contact cu antagonistii.
prin bride cicatriciale, fistule, sialoceel sau linia de fractura oblica sau longitudinala, cu Echimoze gingivale, singerari in jurul
pseudochist salivar, paralizia nervului facial, sau fara deplasarea fragmentelor,
marginii gingivale. Dinte usor mobil,
nevralgii faciale, tulburari de fonatie,
penetranta in camera pulpara.
deplasat, senzatie de dinte crescut. La
masticatie, deglutitie, tulburari psihice.
*Fracturile cominutive cuprind mai multe probleme termice reactioneaza cu hiper sau
fragmente.
hiposensibilitate.*Luxatia dentara
*Fracturi coronoradiculare
partiala:dplasarile dintelui pot fi -in sens
nepenetrante: linia de fractura poate fi
vestbular, oral cu sau fara peretele alveolar
oblica sau longitudinala, cu sau fara
fractura-in sens meziodistal cu deplasare
deplasarea fragmentelor, nepenetrante in laterala cind lipseste un dinte
camera pulpara.
-in ax, cu intruziune dintele se adinceste in
proces alveolarr, sau cu extruziune dintele
24.Traumatismele dento-parodontale,
iese din alveola.
date generale, etiologie.
Mobilitate diferita in dependenta de forta
*Date generale:au o frecenta de 3 %, este
agentului traumatic, suprafata lui8, virsta
in crestere la copii de 1-2 si 7-8 ani. Sunt
pacientului. Acuze: dureri, dintele deplasat,
insotite de consutzii sau plagi ale gingiei,
supraocluzie, mobilitate, ginia putin
mucoasei obrajilor, buzelor , limbii, fracturi
decolata, traumatizata, singerind, salivatie
ale proceselor alveolare. Leziunile
abundenta, tulburari de fonatie, masticatie,
dentoparodontale sunt variabile si aspectul
de ocluzie.*Luxatia dentara totala:
clinic dpinde de intesitatea si de directia
27.Leziuni parodontale.
dintele deplasata total din alveola. Pachetul
agentului traumatic, de virsta pacientului. *Contuzii parodontale: ruperea unor fibre neurovascular rupt. Dintele intruzionat intro
*Etiologie:
ale paradontiului si ale vaselor. In spatiul
cavitate a fetei, in tesuturile moi, expulzat
-factori favorizanti: malpozitii dentare,
periradicular mici hemoragii,
din alveola in cavitatea bucala dar fixat de
prognatism, tulburari a ATM, fragilitatea
microhematoame, edem, fenomene de
fibromucoasa. Fractura alveolei si
dintilor prin hipo si hipercalcifiere.
inflamatie.
fibromucoasei. Alveola goala, acopeita de
Fragilitatea dintelui e favorizata de
*Luxatia dentara partiala: ruperea
cheag sau singerind acoperita cu tesut
depulpare, obturatii, dispozitive
incompleta a ligamentului alveolodentar,
necrotic. Tesuturile moi traumatizate, saliva
coronoradiculare, paradontopatii marginale dintele deplasat partial din alveola, mai rar sangvinolenta.
cronice.
cu peretii ososi ai alveolei, fibromucoasa
-factori determinanti: accident, caderi,
gingivala traumatizata, pachetul
agresiuni. Factori iatrogeni: deschizator de neurovascular rupt in regiunea apexului.
gura, extractii dentare, anetezie,
*Luxatia dentara totala: ruperea
fibrogastroscopie, in timpul aportului
ligamentului alveolodentar este completa.
alimentar.
28.Studiul clinic si radiologic a
25.Clasificarea traumatismelor dento- leziunilor dento-parodontale.
parodontale.
*Fisurile dentare: pot reactiona la
*Clasificarea fracturii coroanei dentare excitanti termici, examinarea se face cu
29.Evolutia traumatismelor dentodupa Ellis:
lupa, prin transiluminare, cu sonda dentara parodontale. Prognosticul.
-clasa I: fisura smaltului
si electroodontodiagnosticul in
Fracturile de smalt nu regenereaza.
-clasa II: fractura smaltului si dentinei
dinamica.*Fracturi coronare simple
Fracturile de dentina: dentinogeneza are loc
-clasa III: fractura smaltului, dentinei cu
nepenetrante: acuze -sensibilitate sau
pe contul pulpei, camera pulpara se
deschiderea camerei pulpare
-clasa IV:fractura coroanei in intregime
dureri tranzitorii la contact, la excitanti
micsoreaza. Fracturi radiculare: in locul
*Clasificarea dupa OMS:
termic si chimici. Marginea ascutita a
fracturii se formeaza un tesut fibros
-fracturi coronare:
coroanei traumatizeaza buza sau limba.
paradontal, o pseudoartroza. In fracturile
a.fisura smaltului sau smaltului si dentinei
Clinic se adauga contuzia
1/3 cervicale prognostic putin favorabil, in
b.fractura coronara fara deschiderea
parodontala.*Fracturi coronare
cele cervicale si apicale e favorabil.
camerei pulpare-necomplicata
complicate penetrante: clinca de pulpita Contuziile paradontale usoare cu sau fara
c.fractura coroanei cu deschiderea
traumatica daca pulpa nu a fost afectata
tratament la 1-2 saptamina isi revin. Cele
camerei pulpare-complicata
-fracturi radiculare:
pina la accident. Acuze: durer intense,
pronuntate-cind tratamentul a fost efectuat
a.fracturi in regiunea cervicala
spontane, cu iradieri, exacerbate. Se
la 2 ore de la accident pot aparea anchiloza
b.fracturi in regiunea mediana
intensifica la varatii termic, chimice,
dentoalveolara, resorbtia radacinii si
3.fracturi in regiunea apicala
mecanice. Hemoragie in pulpa n primele
infectarea alveolei. Durata incapacitatii de
-luxatii:
ore. Coroana dintelui distrusa, cu margini
munca cu fracturi dentare sau luxatii
a.contuzia
d.luxatia cu extruze
ascutite ce traumatizeaza tesuturile
dentoparodontale e de 8-10 zile, in
b.subluxatia e.luxatia cu intruziune
moi.*Fracturi radiculare: dureri usoare si stationar 3-7.
c.luxtia laterala f.avulsiunea.
mobilitate neinsemnata. Clinic sarac.
Complicatiile: afectarea mugurelui dentar,
26.Leziuni dentare, fisuri, fracturi
Vitalitatea pulpei in fractura inchisa se
infectarea alveolei si tesuturilor moi
coronare, fracturi corono-radiculare.
mentine. Coroana dintelui mobila in functie adiacente, periostite, osteomielite, sinuzite,
*Fisurile dentare: o crapatura partiala sau de locul fracturii. Radiologic: pune in
granulom migrant.
totala ale smaltului sau ale smaltului si
evidenta linia de fractura, directia, gradul
dentinei, sunt solutii de continuitate partiala de deplasare, prezenta mugurelui dentar,
a tesuturilor dure, fara pierderi de
formarea radacinilor, starea peretilor
substanta.
alveolari.*Fracturi coronoradiculare
*Fracturile coronare simple
penetrante: fragmentul mic se mentine
nepenetrante: nu afecteaza camera
fixat de fibromucoasa, provoaca dureri la
pulpara. Des la incisiv si canin fractura
masticatie, fonatie. Clinica caracteristica
oblica.
pulpitelor.
*Fracturi coronare complicate,
* Fracturile cominutive cuprind mai
penetrante: are loc deschiderea camerei
multe fragmente, cu mobilitate , dureri,
pulare, lezarea smaltului, dentinei si a
traumatizarea tesuturilor moi
pulpei. Sunt fracturi deschise la nivelul unui vecine.*Fracturi coronoradiculare
corn pulpar sau expun larg pulpa coronara. nepenetrante: fragmentul mic se mentine

*Tratamentul fracturilor
au rol important in biodinamica fracturilor
coronaradiculare penetrante si
de mandibula.
cominutive: extractia dintelui.
*Statistici: fraturile de mandibula se
*Tratamentul fracturilor
intilnesc in 70 % dintre fracturile
coronoradiculare nepenetrante:
viscerocraniului. Au frecventa mai crescuta
fragmentul mic se inlatura. Extractie.
la barbati 60-80% si afecteaza in special
Sistemul bont-bracket.
dultii tineri intre 20-45 ani. Frecvent sunt
*Tratamentul contuziilor paradontale: se asociate cu leziuni ale partilor moi in special
scoate dintele din ocluzie, imobilizarea
in regiunea labio mentoniera si in 20% de
dintilor, EOD. Endodontic mai tirziu, daca
cazuri cu alte fracturi ale viscerocraniului.
apar modificari in pulpa.
Dupa Haug frecventa fracturilot
*Tratamentul luxatiei dentare partiale: mandibulare dupa localizare sunt:
repozitionarea dintelui, suturarea
-corpul mandibulei 29%, condilul 26%,
fibromucoasei, imobilizare pe 4 saptamini. unghiul mandibular 25%, simfiza
EOD in dinamica, endodontic cind pulpa e mentoniera si zona parasimfizara 17%,
necrozata. Imobilizarea dintelui prin
ramul 4%, proces coronoid 1%.
anchilozarea lui cu compozite-se face
34.Clasificarea fracturilor de
incizie amucoasei pe plica de tranzitie, se mandibula.
decoleaza lambou, se foreaza orificiu in
*Dupa Zbarj:-liniare-eschiloase, eschile
alveola si dinte, se obtureaza orificiu si se mari, mici cu dereglarea integritati
sutureaza mucoasa.
oasoase.-marginale, eschile mari, mici cu
*Tratamentul luxatiilor dentare totale:
pastrarea integritati osoase.
replantare dinte timpm de 2 ore dupa
-perforatorii-cu defect segmentar-cu
trauma, extractii dentare. In avulsie se
eruperea sectoarelor mari
trateaza endodontic, se replanteaza, se
-diverse asocieri.
imobilizeaza coroana pe dinti vecini, sutura *Dupa gradul de interesare a osulu si
plagii, restaurarea coroanei.
liniile de fractura:
-partiale: desprind portiuni limitate de os.
31.Fracturile crestelor alveolare,
Pot fi fracturi a crestei alveolare, fracturi a
etiologie, examen clinic,
portiunii bazilare.
simptomatologie.
-totale:strabat osul in intregime. Pot fi:
*Etiologie: agresiuni, caderi, accidente
a.simple liniare b.cominutive c.complete
rutiere, accidente de munca si sport.
cu interesarea periostului d.incomplete in
Muscaturile de animale, arma de foc,
lemn verdde fara interesarea periostului.
factorii iatrogeni, catatraumatismul,
* In dependenta de localizare
fracturile patologice.
fracturile totale pot fi:
*Fracturile crestei alveolare dupa
-mediane (mediosimfizare) -paramediane
Clark:
(parasimfizare) -laterale ( ale corpului
-fractura procesului alveolar edentat
mandibulei)
-fractura procesului alveolar cu deplasare
-de unghi-de ram ascendent
neinsemnata
-de condil-de apofiza coronoida.
30.Tratamentul traumatismelor dento- -fractura procesului alveolar cu deplasare 35.Etiologia fracturilor de mandibula.
parodontale.
majora
-traumatismele, agresiunea, accidentele de
*Tratamentul fisurilor dentare: prin
-fractura procesului alveolar cu depolasare circulatie, caderile accidentale, accidentele
badijonare cu solutii coagulante (acid
majora si fractura maxilarului.
de munca ,de sport.
trcloracetic, florura de sodiu, bonding, lac *Clinic: fragmentul fracturat prezinta
-spontan, in os patologic cind rezistenta e
cu calciu si fluor).
mobilitate patologica, fixat de periost sau scazuta datorita unor afectiuni generale sau
*Tratamentul fracturilor coronare
desprins complet. Hemoragie din plaga
locale ca osteodistrofii, osteoradionecroza,
simple,nepenetrante: slefuirea smplafibromucoasei gingivale. Dureri. Echimoze osteomielite, tumori.
nivelarea marginilor ascutite si control EOD labiale, ocluzia patologica. Dintii distopati -in timpul unor interventii chirurgicale ca
in dinamica. Restaurarea coroanei cu o
pe fragmentul fracturat cit si pe arcada
extirpari de tumori, extracti de dinti inclusi
coroana decorativa. Se pot forma doua
restanta. Dintii luxati partial sau total,
sau obisnuite cind rezistenta osului e
orificii parapulpare n coroana dintelui, se
avulsionati sau fracturati.
scazuta sau prin tehnica incorecta.
fixeaza doi pivoti si se aplca fragmentul
*Examenul clinic: date subiective si
36.Mecanisme de producere a
fracturat. Tratament endodontc cind pulpa e obiective, ortopantomografia cu
fraturilor de mandibula.
necrotizata.
evdentierea liniilor de fractura, implicarea -flexiunea: traumatismul produce o
*Tratamentul fracturilor coronare
dintilor, a foselor nazale, sinusului
inchidere sau deschidere a arcului
complicate penetrante: pastrarea pulpei maxilar(la maxila), dislocarea fragmentului mandibular cu fracturarea osului la locul
prin coafaj cu pansament cu pasta de
fracturat.
aplicarii fortei sau la distanta. Curbura
hidroxid de Ca sau oxid de Zn. Pulpectomie
mandibulei devine progresiv mai torsionata,
sau amputata vitala, tratament endodontic, 32.Tratamentul fracturilor crestei
corticala interna si externa fracturinduse
restaurarea coroanei. Reducerea luxatiei si alveolare.
independent si asincron.-presiunea: fracturi
imobilizarea. Extractie in caz de rezorbtie
*Prelucrarea cimpului operator cu
directe la locul aplicarii fortei, osul cedeaza
radiculara. Uneori obturatia calitativa a
antiseptice, anestezia , repozitia manuala a prin actiunea impactului.
canalului si repozitia lui cu imobilizare.
fracturii, imobilizarea cu atela individuala, -smulgerea: exceptional, o contractura
*Tratamentul fracturilor
placi palatinale din acrilate. Dintii se extrag, musculara foarte puternica apta sa invinga
radiculare:reducerea deplasarii si
se fixeaza cu atele sau se trateaza
rezistenta osulu.
imobilizarea dintelui. In fractura in 1/3
endodontic.
-de tasare: duce la fracturi indirecte ,osul
cervicala tratament endodontic, stift
primeste forta in axul lung. Ex: fractura
intraradicular, coroana artificiala, scoaterea 33.Fracturile de mandibula date
intracapsulara a capului condilului prin
dintelui din ocluzie. In alte cazuri se
generale, statistici.
tasare in cavitatea glenoida, forta aplicata
imobilizeaza pe dinti vecini cu sirma,
*Date generale: mandibula este cel mai din jos in sus.-de forfecare: fracturi indirecte
coroana se modeleaza. Pentru fracturi in
mare si rezistent os al viscerocraniului insa bazat pe principiul actiunii si reactiunii. Ex:
1.3 medie-extractie radiculara sau implant datorita pozitiei sale proeminente este
impact vertical pe unghiul mandibulei
endodontic. Pentru fractura apexului
expusa cel mai frecventb traumatismelor
produce fractura verticala a ramului .
radicular-endodontic, inlaturare apex,
cranio faciale. Particularitatile anatomice si
imobilizare cu pivot, scoatere din ocluzie.
structurale ale osului, prezenta dintilor si
38.Factorii principali ce influenteaza
ale complexelor musculare inserate pe os deplasarea fragmentelor osoase.

-forta traumatismului care produce

-decalaje intre fragmente
anterior e tras in jos si inapoi de
deplasarea primara
-mobilitate anormala a fragmentelor, uneori suprahioidieni, lateral de pterigoidian
-contractia muschilor inserati pe mandibula, crepitatii osoase.
extern de partea sanatoasa. Fragmentul mic
ridicatorii ascensioneaza fragmentul pe
tras in sus si inainte de maseter, temporal
care se insera, suprahioidienii coboara
si pterigoidian intern.
avind si o actiune centripeda.
42.Simptomatologia fracturilor
In fracturi fara deplasari- tumefactia
-locul si directia liniei de fractura pot duce mediane (mediosimfizare) la
regiunii parotideo maseterine,trismus si
la deplasari verticale, orizontale ducind la mandibula.
disfagie moderata, dureri la apasare
agrenare sau deplasare exagerata.
*Situata intre doi incisivi centrali inferiori, laterala pe unghi sau presiune anterioara
-dintii implantati pe fragmentele fracturate destul de rar 2,9% deoarece simfiza
pe menton.
sau arcada antagonista se pot opune
mentoniera este un loc de rezistenta a
In fracturi cu deplasari- tumefactii
deplasarilor exagerate.
mandibulei. Se produc prin inchiderea sau voluminoase periangulo mandibular,
deschiderea exagerata a arcului
trismus, echimoze sau hematoame in
39.Tipuri de deplasare a fragmentelor mandibular. Se pot produce deplasari
planseul bucal. Mobilitaea fragmentelor se
osoase in fracturile de mandibula.
primare in plan vertical sau orizontal,
percepe greu. Fragmentul mare in inocluzie
*Deplasari primare: sub actiunea unui
deplasare secundara e absenta. Prezente
veticala si laterodeviat catre fractura.
agent vulnerant cu energie cinetica mare
echimoze mentoniere in fundul de sac
Fragmentul distal mult ascensionat sau cu
care produce fractura directa sau indirecta vestibular sau sublingual, o plaga
deplasari minime cind directia liniei de
cu deplasari.
fibromucoasa gingivala intre incisivi
fractura e favorabila.
*Deplasari secundare: sub influenta unui centrali. La inchiderea arcadelor
factor activ cum ar fi musculatura inserata fragmentele se departeaza datorita
46.Simptomatologia fracturilor
pe mandibula, preum si de factori apasivi
tractiunilor divergente a muschilor
ramului ascendent al mandibulei.
ca localizarea si directia liniei de fractura, ridicatori, la deschidere se apropie prin
*2-5 %, mecanism direct sau indirect, linia
statusul dentar.
actiunea centripeda a suprahioidienilor
de fractura oblica, verticala, orizontala. Cele
*Dupa directia deplasarii: deplasari
realizind ocluzie armonica. La deplasarea
verticale sunt longitudinale situate in masa
verticale, orizontale, anterioare,
primara un fragment e ascensionat -e
musculara maseter si pterigoidian intern,
posterioare.
prezenta ocluzia, celalalt e coborit si
de la marginea bazilara pin la incizura
lingualizat in inocluzie. Uneori In fracturile sigmoida fara deplasari. Cele orizontale
40.Simptomatologia subiectiva
oblice se observa pe Rx deplasarea unui
sunt transversale, de obicei in 1/3 mijlocie a
(acuzele) ,comuna tuturor fracturilor fragment triunghiular din bazilara
ramului, cele oblice cu linia de la incizura
de mandibula.
mandibulei (fractura in lambda).
sigmoida pin la marginea posterioara a
*Durerea: este vie, puternica, se
ramului. Cele orizontale si oblice cu
accentueaza la miscarile la mandibulei sau 43.Simptomatologia fracturilor
scurtarea ramului prin tractiune in sus de
la presiuni exercitate pe os.
paramediane mandibulare.
maseter si pterigoidian intern, fragmentul
*Hemoragii din cavitatea bucala sau din
*Intre incisivi centrali si canini, 15,5%.
inferior si deplasarea fragmentului mic
plaga prezenta in exterior la nivelul
Deplasare primara sau secundar sub
anterior si median prin contractia
mandibulei
actiunea fortei musculare, fragmentele nu temporalului si pterigoidina extern. Linia
*Tulburari functionale: jena in deglutitie, sunt simetrice. Cel mare e tras inapoi si in mediana e deviata catre partea bolnava,
dereglari de fonatie,imposibilitatea
jos realizind inocluzie in plan vertical si
contact prematur pe ultimii molari. Are loc
efectuarii masticatiei.
orizontal. Fragmentul mic e tras in sus de
tumefactia regiunii parotido-maseterina,
*Tulburari estetice , deformarea fetei,
maseter si temporal si inauntru de
dureri la presiuni laterale pe ram, trismus.
prezenta edemului,prezenta plagilor
pterigoidieni raport normal de ocluzie. Se Inocluzia frontala remisa la presiune pe
tesuturilor moi, hematomului, tumefactie. observa o plaga a fibromucoasei la nivelul menton sau contractie mai puternica a
*Pierderea sensibilitatii anestezii sau
focarului de fractura, mobilitate anormala a muschilor realizind ocluzia in doi timpi.
hipoestezii pe teritoriul nervului alveolar fragmentelor osoase, echimoze genioDintii in contact distal de partea fracturii.
inferior.
labiale si in 1/3 anterioara a planseului
Daca e interesat canalul mandibular sub
*Mobilitatea dintilor saua pierderea lor in
bucal.
spina Spix pot fi tulburari de sensibilitate pe
urma traumei.
traiectul nervului alveolar inferior.
44.Simptomatologia fracturilor laterale 47.Simptomatologia fracturilor apofizei
41.Simptomatologia obiectiva, comuna (ale corpului mandibulei).
condiliene.
tuturor fracturilor de mandibula.
*Intre canini si molarul de minte 31%.
*9,1 %-36% ,3 forme clinice:
*Semne de intreruere a continuitatii
Deplasari primare si secundare. Fragmentul -intracapsulara cu aspectul unei zdrobiri a
osoase:
mare e tras in jos si inapoi catre partea
capului condilian cu fragmente multiple
-deformari osoase a etajului inferior al fetei. fracturata de suprahioidieni, cel mic in sus nedetasate, invelisul suprafetelor articulare
-mobilitatea anormala a fragmentelor
si inapoi de temporal si pterigoidian intern distrus, capsula integra sau cu decapitareosoase
si inauntru de pterigoidian extern. Daca
transcondiliana, aici fragmentul superior e
-crepitatii osoase
deplasarile sunt mari e interesat canalul
telescopat. Zdrobirile capului condilian des
-diminuarea sau absenta transmiterii
mandibular cu hemoragii si hipoestezii pe asociate cu fractura cavitatii glenoide,
miscarilor in ATM
ramurile terminale a alveolarului inferior.
peforarea conductului auditiv extern ,leziuni
-modificarea raportului de ocluzie
Clinic tumefactii in regiunea geniana si
ale menisculului. Prezenta limitarea
*Tulburari functionale:
submandibulara, in focarul de fractura,
miscarilor mandibulei, dureri la palpare,
-durerea la efectuarea examenului clinic
echimoze sau hematoame in planseul
miscarile condilului se percep infundat,
-dereglari in fonatie, jena in deglutitie
bucal, disfagie, mai rar tulburari respiratorii. otoragie. Fara tulburari a ocluziei.
*Semne asociate leziunii:
Ocluzia modificata. Fragmentul mare in
-extracapsulara poate interesa gitul
-edemul partilor moi, echimoze,
inocluzie, cel mic in ocluzie normala,
condilului-fracturi subcondiliene inalte, baza
hematoame, excoriatii sau plagi
lingualizat sau mult ascensionat. La
apofizei condiliene. Capul gitului e deplasat
perimandibulare, hemoragii
deplasari orizontale se scurteaza corpul
sau luxat din cavitatea glenoida. Portiunea
-tulburari de sensibilitate pe traiectul
mandibulei si devierea mentonului.
inferioara e ascensionata prin actiunea
nervului alveolar inferior, hipoestezii
muschiului pterigoidian intern si temporal,
,anestezii.
45.Simptomatologia fracturilor
are loc scurtarea ramului ascendent
-luxatii sau fracturi dentare, hematoame,
unghiului mandibulei.
mandibular. Mentonul e deviat catre partea
plagi ale mucoasei fixe si mobile la nivelul *Favorizata de curbura osului, eruptia
fracturata, dureri la presiunea laterala
procesului alveolar si fundul de sac
tardiva sau incluzia molarului de minte. 17- preauriculara, la palpare in conductul
vestibular.
25 %. Prin trauma directa sau indirecta
auditiv extern miscarile condilului sunt
*Palpator:
aplicata pe barbie. Daca linia fracturii trece absente, ocluzia in doi timpi.
-evidentierea punctelor dureroase
in plina insertie musculara nu au loc
-subcondiliana joasa poate fi cu dislocari a
-discontinuitatea osoasa
dislocari, daca inaintea insertie se produc fragmentelor. Linia de fractura oblica in jos
-infundari sau proeminente osoase
deplasari importante: fragmentul mare
si inapoi de la incizura sigmoida la

marginea posterioara a ramului mandibular. accidentului sau in cabinetul

marginal*materialul din care se
Simptome asemanatoare cu fractura gitului stomatologicObiective: -diminuarea durerii confectioneaza sa fie moale,usor de
condlian.
-reducerea hemoragiei-reducerea riscului
modelat*sa fie supuse usor igienizarii*sa nu
48.Simptomatologia fracturilor apofizei de asfixie (prin caderea limbii) -permite
se oxideze.
coronoide.
transport de urgenta mai lejerMetode de
*Rar, se produc in urma traumatismelor
imobilizare de urgenta: 1-bandaj mento55.Indicatiile tratamentului chirurgical
laterale prin infundarea arcadei
cefali2-fronda mentoniera3-ligaturi
al fracturilor de mandibula.
temporozigomatice sau smulgere de catre interdentare monomaxilare 4-ligaturi
muschiul temporal. Coronoida fracturata
interdentare intermaxilare5-dispozitive
Se recurge la tratamentul chirurgical atunci
complet cu linia de fractura oblica din
monomaxilare 6-dispozitive bimaxilare7chind dispozitivele protetice nu pot asigura
incizura sigmoida in jos si anterior catre
dispozitive mandibulo-craniene.
o reducere si imobilizare eficienta.Este
baza apofizei cind muschiul temporal
indicat in :fracturile cominutive,fracturi cu
tractioneaza portiunea fracturata din
52.Metodele de reducere a
deplasari importante,fracturi retrodentare
apofiza coronoida in sus si inainte, sub
fragmentelor,indicatii.
sau de unghi,fracturi angrenate greu de
arcada zigomatica se produce o limitare
redus,fracturi cu interpozitii de parti
dureroara a deschiderii guri , sau fracturi
*Manual-sub anestezie tronculara
moi,fracturile la edentati.
incomplete.
periferica,atunci kind exista
49.Tratamentul medicamentos al
angrenari,telescopari,basculari.*Tractiune
fracturilor mandibulei.
elastica intermaxilara-kind repozitionarea
*Antibioprofilaxia pentru a combate
se poate face fara dificultati sau se
infectia si evita complicatiile: lincomicina, urmareste o dezangrenare lenta a
morfociclina, vibramicin, cefalexin.
fragmentelor fracturate.*Reducerea
*Antialgice pentru a reduce durerea:
singerinda-mai rar si anume in cazurile kind
tramadol, ketamina, carbamazepina.
fractura se afla pe un segment edentat in
*Antiinflamatoare nesteroidiene pentru zona unghiului mandibular,retromolar,in
a reduce edemul: indometacina, ibuprofen, cazul interpunerilor de tesuturi moi intre
naproxen.
capetele fracturate sau in instituirea tardiva
*Administrare ser antitetanic in caz cind a a tratamentului,kind a inceput deja sa se
56.Metode de osteosinteza.
fost contact cu pamint sau alte materiale
formeze calusul fibros.
contaminate.
*Osteosinteza cu fir metalic-printr-o incizie
*Vitaminoterapia: vit. B1, B6, vit. C
submandibulara se descopera focarul de
*Imunostimulatoare: timozin.
fractura ,se reduc fragmentele osoase in
pozitie corecta,apoi se foreaza la 1 cm de
50.Fazele de formare a calusului si
focarul de fractura in fiecare fragment osos
factorii cei influenteaza.
orificiide fiecare parte.Ligatura de sirma
-calus fibrino proteic ( faza hemoragicotrecuta prin orificii trebuie sa fie
exudativa) dureaza 6-8 zile.se formeaza
perpendiculara pe linia de fractura.Dupa
hematom, aparitia unei reactii inflamatorii
sutura plagii se instituie imobilizarea
imediate ce duce la proliferarea vaselor de
mandibulei pe maxilar prin dispozitivul
neoformatie si diferentierea celulelor
aplicat preoperator.*Osteosinteza cu
mezenchimale.
53.Metode de imobilizare a
placa:se apliva pe marginea bazilara sau
-calus fibros sau condroid (faza fibrofragmentelor in cadrul fracturilor de
vestibular si se fixeaza de os prin suruburi
condroida) intre a 6-8 zi si 16-18 zi.
mandibula.*ortopedica: -dispozitive si
cu pas si virf taios.Placutele de tip Visse
Maturarea condroblastelor si transformarea
aparate prefabricate*imobilizare de
miniaturalizate se aplica pe fata vestibulara
lor in condrocite.
urgenta:bandaj mento-cefalic,fronda
a osului fixind capetele fracturate cu 2
-calus osos primitiv (faza osificarii
mentoniera,ligaturi interdentare
suruburi ce trec prin placa in os de fiecare
provizorii) dupa a 16-18 zi.
monomaxilare(ligatura hipocratica"in
parte.*Osteosinteza cu brosa metalica-calus osos definitiv (faza osificarii dfinitive)
8"ligatura "in scara"Panroy,ligatura in
brosa trece intre canalul mandibular si
dua 4 saptamini.
punte),intermaxilare(ligatuta LeBlanccorticala bazilara ,traversind focarul de
*Factorii:
fixarea mandibulei la nivelul maxilei
fractura si unind cele 2 fragmente osoase.
-virsta bolnavului: mai in virsta , mai lent.
simetric de o parte si alta,ligatura Ernst 2
-anumite stari fiziologice: gravide, femei in
dinti de la maxilari +2 dinti
57.Metode de osteosinteza a
perioada de lactatie, mai greu.
mandibulari,ligatuta Ivy-pentru dintii cu
fracturilor de mandibula in caz de
-tipul constitutional: la picnici (hiperstenic),
retentivitate mica kiar si pentru cei
edentatie totala.
la cei cu deficite staturale, mai lent.
frontali),dispozitive monomaxilare(atela
-factorii alimentari: in cazul lipsei
vestibulara simpla,atela dubla vestibulo
Kind fracturile nu sunt insotite de deplasari
proteinelor din alimente.
orala,arcuri bracket),bimaxilare,dispozitive in cazul purtatorilor de proteze se va face
-factorii mecanici: reducerea si imobilizare
mandibulo craniene(fronda mentoniera cu imobilizarea mandibulei pe maxilar prin
incorecta, imobilizarea tardiva, uneori cea
capelina,dispozitivul Darcisac,casca
intermediul protezelor asociat cu o
prelungita duc la consolidari intirzate
Ginestet).*imobilizare definitiva-prin
tractiune cu o fronda mentoniera,kind
51.Tratamentul de urgenta in fracturile
mijloace ortopedice(dispozitive
bolnavii nu au proteze pentru imobilizare se
de mandibula.Tratamentul consta in
monomaxilare,intermaxilare si mandibulo- confectioneaza proteze sau placi acrilice cu
reducerea si imobilizarea provizorie a
craniene)*chirurgicala-ostiosinteza.
val de ocluzie.Kind deplasarile sunt mari
fracturii ,astefel se previne deplasarea
sau exista obstacol in reducerea corecta a
secundara a fracturii deja existente si
fragmentelor se indica osteosinteza cu fir
inlaturarea diferitelor dereglari functionale
sau placa metalica,dupa care se pot aplica
care pot pune in pericol viata
protezele si tractiune cu fronda
accidentatului(hemoragie,asfixie,soc,comoti
mentoniera .In cazul unor deplasari
e cerebrala).Profilaxia suprainfectarii
54.Cerintele principale in
importante ale capetelor fracturate se
-administrarea antibioticelor cu spectru
confectionarea atelelor.
prefera imobilizarea monomaxilara cu
larg,si administrarea serului
ajutorul protezei sau a unei gutiere acrilice
antititanic,pentru combatera durerii*Trebuie sa asigure o imobilizare
fixate cu fire circummandibulare (serclajul
analgezice.Eliberarea oricarui obstacol
perfecta*atela se cere adaptata intre
anatomic sau mecanic din caile respiratorii ecuatorul dintelui si marginea gingiei*sa nu perimandibular)
sau traheostomia.Reducerea fracturilor:
irite tesuturile cavitatii bucale*sa fie
care consta in repozitionarea fragmentelor modelata dupa arcada dentara in asa mod 58.Complicatiile imediate in fracturile
de mandibula.
in pozitia anatomica.Imobilizarea de
ca sa nu traumatizeze periodontiul
urgenta se poate practica la locul

ocul- mai ales la politraumatizati;Asfixiachind exista corpi straini sau secretii in

cavitatea bucala,sau in urma fracturilor
duble ale arcului mandibular chind limba
cade in faringe provochind o asfixie
mecanica;Comotia cerebrala-datorata
vibratiilor impactului masei
cerebrale;Hemoragia-in cazul fracturilor cu
dislocari mari,kind sunt lezate vasele din
canalul mandibular;Leziunile nervoase-in
fracturi cu decalaje mari care intereseaza si
canalul mandibular,se produc hipoestezii
sau anestezii prin elongare,compresie sau
kiar sectionarea nervului alveolar inferior
intre capetele fracturate.

formarea kit mai rapida a calusului.Igiena

bucala se va mentine prin spalaturi foarte
dese cu solutii slab antiseptice sau
alcaline.Sunt foarte utile jeturile de apa de
la un irigator,cu un efect mecanic favorabil
pentru indepartarea resturilor
alimentare,dar si pentru masarea
gingiei.Periajul este permis in masura in
care nu se deplaseaza capetele sirmelor de
legatura.

fractura apofizei condiliene,in cele recente

radiografia nu este indispensabila
,diagnosticul fiind destul de simplu.
65.Metode de tratament a luxatiilor
anterioare temporo-mandibulare.

Este de obicei ortopedic(reducerea luxatiei

si imobilizarea temporara a mandibulei).
Reducerea se face prin coborirea condilului
mandibular si trecerea sa pe sub condilul
63.Luxatia temporo-mandibulara date temporal ,dupa care este repus in cavitatea
generale,clasificare.
glenoida.In cazuri exceptionale
chirurgikal(consta in deschiderea articulatiei
Luxatia temporo mandibulara -pierderea
si bascularea condilului cu un decolator
raporturilor normale intre suprafetele
puternic sau razuse pina ce revine in
59.Complicatiile secundare in
articulare cu iesirea condilului din cavitatea cavitatea glenoida,daca condilul nu intra in
fracturile de mandibula.
glenoida ,se poate face in mai multe sensuri cavitatea glenoida care este umpluta cu
,in functie de deplasarea condilului
tesut conjunctiv se face excizia tesuturilor
*Infectia- este favorizata de faptul ca
mandibular.Luxatia este o afectiune adesea cicatriciale si extirparea meniscului.)Tehnica
fracturile din portiunea dentata sint
dureroasa, ce intereseaza atat articulatia, Nelaton:introducerea ambelor police
deschise in cavitatea bucala,contaminindu- cat si musculatura aferenta acesteia, ce
infasurate in comprese protectoare aplicate
se din mediul septic bucal inca din primele controleaza diversele miscari ale
bilateral pe molarii inferiori,iar cu celelalte
ore dupa accident.Deasemenea fracturile
mandibulei: vorbitul, masticatia, etc. S-a
degete se prinde bine marginea bazilara
pot produce mortificari ale dintilor din
observat statistic faptul ca femeile
catre unghiul mandibulei,se coboara si se
vecinatatea focarelor de fractura ce duce la afectate, sunt in numar dublu fata de
impinge mandibula sper posterior cu
aparitia infectiei secundare.Fracturile de
barbati.Sunt trei forme anatomoclinice de ridicarea mentonului,kind se aude un
mandibula se pot complica cu osteite sau luxatii:anterioare,posterioare si
cracment inseamna ca condilul a ajuns in
osteomielite ,fiind favorizate de mdiul
laterale.Simptomul predominant este
cavitatea glenoida si gura se inchide
septic bucal,de prezenta corpilor straini sau durerea. Aceasta este insotita uneori de
brusc.Dupa reducerea luxatiei este
de fragmente osoase detasate,reducerea si limitari sau blocari ale miscarilor in
obligatorie imobilizarea provizorie a
imobilizarea tardiva a fragmentelor osoase articulatie, pocnituri ale articulatiei,
mandibulei timp de 8-10 zile cu o fronda
fracturate.
oboseala muschilor articulatiei, perceperea mentoniera care va limita miscarile de
de catre pacient a unei modificari majore in deschidere a gurii.
timpul muscaturii.Secundar pot aparea
*Hemoragii secundare,tirzii-7 zile.
dureri de cap, de urechi, vertije.
66.Luxatii temporo-mandibulare
posterioare
60.Complicatiile tardive in fracturile de
64.Luxatii temporo-mandibulare
etiologie,simptomatologie,diagnostic
mandibula.
anterioare,etiologie,simptomatologie si tratament.
si diagnostic.Luxatia anterioara este cea
*Consolidarea intirziata-mentinerea
mobilitatii anormale a fragmentelor osoase mai frecventa,poate fi unilaterala sau mai Se intilnesc foarte rar si sint insotite de
des bilaterala*Etiologie:-deschiderea
obicei de fractura cu infundarea peretelui
dupa 8-10 saptamini de la reducere si
exagerata a gurii(cascatul ,risul,lovituri sau anterior al conductului auditiv
imobilizare (cauze:factori generaliextern.*Etiologie:lovituri puternice sau
avitaminoze,deficiente ale metabolizmului mai rar caderi pe mandibula gura fiind
deschisa)-manopere medicale( apasare
caderi pe barbie ,gura fiind inchisa ,este
fosfo calcic ,proteic,insuficiente
hipofizare,etc; factori locali-interpunerea de puternika pe mandibula in timpul extractiei favorizata de existenta unor tulburari in
dentare,deschiderea exagerata a gurii in
articularea interdentara sau de absenta
parti moi intre fragmentele osoase
fracturate,reducerea si imobilizarea tardiva scopul efectuarii unei laringoscopii,intubatii molarilor.*Simptomatologie: luxatia
posterioara cu fractura peretelui anterior al
si incorecta,etc.)*Pseudartroza-kind lipsa de traheale)-traumatisme aplicate pe
ram(exceptional).*Simptomatologie:in
conductului auditiv extern :otoragie cu
consolidare depaseste 6 luni.De obicei
apare in fracturile cu pierderi de substanta luxatia bilaterala bolnavul acuza o durere scadera acuitatii auditive sau kiar
surditate ,gura intredeschisa cu distanta
osoasa si in fracturi in care imobilizarea sa vie insotita de perceperea unui zgomot
intraarticular urmat de imposibilitatea
intre incisivii superiori si inferiori pe
efectuat incorect.*Consolidarea vicioasainchiderii gurii.La examenul clinic observam aproximativ 10-20 mm,obrajii
kind nu sa efectuat imobilizarea sau sa
gura larg deschisa si incontinenta de
turtiti,miscarile mandibulare blocate .La
efectuat incorect.Are loc deformatii
palpare conductul auditiv extern este
mandibulare ,tulburari de ocluzie cu alterari saliva.Datorita coborii exagerate a
mandibulei observam ca distanta dintre
ocupat de capul condilian ,iar anterior de
fizionomice,masticatie si
incisivii superiori si inferiori este de 3-4
tragus se observa o depresiune datorita
fonatie.*Constrictia mandibulei-dupa
fracturi ale ramului,condilului sau apofizei cm ,molarii pot fi in contact,mentonul este retrudarii acestuia.In luxatiile fara fractura
peretelui anterior al conductului
coronoide.*Anchiloza temporo mandibulara- coborit si impins inainte ,obrajii turtiti si
alungiti,muschii maseteri si temporali sunt auditiv:gura inchisa ,relieful mentonier sters
dupa fracturi intracapsulare ale apofizei
in tensiune,la palpare nu se percep
,unghiul mandibulei in contact cu marginea
condeliene,prin formarea de calus intre
miscarile condilului ,masticatia este
anterioara a muschiului
cavitatea glenoida si condil.*Cicatrice
imposibila,deglutitia jenata,iar fonatia
sternocleidomastoidian ,incisivii inferiori
vicioase,retractile sau hipertrofice.
dificila. La luxatia unilaterala observam o
retrudati,cu marginea incizala in contact cu
asimetrie faciala datorata devierii
fibromucoasa boltii palatine,iar condilul
mentonului de partea sanatoasa ,turtirii
mandibular se palpeaza sub conductul
obrazului si proeminenta subzigomatica de auditiv extern.*Diagnostic:examenul
61.Ingrijirea bolnavilor in fracturi de
partea bolnava,relaxarii partilor moi de
radiologic.Diagnosticul diferencial cu
mandibula.
partea sanatoasa.*Diagnostic:diferencial in fracturile de cavitate glenoida a osului
luxatiile unilaterale cu fracturile ghitului
temporal.*Tratament:ortopedic -reducerea
In cazul dispozitivelor monomaxilarese face prinzind mandibula cu policii aplicati
mentinerea unei igiene bucale riguroase.In condilului asociate cu luxatia capului
condilian inainte si inauntru si cu paraleziile in santurile vestibulare si exercita o
cazul blocajelor intermaxilare-bolnavilor
este necesar de a le asigura o alimentatie faciale sau contractura spastica a muschilor presiune in jos urmata de o tractiune
masticatori.Radiografia este necesara in
anterioara,in acest mod se mobilizeaza
corespunzatoare,moale ,pasata,dar
luxatiile mai vechi ,deoarece se precizeaza condilul ,readukindu-l in cavitatea glenoida.
completa ,bogata in proteine,saruri
eventuala concomitenta a uneii luxatii cu
minerale si vitamine pentru a asigura

incrucisata.*Tratament:se tine seama de

gradul de deplasare a fragmentelor
fracturate si luxate.

71.Etiologia fracturilor de
maxila,mecanisme de
producere.*Etiologia-accidentele
rutiere,agresiunile,caderile,accidentele de
munca si sportul sunt factorii cei mai
frecventi,mai rar provoaca leziuni
traumatice muscaturile de animale,arma de
foc,factorii iatrogeni,fracturile
patologice.*Mecanismul de producere:cel
mai frecvent se produc printr-un mecanism
direct,traumatismul actionind fie pe
maxilar,fie pe proeminentele nazala sau
zigomatica.Directia agentului
vulnerant,intensitatea traumatismului si
locul de aplicare pot provoca fracturi
partiale sau totale,cu sau fara dislocari ale
etajului mijlociu al fetei.Mecanismul indirect
rar intilnit ,fractura se produce kind
mandibula loveste violent maxilarul prin
intermediul arcadelor dentare.

67.Luxatiile recidivante cronice

temporo-mandibulare
,etiologie,simptomatologie,diagnostic
si tratament.*Etiologie:conditii anatomo
functionale sau patologice care permit
72.Forme anatomo clinice a fracturilor
alunecarea condilului dincolo de limitele
maxilei.
sale obisnuite :cavitatea glenoida
stearsa,putin adinca ,condil temporar sters
*Fracturi partiale:1.fracturi ale crestei
cu panta posterioara aproape
69.Fracturile etajului mijlociu al
alveolare2.ale tuberozitatii3.ale boltii
orizontala,deformatia meniscului,capsula si fetei,date
palatine*Fracturi totale:1.Lefort I2.Lefort
ligamente periarticulare laxe,putin
generale,clasificari,statistica.Etajul
II3.Lefort III4.fracturile
rezistente.Sunt 2 forme de luxatii
mijlociu al fetei format din osul maxilar
mediosagitale5.multiple si cominutive*Dupa
recidivante:condilomeniscale(se produc in ,oasele zigomatice,nazale,lacrimale
Lefort:1.fractura maxilarului superior (Lefort
etajul submeniscal,condilul mandibular se ,etmoidul,vomerul si apofizele
I)2.fractura piramidala -Lefort II:a)fractura
deplaseaza inaintea meniscului care ramine pterigoide,este constituit intr-un bloc
piramidala si a oaselor nazaleb)fractura
in cavitatea glenoida) si
unitar,strins legat de craniul neural.Rar
piramidala si complexul
meniscotemporal(se produc in etajul
fracturile de la acest nivel sunt localizate la nazoetmoidal.3.Lefort III-disjunctia
suprameniscal,condilul mandibular
un singur os.*Clasificare:-fracturi cu
craniofaciala4.Lefort IV-Lefort II sau Lefort
impreuna cu meniscul aluneca inaintea
componenta dento-alveolara :a)fractura de III cu fractura bazei craniului.
condilului temporal,realizindu-se o luxatie creasta alveolara,tuberozitate,bolta
completa).*Simptomatologie:luxatiile se
palatina; b)fracturi orizontale inferioare
produc destul de frecvent,de mai multe ori subzigomatice(LeFort I); c)fracturi
pe zi.In momentul deschiderii gurii bolnavii orizontale mijlocii (disjunctii cranio-faciale
percep un cracment,care este produs de
joase -LeFort II)-fracturi combinate centrale
saltul condilului mandibular.Exista un fond si laterale:a)fracturi
73.Simptomatologia fracturilor
dureros in ATM care se exacerbeaza in
suprazigomatice(disjunctii cranio-faciale
orizontale ale maxilei (Lefort I).
timpul luxatiei.In momentul producerii
inalte -LeFort III); b)disjunctii intermaxilare;
luxatiei se percep cracmentele
c)fracturi suprazigomatice asociate cu
Linia de fractura incepe de la apertura
intraarticulare,se evedentiaza depresiunea disjunctii intermaxilare cu fracturi ale
piriforma ,trece deasupra apofizelor
petragiana si proeminenta
tavanului orbitei si osului frontal.-fracturi
mentonului.*Diagnosticcare nu intereseaza dintii si alveolele: a) ale alveolare prin peretele extern al foselor
nazale si superior de baza sinusului
radiologic.*Tratament:conservator:imobiliza regiunii centrale(oase nazale,sept
rea mandibulei cu o fronda mentoniera,timp nazal,apofiza frontala maxilara sau etmoid); maxilar,fosa canina,tuberozitatea
maxilara,apofiza pterigoidiana in portiunea
de 3-4 saptamini,concomitent se incearca si b)complexul zigomatico
o limitare a excursiilor condilului.In acest
-maxilar.*Statistica:Lefort I-22%; Lefort II- inferioara ,vemer si cartelajul
scop se fac injectii sclerozante
61%; Lefort III-17%.Incidenta fracturilor de septal,desprinzind complet potcoava
maxilarului si bolta palatina de restul
periarticulare.Chirurgical:daca luxatia se
etaj mijlociu este mai mica dekit la
datoreste unei laxitati mari a capsulei si
mandibula(intre 11-30%).Bernadschii indica masivului facial.
mobilitatii exagerate a meniscului se face prezenta a 9% fracturi de maxilar
plicaturarea capsulei(capsulorafia) cu
superior.Majoritatea cu 86% sunt barbatii cu *Clinic:echimoze labiogeniene in sacul
vestibular,bolta palatina,paraalveolar si
fixarea meniscului(meniscopexie),daca
fracturi ale etajului mijlociu al fetei.
valul palatin.Dureri in repaus si la presiune
meniscul este format ,sclerozat ,cu ingrosari
in sacul vestibular si
neregulate se recomanda meniscectomia. 70.Fracturile maxilei ,date
retrotuberozitar.Bolnavul nu poate rupe cu
generale,fracturi
68.Luxatiile laterale temporoorizontale,verticale,oblice,piramidale,c dintii alimentele.Mobilitate
mandibulare,etiologie,simptomatologi ominutive.Fracturile maxilarului superior anormala,tulburari de ocluzie
moderate,dereglari de sensibilitate a
e,diagnostic si tratament.
se intilnesc mult mai rar,de kit cele de
dintilor si a mucoasei gingivale,senzatii de
mandibula,malarului sau oaselor
corp straini in faringe,respiratia nazala
Sunt exceptionale, deoarece luxatiile in
nazale.Fracturile
dereglata,greturi.Asimetrie cauzata de
afara sau inauntru sint impiedicate de
orizontale,piramidale(Lefort 1,2,3)(vezi
edem al tesuturilor moi ale buzei superioare
rezistenta data de elementele anatomice
intrebarea 73,74,75)Fracturile verticale
.Tumefactia e cauzata de edemul
ale articulatiei(radacina longitudinala a
(Walther) consta in asocierea a 2 linii de
posttraumatic si hemoragia in
apofizei zigomatice,fascia
fractura orizontale (Lefort 1,2,3) cu o
tesut.Simptomul de treapta,denivelare ori
interpterigoidiana,etc.).Deplasarile interna fractura verticala,de obicei
prabusire se determina la palparea apofizei
sau externa se produc in traumatismele
mediana,impartind etajul mijlociu in 4
violente aplicate lateral pe mandibula si sint fragmente.Fracturile cominutive:sunt de o alveolare,mai bine se evidentiaza la sutura
zigomaticoalveolara.
posibile numai in caz de fracturi ale ghitului mare varietate,liniile de fractura sunt
condilului si din aceasta cauza va
predomina simptomatologia de
fractura,mentonul este deviat de partea
leziunii,ocluzia este

atipice,sunt insotite de leziuni ale

tesuturilor moisi kiar de pierderi ale
substantei osoase.

74.Simptomatologia fracturilor maxilei

(Lefort II).

Linia de fractura trece prin oasele

nazale,apofiza ascendenta a
maxilarului,osul lacrimal,rebordul
orbitar,peretele median al orbitei,peretele
inferior al orbitei,peretele anteriolateral al
sinusului maxilar, pe sub arcada zigomatica
,spre tuberozitate,apofiza
pterigoidiana,complexul etmoidal cu sau
fara lezarea bazei craniului.

Acuzele,istoricul dezvoltarii bolii,examenul continuitatii si a conturului osos,inaltimea

clinic,dereglarile functionale ne permit de a dintre apofizele alveolare.Reducerea
stabili diagnosticul clinic
ortopedica:se face cu ajutorul tractiunii
preventiv.Explorarile paraclinice confirma elastice
sau neaga diagnosticul preventiv,si anume:- intermaxilara,intermaxilomandibulara sau
punctia regiunii se efectueaza in cazul unui intercraniomaxilare.Se confectioneaza atele
hematom sau a unei suprainfectiiindividuale cu diferite forme de cirlige care
electroodontodiagnosticul se efectueaza la se aplica pe arcadele dentare.Inelele de
dintii din linia fracturii sau la acei cu leziuni tractiune elastica intermaxilare sunt
dentoparodontale.-renghenul:maxilarul
orientate astfel inkit sa reduka
superior-proectia semiaxiala,tomografia
fractura.Reducerea
*Simptomatologie: echimoze palpebrale,
suborbitale i conjunctivo-bulbare,echimoze computerizata si tridiminsionala.-examenul instrumentala:reducerea osului zigomatic
de laborator (indicele hematocritului arata cu ajutorul kirligului Limberg.Reducerea
n fundul de sac vestibular
hemoragia)-antibioticograma-termometria chirurgikala:se deschide focarul ,bonturile
superior,deformaia feei prin nfundarea
osoase se reduc si se imobilizeaza cu fir
etajului mijlociu,mobilitate a maxilarului n electrocardiograma(bolnavilor peste 40
metalic,miniplaci,tije.Imobilizarea fracturii
bloc,cu nasul i podeaua orbitei.Bolnavii pot ani,celor cu probleme cardiace).
are drept scop punerea in repaus a
prezenta epifora si epistaxis pe ambele
narine,emfizem subcutanat.
78.Tratamentul de urgenta in fracturile fragmentelor fracturate pentru a forma un
calos osos interfragmentar.Fracturile
maxilei.
orizontale ,tip Lefort 1,2,3 se imobilizeaza
75.Simptomatologia fracturilor maxilei
prin metode ortopedice:1.atele
(Lefort III).
Tratamentul consta in reducerea si
imobilizarea provizorie a fracturii ,astefel se Vasiliev(preconfectionate),atele
confectionate individual,placi
Linia de fractur trece prin oasele nazale, previne deplasarea secundara a fracturii
palatinale.2.dispozitivul cefalic -capelina din
apofiza ascendent a maxilarului, peretele deja existente si inlaturarea diferitelor
gips sau pinza,casca Guinestet,casca
intern al orbitei, peretele extern al orbitei, dereglari functionale care pot pune in
Budin.3.Dispozitiv bucal-placa palatinala cu
apofiza frontala a malarului, pina la apofiza pericol viata
accidentatului(hemoragie,asfixie,soc,comoti 2 bare metalice fixate de ea,gutiera
pterigoida.De obicei cedeaza i arcada
metalica,atele metalice,atela
temporo-zigomatica, astfel c masivul facial e cerebrala).Profilaxia suprainfectarii
monomaxilara.Fracturile oblice sau
-administrarea antibioticelor cu spectru
este desprins complet de baza craniului.
verticale:placi palatinale,atele metalice
larg,si administrarea serului
Aceste fracturi sunt produse de
,monomaxilare,atele cu tractiuni elastice in
antititanic,pentru combatera dureriitraumatisme la nivelul rdcinii nasului.
analgezice.Pentru oprirea hemoragiei este fracturile cu deplasare in plan
orizontal.Tratamentul chirurgical:se
necesar tamponamentul anterior si
*Simptomatologie:- nfundare mare a
foloseste mai rar,in unele fracturi
posterior al nasului.Eliberarea oricarui
peretelui mijlociu, faa aprnd turtit;
multiple,la bolnavii cu leziuni ale calotei
mobilitate mare a masivului facial n sens obstacol anatomic sau mecanic din caile
orizontal i vertical, cu mobilitate a nasului, respiratorii sau traheostomia.Imobilizarea craniene,la care nu se pot aplica dispozitive
cefalice.Se foloseste osteosinteza cu fir
de urgenta blocheaza etajul mijlociu pe
oaselor malare i a globilor oculari. La
metalic,focarele de fractura descoperindubaza craniului cu ajutorul mandibulei.In
nchiderea ideschiderea gurii, nasul i
se prin plagile faciale existente sau prin
acest scop se folosesc bandajele mento
globii oculari se ridic i
incizii.Dupa descoperirea si reducerea
-cefalice si fronda
coboar,retrognatism, ocluzie invers
mentoniera,prastia,dispozitiv in zabala.Se fracturilor se coapteaza fragmentele cu fire
frontal, inocluzie frontal, echimoze i
metalice de osteosinteza.
pot folosi de asemenea in fracturile
edeme palpebrale"n ochelari".Licvoree

ascunsa,bolnavul inghite cu saliva si lichidul verticale si oblice ligaturile din sirma in

punte,care unesc grupuri de dinti de o parte 80.Indicatii si metode chirurgicale in
cefalorahidian.tulburari oculare
tratamentul fracturii
si de alta a liniei de fractura,atele
:diplopie,exoftalmie-ca rezultat al
maxilei.*indicatii:edentatii,fracturi
monomaxilare fixate prin ligaturi de
hematomului retrobulbar,enoftalmie.
eschiloase,fracturi multiple,fracturi care nu
dinti,atele preconfectionate.
se supun tratamentului ortopedic,fracturi
vicios consolidate,mobilitate vadita a
dintilor,trauma prin arma de foc,bolnavi cu
dereglari psihice,fracturi ale calotei
craniene.*Metodele parafocare:suspendarea
la distanta in scopul de a fixa oasele faciale
fracturate de celelalte oase intacte ale
craniului.Se face fixarea arcadei dentare
superioare de partile fixe ale craniului prin
76.Disjunctiile intermaxilare sau
fire metalicetrecute prin partile moi
fracturile medio-sagitale ale maxilei.
faciale.Se cunosc mai multe metode de
suspendare,si anume:de orificiul piriform
Intereseaza arcada dentoalveolara ,planseul
sau de spina nazala anterioara in cazul
nazal,bolta palatina si corpul maxilarului
fracturilor Lefort 1,rebordul orbitar inferior
superior pe linia mediana.
si lateral,arcada zigomatica,oasele craniului
:frontal si temporal.*Metode
Fractura se produce la inscrierea arcadei
intrafocare:osteosinteza cu fir metalic,cu
inferioare in cea superioara ,in lovitura
placi metalice si suruburi,cu brose
aplicata pe barbie de jos iun sus.Se produce 79.Tratamentul definitiv in fracturile
transmaxilare si transnazale.Osteosinteza
o largire brusca a arcadei dentare
maxilei.
cu fir metalic: o sirma de otel inoxidabil de
superioare cu o despicare pe linia mediana.
0,2-0,4 mm trecuta in punte,perpendicular
Se realizeaza prin metode
pe traiectele de fractura prin orificiile create
Tabloul clinic:plaga fibromucoasei gingivale ortopedice,chirurgicale sau
pe fiecare bont osos dupa care le rasucim
intre incisivii centrali ,care se prelungeste in combinat.Reducerea fragmentelor de
sub presiune,lateral de fisura fragmentelor.
bolta palatina,echimoze vestibulare si in
fractura a maxilarului superior se efectuiaza Osteosinteza cu placute metalice:ele
valul palatin,mobilitate anormala cu
prin mai multe metode
realizeaza o buna stabilitate tridimensionala
crepitatii osoase.
:manuala,ortopedica,instrumentala si
pina la formarea calosului osos,ele ofera
chirurgicala.Reducerea manuala:scopulsuport pentru transplantele osoase in
77.Principii de diagnostic in fracturile repunerea fragmentelor fracturate in pozitie fracturile cu pierderi de substanta.
anatomica.Calitatea reducerii se poate
maxilei.
aprecia dupa ocluzia dentara,restabilirea

incizie pretragiana si se dreneaza colectia

purulenta.Dupa retrocedarea fenomeleor
acute este necesar sa se faca mobilizarea
activa si pasiva a articulatiei si
mecanoterapia ,pentru a preveni instalarea
constrictiei sau anchilozei.

101. Procese inflamatorii ale

articulatiei temporo-mandibulare:date
generale,etiologie,clasificare.
Procesele inflamatorii pot afecta numai
anumite componente ale ATM sau pot
afecta intreaga articulatie.De regula
afectiunile inflamatorii sunt localizate
unilateral.O mare parte a acestora este
determinata de dezechilibru ocluzoarticular,urmate de modificarea pozitiei
menisco-condil si aparitia feneomenelor
inflamatorii.Clasificare:1.Capsulita si
sinovita2.Retrodiscita )Artrite nespecifice
acute:1 Artrite traumatice;2.artrite
infectioase;3artrite reumatoide4 artrite
gutoase II)Artrite specific :1.Artrite
gonococice2 artrite din cursul
reumatismului poliarticular acut3 artrite
sifilitice4 artita tuberculoasa5 artrita
actinomicoticaIII) Artritele degenerative de
tip artrozic (artroza)

103.Simtomatologia artritelor acute

,diagnostic,evolutie si
complicatii.Tabloul clinic se caracterizeaza
printr-o triada simptomatica:1).dureri ;
2).limitarea miscarilor mandibulei ;
3).semne de inflamatie acuta.1) Durerile
localizate in regiunea articulatiei bolnave
sunt spontane ,intense,pulsatile,iradiaza in
ureche,regiunea temporala si
geniana.Durerile sunt exacerbate la
tentativa de miscare a
mandibulei.2)Miscarile in ATM sunt la
inceput reduse apoi devin imposibile
datorita:a)durerile care le provoaca
105 Artritele
b)interesarii muschilor inchizatori ai
cronice:etiopatogenie,simptomatologie
102.Artrite nespecifice acute :date
mandibulei.Bolnavii eau o atitudine
.Datorita lipsei semnelor clinice ale
generale,etiologia si
antalgica:gura intredeschisa,mandibula
inflamatiei si prezentei unor leziuni
patogenia,clasificarea,anatomia
usor deviata de partea
distrofic-degenerative,care afecteaza toate
patologica.Sunt deobicei
sanatoasa.Masticatia este imposibila iar
elementele componente ale articulatiei s-a
unilaterale.Etiopatogenie-se datoreaza
fonatia dificila;salivatie abundenta,jena in considerat ca ele sa fie denumite artroze.In
patrunderii de germeni patogeni in
deglutitie.3)Semnele de inflamatie acuta- realitate aceste afectiuni debuteaza si
cavitatea articulara.Caile de patrundere a tumefactie preauriculara care poate bomba
evolueaza multa vreme sub forma unor
germenilor in cavitatea articulara:-direct:
si in conductul auditiv extern;tegumentele artite subacute nespecifice in care
prin traumatisme deschise-din vecinatate care acopera articulatia sunt
fenomenele clinice inflamatorii sint
:prin extinderea unor procese
congestionate.La palpare se percepe o
sterse,necaracteristice,ulterior se
infectioase(osteite mandibulare,osteite a
impastare dureroasa uneori
cronicizeaza,producinduse o serie de
osului timpanic,furunculul conductului
fluctuenta.Palpator conductul auditiv extern modificari morfologice ale elementelor
auditiv extern,otite medii supurate,abcese este foarte dureros.Bolnavii prezinta febra
periarticulare si articulare.Etiopatogeniaparotidinene)-hematogen :din cursul bolilor ,frisoane etc.Evolutie,complicatii.1)Formele
mecanism complex ;majoritatea autorilor
infectioase(scarlatina ,rujeola)
usoare congestive care nu ajung la
accentueaza rolulu factorilor
Anatomia patologica-procesul inflamator
supuratie sunt reversibile si in 10-15 zile
traumatici.Traumatisemele directe fiind mai
intereseaza la inceput sinovia apoi discul
simptomele retrocedeaza si functiile se
rar incriminate cel mai frecvent fiind
articular si in unele forme,suprafetele
restabilesc integral.2)Formele purulente
incriminate microtraumatismele continue
articulare si chiar osul.Initial aceste
tind sa se exteriorizeze si sa se extinda la ale ATM prin dezechilibru ocluzoarticular
elemente sunt infiltrate apoi apar leziuni
tesuturile invecinate.Supuratia se poate
produse de:edentatii totale neprotezate sau
ulcerative sau proliferative;procesul septic deschide spontan la tegumente ,inaintea
protezate incorect,edentatii partiale
purulent depaseste capsula si se extinde la tragusului sau sau in conductul auditiv
terminale molare,edentatii partiale
tesuturile periarticulare.
extern de asemenea se poate extinde la
incrucisate,malpozitii dentare,migrari ale
urechia medie,mastoida,osul
dintilor,proteze si obturatii defectuase care
temporal,ramul ascendent mandibular
produc contacte premature ale
,parotida.Diagnostic-se face pe baza
dintilor,blocari ale articularii interdentare cu
semnelor locale si generale.Radiografic in drurijarea fortata a miscarilor
stadiul incipient se poate gasi cel mult o
mandibulei.Prin lipsa unui ghidaj al
largire a spatiului articular;in stadii
articularii interdentare ,miscarile
avansate apar neregularitati si chiar erodari mandibulei devin
ale conturului condilului mandibular sau ale anarhice,traumatizante,agresive care se
peretilor cavitatii glenoide.Punctia se poate rasfring asupra structurilor anatomice
face in scop diagnostic pentru a ne
articulare si paraarticulare.De la inceput are
convinge ca este puroi ,in scop terapeutic loc suprasolicitarea capsulei articulare care
pentru a identifica germenii cauzali si a
devine laxa.Laxitatea capsulo-ligamentara
testa sensibilitatea lor la antibiotice.
atrage dupa sine suprasolicitarea mecanica
104.Tratamentul artritelor acute.
In stadiul initial,de congestie , se face un
tratament rezolutiv local si general.Aplicatii
cu prisnite,eventual roentgenterapie in
doze antiinflamatorii,unde
ultrascurte,laser.Se administreaza
antibiotice cu spectru larg.In formele
subacute este indicata vaccinoterapia
nespecifica.Articulatia este pusa in repaus
aplicindu-se o fronda mentoniera.In formele
purulente confirmate prin punctie,care nu
se vindeca numai prin tratamentul local
rezolutiv si tratament general,este indicata
artrotomia.Articulatia este deschisa printr-o

a meniscului care va suferi si el

transformari stadiul de se artrita
subacuta.Transformarile meniscului sint
urmate de modificari ale cartilajului
articular si chiar capetelor osoase.Un rol
important il au suferintele
locale(reumatism,poliartrita cronica
evolutiva)si generale(tulburari
endocrine,metabolice)in modificarile
capetelor osoase.Simptomatologia-tabloul
clinic este dominat de durere,cracmente si
tulburari in mecanica articulara.Durereapoate fi localizata in regiunea articulatiei
declansate de miscarile mandibulei sau
poate lua aspectul nevralgie faciala fara
localizare precisa aparind neregulat si cu

iradieri diferite.Uneori durerile iradiaza in

in urmatoarele 2-3 saptamini pentru a
neuronilor motori,fie inhibitiei neuronului
ureche,timpla,frunte,gonion,limba,git.Oralul stabili un ghidaj si o inaltime convenabila a motor central.
si caracterul durerilor sint variate:dureri
etajului inferior durerile reapar.Durerile pot
continue;fond dureros pe care apar din cind fi calmate si prin infiltratii periarticulare cu Constrictia din cauza cutaneo-mucoasa se
in cind dureri propriu-zise de intensitate
solutii slabe de anestezice insa reapar dupa datoreste cicatricilor retractile,scleroase ale
variabila descrise ca dureri de presiune sau citeva ore daca articulatia nu a fost pusa in tegumentelor obrajilor si regiunii
lacinante.Uneori durerile sunt pronuntate
repaus.Repausul poate fi realizat si prin
maseterine,ale tesutului subcutan ,ale
dimineata la primele miscari ale mandibulei aplicarea unei fronde mentoniere.Daca
mucoase jugale.In urma unor traumatisme
alteori seara cind articulatia este
exista leziuni constituite ale capetelor
cu pierderea de substanta ,a unor arsuri ale
obosita;oricum noptile sunt calme.Presiunea osoase se pot practica injectii
fetei ,a unor supuratii prelungite
pe articulatie exacerbeaza durerea spontan intraarticulare cu hidrocortizon si penicilina. ,fistulizate,a unor tumori extrirpate sau
sau o declanseaza atunci cind ea nu
iradiate ramin cicatrici sau bride
exista.La fel si presiunile exercitate pe
Meniscectomia,capsulorafia sau chiar
scleroase ,retractile care impedica
maseter si temporal sunt extrem de
rezectia condilului mandibular sint metode miscarile.
dureroase.Cracmentele-sint zgomote sau
exceptionale la care se recurge cind sau
pocnituri intraarticulare .Se simt la
epuizat toate mijloacele terapeutice.
108 Simptomatologia constrictiei de
palpare ,in timpul miscarilor de deschidere
mandibula ,diagnosticul.
si incgidere a gurii,degetele examinatorului
fiind introduse in conductele auditive
Simtome-limitarea miscarilor in special a
externe.In momentului producerii
celor de coborire si mai putin miscarile de
cracmentului ,bolnavul are o usoara durere
lateralitate si propulsie.Bolnavul nu
se senzatie de deplasare a condilului
poate deschide gura datorita unei piedici
mandibular.Cracmentul se produce datorita
pe care o percepe periarticular ,in grosimea
izbirii condilului mandibular de condilul
muschilor sau obrazului.Deschiderea fortata
temporal ,in momentul deschiderii
a gurii provoaca dureri.Mandibula are
acentuate a gurii cele doua elemente
tendinta de a devia lateral de partea
osoase nemaifiind separate prin menisc ,vin
leziunii.La inspectie se poate observa
in contact direct,producind zgomotul
cicatricile ingrosate,retractile,aderente de
caracteristic.Tulburari in mecanica
planurile profunde;endobucal sunt prezente
mandibulara se traduc prin limitarea si
cicatricile sau bridele mucoasei
dedublarea miscarii de deschidere care
bucale.Miscarile condilului mandibular au o
consta intr-o intrerupere a deschiderii gurii
amplitudine redusa ,in functie de gradul de
la amplitudinea de 5-15 mm,deschiderea
constrictie.Daca afectiunea s-a instalat de
continuindu-se apoi greoi.Bolnavii au
multa vreme ,apare si o stergere a
tendinta la prodentie inferioara cu
reliefurilor muschilor temporali si
muscatura cap la cap si de deplasare
maseteri.Din cauza imposibilitatii
laterala a mentonului de partea opusa
deschiderii gurii apar:tulburari in masticatie
leziunii sau catre partea cel mai putin
si fonatie,lipsa autocuratirii,cu aparitia de
afectata in caz de artroza bilaterala.Bolnavii
tartru abundent,carii,halena fetida.Starea
mai pot prezenta semne
generala nu este afectata.Majoritatea
neurologice:cefalee,migrena;semne
bolnavilor reusesc sa se alimenteze
sinusale:rinoree,dureri infraorbitale;semne
,consumind alimente moi.Radiologic nu se
107 Constrictia mandibulei:etiologia si observa leziuni in ATM pot fi observate in
salivare:sialoree,asialie.
patogenia,clasificarea.
schimb eventualele cauze care au dus la
106 Artrite
instalarea constrictiei.
cronice:diagnostic,evolutie,tratament. Constrictia mandibulei este limitarea
permanenta ,totala sau partiala a miscarii Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza
mandibulei datorita unor imbolnaviri sau
Evolutie-leziunile atrofice pot duce la
semnelor clinice si radiologice.Diagnosticul
instalarea unei constrictii de mandibula sau sechele dupa procese patologice ale
diferential va fi facut cu trismusul si
tesuturilor periarticulare.Etiopatogeniala luxatii ireductibile;deasemenea
anchiloza ATM.
Poate fi de cauza:periarticulara,musculara
deformatii pseudotumorale ale condilului
si cutaneo-mucoasa.Constrictia de cauza
mandibular.
periarticulara apare dupa supuratii sau
Diagnostic- Existenta cracmentului atesta traumatisme articulare sau
109 Tratamentul conservativ si
interesarea articulatiei.Este adesea dificil deperiarticulare,dupa interventii chirurgicale chirurgical in constrictia de mandibula.
deosebit durerea articulara de durerile din pe ATM sau tratamente incorecte conduse
pentru afectiuni ale ATM ;se produce o
vecinatate (otice,parotidiene,dentare
Metodele conservatoare
,mandibulare,sinusale).Infiltratia anestezica trasnsformare sclerocicatriciala a capsulei urmarescasuplisarea tesuturilor cicatriciale
articulare si a ligamentelor care devin
periarticulara si blocajul
si mobilizarea mandibulei.Se foloseste
inextensibile ,limitind astfel miscarile
intermaxilar,urmate de sedarea
mecanoterapia asociata cu agenti
mandibulei.Constrictia de cauza musculara
fenomenelor dureroase pot fi luate in
fizici.Mecanoterapia se face cu ajutorul unor
se poate instala fie prin scleroza muschilor
considerare in vederea stabilirii
dispozitive care deschid pasiv gura.Aceste
ridicatori
fie
prin
hipertonia
acestor
diagnosticului.
dispozitive sunt introduse intre arcadele
muschi.Scleroza muschilor ridicatori ai
dentare si activate pentru a mobiliza
mandibulei apare in urma unor traumatisme
Tratamentul-Profilaxia artritelor cronice
mandibula.Se pot folosi pene din
musculare
,corpi
straini
temporo-mandibulare se face inlaturind
lemn,departatoare de arcade dentare tip
intramusculari,fracturi de mandibula vicios
factorii ocluzoarticulari traumatizanti prin
Heister sau dispozitive speciale (aparatul
consolidate ,calus vicios,supuratii prelungite
protezari corecte,inlaturarea protezelor
Lebedinsky).Dilatarea se face lent
perimandibulare.Se
produce
o
transformare
defectuase,slefuiri selective,inaltari sau
,progresiv si blind ,dozind foarte bine forta
scleroasa a fibrelor musculare care isi pierd
coboriri de ocluzie,realizari de ghidaj ale
si evitind manevrele brutale,care ar putea
elasticitatea ,devin rigide.Hipertonia
miscarilor mandibulei.
provoca dureri.Se creste amplitudinea
prelungita poate avea ca rezultat pierderea
dilatarii cu 1-2 mm pe zi,iar exercitiile se
Tratamentul se indreapta spre inlaturarea elasticitatii si a contractilitatii
continua 30-40 de zile.Pentru a invinge mai
durerilor.Aplicarea de gutiere ocluzale sau acestora,urmata de retractilitatea si
usor rezistenta opusa de cicatrice,se
trasformarea
scleroasa
a
fibrelor
muschilor
placi palatine cu platou retroincizal pun
recomanda injectarea de hialuronidaza in
ridicatori ai mandibulei.Hipertonia se poate
pentru un timp articulatia in repaus si
plina masa cicatriciala.De asemenea se pot
durerile se remit.Daca nu se intervine insa datora fie unei leziuni iritative pe nervii
asocia masajele pe zona cicatriciala sau
motori,fie unei excitatii permanente a

agenti fizici(ultrascurte,laser cu CO2 cu

turtita.Linia interincizivala este deviata de 113 Durerea in teritoriul OMF:date
efect antiinflamator ,roentgen in doze
partea bolnava.La palpare se percepe
generale,fiziopatologie,clasificare.
antiinflamatorii).Dupa obtinera rezultatelor blocul osos de partea bolnava iar de partea
este necesar de a continua mecanoterapia sanatoasa miscarile condilului se transmit Durerea este definita ca o experienta
pentru a preveni recidivele.Metodele
foarte putin sau uneori deloc.In anchiloze
senzoriala si emotiva neplacuta ,asociata cu
chirurgicale-se foloseste numai dupa ce
bilaterale relieful mentonier este
lezari tisulare reale ,dar si prin amenintare
mecanoterapia si tratamentul cu agenti
sters;baribia este mult retrudata si bolnavii sau imaginare.Durerea fiind subiectiva nu
fizici nu a dat rezultate,urmarindu-se sa se au aspect caracteristic de profil de
poate fi masurata si exprimata decit tot in
inlature obstacolul care impedica miscarile pasare.Linia mediana interincisiva este
termeni subiectivi.Din aceste motive este
mandibulei.Sau preconizat:sectiunea simpla pastrata iar incisivii inferiori sunt mult
greu sa se faca diferentierea intre o durere
a bridelor cutanate sau mucoase ;sectiunea vestibularizati,dispusi oblic in evantai ,vin in reala,somatica si una psihica sau
trasversala a bridelor si sutura
contact cu fibromucoasa palatinala.Datorita simulata.In dependeta de localizarea durerii
longitudinala;sectiunea bridelor si
lipsei de autocuratire ,dintii prezinta
distingem:1 durerea locala-reprezentind o
acoperirea suprafetelor singerinde cu grefe depozite masive de tartru cu parodontita
durere somatica,superficiala ce coincide cu
libere Ollier-Tiersch,lambouri cutanate
marginala cronica.Sunt prezente tulburari aria tisulara iritata de factori fizici sau
alunecate din vecinatate;dezinsertia
functionale importante:masticatia este
chimici.2 durerea proiectata-reprezentind
muschilor maseter si pterigoidian intern in suprimata,fonatia defectuoasa,vocea este un raspuns dureros localizat precis in zona
cazurile de scleroza cicatriciala a
suierata printre dinti si are o intensitate
de distributie periferica a nervului senzitiv
acestora;sectiunea insertiei muschilor
redusa.
care a trasmis impulsurile aferente
temporali de pe apofiza coronoida pe cale
primare.3 durerea transmisa-durerea este
endobucala in cazurile in care constrictia
112 Tratamentul anchilozei temporo- transmisa la periferie in alt loc decit cel
este data de transformarea scleromandibulare.
cauzal si nu de-a lungul unei cai anatomoce
cicatriciala a fibrelor muschiului
precis definite.Fiziopatologia dureriiDurerea
temporal.Mecanoterapa este obligatorie
Pentru a preveni anchiloza la copii este bine este un semnal de avertizare a
postoperator.
organismului ,care implica trei mari
sa se instituie un tratament corect al
afectiunilor traumatice si inflamatorii care componente:1 perceptia 2 starea afectiva
110 Anchiloza temporosau emotionala 3 reactia.In functie de
pot duce la anchiloza.Orice cadere sau
mandibulara:etiopatogenie,clasificare. lovitura pe menton trebuie sa fie urmata de caracteristicile durerii(origine) distingem:1
Anchiloza este limitarea permanenta a
un examen minutios al articulatie.In caz de Dureri somatice;2 dureri neurogene;3 dureri
miscarilor mandibulei datorita organizarii
psihogene.In patologia buco-maxilo-faciala
fractura condiliana ,imobilizarea va fi
unui tesut osos care sudeaza mandibula de urmata de mecanoterapie.Este necesar ca se intilnesc diverse tipuri de durerea)
osul temporal,ceea ce duce la disparitia
dupa accidente infectioase regionale sa se epicritica-ca in nevralgia esentiala de
articulatiei.Etiopatogenie-apare mai
instituie o terapie activa ,specifica care sa trigemen.b)protopatica-provocate de
frecvent in copilarie,este mai frecvent
dezechilibru ocluzo-articular sau sindroame
previna formarea anchilozei.
unilaterala si mai rar bilaterala.Cauzele
vascularec)mixte ,asociate.
anchilozei: dupa traumatisme, dupa infectii In anchilozele organizate ,singurul
loco-regionale,dupa poliartrita cronica
tratament indicat este cel chirurgical.Astfel 114 Nevralgia esentiala de
evolutiva .Leziunile traumatice urmate de se urmareste crearea unei noi
trigemen:etiologie si
anchiloza temporo mandibulara sint in
patogenie.Nevralgia trigeminala esentiala
articulatii,pentru a reda astfel miscarile
ordinea frecventei:fracturile intraarticulare mandibulei.S-au folosit mai multe metode este cunoscuta sub diverse
ale condilului,fracturile cavitatii
denumiri:nevralgia trigeminala
operatorii dintre care unele au fost total
glenoide,leziuni ale oaselor si meniscului
idiopatica,ticul dureros al fetei,nevralgia
parasite ,rezultatele fiind
prin traumatism obstetrical,plagile
nesatisfacatoate:sectiuni simple ale ramului epileptiforma,prosopalgie,nevralgie
articulatiei.Aceste traumatisme sunt cel mai ascendent mandibular la diverse niveluri nu trigeminala primara.Simptomul de debut si
des indirecte.Cele mai frecvente cauze ale au dat rezultate bune deoarece intre
dominant este durerea de o violenta si de o
anchilozei postinfectioase sint:supuratii
intensitate iesita din comun.Se considera o
suprafete singerinde se formeaza calus
otomastoidiene,supuratii localizate in jurul osos.Rezectiile modelante ale blocului osos boala a virstei inaintate ,sexul feminin fiind
ramului ascendent mandibular
mai des afectat .Un fapt curios si inka
si formarea unei noi articulatii cit mai
,scarlatina.Prin traumatisme sau infectii se aproape de locul sau normal duc deobicei la neexplicat este predispozitia pentru ramura
distrug elementele articulare ,mai ales
a II- a nervului trigemen pentru partea
recidive.Pentru a impedica recidiva s-a
cartilajul si meniscul,astfe incit ,intre
dreapta a fetei.Etio-patogenie-criza
propus interpozitia de fascia
suprafetele osoase denudate ,se
dureroasa este declansata prin excitarea de
lata,grasimi,muschi,siliconi.Se pare ca
organizeaza la inceput un tesut
siliconii ar da rezultate de durata astfel folia catre un stimul slab a unei zone restrinsefibroconjunctiv care ulterior se transforma de silicon ar induce formarea unei capsule cutanata,gingivala sau mucoasa-mereu
intr-un calus osos mai mult sau mai putin
aceeasi si care se numeste zona dolorigena
conjunctive la nivelul suprafetelor
voluminos.Timpul mediu de instalare a unei osoase.Valerian Popescu foloseste
sau trigger zone.Stimului poate fi
anchiloze posttraumatice este de 5 luni
reprezentat de o usoara atingere ,de o
artroplastia cu interpozitie de piele
pentru traumatism direct si de 18 luni
vibratie sau de o distorsiune a tesuturilor
totala.Pielea introdusa intre cele doua
pentru traumatismul indirect si este mai
mentionate.Cauzele si mecanismele
suprafete singerinde impedica refacerea
rapida la copii si mai lenta la adulti.
nevralgiei trigeminale esentiale sunt
calusului osos,induce metaplazia
cartilaginoasa cu structurarea functionala a necunoscute si mult discutate.La o mare
elementelor neoarticulatiei.Mecanoterapia parte dintre pacienti s-a observat prezenta
pina la reluarea spontana a miscarilor este a unor factori iritabili situati la nivelul
fibrelor postganglionare,la nivelul
obligatorie.
ganglionului Gasser sau chiar la nivelul
unghiului pontocerebelos.Intre acesti factori
111 Simtomatologia anchilozei
ar fi:compresiuni ale vaselor,care si-au
temporo mandibulare.
modificat cu virsta calibru ,forma si
structura care vin in cotact direct cu
Absenta totala a miscarilor mandibulei.In
formatiunile nervoase,unele tumori ca
anchiloze partiale ,arcadele dentare pot fi
angioame,meningioame etc.Alti autori
indepartate pe o distanta de 0,5-1mm .In
considera ca descarcarile fulgeratoare
anchiloze unilaterale ,mentonul este deviat
paroxistice s-ar datoraunui scurt circuit
pe partea bolnava.Hemimandibula de
transaxonal al curentului de actiune prin
partea bolnava este mai scurta,mai
lungul fibrelor nervoase.Fenomenul ar fi
subtire,dar apare proeminenta,iar cea de
favorizat de atrofii ale tecilor de mielina
partea sanatoasa ,de lungime normala,cu
consecutive unor compresiuni usoare si de
unghiul mandibulare deschis,apare mai

lunga durata.Aceste atrofii ale tecilor de

mielina ar permite trecerea curentului de
actiune dintr-o fibra nervoasa in cea vecina
prin false sinapse sau pri excitatia fibrelor
de calibru mic,nemielinizate care sunt
implicate in conducerea stimulilor
durerosi.ipoteza originii centrale a durerii
trigeminale este tot mai mult discutat cu
caracterul epileptiform al ei sau ca
raspunsul pozitiv la tratamentul cu
medicatia atiepileptica.Alti autori au reunit
si ei teoriile periferice si cu cele centrale
intr-una singura al carei continut poate fi
exprimat astfel:nevralgia trigeminala are o
cauza periferica si o fiziologie centrala.

folosite in tratamentul nevralgiei de

Aceste nevralgii se datoreaza unor cause
trigemen este oxcarbamazepina
precise.La nivelul terminatiilor
,topiramat.Baclofenul este util la cei care nu periferice,anumite particulartati
suporta carbamazepina sau ca adjuvant la caracteristice pentru afectiunea
unu din
respectiva.In afectiunile buco-maxilo-faciale
anticonvulsivante.Carbamazepina :doza de durerile sint insotite si de semnele
inceput 300mg\zi ;doza de mentinere 1500- caracteristice ale bolii respective si printr2000 mg/ziBaclofen:15mg\zi;80 mg\zi
un examen atent se poate pune
diagnosticul cu certitudine.Durerile in
afectiunile dento-parodontale este
caracteristica pentru leziunile
respective.Durerile extradentare :tumorile
maxilarelor,sinusite maxilare,supuratiile
partilor moi,abcese periosoase etc. pot
imita aspectul unor nevralgii .

115 Simptomatologia nevralgiilor

trigeminale.
Debutul durerii este brusc,subit,de o
violenta si intensitate care nu au echivalent
in medicina umana.Paroxismul surptinde
pacientul in plina sanatate,neanuntat de
semne prodromale.Orarul durerii este diurn
si nu nocturn.Durata crizei de la inceput
este de citeva fractiuni de secunda,aceasta
dispare instantaneu ,fara ecou ,lasind o
sanatate deplina.Reaparitia paroxismului
117 Metodele fizioterapeutice,blocajul
este posibil dupa un interval variabil,de
medicamentos in tratamentul
saptamini,luni sau chiar ani,perioada in care
neuralgiei trigeminale.1 .Blocajul chimic
pacientul poate fi intr-o stare perfect
anestezic-infiltatia tronculara periferica cu
normala.Pe masura ce trece timpul
novocaina suplimentar cu medicatie
intervalul dintre crize se micsoreaza,in final
sedativa si hipnotica.2.Terapia tisuaraajungindu-se la crize subintrante,iar durata
introducerea de homogrefa de nerv sciatic
crizei in sine trece de la fractiuni de
subcutan in zona subscapulara .
secunde la secunde si minute.
3.Stimularea nervoasa electrica
transcutana-se bazeaza pe principiul
Localizarea durerii tine strict de teritoriul
acopuncturii.Deci dupa utilizarea aparatului
unei ramuri trigeminale.Dar legat de
in zona data se instaleaza o parestezie care 121 Neurita nervului trigemen
aceasta problema trebuie facuta precizarea
suprima durerea.4.Neuroliza trigeminala-are (etiologie,tabloul clinic,tratament).
ca dupa invechirea bolii si dupa tratament
scop suprimarea conductibilitatii nervului
localizarea durerii nu mai este la fel de
prin liza.Exista 3 modalitati de liza a
Neurita repreziinta o inflamatie a
riguroasa ca la inceput.
nervului1) neuroliza chimica-se face cu
nervului.Poate fi cauzata de traume,procese
alcool absolut sau cu glicerol
inflamatorii regionale inclusiv si cele de
Pe masura invechirii bolii,tabloul clinic
anhidric.2)neuroliza termica-a) temperatura origine odontogena,diverse patologii
devine mai complex:daca initial criza se
scazuta:crioterapie sau congelare, b)
infectioase si toxicoza, alergii de la
declansa spontan,fara sa fie declansata de
temperatura ridicata-termocoagulare prin protezele dentare.Tabloul clinic-dureri in
stimuli ulterior ea se declanseaza sub
injectarea de lichide fierbinti,prin curet
regiunea proiectiei nervului afectat
influenta unor stimuli tactili banali,cum ar fi
electric sau prin leziuni de radiofrecventa a ,hipoestezie a dintilor,gingiei,tesutul
atingerea unei anumite zone ale
ganglionului.3) neuroliza prin compresiecutanat al buzelor si barbiei,parestezii
fetei,curent de are etc.Se contureaza apoi
urmareste liza ganglionului Gasser printr-o ,furnicaturi si intepaturi.In timpul examinarii
puncte cutanate sau mucoase relativ bine
microcompresie cu un balonas.
atestam dereglari ale sensibilitatii cum ar
circumscrise ca zone trigger(zona de
fi :hiperestezii,hipoestezii, anestezii,
declansare sau de descarcare)care pot fi
118 Metode chirurgicale(neuroectomii parestezii pielii fetei si a mucoaselor
localizate in orce parte a teritoriului inervat
periferice)in tratamentul neuralgiei
cavitatii bucale.Simptomul de baza in cazul
de nervul trigemen.Pacientii in teama de a
trigeminale.
nevritelo este durerea,aparuta din
nu se declansa o noua criza isi acopera fata
senin,permanenta,siciitoare,care se
,evita spalatul fetei a dintilor si alimentatia
Cele trei ramuri terminale ale nervului
intensifica in cazul in care se preseaza pe
ajungind intr-o conditie fizica precara.In
trigemen-supraorbital,maxilar si mandibular el.Periodic poate sa se intensifice sau din
majoritatea cazurilor dramei dureroase i se
sunt usor de abordat la iesirea lor din
cotra sa diminueze dar ramine sa persiste
asociaza contractura musculaturii
gaurile osoase.Pentru obtinerea unei
in timp.In cazul nervritelor nu sunt
hemifaciale de asemenea sunt posibile
perioade cit mai lungi de acalmie nu este
paroxisme si lipses zonele trigger .In forme
fenomene ca hiperlacrimari,hipersecretii
suficient intreruperea conductibilitatii
grave pacientul poate avea soc dureros in
nazale sau senzatie de nas infundat.Imediat
nervoase prin neurotomie deoarece intr-un formele usoare pacientii nu prezinta
dupa terminarea paroxismului urmeaza asa
termen relativ scurt nervii senzitivi se
dereglari mari.Tratament-depinde de
numita perioada refractara in care orice
regenereaza.O data cu vindecarea plagii
etiologie dar la baza tratamentului sta
stimul ar fi aplicat in zona trigger nu
nervoase si reluarea circuitului transaxial se terapia antiinflamatoare.In caz de trauma
declanseaza o noua criza.O caracteristica
instaleaza crizele dureroase.In consecinta sunt inlaturati factorii care traumeaza
specifica este lipsa elementelor clinice sau
se impune suprimarea unei portiuni cit mai nervul sau acesta este suturat in caz de
paraclinice obiective de suferinta organica a
lungi din filetul nervos,fapt care contribuie ruptura.In caz de inflamatie se trateaza
nervului trigemen.
la cresterea duratei de remisiune a
boala care a cazuat aparitia infectiei
durerii.Interventia poarta denumirea de
locale.La fel si in alergii si intoxicatii sunt
116 Metode conservatoare in
neurectomie.
inlaturati factorii cauzali.In tratametul
tratamentul neuralgiei
nevritelor se utilizeaza metodele fizice de
trigeminale.Tratamentul medicamentos
119 Neuralgiile faciale simptomatice
tratament ca:fluctuorizatia,electroforeza cu
utilizeaza medicatiei anticonvulsivanta.Unul
sau secundare.
lidaza,vitamina B ,substante anestezice.Se
dintre medicamentele anticonvulsivante
poate folosi si tratamentul complex utilizind

urmatoarele
preparate:salicilatii,galantamina,dibazol,pro
zerin.
123 Indicatiile extractiei dentare in
fracturile de mandibula.I)dintii din
focarul de fractura se extrag in momentul
imobilizarii in urmatoarele situatii2.dinti ce
prezinta fracturi corono-radiculare si care
sunt irecuperabili;3.dinti luxati in timpul
traumatismului(gradul II,III)4.Dinti care
impedica reducerea fragmentelor in pozitia
corecta.II)Dinti din focarul de fractura ce se
extrag la 12-15 zile de la imobilizarea
intermaxilara1.dinti din focarul de fractura
care contribuie la stabilizarea fragmentelor
si nu permit ascensionarea acestora,dar
prezinta distructii corono-radiculare,focare
cronice periapicale,fracturi interradiculare la
dinti pluriradiculari2.dinti semiinclusi ,situati
la nivelul focarului de fractura mai ales
molarii 3 in fracturile de unghi mandibular
atunci cind n-au fost extras inainte de
aplicarea tratamentului ortopedic deoarece
ar fi dus la instabilitatea fragmentelor
osoase.
150.Organizarea asistenei
chirurgicale OMF n armata naional a
R.Moldova. Baza asistentei stom in
unitatile militare este reprezentata prin
asanarea cav buc a ostasilor. Se efectueaza
odata la jum de an conform planului.
Unitatile militare in care la punctul medical
nu includ medicul stomatolog,sunt asanate
de stomatologii din unitatile militare
invecinate sau din apropiere,uneori pentru
aceasta pot fi chemati stomatologii civili.
Unitatile militare (in care lipseste med
stom) ce sunt la distante mari de spitale,si
unitati cu puncte medicale se deservesc de
cabinetele stomatologice mobile(USSR). *10
ostasi-grup ,in frunte cu sergent-instructor
sanitar*30 ostasi-companie,in frunte cu
locotenent,si 3 instr.sanitari*90 ostasipluton,in frunte cu capitan, 9
instr.sanitari*300 ostasi-batalion, in frunte
cu maior,27 instr.sanitari si felcer*1000
ostasi-regiment(divizie,brigata),in frunte cu
colonel sau general de brigada,punct
medical al brigazii-in frunte cu medicul
sef,medicul curant si stomatolog.