Coriandrum sativum

Cele mai frecvente denumiri alternative

intalnite sunt: anason, chimen, piper alb si
pucioasa.

Importanta
Planta anuala. Se cultiva pentru
fructele sale, care contin 0,15 -1,7 %
ulei volatil cu componenta
principala coriandrolul.

Raspandire
Specie subspontana , regiunile de est

ale Mediteranei, Asia ,America.

Anual se cultiva pe glob cca. 300320 mii ha.
Productia se ridica la cca. 200 mii de
tone.

Sistematica
Regnul

PLANTAE
Increngatura
MAGNOLIOPHYTA
Clasa
MAGNOLIOPSIDA
Ordinul
APIALES
Familia
APIACEAE
Genul
CORIANDRUM
Specia
CORIANDRUM SATIVUM

Soiuri
Doua varietati: vulgare Alet cu fructe mari

(3-5 mm) si microcarpumDC. Cu fructe

mici(1,5- 3,5 mm)
Soiuri
- SANDRA (1987)
- OMAGIU (2000)

Radacina
Este pivotanta,subtire si putin ramificata
Este dispusa superficial.

Tulpina
Este erecta, cilindrica fin striata.
Este glabra si ramificata spre varf (2-5 sau
mai multe)
Inaltimea 40,70 sau 100 cm
Culoarea este verde
Se termina cu o inflorescenta de tip UMBELA
SIMPLA

Frunzele
Frunzele , cele bazale sunt intregi,carenate
pe margini dintate sau trilobate cele
mijlocii pn la trifoliate (se observ numai
n stadiul de plantul, deoarece se usuc
repede) lung petiolate , simplu sau de dou
ori penat-sectate cu lacinii late, inegal
penat lobate verzi-deschis, glabre, foarte
difereniate dup nivelul la care se afl .
-acestea sunt neparoase, cu foliole
rotunjite, lucioase asezate altern

Frunzele, cele din mijlocul tulpini, si cele din

partea superioara sunt 2-3 penate, liniare,
sectate, cu sectiuni inguste pana la liniare
cu petiol, din ce in ce mai scurt, spre varful
tulpinii
- sunt profund dintate

Frunzele
Frunzele asezate pe tulpina superioara snt
sesile, de trei ori penat sectate cu lacinii rare,
nguste, filiforme , profund segmentate
,aproape filiforme cu varful ascutit
- cele de la varf , sunt deasemenea sesile.

Florile
Florile sunt mici si grupate in UMBELE COMPUSE,
lung pedunculate, cu 37 radii i lipsite de involucru
Marimea umbelelor variaza diferit la formele de
cultura
- Floarea este alcatuita pe tipul 5
cu 5 sepale mici si verzi
cu 5 petale abovate, de culoare alb, roz, violet
sau galben
cu 5 stamine si un pistil format dintr-un ovar
cu 2 loji ce contin cate un ovul , prelungit cu 2
stiluri scurte , ce se termina cu cate un stigmat

Fructul
Fructul este o diachena sferica , alungita ,
globuloasa , de culoare galbena , bruna
Format din doua mericarpe (achene), fiind
prevazute cu 5 coaste primare ,longitudinale cu 4
coaste secundare
(intercalate, pronuntate si
crenelate) concave la interior (unde adapostesc o
samanta) iar la exterior este covexa
In partea superiora a fructului are un stilopod si
resturile caliciului sub forma de 5 dinti de culoare
galbena bruna cu miros plcut la maturitate
Este glabra, sferica.
Diametru 4-5 mm.

Materia prim
Fructus Coriandri fruct glabru, globulos sau sferic

cu diametrul de 45 mm, cu carpofor ntreg i

dou mericarpe (achene) concave la partea
comisural i convexe la partea exterioar, de cele
mai multe ori unite. Fiecare mericarp este prevzut
cu 5 coaste primare longitudinale, flexuos ondulate
i 4 coaste intercalate pronunate i crenelate. n
partea superioar a fructului se observ stilopodul.
Fructele au culoare galben sau galben-maroniedeschis. Mirosul i gustul la fructele uscate aromat,
caracteristic, plcut. La cele verzi dezagreabil.

Ecologie i zonare
Dei de origine mediteranean, planta s-a

adaptat i la temperaturi mai moderate. Astfel,

rsrirea ncepe la 45, iar la 7 se produce
n mas, iar plntuele suport bine ngheurile
trzii de primvar (chiar pn la 10), unele
experiene artnd chiar c o perioad de
temperatur sczut (3... ...5) n faza de
plantul duce la sporirea sensibil a recoltei.

La 1012 rsrirea se face neuniform i mai lent.

Dac n prima faz, inclusiv cea de rozet, cere

temperaturi mai joase, n perioada nfloritului i
fructificrii necesit temperaturi mai ridicate,
media zilnic fiind n jurul a 20, la temperaturi mai
joase att recolta ct mai ales coninutul de ulei
eteric fiind diminuate (dup Coiciu, Sveanu i
colab. n regiunile sudice, n cmpie, n Brgan,
Dobrogea i Cmpia de Vest coninutul n ulei
variaz ntre 0,610,95%, n timp ce n zone mai
reci Suceava, Cluj acest procent este de
numai 0,410,76%).

Perioada de vegetaie este de 90120 zile.

Solicit lumin mult, zile nsorite.

Fa de umiditate coriandrul are exigene mari n

timpul rsririi, seceta n aceast perioad
putnd compromite recolta, ca i n timpul
formrii florilor (pe secet se dezvolt
inflorescene puine i srace). n rest, n
perioada dezvoltrii aparatului vegetativ
suport mai bine lipsa de umiditate. Nu
suport nici excesul de umiditate, att n sol ct
i n atmosfer (de aceea se vor evita solurile
greu permeabile). Vnturile calde i uscate snt
defavorabile, accentund efectele secetei.

Coriandrul este o plant pretenioas fa de sol,

cernd soluri adnci, revene, bogate n
substane nutritive, curate de buruieni, cele
mai indicate fiind cernoziomurile bogate n
calciu i solurile brune de pdure. Mai
important dect fertilitatea este starea fizic a
solului, cernd soluri cu structur, netasate,
care nu formeaz crust, vegetnd greu pe
soluri grele i umede.

Condiiile ecologice cerute de coriandru snt cel

mai bine ndeplinite n Cmpia Brganului,
Cmpia Dobrogei, Cmpia Burnazului (zone
foarte favorabile), precum i n Cmpia
Olteniei, Cmpia Covurlui, Podiul Dobrogei
(zone favorabile).

Faze de vegetatie
Se disting 5 faze:
- Semanat rasarire(15-20 zile)
- Rasarire formare tulpinilor(30-40 zile)
- Formarea tulpinilor inflorire (15-20 zile)
- Inflorire- formarea fructelor (10-20 zile)
- Formarea fructelor maturare deplina(20- 40
zile)

Tehnologia de cultur
a
coriandrului
Pentru cultura coriandrului, cele mai bune
plante premergtoare snt prsitoarele i
cerealele ngrate cu gunoi de grajd
fermentat (1520 t/ha) ncorporat la
adncimea de 25 cm. Sporul cel mai mare de
producie s-a obinut cnd planta
premergtoare a fost trifoiul.

Se va evita nsmnarea coriandrului dup

anason, chimion sau fenicul. Revine pe
aceeai sol numai dup 46 ani.
Experimental s-a observat c ngrarea
exagerat cu azot favorizeaz atacul bolilor
criptogamice, care duneaz calitii fructelor
i c planta nu suport ngrarea direct cu
gunoi de grajd.

Relatie planta- factori

vegetatie
Cerinta moderata de caldura
Cerinte mari la umiditate
Soluri fertile, cu textura mijlocie pH. 6,8-7,5

Rotatia culturii
Graul de toamna si alte specii care elibereaza
terenul devreme.
Sporul cel mai mare de producie s-a obinut
cnd planta premergtoare a fost trifoiul. Se va
evita nsmnarea coriandrului dup anason,
chimion sau fenicul. Revine pe aceeai sol
numai dup 46 ani.

Fertilizarea
La o productie de 100 kg, coriandru extrage
cca. 4,2 kg. N , 1,6 kg. P2O5 si 4,0 kg. K2O.
Se recomanda : 50-60 kg. N ; 50-60 kg.P
Odat cu artura de baz se ncorporeaz n sol
40-50 kg/ha s.a. fosfor i 3035 kg/ha s.a.
potasiu, iar nainte de nsmnare se vor da
3040 kg/ha s.a. azot.

Aratura
Executarea arturii se face n funcie de zon i
natura solului, la 2030 cm adncime i pn
la nsmnare terenul se menine curat de
buruieni, lucrndu-se cu combinatorul.

Samanta si semanatul
Puritatea 94%; germinatia 65%.
Epoca de semanat : primavara timpuriu.
Distanta dintre randuri : 25 cm. pe terenurile libere

de buruieni si 50 cm. pe terenurile imburuienate.

Cantitatea de samanta 16-18 kg. Pentru distanta
de 25 cm si 10 12 kg pentru distanta de 50 cm.
Adancimea 3-5 cm.
Greutatea a 1 000 fructe este ntre 3,31 i 3,12
grame, la gram intr cea 311 fructe. Energia
germinativ este de 7 zile, iar facultatea
germinativ dureaz pn la 14 zile.

n zonele cu umiditate suficient i cu o

temperatur care nu scade iarna sub 18C,
nsmnarea se face ntre 15 august i 15
septembrie. Planta nu rezist la geruri mari n
iernile fr zpad. Primvara se seamn
foarte devreme. Rsrirea n mas are loc cnd
temperatura solului este de 78C.

Pe terenurile curate de buruieni nsmnarea se

execut n rnduri dese (dup tipul
semntoarei), iar n restul cazurilor n rnduri
simple, la distane de 45 cm. nsmnarea se
mai poate face i n rnduri duble, n acest caz,
ntre dou rnduri apropiate se las o distan
de 12 cm, iar ntre acestea i urmtoarele
dou rnduri apropiate, 45 cm.

Cantitatea de smn necesar nsmnrii

unui hectar este de 18 kg, smna avnd o
puritate de 98% i o germinaie de 80%.
Pentru reuita culturii, smna se introduce n
pmnt la o adncime de 2,54 cm.

Lucrari de ingrijire
Prasile mecanice si manuale in vederea
combaterii buruienilor.Deoarece coriandrul
cere un teren curat de buruieni i afinat,
pritul sau plivitul se ncep imediat dup
rsrire. Odat cu praila a doua i a treia se
face i plivitul. Se plivete ori de cte ori este
necesar, nu mai puin ns de dou ori, n aa
fel nct cultura s fie curat de buruieni.

Aceste lucrri se reduc simitor dac nainte de

rsrirea coriandrului se erbicideaz cu
Prometrin, Atrazin sau Simazin,3 kg/ha.
Trebuie ns s se urmreasc strpirea
complet a turiei (Galium aparine) ntruct
seminele acestei buruieni, avnd aceleai
dimensiuni ca ale fructelor de coriandru, nu
pot fi separate prin selectare.

Combaterea chimica a buruienilor cu Prometrin,

Linuron administrat inainte de rasarire.

Bolile, duntorii i
mijloacele
de
Bacterioza sau nnegrirea fructelor de coriandru
este o boal care afecteaz florile i fructele
combatere
verzi ; la prima vedere se recunoate prin pete
uleioase de culoare brun-nchis. esutul
atacat se nnegrete i apoi se usuc. Boala se
transmite prin smna i se consider posibil
infecia i prin afide sau picturi de ploaie.

n cazul unui atac timpuriu, fructele pier n

ntregime, codiele florilor, umbelele i
tulpinile tinere se nnegresc i se prezint ca i
cnd ar fi arse. Fructele atacate rmn mici,
zbrcite i la sortare o mare parte din ele trec
la impuriti. Frunzele bolnave prezint pete
brun-nchis, de form neregulat, nconjurate
de o margine de culoare deschis.

Ca mijloace preventive de combatere se

recomand nlturarea fructelor bolnave prin
vnturare i aplicarea unui tratament termic de
52C timp de 1015 minute. Aceasta se
realizeaz prin scufundarea seminelor n ap
nclzit la 5354 urmat de rcire ntr-un
curent de ap. Rezultate bune dau i
tratamentele chimice ale materialului de
nmulire cu Formalin 0,25%, Tiradin 0,4% sau
Dithane 0,2% timp de 15 minute.

Resturile de plante uscate se ngroap adinc

prin artur. Tulpinile se distrug prin ardere
pn cel mai trziu n luna mai, pentru ca n
sezonul cald boala s nu se rspndeasc.

Mana coriandrului apare pe frunze sub forma

unor pete, la nceput glbui, coluroase sau
neregulate, apoi brune. Pe partea inferioar a
frunzelor, petele au puf albicios. Se combate
prin arturi adnci de var i prin respectarea
unui asolament raional. n vederea
prentmpinrii unui atac puternic, plantele se
stropesc cu zeam bordelez 1%.

Viespea seminelor de coriandru (Systole

coriandri) are larva care se hrnete cu
substanele albuminoide ale seminelor, fr
s atace pericarpul (coaja fructului).

Femela are 2 mm lungime, corpul de culoare

neagr strlucitoare, n afar de baza
antenelor i pieselor bucale. Unele articulaii
ale picioarelor snt de culoare castanie-nchis.
Aripile anterioare snt transparente, cu
nervurile galbene-castanii. Adulii ierneaz
sub scoara copacilor, n crpturile zidurilor.

n luna mai se mperecheaz, dup care

femelele depun cte un ou n fiecare floare de
coriandru. Dup 56 zile apar larvele. Stadiul
nimfal are loc n semine, iar adulii ies din
fruct printr-un orificiu pe care-l fac cu ajutorul
mandibulelor.

Ca mijloc de combatere se recomand prfuirea

plantelor cu Lindatox-3 , Decis, Sinoratox sau
Pinetox, atunci cnd florile snt n stadiul de
mbobocire sau la apariia primelor flori din
lan.

Productia semincera
Pentru obinerea fructelor necesare nsmnrii
se iau msuri din vreme. Se face
recunoaterea tarlalelor pentru smna, ele
se plivesc de orice fel de buruieni i n special
de cele de carantin cuscut, costrei, turi.
Se treier separat i se depoziteaz cu
destinaia pentru material de nmulire.

Recoltarea
Recoltarea se face in doua faze.
Umiditatea la 40-44 % .

Coacerea fructelor are loc n etape. Mai nti

ajung la maturitate cele din umbelele
centrale, iar apoi cele din umbelele laterale.
Fructele coapte se scutur la cea mai mic
atingere a plantei.

Pentru a se evita pierderile, recoltarea se face

cu secertoarea sau cositoarea cnd 50% din
fructele de pe umbelele centrale au devenit
galbene-aurii.

Recoltarea cu combina se poate face cnd 65

75% din fructe snt coapte.

Cnd se treier cu batoza sau combina, inele

metalice se nlocuiesc cu ine de lemn, se
deschide toba, se reduce turaia la 700750
ture pe minut, se deschide toba la maximum,
bttorul cu ine de lemn, contra-bttorul
mbrcat n tabl, drmonul mare acoperit 1/3
cu tabl, curirea I sita de pleav : 16 mm,
curirea I sita de boabe : 78 mm, curirea I
sita buruieni : 1,5 oarb, curirea II sita I 10
12 mm, curirea II sita II 710 mm, curirea
II sita III 1,5 oarb.

Fructele destinate consumului se condiioneaz

la selector. Pentru realizarea unui produs de
calitate se folosesc urmtorele site : sita mic
cu orificii rotunde de 33,5 mm, cu
deschizturi dreptunghiulare de 2,53 mm ;
sita mare cu orificii rotunde de 22,5 mm, cu
deschizturi dreptunghiulare tot de 22,5
mm, precum i sitele de pnz de srm
numerele 101416.

Productia
Producia medie este de 1 3001 600 kg/ha.

Cnd se ntrzie recoltatul sau se treier cu

combina, este de mare importan s se evite
ct mai mult spargerea fructelor. Aceast
msur contribuie la meninerea nivelului unei
rentabiliti ridicate cu 1520% fa de
cazurile cnd se neglijeaz reglarea
combinei. Sprturile de fructe au un pre
sczut cu cea 60% fa de cele ntregi.

Condiiile tehnice de
recepie
Acestea prevd ca produsul s fie format din
fructe ntregi, admindu-se ca impuriti max.
9% jumti de fruct (sprtur) i max. 3%
fructe nnegrite, corpuri strine organice
max. 2o/0 i minerale max. 1%, umiditate
max. 12%.

Compoziie chimic
0,201% ulei volatil format din 6070% dlinalol sau coriandrol, geraniol, cimol, pinen,
terpinen, felandren, dipentene, acid
petroselinic etc. ; 1520% lipide, 10%
amidon, 45% substane minerale, pectine
etc.

Aciune
farmacodinamic
Aciune carminativ
i stomahic, utilizat i
utilizri
terapeutice
corectiv pentru unele medicamente (uleiul
volatil). Are proprieti bactericide i
fungicide.

Indicat n anorexii i dispepsii.Intr n

compoziia ceaiului contra colicilor pentru
copii, n ceaiul gastric nr. 2 i n ceaiul tonic
aperitiv. Intr i n compoziia apei aromatice
cu care se prepar apoi tinctura de malat de
fier.

Coriandrul contribuie si la sanatatea

organismului prin intermediul celor 11 uleiuri
esentiale si a acizilor sai, precum si prin
intermediul vitaminelor si mineralelor cu
proprietati benefice.

Dintre cele mai cunoscute afectiuni pe care le

trateaza sunt raceala, umflaturile, nivelul
ridicat al colesterolului, diareea, anemia,
indigestia, conjunctivita si alte afectiuni ale
ochilor, tulburari ale pielii si tulburari ale
zaharului din sange.

Infuzia de coriandru este benefica in

sintetizarea vitaminelor A, B1, B2, C si a
fierului.

Una sau doua lingurite de infuzie de coriandru

este extrem de benefica in tratarea
tulburarilor digestive, cum ar fi indigestie,
greata, dizenterie, hepatita si colita.

De asemenea, s-a constatat ca este foarte utila

chiar si in febra tifoida. In plus, consumul
infuziei de coriandru ajuta la scaderea
colesterolului "rau" din sange.

Infuzia se obtine foarte usor prin adaugarea

unei lingurite de seminte la o cana de apa
fierbinte.

Coriandrul dispune de o multime de

antioxidanti, vitamine si minerale (precum
fosforul) capabile sa previna imbatranirea
ochilor si scaderea acuitatii vizuale. Intrucat
este un dezinfectant cu bogate proprietati
antimicrobiene, coriandrul protejeaza ochii de
boli contagioase cum este conjunctivita.

Coriandrul este o planta aromatica

intrebuintata frecvent in bucataria
popoarelor de pe intreg mapamondul.

Utilizat i n industria alimentar ca aromatizant

i condiment.

Avantul de care s-a bucurat in Romania se

intemeiaza pe traditia culinara veche si pe
retetele mediteraneene tot mai apreciate de
gospodine.

Unul dintre atuurile coriandrului este ca nici una

dintre partile sale componente nu este inutila.

Atat frunzele, semintele cat si radacinile pot fi

utilizate la prepararea a diferite sortimente de
mancare.

Savoarea pe care o ofera mancarurilor, supelor,

sosurilor sau salatelor nu este unica sa
calitate, ci numai cea prin care iese in
evidenta.

Frunzele coriandrului sunt stimulente si tonice.

Pentru a beneficia deplin de proprietatile lor
se recomanda consumul in stare proaspata.
Adesea sunt adaugate in mancare la sfarsit,
asemenea patrunjelului, avand totodata
functie decorativa.