Sunteți pe pagina 1din 16
ICOMORILE PAMANTULUI seMefe)[ Tost MU a eot- eM acre Mme Mel cnc MSTcUuaT oNacHtTe)=]S-) Cuprins Numéarul 2 Lat Sadia er ) Argintul AR DESCOPERA Sistemele de cristalizare 78 ARTA COLECTIONARUL De ce sa colectionezi pietre semipretioase & minerale? 34 Muzee si colectii 56 ACTIVITATE PRACTICA y Planificarea muncii de teren 12 @ Esomoane fumizate cu acest numar Pa ue ei kc kt) kel Ld Pentru o mal bund dorerie, slctaiintatdanunapubliatin de a acelagl Pune de ansartinfnmoitvenasorel asprsrotnl eae a) erate es elegans ees ‘Apa siptimsnala EDITURA: De AGOSTINI HELLAS SRL ADRES Youigreis4-46, 167 Ae OMOR: Pes apsts manasea EeORONK Fests ARGER DEREDECTIE 1 RODUCTIE is ora MARKETING MANAGER hice BUSINESS DEVELOPMENT MANAGER: Dns Poke PRODUCT MANAGER: Voi ast SENOR EMDR Tiana ovT0R cOoRDONATORUMIOR BALAN Dini initia COOROONATORDE PRODUCT: aera an ANAGERDISIRBUTE: (ta COUTROLERISTHIUTE: inns Yoon COORBONATOR LOGISTIC 5 OPERATION: Ain 20D gn UC 2510 er Hear ° Fara retin, ea Ns reat, 5 ne, oe TaRE PTA on NE RTO, OAS et GREER, oo Ce SHB ess Be DIP eb SCANS ese ra ——— econ OE RUE OGRA ss TWPOTATO Nee aS ponent ech. nin Cay noe sn ating anager ns Telarc ano Diao aag: oe STAB FS BIBLIORAFT Nu rata ibliorafturile speciale in care pute olectiona seria COMORILE PAMANTULUM Biblirafturle sunt disponibile Ta chioscurile de zare, Ta pretul de 9.99 1F1/85 MOL De Agostini va anunta detele de publicarea biblorafturilor Inseria de reste Pretul primului num: Preful meapand cu 199 LE1/18,90 MDL ign numar:9,99 LE1/29,90 MDL Pr eo eprom rete Aang semipretioase Le vel putea lip pe ctiuele speciale in care re eer oe ae ieee rey Peete omer eee) _PIETRE (SEMI)PRETIOASE <> OT > Ochiul-de-tigru Ochiul-de-tigru este 0 forma rara de cuart negru, cu dungi galbene si maro-aurii. Este o piatra semipretioasa deosebit de apreciata, folosita si in scop decorativ. 4Un ochi-de-tigrs cu taletura rotunda, > Dous pietre ochide-tigru tale in caboson, pentrua evidentia efectul optic O= de-tigru este 0 piatri semipretioasi cu ochide-pisica". structurd fibroasé, de culoare galbena gi maro-aurie, Prezinta pete de oxid de fier, Un odhide-tora brut arora li se datoreaza aspectal specific al pietret ee aga-numitele «dungi de tigru". Ochiul-de-tigeu este o Sos varietate de cuart sclipitor (chatoyant). Chatoyance inten de Sud este un termen in limba franceza, format din cuvintele chat (.pisica”) si wil (,ochi"), ce descrie efectul optic de ,ochi-de-pisica”. De cele mai multe ori, acest efect este generat de Incluziunile fibroase din cristalele anumitor minerale. Inst in eazul ochiului-de-tigeu, care este 0 forma de cuart, dungile galbene si ‘maro-auril se datoreaza incluziunilor de oxid de fler. Crocidolitul (sau azbestul albastru), o varietate a mineralului riebeckit, sta la baza formarii ochiului-de-tigru, Este un silicat de fier si sodiu, cunoscut pentru structura lui fibroasi. Lichidele care circula prin scoarta terestra dizolva adesea crocidolitul. Aceleagilichide aduc cu ele diverse lemente chimice gi depun siiciu gi oxigen, care formeaza cuarjul, ce inlocuieste fibrele de crocidolit In procesul de descompunere a crocidolitului se poate forma oxidul de fier, care da pietretculoarea maronie Structure fibroasi delicata a crocidolitului este copiatd AGU rau OCHI-DE-TIGRU last: ox Sistem de cristal Clvap absent ‘Sparturs a5chion Culoare: galben-maro Lucu: stclos pre mit LCuminiscentis absent eseoljaidiwas esjeig = 3 2 a S E e ie = a intocmai de cuart, ale cirui fibre sunt dispuse astfel incat reflecta lumina, creand efectul de ,ochi-de-tigru” (chatoyance) alta varietate de cuart sclipitor este ochiul-de-soim. Acesta se formeaz cind crocidolitul se combina cu cuartul in modul descris mai sus, dar culoarea albastru-gri sau albastru-verde a crocidolitului initial ramane vizibild la produsul final. Ochiul-de-tigru are un lucia matasos uimitor, vizibil mai ales in benz alternante paralele, pe suprafata pietrei. Aceste efecte pot fi evidentiate prin diver tipuri de slefuire gi tiere, Slefuirea se face intotdeauna de-a lungul linilor de culoare paralele, jar tierea se efectueaza in general in stilul caboson, in special in forma ovalé, dar si rotunda. Pietrele astfel tate gi slefuite sunt folosite la numeroase tipuri de ornamente si la brose de tip camee, cu incrustatil. Din ochi-de-tigru se pot confectiona insa gi obiecte mai mari, cur sunt ccupele si vazele. ORIGINI si RASPANDIRE COchiul-de-tigru este 0 varietate de cars - unul dintre cele ‘mai réspandite minerale ce formeaza rock. Totus), ochiul-de-tigry este una dintre cele mai rare astfel de varietat. Se formeaza prin alterarea croci Att cinerea cr bent aes, rol ona | cleatinpsrate imitate | gsein ric Sua eves de imbue. le tse | sana 40 vazi din ochi-detigra confectionata la canton, China CARACTERISTICI ‘Ochiul-de-tigru face parte din clasa oxizilor. Este o forma de cuart si, asemenea tuturor varietatlloracestul mineral, ‘este un oxid al elementulul nemetalic slic, Siiciul t ‘oxigenul sunt doua dintre cele mal raspandite elemente chimice de pe Pamant siiciul reprezentind 27,7 % din Structura fbroasé specific # ochiului-de-tigra se atoreazs cracidolitulu care st la baza form: acestuia. (La randul su, crocidolitul este 0 varietatea rineralulu rebeckit, an slieat complex, ce contine lementul metalic fier $i apattine grupei amfibolier, Coloritul echiulu-de-tigru este determinat de oxidul de fierce apare in cursul descompunetiicrocidolitull CCompusul chime rezultat este limonitul, de culoare {galband, Prin incélzirea ochiuluisde-tigrs se poate Provoca 0 reactie chimicd in particule de limonit, care le transforma in hematitrosiatic.In Africa de Sud, foarte bogata in zicéminte de ochi-de-tigru, miner spirgeau straturile de rocé folosind focul ca 58 ajunga la filoane, lar aceasta actiune a creat pietre cu un spectru de culori Interesant, incluzand obisnuitul auriu-osiatic, dar rnuante de rosu sau de portocalu-plersic, Asemenea cuarfulu, ochiu-de-tigru nu prezinta clivaj se despics,trasand un model in forma de scoica (oumit sparturd concoidala, si asa o urma alba, atunct cand este frecat de portelan neemailat. Compoztia chica 2 ochiului-de-tigeu este aceeasi cu cea a cuartului See PIETRE (SEMI)PRETIOASE Demantoidul | > Demantoidul este un mineral din familia granatilor, 2 avand culoarea verde-lucios, cu nuante intre verde usor galbui si verde-smarald. Un mineral rar, acesta este folosit, datorita frumuset confectionarea bijuteriilor. emantoidele se numa printre cele mai D framoase si preioase mineral din faa granatilor. Nu sunt suficient de dure pentra a fi utilizate In industrie, desi granatul poate fi folosit pe post de abraziv. Data flind duritatea lor scazuta, demantoidele ‘nu sunt incluse in ,elita” pietrelor pretioase, care cuptinde diamantele, smaraldele, rubinele si safirele. Demantoidele sunt minerale din grupa siicatilor, care pot varia coloristic de la verde-pal, de nuanja ierbii, pant Ja verde-smarald. Au o stralucire naturalé chiar mai puternicd decat cea a diamantelor. Culoarea verde specifica se datoreaza urmelor de crom pe care le contin aceste mineral. Cele mai valoroase mostre de demantoid se gasesc in ‘Munfii Ural din Rusia, fiind supranumite ,Smaraldele Uralilor” ¥ cristae de demantoid din alia, eseoljaidiwas ei3e1d Foarte pretioase Demantoidul este predominant verde, cu reflexe gilbui sau albastrui, Culoarea lui este data de micile cantitati de crom ce se gisesc in interiorul cistaului~ cromul este ‘metalul care da si smaraldului culoarea specific, Demantoidul ese piatri foarte rari deosebit de pretuita de colectionari. Datorita acestor caracteristici, demantoidele sunt adesea asemuite diamantelor. Tots, |G ARACTERISTICI diamantele nu sunt . folosite doar ca Derantoiele sunt minrale din gre sical Ele conn ornamente, igi ca me de rom, car le dau culoorea verde spec. Pe ng instrumenteindustrale _ demantold anda ia fei ganar, pres sate de therein timp ce | dou varie tpaza cae este gabon ver simelant, demantoidele sunt | pumtuneot rant meget prea moi pentru a Damantodee sit cle mal valoroase miner dn fia fi wtiizte sana, olor la conectonate bijiteior, ish industrial stilarea lor inate domeni et ipieicat de drttea raisins. Valoares acastl ext de 614-7 poscara Mohs flout pens msuraes di. cent near 1 spre deousbite de diamante ubne, demantidele nu pot float ands ca lnstrment de tlre su cisate de Hetuie candradit e (demantoiduteste sri in Mung Ural Rs omantoldole reflects lumina mai bine decit diamantele, ds efectole vizuale pe care le produc sunt uneori partial imlate de proprile cristae PIETRE (SEMI)PRETIOASE tioasa ‘4 semipre' Piatra 44.0 imagine mists unui cristal de demantoid provenind din rcile ‘veri ale Lombardie, tala, FISA DE CARACTERIZARE DEMANTOID | || Grupa seat Densitate: 2.86 8 LWeiu: subadhamantin/tclos ‘Luminesceng beent Durttea ceva mai seth este motival petra cae ele | ceeded Steerer epee | sismaraldele, acestea fiind cele mai de pref nestemate de ePamant | | Efectul de flacara Una dintre principalee atracti ale demantoidelor este rmodul in care ele reflects Iumina, parand sé aiba in interior un manunchi de luminite colorate, stralucitoare. Taietorii de pietre pretioase exploateaza aceasta trasatura prin folosirea unor tehnici de taiere speciale, care pun in evident acest yefect de flacara” sau nde foc". Uneori, ‘Gemantoidele contin 5 firicele sau ,buchere” de azbest. In forma de coada de cal, aceste detali pot crestevaloarea pietret pretioas. Putine pietre pretioase se pot compara cu demantoidele la stralucirea culori, Printre cele care le seaman’, totus, se numars olivinele, turmalinele verz tunel varie de spinel Nestemate celebre in general, cristalele de demantoid tate cantarese mai putin de I carat. Unul dintre cele mai mari cristale st este expus la Smithsonian Institution din Demantoidele a fost descopt ous jumatate ‘a secollui al x1Xea,n vestul Munrilor Ura din Rusia. Alte _ciminte aufost descoperitein nordul Italie Eivetia, Kenya Zair.Demantoidele se s98se5¢ cu precidere in rock metamorfice-aceleroc! cate s-au format cu mult timp nue, prin actunea cildui 5 a presuni sain nispurl care pot confine si urme de aur Atunel cand se gisescin roc ddemantoidéle pot fi insofite de alte minerale, preeum ersot i temolit, netdiate a fost gasit in Rusia. Acesta cintireste 10,4 carate 4 alge demantolde din Lombardia, ‘eprezentind cristae de diferite forme si marin, ‘Washington DC, SUA. prinse de o roc serpentinic, ‘A Demantoid tiat— se poate observa efectul de scoada de ca determinat de prezenta urmelor de azbest in mineral Argintul este unul dintre cele mai valoroase metale de pe Pamant, pretuit nu doar pentru frumusetea lui, ci si pentru diferitele itrebuinari industriale. ‘unoseut si pre{uit din cele mai vechi timpuri, ( argintul era folosit la confectionarea bijuterillor in ‘multe civilizati antice, Acest metal este si cel mai bun conducator natural de caldura si electricitate, folosit pe scar’ larga, In aliaje cu alte metale, la fabricarea contactelor electrice sin electronica, Argintul este un element nativ, adic& poate fi gasit in ‘naturd in stare pura ~ cea mai rara ~, necombinat cu alte clemente. Pentru c& pe Pamant existi cantitfi mici de argint pur, au fost elaborate tehnici de extragere a acestui ‘metal din alte minerale, precum argentitul, calcopirita, bornitul si minereul de cupru. Un metal versatil Argintal are 0 mare varctate de utiliziri, Este metaul cel, ‘ai ductil dupa aur - si mai dur decat acesta. Totusi trebuie manevratcu grji, lind mai moale decit cuprul Are o rezistenti mare la coroziune, luceu ce- face util in multe aplicat Atunei cind est aliat cu alte metale, se foloseste la bijuteri gi in procesul de placare cu argint, eprezentind un element esential in multe domeni Este un conducitor electric ideal. De asemenes, este utilzat pentru plombe si alte lucrari stomatologice, la antiseptice medicale 5 astringent, precum sila emulsii fotografice, Pind la aparitia fotografie’ ¢ aproape o treime din cantitatea de argint era folositi la procesarealotograict.Aliajele de argint pot fi utilizate la ciptasirea tevilor sia pistoanelor de motor, datorta rezistentet a coroziuine. ‘Mexicul este de multi vreme principalal producator de argint, detinand si importante zciminte de aur ~ ceea ce justfica faptul ci aceasta fara a fost 0 colonie spaniola importanta, Ofensiva Armadet impotriva Angle, din 1588, nu arf fost posibild fara argintul din America Latina in 1594, aural si argintul reprezentau 95% din comerful transatlantic al Spanie Desi in secoele trecute se putea vorbi despre ,argin(, monedele arginti la care facem astiz referire nu congin acest metal, ind in general ficute din aliaj cupru-nichel ‘4.0 mostrs de argint natural din regiunea Sarrabus, Sardinia, “CaRacTERIStICE Argintul are culoarea alba luciu metalic. devine mat atunci cand este expus la. aer, ozon sau hidrogen sulfurat, acoperinduse cu pelicula neagr’. Argintul este moale, dar foarte greu~ 1 centimetru cub cantareste aproximatly 10,5 grame, Dintre metale, poate fel mai ugor tas in fre s presat in fi plate. Mal estes un teflector puternic-0 suprafaa neteds, bine sleFuits de argin reflect mai mult de 90% din lumina pe care oprimest. Cristaele de argint sunt rare. Metall se gaseste, de obicei in granule fine, fn plac in formé de runzi sin panglic sau fie curate $rdsucite vezi fotografia de mai ss). > obiect decoraty din agin, datind «in secoll al XVilHea din CCatedrala San Gennaro, Napol: Argint natural din regiunea Serrabus, Sardinia, ayjeu quaweyg- Valoarea argintuli este cinoscuta din vechime. ‘Asemenea aurulul a fostdescoperit la inceput in forma urs, necombinatcu un alt mineral, moti pentru care este considerat element natv In 2ilelenoastre, au mal amas disponibile canttii imitate de argint pur. Cindva, principale sursi era mina Kongsberg din Norvegia, dr aceasta 5-2 inchisin 1956. Intimp, sau elaborattehniel de extragere a argintulu combinat cualte minerae, precum cuprul Argintul Jnerole sub multe forme. Pepitele mici ust un exemplu, dars-au gists blocuri mar de minereu deargint cantavind sute de klograme, Cele mai bbogate mine de argint cunoscute se gisese pe continental american, Element nativ combina cu Ele au fost descoperite de ileal timpuri din ‘America Centra si de ‘Sud, Deg inca exists multe mine de argint functionale, mai alos in ‘Mexic, mare parte din argintal comercalizataxh ‘esto-un produs colateral al Lacs metalic cextragerii miniere Luminiscengée absent a plumbul ia Mostra de argint natural — firede argint pe calc, Impreuna cu mineral egru argent. > A Argint combinat cu cal, in forma de ramura, din Canada, > oiana la vandtoare’,lucraturé yermana din secolul, al XVI-ea, din aur poleit cu argint 4 Mostrde fibre de argint natural pe ‘mineral cae "RETETA DE ARGINT A ALCHIMISTULOT transformat in argint? casts ret a unulalchimist cin Hea Hr, pretinde cd transformarea este pos combinarea urmatoarclarelemente: + 2panicositor4 part mercur;2 parti sol din insula Chis, Grecia; © bucata de cupru solid + Topit cositorul, poi adugati soul si mercurul.Intindest amestecul pe cupru s punetit in cupter. De fapt, rezults dost cupru acoperit cu costor, care seams putin cu argintul -suficient cit sii conving3 pe alchimisti medievall Cristalele de minerale se gasesc pretutindeni. Ele alcétuiesc rocile si sunt prezente, de asemenea, in crapaturile care brazdeaza scoarta terestré. Exist cristale si pe Lund, siin meteoriti ristalul este un corp omogen, solid si ( tridimensional, Cristalele se formeazi in mod natural, cele mai framoase mostre apiriind in medi geologice in care evolutia lor nu este impiedicat. CCristalele care apar in roci, precum feldspatul in granit, ‘resc in magma topita,aflata in proces de transformare in rocd solida, insi daca exista crapaturi si goluri in .coarta terest, in spatiul disponibil se pot dezvolta cristale perfecte. In astfel de locuri s-au descoperit A Un cist de cua. ‘Gili dBiaari dimen ‘¥ Cristale otorombice de celestna 24eZ1]23S11> ap awiaysis Axe si plane Formele cristalelor au fost claificatein sapte sisteme de _fefe simetrice, toate alate in unghi drept fat de fefele A Cristale octaedhrice decasitert (Ruan) > > Un model de cristal tetragonal prismatic VP in sistemul cubic sunt posbile diverse habitusun, dupa cum arata aceste dou modele din secolul al xViI-ea SISTEME DE CRISTALIZARE Axcle de simetrie alese trec prin mijlocul feelor si se fntalnese in centrul eristalului, Dac rotim cubul in jurul oricirei axe, obtinem aceeagi imagine de patru ori Oricum, ca gi in cazul celorlalte sisteme de cristalizare, ‘mai multe forme de cristalizare prezint aceasti simetrie si sunt, prin urmare, plasate in sistemul cubic, Acestea includ octaedrul, compus din opt fete triunghiulare, care formeaza dou’ piramide, ale caror baze patrate sunt suprapuse Habitusuri de cristale Forma cristalului reprezinta habitusul acestuia, Habitus poate fi cubic, octaedric, hexegonal sau piramidal. Alfitermeni care descriu tipurile de habitus sunt: prismatic (cu sectiune transversala), tabular (plat st subbie) si acicular (in forma de ac). jsteme de cistalizare, flecare dintre acostea find dofint prin propa simetrie. ln (habitusuri de crstale). fe des intainite, precum halt, 3, formear’ cristale in acest tel axe cvacruple de Ia(el i octacdi sau ristalizare. Sistemul se == a _rescout hg = cree =< HEXAGONAL SI TRIGONAL Aces dou Ge ob ava ser ri fo Satoru noagoralre oak sex BF ‘vigonalul, 0 singur’ axé tripla. Ambele sisteme comin ferent prime amie aa Terman carla unt cate ster igonl Aa set eisai sstemulheagenak teen © pete dh ‘exempl, nu 38 vo asemana evidert deal sus, < De ce sa colectionezi pietre semipretioase & minerale? Facindu-ti propria colectie de minerale, vei descoperi o lume plind de frumusete, de valoare, de istorie si de aventuri, care i-a fascinat pe colectionari timp de multe secole. ineralele si pietrele (semi)pretioase sunt M frumoas se pot doved oinvesitie promitatoare. Cand privesti uluitoarele exponate din muzee, aminteste-ti ci multe dintre ‘mostrele pe care le admiri au fost cdndva in colectia, particulara a unui pasionat ca tine. Inceputuri modeste © colectie de minerale nu trebuie si aiba mare valoare financiara ca si fie un obiect de interes pentru cercettori ~ sl un motiv de mandrie personala, pentra colectionar ‘Numeroase tipuri de minerale valoreaza foarte putin in bani, dar aminteste-i ca, daci nu poti vinde o anumita ples, acest ucru nu inseamna ca mineralul respect este lipsit de valoare. in cazul unui mineral pe care Lai gasit chiar tu, poate cai invagat make lucruri in zona unde ‘rai gisit, iar mineralal if va rearninti de experienta castigat ‘Multi entuziasti isi incep cautail la farm ma pe malul unui rau din vecinatate aegind pietrele cu forme ciudate. Aceste inceputuri modeste starnesc adesea Interesul pentru minerale - si sunt punctul de plecare pentru ceea ce va deveni o colecte bogata sl interesanta. In timp, cind vei dobandi mai multe cunostine, vei priv aveste prime descoperiti cu afectiune si nostalgic. $i, bineinteles, orice mostre pe care le gasesti chiar tu vor ibogati si vor da o nota personal gamei diverse de 1minerale si pietre semipretioase pe care ti ofera Comorile Parmantului. sau Cum te initiezi Cand iti incepi propria colectie de minerale, inte into Jume necunoscuta, care va ridica multe intrebari, precum: Ce fel de echipament imi este necesar? De unde stiu ce tip de mineral am gasit? Cum pot pistra si expune cel mai bine mostrele? Acestea s alte sublecte importante AY Mineralogit au fost intotdeauna ‘mand sé-i expund colectile. vor fiabordate in numerele viitoare din Comorile Pamantulué. Dar, pentru moment, si trecem in revista ‘teva motive bune de a incepe o colectie de minerale. Formele deosebite Mineralele pot fi obiecte foarte frumoase. Uneori, pare incredibil faptul ci asemenea frumusefe a fost creata de natura, si nu ficuta de mana omului Exista minerale si pietre pretioase de toate culorile, rmarimile st formele ~ de la cuburi simple, la figuri 1329]09 Bs a2 aq 1d 1zaU0: aadiwas 24391 1; ajesaulw g aseo! € tioase & minerale? ‘tre semipre ionezi pie De ce sa colecti ‘multifatetate 51 aspect de trandafir, de cruce sau de plant’, Varietatea lor a fascinat amul din cele mai vechi timpuri Vechi intrebuingari Comorile Pamantului va prezinta marile escoperiri ale ‘oamenilor de stiinfa, de a7i sau din vechime, privind mineralele si pietrele pretioase. Vorn analiza, de asemenea, intrebuinfirile date acestora in industri gi medicina, Vou Rat eo eo 4.0 frumoasa cutie de epocd, dela sfirsital secolului al XDClea In care este expusi~ cu multa imaginatie— ocolectie de mineral, Jn plus, vom descrie superstiile nascute de anumite minerale, semnificatia acestora ca simboluri in folclor si literatura si puterile care li s-au atribuit de catre vraci, vrdjitoare, prezicatori, alchimisti si diferigi excentrici, de-a lungal timpului Bucuria descoper O mare atractie a actvitati de coletionar este faptl ca mostrele de minerale se afl adesea ascunse in locuti greu accesible, unde natura este neatinsé, far gisirea lor presupune un efort | considerabil. Acestlucra | face ca obtinerea rmineralelor si deviné o provocar, iar cutitorii au nevoie de multi hotirare, pregitite si angajament ‘A Pe ling colecile clase de esantioane natural, se pot face sc ‘aceste bile din marmura, perfect rotunde, (CELE MAI RARE MINERALE Tot colectionati ii doresc 38 achniioneze ~ sau, si mat bine, 1h descopere un egantion exotic cu forms perfect dinttn mineral rat Cu toate acestea, majortatea colectionailor | recunosce’ se bucued la fel de mult de mostrelereusite ale ‘mineralelor comune, cadeopiatrd | pretioas rar, sa grav deteriorat. > 0 mostra mineral spectaculoasi, dela Muzeul de Istorie Natural din ‘Milano, ala, pentru a reusi. Colectionarii de mineral trebuie sa fie si ‘oameni de stint, i exploratori ~ iar in aceasta calitate, i urca dealuri,colinda plaje,cerceteaza cimpuri, John Tradescant, cul colectic particular a pus bazele celui mal vechi mmuzeu brtanic Muzeul Ashmolean din Oxford > Sir Hans Sloane, fondator al British “Museum -primul muzeu lic din lume ddeschis marelui publi, 18 aeznw 498]09 Muzee gi colectii manuscrise’, care a fost achizitionata si pusi la dispozitia {ntregii nafiuni cu fonduri stranse printr-o loterie publica ‘Mai tarziu, British Museum a achizitionat manuscrise ‘medieval ilustrate ~ printre care se numéra Evanghelile Lindisfarne si Magna Carta in original ~ din colectii particulare. In 1756 au fost donate primele exponate egiptene, iar in 1816 au fost cumparate Marmurele din Grecia, pentru suma de 35 000 de lire. Dupa moartea Regelui George al IlI-ea, citile acestuia au fost donate 1822, sio noua clidire a fost proiectata, pentru a adaposti biblioteca, In 1848, British Museum s-a ‘mutat la adresa actuali din cartierul londonez Bloomsbury Perioada de varf Mijlocul secolului al XIX-lea marcheazit o explozie a numarului de muzce din Europa. Doar in Anglia, au fost deschise peste 100 de muzee, intre anii 1870 si 1880. dati cu aparitia gazului i electrictati,s-au ivit multe posiilitati noi, pe care curatori si proprietari au dori si le exploreze ~ exponatele puteaw fi admirate pentru intervale mai lungi si in conditii de vizibilitate mai bune. Unele minerale, precum alexandritul din Muntii Ural din Rusia, char gi schimba culoarea la luming artificial British Museum gizduieste una dintre cele mai ‘mai bogate si mai variate colecti din lume, iar fel 4 dezvoltat este tipic pentru muzeele mari gi miei din intreaga lume. Acestea sunt adesea fondate pe 0 -Asa-numitele Marmure Elgin decorau odinioars virful Porthenonli.fimosul temp din Atena, Greco, construt in jurul anulul 400 Le: si dedicat zoel Atena. In cursul secoluui al X0lea, 56 dintre magnificele sculpturi in marmurd au fost hate de pe Parthenon, care la acea dats era in ruins. Ele au fost aduse in Anglia de cite Lordul Elgin, ambasadorul britanic in Grecia, ‘Acosta a vindut ulterior opercle cite British Museum, und sunt expuse gi astial (dows dinte ele sunt forografiate mals) 1 1983, quvernul Grecei a cerut ca Marmutele Elgin fie returnate ft ds origine, isi British Museum arefuzats le U4) 7 colectie individuala, apoi se extind prin donatiicaritabile si mosteniri. Multe personalit averea sau propriile coleeti, guvernele acorda sprifin financiar prin cedarea de fonduri, iar unele muzee string bani prin taxole de intrare, Astizi, expertit in marketing fncearci sé incurajeze oamenii care dispun de venituri mari si faci donatit in bani si si incheie ecorduri cu diferite muzee. asi mostenire muzeclor Solutionarea disputelor Marile muzee ig trimit angajaii peste tot in lume, in cautare de noi obiecte valoroase ce pot fi achizitionate. Cooperarea intre guvernele nationale in domeniui achiztilor muzeistice este asigurata de Organizatia Natiunilor Unite pentru: Educatie, Sting’ gi Cultura (UNESCO) te important si existe un organism de supraveghere pentru administrarea patrimoniului international, deoarece pot aparea controverse, atunci cand doud tari nu sunt de acord in legitur’ cu dreptul de proprietate supra unui object sau cu locul potrivit pentru expunerea acestuia, Disputa dintre Anglia si Grecia in privinja Marmurelor Elgin (veri caseta de mai jos) este un exemplu celebru de confruntare intre state. Aceastd colecje de sculpturi antice fost luati de la ‘tena intre 1802 si 1812, de cétze Lordul Elgin, ambasadorul britanic in Grecia la acea data. Stramutarea operelor de arta a sticnit un val de protest, riminind 0 controversi nerezolvati pin’ ast predes, Argument muzeulul a fost ci, de vreme c grec au acordat Lordului Elgin permisiunea sri de a strimuta culpturile acestea apartn acum de drept Mati rian In plus ‘muzeul prtinde cB in cazul in care operele at fi fost cate la ‘tena, n mod sigur arfifostdistruse de polarea atmosferics notorie din capitala Grecia printe alti factor Grecil, pe dealt part, sustn 3 Lordul Elgin a mituit oficial local pentru a obtine permisionea de a lua sculpture, ‘concluzionind cd sculptutilereprezinta proprietate frat In plus 6 protinde8 sustrageresfrizelora dus a pribusireaaltor prt din Parthenon, Argumentele ‘grecilorau benefidat ‘do mult promovare in kimi an ai secolull al Xie, pin afortu 7 Mercour,o faimoasa actrité de cinema, catea devenit MinisteulCultritin recta, sustinand neobosit cauza readuceri Marmutelo Elgin in tara de origine muncii de teren Céutarea mineralelor este un hobby din ce in ce mai popular. El exista din secolul al XIX-lea, cand eforturile geologilor amatori erau rasplattite cu adunarea unor colecfii de minerale uimitoare — gi foarte valoroase. Meee pase Tuuieceseseenetrs iam eee etal aioe eee prin dette 9 stu, prec sect a deoatece pots presspunedepasare pe erent dif In functie de mineralele pe care le cauti, poti avea de-a face cu dite par de tren, Orde ete ol jung pe 0 Feria pine ead eieee pes alal Locatde fecieateve unca de teren poate fl un adevarat test al Planificarea A uasa} ap "unW eareryiuelg ‘A Mineralogi ta lucru, in secoll al XiK1ea.Aceastaa fost poate ‘cea mal inflritoare perioada a exploririi mineralelor, in care colectionarii amator reuseau sb adune colectilimportante. abandonate, bogate in resturi miniere, insé gi aici este necesara permisiunea proprietarilor. ‘Trebuie respectate gi panourile de avertizare, Vei avea nevoie de imbriciminte confortabilt: pantaloni din ‘material rezistent, cizme robuste sau bocanci, 0 geacd antivnt si o pelerina de ploaie, care poate fi pliatd. O pereche de manusi subfiri din piele gio lanterna de buzunar sunt gi ele folositoare, Alege un rucsac incapator pentru mancare, accesorii $i mostre de minerale Buzunarele exterioare sunt foarte utile, Echipamental cdutatorilor de minerale cuprinde un mic ciocan de lemn sau de metal, doua dalti de 25 em, Jangime ~ una ascutiti iar cealalté cu lama -, un briceag, © lupa, un aparat foto si pungute cu etichete pentru mostre. Vel mai avea nevoie de un creion gi de un ccarnefel, pentru a lua notite la fata loculai si pentru a face schifele terenulut Cunoasterea terenului Nu te aventura niciodata intr-o deplasare pe teren fara si fi Ricut inainte o cercetare amanuntita. Fi foarte atent la caracteristicile terenului, la anotimp sila timpul de care

S-ar putea să vă placă și