Sunteți pe pagina 1din 2

Pragmatica

PRAGMATICA-o revolutie in devenirea lingvisticii


Pragma=actiune e fol pt prima data cu semnifiatia utilizare a limbii de Charles
Morrris in 1938 in lucrarea Fund. Teoriei semnelor.Il urmeaza J. Austin Cand a spune
inseamna a face si Oswald Ducrot Dire et ne pas dire.Lialiana Ionescu-Ruxandroiu (1995)
def prag: obiectul P=modul in care conditiile concrete in care are loc comunic(contextul)
actioneaza la polul emiterii si la cel al receptarii,ca si efectele lor asupra structurii enunturilor
si a comunic in ansamblu.Contextul in P s.n. context extralingvistic adaugandu-i-se si cond
exterioare ectului comunic:locul,mom,cine sunt cei care comunic.Ei pot fi in rel de = sau de
sup/ineg.Rel de = sociala face ca enuntul sa aiba un anumit continut si o anumit formulare,cuv
fiind alese in functie de rel interpers.Rel de ineg(sup formala au informal-dif de varsta, de
statut social) face sa apara un anumit tip de cuv,cu efect perlocutor(efectul prod asupra
auditoriului prin rostirea enuntului).
Def in detaliu a lui J.L. sustin a actului perlocutionar:A spune ceva va provoca
adesea anumite efecte asupra sentim(persuasiune,retorica), gandirii(provoaca ganduri +cu
privire la ceva),actelor auditoriului(rel de superioritate) sau ale aceluia care vb sau asupra
altor pers.In plus, putem vb cu scopul,cu intentia sau cu motivatia de a suscita anumite
efecte.Vom numi un asemenea act, un act perlocutoriu.
P.Grice se ocupa de startgia conversationala in Logica&conversatie.In conformitate
cu abordarea pragmatica convers=schimb de replici intre cel putin 2 pers,in care fiecare e pe
rand E si R.Principiul gen care regleaza schimburile conversationale corespunde necesitatii pt
interloc de a coopera(se da o info cuiva si se primeste o alta).Cooperarea pp si ca schimbul
convers sa nu fie polemic,contradictoriu.A coop in comunic=respectarea demnitatii
celuilalt(ascultarea punctului sau de vedere).
Grice stabileste o serie de reguli care contribuie facilitarea schimbului convers:
1.Cantitatea-nici prea multa, nici prea putina info
2.Calitatea-nu spune nimic cu usurinta in incercarea de a dovedi sau de a considera ca
e fals
3.Pertinenta-interventiile adecvate
4.Modalitate-nu fii ambiguu ci clar,concis si ordonat.
J.R.Searle propune o clsificare a actelor de limbaj:asertive(afirmare);directive(ordin);promisive(locutorul care promite fie minte, fie vb serios,
evaluand sansele sale de aindeplini ce promite);expresive(exprima o stare
sufleteasca);declarative(pun in leg continutul propozitional cu realitatea).
Oswald Ducrot (1972)vb de implicit: Teza nostra princ e ca fenom presupozitiei
face sa apara in int limbii un intreg dispozitiv de conventii si legi care tb inteles ca un cadru
institutional care regleaza dezbaterile dintre indivizi.Prin def o info codata(contextul)e pt cel
care stie sa descifreze codul, o info manifesta,o info care se ofera ca atare,care se
marturiseste,care se arata.Ceea ce e spus in int codului e in tot spus sau nu e spus deloc.

Pragmatica

Ipoteza lui Ducrot e ca implic apre din cauza unor tabu-uri,unor intredictii
lingvistice sau sociale,care impun un fel de lege a tacerii.Implic devine astfel o modalitate de
a spune ,de a lasa sa se inteleaga fara a se asuma raspunderea de a fi spus.Urmeaza
intreb:Adica vrei sa spuis ca..?.Rasp poate fi neg.
Orice afirmatie explicita poate deveni o tema de discutie.Aici e vb mai ales de
respingere,de contestare.implicitul reduce posib contestarii.
Ducrot se mai ref dif dintre implic care apare in enunt si cel care apare in enuntare.
Ex:Afara e frumos. Implic:Ies la plimabare; Am vazut multa lume in parc.Implic:M-am
plimbat prin parc.
A. a venit sa ma vada. Deci are probleme.Implic: A. vine sa ma vada
doar cand are probl.Autorul spune ca in acest ex regasim un silogism.Premisa maj e
implicita.Acest tip de silog e fol in public.
Implic in enuntare=subintelesul discursului.Ducrot mentioneaza actul de a
ordona,care implica existenta unui rap ierarhic.De unde posib de a da ordine cu intentia princ
de a afirma implicit k se afla i sit de a ordona.
Exista si un implic cu motivatie psiho.Cu cat avem mai putine date in context,cu atat
avem mai multe ipoteze.Ex: Exprimarea orei poate insemna: M-am plictisit.E defreme.E gata
cafeaua etc.
Semnif imlicita nu poate fi inteleasa decat impreuna cu semnif literala(explicita). In
schimb, nimic nu ne impiedica sa intelegem semnif literala,fara sa intelegem semnif
implic.Ex: Pt enunt: X mi-a spus lucrul A.A implica B.Deci X mi-a spus lucrul B.
Pt. Enuntare:X mi-a spus A.NU se spune A decat daca B.Deci a vrut sa spuna B.
Asadar,implic apare mereu la capatul unui demers discursiv pe care il efectueaza
destinatarul, Implic e reconstituit.
Acestui tip de implic discursiv i se opune implic non-discursiv:presupozitia. Dat.
Fenom presupunerii e posibil sa spunem ceva ca si cum nu tb spus,posib care ne permite sa
asezam presupozitiile printre formele de implicit.
Ex.Ion continua sa faca prostii. Exprima 2 lucruri: Ion a facut prostii. Sau Ion face
prostii si in prezent. A si B nu au acelasi statut in varianta neg si interog. Pe scurt,spre deoseb
de implic discursiv,atat presupozitia cat si ceaa ce este spus fac parte din semnificatia literala
a enuntului.