Academia de Studii Economice din Moldova

Facultatea Business si Administrarea Afacerilor

Specialitatea Turism si Servicii Hoteliere

Referat
Tema: Evaluara destinaiei turistice intenaionale Lituania

Autor:
Student: Hustei Cristina
Gr: T 123
Profesor: Turcov Elena

Chiinu - 2015

Istoria Lituaniei cunoate o

perioad de apogeu n Evul
Mediu, cnd Marele Ducat al
Lituaniei se ntindea de
la Marea Baltic la Marea
Neagr, fiind cel mai mare stat
din Europa. n 1386, prin
cstoria regelui
lituanian Jogaila cu
prinesa Poloniei, Jadwiga, se
formeaz imperiul PolonezoLituanian (Uniunea de la
Krewo). n 1410, n btlia de la
Grunwald, lituanienii, aliai cu polonezii, i nving pe cavalerii teutoni. Prin Uniunea de la
Lublin din 1569 se formeaz Uniunea statal polono-lituanian, care a dinuit pn n 1765.
Prin mpririle Poloniei de la sfritul secolului al XVIII-lea, cnd Uniunea PolonoLituanian este mprit ntre Rusia, Prusia i Austria, Lituania dispare ca stat. Spre sfritul
secolului al XVIII-lea, peste 90% din teritoriul lituanian este ocupat de Imperiul arist.
Lituania i recapt independena n 1918. n
timpul Primului Rzboi Mondial, ara este ocupat de
Germania, dar dup rzboi devine liber.
Germania nazist invadeaz Lituania n 1941, perioad n
care majoritatea cetenilor evrei sunt ucii n ghetouri sau dispar
n lagre de concentrare. n 1944, Armata Roie cucerete ara, care
devine Republica Sovietic Socialist Lituanian.
Pe 11 martie 1990, Lituania devine prima republic sovietic independent. Rusia i recunoate
independena abia pe 6 septembrie 1991. Pe 17 septembrie acelai an, ara intr n ONU, iar n
2004 devine membru UE i NATO. Lituania era una dintre cele mai mari state din Europa.
Peste 80% din populaia Lituaniei este de etnie lituanian i vorbete lituaniana, nrudit cu
leton. Populaia Lituaniei este de circa 3 milioane de locuitori. Sporul natural este unul sczut(4%), sperana de via la natere pentru brbai este de 66,4 ani, iar pentru femei 77,8 ani.

Oraele principale sunt: Vilnius (554 000 locuitori), Kaunas (358 100 loc.), Klaipeda (185 900
loc.), Siauliai (128 400 loc.), Paneveyzs (114 600 loc.), Marjiampole (69 300 loc.),Alytus (68
800 loc.). Este membr a Uniunii Europene i a zonei euro.
Lituanienii reprezint circa 83,4%, polonezii 6,7%, ruii 6,3%, alii 3,6% (letoni, ttari,
germani, igani, armeni, romni, amerindieni). Religia predominant este romano-catolicismul cu
79%, ortodoxismul rus 4,1%, protestani 1,9%, altele 5,5%, atei 9,5%. Limba oficial este
lituaniana, cu 82%, apoi rusa 8%, poloneza 5,6%, altele 4,4%. Limba Lituanian este prima
vorbit pentru 2 955 000 de locuitori. Alte limbi vorbite sunt rusa (344 000 vorbitori), poloneza
(258 000 vorbitori), belarusa (63 000 vorbitori), ucraineana (45 000 vorbitori), ttara (5 100
vorbitori) i letona(5 000 vorbitori). Majoritatea populaiei fac parte din religii ca catolicism,
ortodoxism, protestantism.
Moneda folosit n Lituania s numeste litas. Dei Lituania face parte din Uniunea European,
nc se mai folosete moneda naional. Unele hoteluri afieaz preurile n ambele monede.
Vilnius este capital Lituaniei i de asemenea, este cel mai mare ora din Lituania. Acesta este
situate n sud-esteul rii, aproximativ la 30 de km de frontier cu Belarus. Fiind capital i cel
mai populat ora din Lituania Vilnius este un important centru de art, mod, tehnologii i
educatie.
Vinius ete recunoscut pentru Oraul Vechi, care are o arhitectur frumoasa si face parte din
Patrimoniul Mondial UNESCO din 1994. Influena sa evreiasc pn in secolul al XX-lea a facut
ca oraul s fie numit ,,Ierusalimul de Lita, chiar si Napoleon a numit oraul ,,Ierusalimul de
Nord. n 2009, Vilnius a fost Capitala European Cultural.
Relief: campiile din centrul tarii sunt despartite de dealuri formate in urma depunerilor
glaciare; exista un total de 758 de rauri, multe navigabile, si 2,833 de lacuri. Relieful su este n
mare parte plat, cu doar cteva dealuri joase n vestul si estul rii. Cel mai nalt punct este
Aukstasis, cu o altitudine de 294 de metri. Lituania are 758 de ruri, pste 2800 de lacuri si 99 km
de coast la Marea Baltic, spaiu dedicat n mare parte activitilor recreative i de conservare a
naturii. Pdurile acopera puin peste 30% din suprafaa rii. Solul este fertil.
Climat de tranzitie, intre cel maritim si cel continental; umed, cu patru anotimpuri diferite,
ierni si veri moderate; media temperaturilor lunii ianuarie este de -5C iar cea a lunii iulie de
17C.
Lituania prezint o hidrografie bogat, cel mai important ru fiind Neman (cu o lungime de
930 km), cu direcia S-N, ntre Druskininkai i Kaunas, afluentul su principal fiind Villva,
merge spre vest, formeaz grania cu Rusia i se vars n Marea Baltic. Se gsesc numeroase

lacuri (peste 3000), majoritatea glaciare (ex:Taurognas cu adncimea de 60m, Luodyio, Aiseto,
Dusios, Obelijos, Seirijo)
Pe teritoriul Lituaniei se intalnesc peste 60 de specii de mamifere printre care elanul, cerbul,
lupul, vulpea si porcul salbatic. Speciile de pasari intalnite in Lituania sunt barza alba, batlanul,
rata, gasca si soimul
Padurile sunt mai dense in partea sudica. Pinul este intalnit in regiunea coastei si in sud, in timp
ce stejarul predomina in partea centrala. Molidul, mesteacanul, arinul si plopul sunt mai rar
intalniti.
Economia Lituaniei a nregistrat o cretere, n medie cu 8% pe an, n perioada 2004-2008. Cele
trei republici baltice au fost printer cele mai afectate de criza financiar. Astfel, n 2009-2010,
economia Lituaniei a sczut n mediu cu circa 10-12 % annual. Creterea economic s-a reluat
din 2011. PIB-ul a crescut in 2011 la 30,6 mld. Euro iar in 2012 la 32,6 mld. Euro adic a fost
atins nivelul pre-criz. Pntru 2013 nivelul de 34,6 mld. euro.
Principalele ramuri industrial: maini unelte, construcii navale, prelucrarea lemnului, textil,
rafinarea petrolului, preculcrarea produselor agro- alimentare, ngrminte chimice, prelucrarea
chihlimbarului.
Principalii parteneri comerciali: Federaia Rus, Finlanda, Regatul rilor de Jos, Germania,
Polonia, Marea Britanie, Belarus.
Vilnius este un centru important de transport n zona baltic. Este nceputul autostrzilor
Vilnius-Kaunas-Klaipda i Vilnius-Panevys. Dei este navigabil, rul Neris nu este folosit
pentru transport maritim. n ora este situat Aeroportul Internaional Vilnius, cel mai mare din
ar. Gara Vilnius este deasmenea un centru important feroviar.
Reeaua de transport n comun din Vilnius este compus doar din troleibuze. n planificare este
un sistem de tren suburban, similar cu un metrou.
Drumurile lituanieni sunt printre cele mai bune din Europa de Est. Lituania are o reea de
autostrzi cu patru benzi de legtur Vilnius, Kaunas, Klaipda, Panevys i Palanga. Oraele
mici sunt accesibile cu drumuri asfaltate bine ntreinute. n unele sate se poate ajunge doar prin
drum cu pietri. nchirierea auto este disponibil n aeroporturi.
Lituania are trei aeroporturi internaionale.Aeroportul Vilnius este cel mai mare, accesat att de
ctre operatorii de transporturi naionale i transportatori low-cost. Aeroportul Kaunas este o
baz Ryanair cu puin alte servicii. Aeroportul Palanga ofer mai multe rute.

Oraele lituaniene mari au un sistem extensiv de transport public. Autobuzele i

troleibuzele sunt disponibile n Vilnius i Kaunas. n oraele mai mici
(Klaipda , iauliai ,Panevys ) numai autobuzele. Nu exist metrou sau gar local, ceea ce
nseamn c transportul public este relativ lent. n majoritatea oraelor traseele i listele de
autobuze locale sunt disponibile on-line. Aceste calendare sunt de asemenea disponibile n
fiecare staie de autobuze. Biletele pentru autobuze i troleibuze pot fi cumprate n chiocuri.
Exist abonament lunar,de o zi de trei zile i sptmni. Ele sunt n valoare doar dac avei de
gnd s utilizai transportul public larg.
n centrul capitalei Vilnius se afl un sintem de mprumut a bicicletelor automatizat, o chiri de
scurt durat este gratuit.
Ceva mai mult de un sfert din teritoriul Lituaniei este acoperit de pduri, in special zona de
sud-vest. Aceste pduri sunt locuite de elani, cprioare, mistrei, lupi, dei este puin probabil s
intalnii aceste animale dac nu va ghideaza un specialist. In Lituania se afl peste 2000 de vidre,
lacul Zuvintas fiind un important habitat pentru aceste animale i un loc de oprire pentru psrile
migratoare.
Exist cinci parcuri nationale n Lituania si cateva rezervaii naturale, cel mai important fiind
Parcul National Kursiu Nerija, cu dune de nisip inalte, pduri de pin, plaje i o lagun.
Un alt lucru important pentru cei care vor sa viziteze Vilnius este ca fumatul este strict interzis
in toate locurile publice. Exceptie fac cluburile de noapte, care pun la dispozitia fumatorilor o
camera speciala pentru fumat.

Oraul vechi

Numit si Senamiestis, Orasul Vechi

Vilnius este o zon care a inceput s se
dezvolte inca din Evul Mediu i care n
cele din urm a fost inconjurat de un zid
de aprare. Acesta a condus la crearea unei
zona clare, cu o form care a rezistat pe o
perioad lung de timp. Aceast zona are
un statut separat in structura administraiei
teritoriale a oraului.
n timp ce structura urban, cu excepia ctorva zone afectate in mod semnificativ in timpul
celui de-al doilea rzboi mondial, reflect tendinele secolului XIV, arhitectura cldirilor este in
cea mai mare parte din perioadele stiluluui baroc si clasicism, avnd insa si cateva exemple de
arhitectur renascentist si gotic.
Trebuie menionat ca oraul medieval Vilnius a fost in mare parte un ora de lemn si a fost
devastat de numeroase incendii puternice in 1513, 1610, 1737, 1748 si 1749. Prin urmare, chiar
si cldirile din secolele XIX si XX pot avea beciuri construite in stil gotic sau renascentist.

Castelul Trakai
Este un castel insular situat in Trakai, Lituania,
pe insula lacului Galve. Constructia castelului a
nceput in secolul al XIV-lea, de catre Kestutis, i
a fost finalizat de ctre fiul acestuia, Vytautas cel
Mare, in 1409. Castelul a fost unul dintre
principalele centre ale Marelui Ducat al Lituaniei
i castelul a avut o mare importan strategic.
Trakai a fost construit in mai multe etape. n
prima etap, castelul a fost construit de Ducele Kestutis, care i-a mutat reedina aici. Dar,
castelul a suferit mari distrugeri dupa atacul cavalerilor teutoni, din anul 1377.

n a doua etap au fost adaugate doua aripi si un dojon, care separa palatul de fortareat.
Dojonul a avut o capel si spaii de locuit. Aripa intreag de sud a fost folosit ca Sala Ducala.
Aceast sal i-a pstrat decorul su original. In etapa a treia a fost extins fortreaa.
Trakai este construit din cramizi roii. Blocurile de piatr au fost folosite numai la baz si
parile superioare ale cldirilor, la turnuri si la ziduri. Castelul a fost decorat intr-o varietate de
moduri, inclusiv igla plafon din sticl, carmizi arse si vitralii. Se poate spune c este in stil
gotic, cu unele caracteristici romanice.
In timpul secolului al XIX-lea, castelul a fost reconstruit. n mare parte, reconstrucia a fost
terminat n 1961. Castelul a fost reconstruit in secolului al XV-lea.
n timpul verii, castelul devine un centru de muzic si unde sunt organizate numeroase
spectacole.

Catedrala Vilnius
Catedrala initiala a fost construit in 1251, iar n 1387 a
fost construit o nou catedral in stil gotic. n prezent,
catedrala actual prezinta caracteristicile stilului clasic si
este un proiect al lui Laurynas Gucevicius. Este i
principala catedral Romano-Catolica din Lituania.
Cea mai frumoas parte a Catedralei este capela baroca a
Sf. Casimir, care a fost construit n perioada 1623-1636.
Cripta prezint o seciune transversal a orasului, de-a
lungul veacurilor, care merit vazut.
Lcasul de cult cuprinde nici mai mult, nici mai puin de
patruzeci de opere de arta, realizate in perioada cuprins
intre secolele XVI - XIX. Printre acestea se afl si cea mai veche fresc din Lituania, care
dateaz din secolul XIV.

De asemenea, nu trebuie s ratati un tur prin catacombele catedralei i nici o plimbare in

clopotnia, care are 57 de metri inalime.
n curtea Catedralei, in pia, uita-te dup o plac pe care este scris cuvntul "Stebuklas", care
inseamn"miracol" in lituanian. Legenda spune c vizitatorii trebuie sa se aseze pe ea, s-si
pun o dorin i s se roteasc de trei ori, pentru ca dorina lor s se adevereasc.

Dealul celor Trei Cruci

Se afl lng Castelul Gediminas i
are n vrf trei cruci, ridicate n secolul
memoria celor sapte clugari franciscani care au fost torturai,
aruncai n rul Vilnia de pgni, n perioada dinainte de trecerea

al XVII-lea, n
crucificai i
populaiei la

crestinism.
Crucile au fost i ele distruse de armata
sovietic, nsa au fost reconstruite in 1989, ca
simbol al credinei si al indentitaii nationale, dup obinerea independenei. n 1916, au fost
instalate pe deal trei cruci albe, din beton.
Legeda spune ca fiecare vizitator trebuie s lase pe acest deal un simbol al crestinismului,
avand in vedere c Dealul celor Trei Cruci este n sine un simbol al acestei religii. Se crede c
exist peste 50.000 de astfel de obiecte.
De-a lungul anilor a devenit un important loc de pelerinaj, in special pentru crestinii din rile
baltice.

Muzeul Victimelor Genocidului

Muzeul a fost infiinat la 14 octombrie
1992, de Ministerul Culturii si Educatiei
al Republicii Lituania si Uniunea
prizonierilor politici deportai. n
1997 a fost reorganizat in Centrul
de cercetare al genocidului si
rezistenei din Lituania.
In prezent, muzeul gazduieste o colecie tulburtoare de exponate despre trecutul intunecat al
rii din perioada ocupaiei sovietice. Cunoscut si ca fosta cladire a KGB-ului, pereii muzeului
au fost martori a numeroase execuii si tehnici de tortura a persoanelor care au opus rezistena
autoritailor.
Printre exponatele muzeului se numar "Camera Interceptarilor", in care turistii pot observa
modul in care KGB-ul monitoriza populaia; dar si camera Viaa merge inainte, unde este
prezentata viaa de zi cu zi a deportailor si a prizonierilor lituanieni.

Cramizile de la fondaia cldirii poart numele persoanelor care au fost torturate si executate
aici.

Preuri intrare:
Bilet aduli: 6 lite lituaniene (Lt)
Bilet elevi, studeni si pensionari: 3 Lt
Intrarea gratuit pentru copiii sub 7 ani, profesori, ghizi turitici, profesioniti din muzee,
persoane cu dizabilitai.

Universitatea Vilnius
Instituia este una dintre cele
mai vechi si cele mai renumite
uniti de invamant superior
Europa de Est si Europa

din
Centrala. A

fost infiinat in 1579 si a

funcionat pentru o lung
perioad de timp ca singura
scoal de invatmnt superior
din Lituania, pstrnd tradiiile
culturale si stiinifice i jucnd un rol important n viaa cultural a rii, dar i a statelor vecine.
De-a lungul a mai bine de patru secole de existen, Universitatea din Vilnius a cunoscut
perioade de dezvoltare i declin, de renatere, precum i de inchidere. Universitatea este un
martor unic al istoriei statului lituanian.
Istoria ne arat c n 1579, regele Stefan Bathory a transformat colegiul iezuit, fondat in 1570,
intr-o instituie de nvmnt superior, primind numele "Academia et Universitas Vilnensis
Societatis Jesu". Aceast transformare a fost confirmat de Papa Grigore al XIII-lea.
Dei este departe de alte centre culturale europene, Universitatea din Vilnius s-a ridicat la
nivelul altor universiti europene de renume. A avut profesori si studenti cu merite deosebite,
printre care amintim: poetul Mathias Casimir Sarbievius, celebrul profesor de retoric si filosofie
ygimantas Liauksminas, autorul primei crti de istorie a Lituaniei, Albertas Vijkas Kojelaviius, dar si poetul Czeslaw Milosz, laureat al Premiului Nobel pentru Literatura in 1980.
n cadrul complexului universitii se afl Biserica Sfantul Jan si Biblioteca Naional.

Biserica Sfnta Ana

Este una dintre cele mai frumoase biserici din

Lituania, se

afl pe lista celor mai originale biserici din Europa

i a fost construit n secolul al XVI-lea, ntrun stil gotic trziu.

Dei nu are o dimensiune impresionant,

biserica reprezint un exemplu superb al arhitecturii gotice. Totodat, ea este faimoas si
datorit mormintelor frumos decorate.
Exist i o legend, care spune c nsusi marele Napoleon a czut victima farmecului acestei
biserici, spunnd c i-ar fi dorit s o poat lua in palma sa i s o duc la Paris.

Palatul Prezidenial

Istoria Palatului dateaz de acum 600 de ani, cnd a aprut edictul Marelui Duce Jogaila din
17 februarie 1387.
Dup ce Lituania a trecut la crestinism
n 1387, Marele Duce Jogaila a infiinat
Episcopia din Vilnius, careia i-a donat
un teren din apropiere - gradina Gotauto
de la marginea oraului. Astfel, proprietatea
episcopului trebuie s fi fost inclus n
teritoriului pe care se afl n prezent
Palatulu prezidenial.
Primul episcop de Vilnius, Andrius Vasila (1388-1398), a construit un palat care a fost decorat,
reconstruit i extins de-a lungul timpului de succesorii si. Diferite documente istorice arat c
sub conducerea episcopului Paulius Olenikis Palatul Episcopilor a devenit cea mai
impuntoare cldire din ar, dup Palatul regal.
n secolul al XVI-lea , Palatul a fost inconjurat de un parc mare, care prin flora sa i prin modul
n care a fost amenajat, a depit n frumusete pn i grdinile din Radvila.
Ultimul episcop care a locuit n Palat a fost episcopul Masaskis (1730-1762). n secolele XVII
si XVIII, cldirea a suferit de pe urma rzboaielor si incendiilor.
Dup ce Lituania a fost inclus n Imperiul Rus, Palatul Episcopilor a devenit o resedin
temporar a pratului rus, al ducilor si al altor nobili. astfel, n 1796, a fost reedina arului
Pavel I, in 1797 a lui Stanislav August Poniatowski, dar i a celui care avea s fie regele Franei,
Ludovic al XVIII-lea, in 1804.
Preuri intrare:
intrarea gratuit n zilele de vineri la 16.30 i smbt ntre 09.00 - 14.30.

Program:
- n zilele de vineri la 16.30 i smbt ntre 09.00 - 14.30
- vara, n fiecare duminic, ntre 09.00 - 14.30, doar pentru grupuri de maxim 25 de persoane,
nsotite de ghid.

Turnul Televiziunii

Turnul TV este una dintre cele mai nalte

cldiri

din Europa de Est i cea mai ntalt din

Lituania. Are nici mai mult, nici mai

puin

de 326,5 metri i cntrete ntre

25.000 si

30.000 de tone.
Construcia cldirii a inceput n
anul 1974, iar primul metru cub
de beton a fost turnat n fundaie
la 31 mai. Turnul reprezint munca arhitectului Vladimir Obydov i a inginerilor David
Basiladze i David Dorman.
Pe lng faptul c transmite semnale radio i TV, este principalul provider de servicii de
internet din ora, turnul este un simbol al luptei de independen din Lituania, aici avnd loc una
dintre cele mai sngeroase lupte de la nceputul anilor 90, n care i-au pierdut viaa 14 civili
neinarmai. n memoria lor a fost montat la parterul turnului o expoziie fotografic. De
asemenea, lng intrare pot fi gsite cruci si monumente care amintesc de cea mai mare btlie
pentru independen n Lituania.
n vrful turnului a fost deschis o cafenea, unde turistii pot admira o priveliste spectaculoas a
oraului pe o raz de 50 de kilometri. Tot n vrful turnului este i o platform de observare, un
fel de camera circular, cu o inaltime de 165 de metri, care se misc lent. O rotaie complet a
platformei dureaz aproximativ o or.
Preuri intrare:
Bilet aduli: 21 LT
- elevi i persoane cu dizabiliti: 9 LT
- intrarea gratuit pentru copiii sub 5 ani

Kaunas

Aflat la 80km vest de Vilnius, Kaunas

este al doilea ora din ar i, potrivit
lituanienilor, cel mai reprezentativ
ora al lor. Cea mai atragatoare parte a
oraului este centurl istoric, zona din
jurul primriei, aflat intre doua ruri Neris i Nemunas. Cldirea primriei
este structura cea mai interesant, iar
casele comercianilor dateaz din
secolul XVI. Catedrala dateaz din
vremurile lui Vytautas cel Mare.
Oraul nou se afl la est de cel vechi. Laisves Aleja, sau Bulevardul Libertatii, este o mare
strad pedestrian la sfritul areia vei ntalni biserica Sf. Arhanghel Mihail, care vecheaz
asupra pietei Independenei. n aceast pia se afl i muzeul de art, care deine cea mai buna
colecie din statele baltice.
In Kaunas se afl majoritatea universitailor din Lituania, n care inva studeni din toat lumea.
nainte de cel de-al doilea rzboi mondial in Kaunas se afla o mare comunitate de evrei. Vechiul
ghetou se afl chiar lng ora, precum i Muzeul Fortului Noua, n care evreii asteptau s ii
execute nazistii.

Castelul din Knaunas

Dovezile arhiologice
sugereaz c castelul a
fost inial construit n
mijlocul secolului XIVlea, n stil gotic.
Castelul Knaunas este
situate strategic, pe
malurile rului
Nemunas. La nceputul secolului XXI, aproximtiv o treime din castel era inca in picioare. Timp
de multi ani, Castelul Knaunas a fost abandonat. n 1960, turnul a fost deschis ca muyeu, dar din
cauya detereorrii turnului, muyeul a fost transferat in alt parte.

Protecia castelului a nceput n 1930, casele din apropiere au fost demodate, iar teritoriul a fost
examinat de ctre arhiologi. Probele colectate de la aceste lucrri arhiologice ugereay faptul
c structura castelului, cu excepia bastionului, a rmas n forma pe care o aveau n 1376.
Astzi, turnul rotund din Castelul Knaunas gzduiete o galerie de art. Castelul este deschis
pentru turism i gzduieste festivaluri ocazionale. Lucrrile de reconstrucie majore au nceput n
2010.

Mnstirea Pazaislis
Mnstira Pazaislis este cel mai mare
complx monarhial din Lituania i este exemplu
magnific de arhitectura italian baroc.
Aceasta este situate n mpdurita pensiune
din Knaunas, Lituania.
Iniial, mnstirea s-a numit ,,Mons Pacis,
adic ,,Muntele Pcii, mai trziu, mnstirea

fost numit Kamalduliai, iar astzi

mnstirea poatr numele de Pazaislis.
Fondat n 1662 bisrica a fost proiectat de Carlo i Pietro Puttini, i Giovanni Battista
Frediani. n 1755 construirea turnului i a domnului a fost dinanat de ctre regale Michal Jan
Pac.
n 1832 biserica Pazaislis a fost nchis de ctre autoritile ruse si mai trziu transformat
ntr-o biseric ortodox. Dup 1920 biserica a fost redevenit romano-catolic i a fost restaurat.
Dup al doirea ryboi mondial autoritile sovietice au transformat mnstirea ntr-o arhiv, un
spital de psihiatrie i n cele din urm o galerie de art n 1966.
Astzi, n acest mnstire se oficiaz festivalul international de muzic Pazaislis. Aceasta a
nceput n 1996 i are loc n timpul celor trei luni de var.

Muzeul ZmuidZinavicius

Cunoscut sub numele de Muyeul

Diavolului, este un muyeu din Kaunas
dedicat colectrii i prezentrii
nfeaz peroane care se consider c

sculpturilor care
au avut in

comun cu diavolul, din toat lumea,

ncepnd din 2009 muzeul cuprinde
aproximativ 3. 000 de exponate. Colctia
a fost intiiat de ctre pictorul Antanas
ZmuidZinavicius.
La momentul dat colectia are 260 de sculpturi.
Deoarice a crescut, fiind mbogit cu o serie de cadouri de la vizitatorii muzeului, muzeul a fot
extins n 1982. Sculpturile sunt diverse unele sunt doar opere de art, n timp ce altele sunt
ncorporate n obiecte utile, unele reprezint mituri populare, n imp ce altele i exprima ideiile
politice moderne.
Muzeul este format din dou cldiri, Muyeul Diavolului i Muzeul Memorial n cinstea
pictorului.

Bulevardul Libertii din Kaunas

Bulevardul Libertii este o strad
pietonal din oraul Kaunas. Aceasta s
ntinde de la biserica Sf. Arhanghel
Mihail pn la Pota Central i Muzeul
Yoologic n jurul oraului vechi din
Kaunas. Pntru o lung perioad de timp

fost principalul cartier commercial din

Kaunas.
Avnd lungimea de 1,6 km, Laisves

Aleja

este cea mai lung strad pietonal din Europa de Est. Vehiculele cu motor cu au voie s se
deplasezede-a lungul strzii. Strada Laives Aleja este plin de copaci, astfel o plimbare pe
aceast strad primvara sau vara, este o adevrat plcere. Acesta este un loc popular pentru

persoanele care doresc s-i petreac o dup- amiaz linistit n Kaunas sau pentru persoanele
care doresc s fac o plimbare.

Funcicularul Zaliakalnis
Funicularul Zaliakalnis este operator electric
si este cel mai vechi funicular din tara si unul
dintre cele mai vechi din Europa. A inceput sa
opereze in 1931 si urca 75m din spatele
muzeului Marelui Razboi, ofer unele din cele
mai bune vederi di Kaunas.
Funicularul din Kaunas reprezint un mod
distractivde plimbare, precum si o odatilate
rapid de ajunge pe partea de sus a dealului. Plimbarea cost 0,5 Lt biletele sunt vndute n staia
funcicularului

Siauliai
Siauliai este cel de-al patrulea ora
ca mrime din Lituania. Oraul este
capital judeului Siauliai, iar neoficial
este capital de nord a Lituaniei. Orul
a fost fondat n 1236 pe 22
septembrie, dezvoltndu-se ca post de
aprare mpotriva atacurilor, de ctre
teutoni. Locuri pe care trebuie s le vizitai sunt: Catedrala Sf. Apostoli Petru si Pavel, Piaa
Sundial, Muzeul de biserici i Dealul Crucilor.

Dealul Crucilor
Dealul Crucilor ste situate n apropirea
localitaii Siauliai, n nordul Lituaniei, i
este un loc de pelerinaj. Se crede c primele
cruci au fost puse pe deal dup rscoala din
1831. De-a lungul anilor, nu doar cruci, ci
i sculpture a lituanienilor patrioi, statuia
Fecioarei Maria i mi de rozarii mici au fost
aduse aici de ctre pelerinarii catolici.
Numrul exact nu este cunoscut, dar
estimrile au ajuns, n 1990, la aproximativ 55,000, iar n 2006, la 100.000 de cruci.
La 7 septembrie 1993, Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat Dealul Crucilor , declarnd c este un
loc pentru speran, pace, dragoste i sacrificiu. n 2000 a fos deschis n apropiere un schit
Franciscan. Oamenii sunt liberi de a aduce cite cruci vor n acest loc, chiar i s construiasc
cruce dac doresc.
Lituania este o ar mai puin cunoscn rndul turitilor, dar aceasta are de oferit o multitudine
de variante pentru petrecerea unei vacane relaxante. n Lituania cel mai des se ascult muzica
jazz, prin urmare, iubitorii de muzic jazz se pot bucura de muzic bun la diferite concerte sau
festivaluri.
Lituania este cunosut pentru preuri mici, pentru frumuseea arhitectural a cldirilor si pentru
tradiiile unice. Fiind una din cele trei ri cu iesire la Marea Baltica, Lituania este obligatoriu
inclus in circuitele baltice organizate de ageniile de turism n mod regulat. De asemenea, putei
s sperai la o vizit n Lituania la bordul vapoarelor de croazier in Marea Baltic.

Evenimente pentrecute in Lituania

31 Mai Festivalul ,,Acorduri de primvar ale instrumentelor lituaniene din Vilnius.

30 Iunie Festivalul Muzical de la Vilnius.
31 Iulie Festivalul Noptilor de Blues din Vilnius.
31 Martie Lasata Secului pentru Postul Pastelui in Vilnius.
31 Martie Festivlul Internaional Kino Povasaris, Editia de Primvar din Vilnius.
16 Februarie Ziua independentei

Servicii de cazare
Apartamentele, casele pentru nchiriat sunt de obicei publicate n ziarele locale si nationale,
Alio reklama. De asemenea, persoana poate face publicitate locuintei n mod individual.
Ziarele cele mai populare publica anunturile pe site-uri web, spre exemplu, Alio reklama

Vilnius:

Hotel Domus Maria 3*

Str: Auros Vart g. 12

Tel: +370 5 264 4880

Artis Centrum Hotel 4*

Str: Totori g. 23, Vilnius Old Town

Tel: +370 5 266 0366

Ramada Hotel & Suites Vilnius 5*

Str: Subaciaus g. 2, Vilnius Old Town

Tel: +370 5 255 3355

Staz Express Hotel 1*

Str: Vingri g. 14
Tel: 370 5 215 7332

Come to Vilnius Hostel

Str: v. Stepono str. 15

Tel: +370 620 29390

Downtown Forest Hostel & Camping

Str: Paupio g. 31A

Tel: 370 5 264 3113

Grata Hotel 3*

Str: Vytenio g. 9
Tel: +370 5 268 3300

Kaunas

Kaunas Hotel 4*

Str: Laisvs alja 79

Tel: +370 37 750850

Motel Tevyne

Str: Briedi tak.1

Tel: +370 614 42068

Vegetarian Hotel Radharane

Str: M. Daukos g. 28
Tel: +370 37 320800

Best Westrn Santakos Hotel 4*

Str: J. Gruodio g. 21
Tel: +370 37 302702

Family Hotel

Str: Benediktiniu g. 22
Tel: +370 55 385711

Siauliai

Saulys Hotel 4*

Str: Vasario 16-osios g

Tel: +370 41 520812

Turne Hotel 3*

Str: Rokikio g.
Tel: +370 41 500150

Best Baltic Center 4*

Str: v. Jokbo g. 22
Tel: +370 83 489646

Grand SPA Lietuva Serviced Apartaments Dyukija

Str: V. Kudirkos g. 47
Tel: +370 313 51200

Palanga

Vanagupe Spa Resort

Str: Vanagups g. 31
Tel: +370 460 41199

Solidarumas

Str: A. Mickeviciaus g. 4

Servicii de alimentatie
Buctria baltic este dominat primvara i vara de consumul alimentelor proaspete, iar
toamna si iarna de cele conservate. Chiar dac nu e o bucatarie dietetic, este considerat inc o
buctrie sntoas din punctul de vedere ale gradului mic de procesare chimic suferit.
Iesit de dupa 1990 din sfera de influent sovietic, buctaria clasic baltic a fost privita de
locuitorii acestei zone drept o metoda de imbogire spiritual i de pstrare a indentitii
culturale. Uneori gras, ins putin condimentat, buctaria baltic merit o incercare pentru
gurmanzi.
Mncarea naional a lituanienilor este ns "cepelinai" sau zepelin, numit aa pentru c
seamn cu un balon. E un balon gelatinos pregtit din piure de cartofi fieri n aburi, umplui cu
carne, cu brnz sau cu ciuperci i servit cu smntn.
n Lituania, se mai mnnc un fel de colunai, numii "koklunai", n timp ce "blynai" este

denumirea generic pentru micile cltite

umplute cu carne, cu brnz sau cu piure
de fructe.

Restaurante Vilnius
California Gourment
Str: Subaciaus 2
Preuri medii: 9-46 euro/ persoan

Mint Vinute

Str: Sv. Ignoto 16

Preuri medii: 2-5 euro/ persoan

Burbulio Vunzne

Str: Rudnyncu g, 18
Preuri medii: 2-10 euro peroan

Kaunas

Portofino

Str: Savanoviu ave, 404

Preuri medii: 5-24 euro/ persoan

Boun Giorno trattoria

Str: S. Daukanto 14
Preuri medii: 4-10 euro/ persoan

Nivelul depregatire a angajatilor din industria turismului

Primul i cel mai important obiectiv al programului de studii de management turismul este de a
pregti specialiti n managementul turismului, care va fi capabil s aplice competenele
dobndite n practic cu cunotine de specialitate i aptitudinile necesare pentru dezvoltarea,
organizarea i gestionarea activitii de turism.
n timpul studiilor de management turistic va avea posibilitatea de a obine dou diplome de
nvmnt superior prin alegerea urmtoarele programe: un program de 3 ani professional
Bachelour de studii n managementul turismului la Vilnius colegiu i un program de grad
Bachelour de 3.5 ani n Hospitality International si Turism de administraie la University College
de Nord din Danemarca.

Perspectivele de carier:
Absolvenii vor putea s lucreze n companii de turism i s presteze servicii pentru turisti,
gestionarea divizii ale ntreprinderilor i s stabileasc propria afacere. Exist o posibilitate de ai continua studiile, n conformitate cu programe similare de studii universitare.

Riscuri
Lituania nu este considerat o ar de risc pentru turitii strini. Cele mai frecvente infraciuni
sunt cele de furt ale bunurilor personale, n special in locuri aglomerate, si ale autoturismelor.
Recomandm persoanelor care cltoresc in Lituania s aib n vedere unele msuri de protecie
generale: evitarea spatiilor aglomerate, dotarea autoturismului cu sistem de alarm si antifurt,
evitarea companiei persoanelor care ofer servicii de escorta, evitarea consumului oricror
bauturi in compania acestora (s-au inregistrat cazuri n care astfel de peroane administreaz
partenerilor subsante psihotrope in buturi, transformndu-i in victime ale bandelor de jaf).
n cazul unor incidente care afecteaz sigurana persoanei sau a bunurilor, se recomand
contactarea celui mai apropiat birou al politiei. n cazul pierderii pasaportului, se recomand
sesizarea att a biroului local de poliie, ct i a oficiului consular cel mai apropiat.
Numele de telefon care pot fi apelate n situaii de urgent:

urgene: 112
informaii generale: 118

Concluzie:
Lituania este o ara pe care v recomand s o vizitai plimbnduv pe strazile din Vilnius i
pentru a v bucura ochii cu privelistea frumoas. Costurile unui sejur in Lituania sunt foarte
avantajoase. Si v veti bucura ca ai mai adaugat o ara pe lista locurilor vizitate la un pre
atractiv.