Sunteți pe pagina 1din 7

ALCATUIREA SCARILOR

Scarile sunt formate din: rampe, podeste si balustrade, care sunt elemente cu rol functional, cu
precizarea ca rampele si podestele sunt in acelasi timp si elemente de rezistenta a scarilor.
Rampa, este elementul inclinat al scarilor, fiind alcatuit dintr-un element de rezistenta si trepte
Forma in plan este dreapta sau curba . Se recomanda ca numarul minim de trepte intr-o rampa sa fie 3 si
numarul maxim 16, dar la cladirile de locuit cu putine niveluri ( P . P + 2 E ) se admit si rampe cu 18
trepte .
b.Treptele se caracterizeaza prin dimensiunile geometrice: latime (b), inaltime (h) si lungime (l).
Lungimea treptelor este egala cu latimea rampei. Inaltimea treptei se mai numeste contratreapta.
Marginile libere (canturile) rampei se numesc vanguri. Sunt rampe cu doua vanguri (rampele libere), cu
un vang (o margine fiind alipita de perete) si fara vanguri (rampe amplasate intre doi pereti);
d.Linia pasului, reprezinta proiectia in plan orizontal a liniei de folosire
(liniei de circulatie) normala a treptelor si este situata la 50..60 cm de vangul interior . Se repre zinta cu o
sageata la capat care arata sensul de urcare.
e. Podestele sunt elemente plane orizontale care se dispun la capetele rampelor cu scopul de a face
urcarea mai putin obositoare, oferind totodata posibilitatea schimbarii directiei rampei. Sunt si podeste
intermediare (intre niveluri), care au o cota de nivel intermediara intre cele doua niveluri.
Grinzile care servesc la rezemarea podestelor se numesc grinzi-podest. De regula se prevad la
marginea interioara a podestului, grinda-podest servind si pentru rezemarea rampei. Sunt scari fara grinzi
de podest la care rampa si podestul reprezinta o placa franta continua (fig.7.2).
Sustinerea rampei poate fi realizata si de grinzi inclinate amplasate numai pe portiunea rampei sau si sub
podeste (cand nu avem grinzi de podest), fiind grinzi frante. Daca sunt amplasate pe marginile rampei se
numesc grinzi-vang.
f. Balustradele sunt elemente cu rol functional ce se prevad la marginile libere ale rampelor si
podestelor, avand rolul de siguranta si sprijin pentru circulatie, fiind prevazute cu mana curenta (din
lemn, material plastic etc.).Desi nu este element structural, balustrada trebuie sa preia incarcarile ce apar
in caz de aglomeratii .

In functie de inaltimea treptelor, scarile pot fi :


-

scari cu trepte joase avand h 16,5 cm in scoli, spitale, gradinite, recomandabile pentru
circulatia copiilor, batrinilor sau bolnavilor;
scari cu trepte mijlocii, la care 16,5 cm < h 17,5 cm sunt scarile cele mai comode si de
folosinta curenta;
scari cu trepte inalte, la care 17,5 cm < h 22,5 cm scari secundare in cladiri joase sau scari
de acces in subsoluri si poduri;
scari abrupte, cu 22,5 cm < h 30,0 cm scari verticale de incendiu sau acces in spatii
tehnice;

Dupa forma in plan a treptelor pot fi (a se vedea figura de mai jos) :


-

scari cu rampe drepte: se utilizeaza frecvent la scari principale si secundare pentru cladiri
multietajate, avand forma in plan a treptelor dreptunghiulara (figura de mai jos: a, b, c, d,e,f );
scari cu rampe curbe, au domeniul de utilizare limitat iar conditia de siguranta in exploatare
obliga ca raza curbei vangului interior sa fie de cel putin 1,50 m (figura de mai jos: h,i,j);
scari cu trepte balansate scari folosite numai la locuinte individuale sau la cladiri cu numar
redus de niveluri (max P + 2 E) si cu cel mult trei apartamente la scara ; nu se admit ca scari
principale in scoli (figura de mai jos: g);
Balansarea treptelor se face pe zona de schimbare a sensului de urcare, unde nu este posibila
executarea unui podest intermediar.

Latimea treptelor balansate masurata pe linia pasului trebuie sa fie egala cu latimea treptei drepte, la
vangul interior trebuie sa fie de minimum 12 cm, iar la vangul exterior, de maximum latimea treptei plus
20 cm (b+20 cm).
Proiectarea functionala a scarilor
Prin proiectarea functionala a scarilor se determina latimea minima a rampelor si podestelor,
precum si dimensiunile treptelor pentru a corespunde cerintelor de circulatie optima. Totodata in
proiectarea functionala se au in vedere si cerintele ce se impun intr-un cadru mai larg referitoare la caile
de evacuare in caz de incendiu unde, pe langa latimile minime pentru podeste si rampe, se mai prevad
latimile minime pentru coridoare, unele usi si alte spatii in legatura directa cu evacuarea in caz de
incendiu.
Pentru a stabili numarul de trepte intre doua niveluri se utilizeaza urmatoarea relatie : n = H / h ;
in care :
H este inaltimea nivelului ;
h este inaltimea impusa a treptei ;
Prin corectarea inaltimii treptei h, n trebuie sa rezulte un numar intreg.
Latimea treptelor b rezulta din formula pasilor prin care se asigura o circulatie comoda: 2 h + b =
62 64 cm la crese si gradinite relatia de determinarea a latimii b este urmatoarea: 2 h + b = 5860 cm,
cu recomandarea ca h 15 cm.

In masura in care este posibil, la aceeasi scara a unei cladiri se vor pastra neschimbate dimensiunile
treptelor (b si h) pe toata inaltimea cladirii, exceptandu-se eventualele prelungiri cu circulatie redusa spre
subsoluri sau poduri.
Oricum este obligatoriu ca treptele unei rampe sa aiba aceiasi latime b si aceeasi inaltime h.
Lungimea treptelor unei rampe (latimea libera minima pentru rampe si podeste) se calculeaza in
functie de fluxurile de circulatie (siruri de persoane asezate una in spatele celeilalte).
Numarul necesar de fluxuri ( F ) se stabileste cu relatia: F = N / C , unde :
N este numarul de persoane care trebuie sa treaca prin calea de evacuare;
C - este capacitatea de evacuare a unui singur flux exprimata prin numarul total de persoane care se
evacueaza pe toata durata operatiei de evacuare.
Precizarile necesare pentru stabilirea numarului de persoane (N) si capacitatea de evacuare a unui
flux (C) se dau in Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea
focului (P 118 99).
In functie de numarul de fluxuri necesare, latimea libera minima (lungimile minime libere ale
treptelor) este de : 0,9 1,0 m ; 1,10 m ; 1,60 m ; 2,10 m si 2,50 m , pentru 1, 2, 3, 4 si 5
fluxuri
Balustradele se executa cu inaltimi de 80 ..90 cm masurate de la fata superioara a treptei.La
crese si gradinite se executa o mana curenta suplimentara la 50 .60 cm inaltime . In dreptul ferestrelor
intretaiate de rampe sau podeste se executa de asemenea balustrade. Latimea podestelor de nivel care
asigura accesul in apartamente se mareste peste valorile minime, in cazul in care deschiderea usilor se
face spre scara. In dreptul ascensoarelor latimile minime ale podestelor se stabilesc in functie de sensul
de deschidere a usilor ascensorului .

Scarile din beton armat turnat monolit se executa prin turnarea pe loc a betonului pe un cofraj care
reproduce exact forma intradosului scarii (fig.7.5.c , d, e ,f).

Scarile prefabricate din beton se realizeaza din elemente prefabricate cu dimensiuni mari: rampe si
podeste separate sau rampa si jumatate din unul sau din ambele podeste, precum si scari prefabricate cu
trepte independente care se monteaza pe doua grinzi-vang sau pe o grinda centrala, sau se incastreaza
pe un stalp central in cazul scarilor circulare.

TEHNOLOGIA DE EXECUIE A SCRILOR DIN BETON ARMAT MONOLIT

Scrile din beton armat monolit se pot executa odat cu planeele ntre care sunt prevazute sau dup
execuia acestora, mai ales cnd planeele sunt din elemente prefabricate.
Dac scrile se toarn dup execuia planeelor este necesar ca din podeste sau din grinzile de podest
s fie lsate musti pentru legarea lor cu armturile rampei sau ale vangului.
Execuia monolit a scrilor din beton armat cuprinde urmtoarele lucrri:
a.trasarea scrilor
b.cofrarea scrilor
c.armarea scrilor
d.turnarea i compactarea betonului
e.decofrarea
a. trasarea scrilor
-se traseaz linia oblic care indic partea inferioar a rampei sau vangului, precum i intradosul
treptelor.
-se stabilesc poziiile primei i ultimei trepte de pe frampa
-se traseaz linia oblic ce trece prin vrfurile treptelor i o linie orizontal la nivelul podestului.

-pe linia orizontal se traseaz mprirea treptelor dup limea lor, cu firul cu plumb se mparte
corespunzator linia oblic

b. cofrarea scrilor
Scrile din beton armat monolit pot fi executate ntr-o singur etap (rampa,vang i trepte) sau n dou
etape, nti rampa sau vangul i apoi treptele.
n primul caz se execut cofrajul nclinat al rampei sau vangului i cofrajul pentru contratreapta. pentru
scrile care se execut n doua etape, se cofreaz mai nti elementele de rezisten (podeste,vanguri)
se betoneaz i apoi se execut cofrajul treptelor. Cofrajul pentru contratreapta se realizeaz ca un tipar,
reprezentnd negativul contratreptei, pentru a permite operaiile de betonare i finisare(fig.4)

c. armarea scrilor
Podestele, rampele i grinzile de vang se armeaz dup regulile date pentru plci i grinzi de beton
armat.
O atenie deosebit se acord legturilor de continuitate a armturilor din scar cu armatura planeelor
pe care le unete. La scrile cu rampe de beton armat, treptele nu au rol de rezisten, de aceea se
execut din beton simplu.
d. turnarea i compactarea betonului
Betonul se toarn pornind de la partea de jos a scrii i se compacteaz cu pervibratoare sau vibratoare
de cofraj. La turnarea unei scri se admit rosturi de lucru numai n lungul grinzilor de podest, cnd
acestea nu se pot turna integral.

n cazul treptelor executate ulterior rampei, este necesar ca la turnarea plcii de beton armat s se se
prevad musti de legatur, pentru a asigura legatur a treptelor cu placa.
e. decofrarea
Ordinea de decofrare este urmtoarea:
-se decofreaz prile laterale (contratrepte, pri de vang sau rampe)
-prile orizontale sau nclinate (de la podeste, rampe, grinzi)
-betonul trebuie s aib rezistena la compresiune de minimum 25 dan/cm.