UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

METODOLOGIA DREPTULUI COMPARAT

Lucrul individual

Autorul :
Iosip Cristian
Conducator
stiintific : Iurie Malanciuc
magistru n
drept, lector universitar

CHISINAU 2015

METODELE CERCETARII STIINTIFICE A FENOMENULUI

JURIDIC(METODOLOGIA JURIDICA)
1. CONSIDERATII
CERCETARE

GENERALE

PRIVIND

METODA

DE

Daca natura operaza spontan, gandirea, in mod special, cea

stiintifica, actioneaza pe baza metodica. Metoda apare deci, ca un
mijloc eficace al gandirii. Modul in care cugetarea omeneasca se
desfasoara reproduce pe acela al procesului realitatii.
In conditiile revolutiei actuale stiintifice si tehnologice se produc
profunde transformari de structura, de metoda, de viziune ce
determina ca cercetarea stiintifica sa treaca printr-o mutatie fecunda.
Aceasta mutatie aduce in prim plan un spatiu privilegiat acela al
intalnirii stiintelor, al dezvoltarii unor cercetari la confluenta, la limita,
stiintelor. In plan metodologic, asistam la importante 'imprumuturi', la
o adevarata contaminare metodologica. Fenomenul este resimtit si in
domeniul cercetarii dreptului, in care se imbina metodele traditionale
cu cele moderne.
2. PRECIZARI TERMINOLOGICE
Cuvantul metoda vine de la grecescul methodos cale, drum,
dar si mod de expunere. Preocuparea pentru perfectionarea metodei a
dus la aparitia stiintei despre metoda metodologia
Metodologia reprezinta sistemul celor mai generale principii de
investigatie, deduse din sistemul celor mai generale legi obiective.
Metoda priveste fie un anumit principiu metodologic (metoda
particulara), fie un procedeu tehnic oarecare (metoda individuala).
3. NOTIUNEA METODOLOGIEI JURIDICE
Metodologia juridica este acel sistem al unor factori de relativa
invarianta intr-un numar suficient de mare de metode, factori ce au ca
obiect raporturile, legaturile, relatii ce se stabilesc intre diferite
metode in procesul cunoasterii fenomenului juridic[
4. METODELE CERCETARII STIINTIFICE JURIDICE
A. Metoda logica
Metoda logica este de larga utilitate in orice act de gandire stiintifica.

In drept ea este o totalitate de procedee si operatiuni metodologice si

gnoseologice specifice, prin care se creaza posiilitatea surprinderii
structurii si dinamicii raporturilor necesare intre diferite
componente ale sistemului juridic al unei societati.
Intr-un sens restrans, logica juridica priveste logica normelor, iar intr-un
sens larg, are in vedere elementele constructive de argumentare
juridica.
B. Metoda istorica
Metoda istorica se impleteste strans cu istoria dezvoltarii sociale.
Pentru juristi este extrem de importanta dezvaluirea sensului
evenimentelor trecute, a regularitatilor ce prezideaza la succesiunea
acestora, regularitati ce-si exercita influenta si asupra dreptului,
determinand modificari in continutul reglementarilor si fizionomii
specifice institutiilor juridice.
C. Metoda sociologica
Metoda sociologica, reprezinta o directie de cercetare cu reale foloase
pentru cunoasterea realitatii juridice. Existenta dreptului este intim
legata de viata sociala. S-ar putea afirma ca aceasta legatura se
cristalizeaza in raporturi mai directe decat acelea ale moralei, spre
exemplu. Toate fenomenele juridice sunt fenomene sociale . Cu alte
cuvinte, dreptul este social prin vocatie si prin continut.
D. Metodele cantitative
Pe plan mondial cercetarile de informatica juridica au fost orientate in
urmatoarele directii: elaborarea si sistematizarea legislatiei, evidenta
legislativa, evidenta deciziilor de practica judecatoreasca (a
precedentelor judecatoresti), stocarea si sistematizarea informatiei
stiintifice juridice, evidente criminologice etc. In general, metodele
cantitative aplicate in drept au meritul incontestabil de a contribui
efectiv la perfectionarea reglementarilor juridice, la sporirea eficientei
lor sociale, precum si la imbunatatirea activitatii practice de realizare a
dreptului.
E. Metoda comparativa
Cea mai pe larg aplicata metoda in dreptul comparat este metodata
comparativa,logica defineste comparatia ca pe o operatie ce urmareste
constatarea unor elemente identice sau divergente la doua fenomene.

Compararea sistemelor de drept ale diverselor state, a trasaturilor

ramurilor, institutiilor si normelor acestora s-a dovedit extrem de
fructuoasa in procesul metodologic de studiere a fenomenului juridic.
2

Scopurile specifice ale metodei comparative sunt determinate

de raporturile existente intre proprietatile obiective ale categoriilor
comparate. Alaturi de comparatie se mai utilizeaza in mod necesar si
alte instrumente ale logicii: clasificari (tipologii clasificatoare), diviziuni,
definitii, analogii.
Prima regula a metodei impune a compara numai ceea ce este
comparabil. In cadrul acestei reguli va trebui sa se constate, mai intai,
daca sistemele comparate apartin sau nu aceluiasi tip istoric de drept
sau apartin unor sisteme istorice de drept diferite. Daca sistemele de
drept din care fac parte institutiile comparate sunt ideologic vorbind
antagoniste, este evident ca procedeul comparatiei nu poate fi
relevant decat sub aspectul stabilirii diferentelor.
Iata, spre exemplu, daca am dori sa comparam reglementarea
institutiei proprietatii in familia dreptului romano-germanic (din care
face parte si sistemul nostru de drept) si familia dreptului musulman,
vom utiliza analiza de contrast (comparatie contrastanta). Institutiile
fiind evident deosebite, nu poate fi realizata juxtapunerea acestora, iar
rezultatele vor fi prea putin relevante. Spre exemplu (pastrandu-ne in
acest cadru): la baza intregului drept de proprietate in dreptul
musulman se afla teoria teocratica, potrivit careia intregul pamant
apartine lui Allah si trimisului sau, Mahomed. Proprietarul suprem al
pamantului islamic este Califul - reprezentant si continuator al
Profetului.
Diferente sensibile exista si in legatura cu figura juridica a altor
institutii. Spre exemplu, dreptul musulman reglementeaza intr-un mod
aparte institutia casatoriei. Daca doctrina considera casatoria de
origine divina, dreptul musulman o trece in randul tranzactiilor civie
(un contract facut in vederea 'dreptului de a te bucura de o femeie').
Conditiile de validitate ale contractului sunt: consimtamantul parintilor,
prezenta a doi martori, constituirea unei dote, absenta oricarui impediment. Logodna este un uzaj constant, fiind un preludiu al casatoriei,
constand din declaratia pretendentului. Sunt specifice si uzantele
privind desfacerea casatoriei, repudierea sotiei si poligamia.
Asemenea date, pe care le furnizeaza studiul comparatist, sunt
de natura a aduce informatii pretioase in legatura cu reglementarile
din sistemele de drept diferite, chiar daca nu vor putea fi sesizate
similitudini sau juxtapuneri de reglementari intre institutia din sistemul
nostru legal si cele din sistemul mai sus numit.

O alta regula a metodei comparative obliga sa se considere

termenii supusi comparatiei in conexiunile lor reale, in contextul social,
politic, cultural din care au rezultat. De aici, necesitatea ca in procesul
de comparare sa se plece de la cunoasterea principiilor de drept si
regularitatii care comanda sistemele de drept comparat.
3

Luarea in discutie a principiilor pe langa compararea institutiei

si normelor se impune pentru a mari potentialul stiintific al cercetarii
comparate si pentru a preveni un eventual fragmantarism empiric.
Trebuie cercetat apoi sistemul izvoarelor dreptului care ofera
imaginea pozitiei diferite a formelor de exprimare a dreptului (legi,
cutume, precedente judiciare) de la un sistem juridic la altul.
In sfarsit, in aprecierea termenului de comparat sa se tina seama
nu numai de sensul initial al normei, ci si de evolutia acesteia in timp,
in procesul aplicarii normei. In acest proces si mai ales cand textul
supravietuieste unor perioade social-istorice diferite forma initiala a
regulei de conduita poate evolua intr-atat, incat sensul normei apare
complet diferit. Comparatistul va trebui in acest caz sa apeleze la
literatura de specialitate, sa cerceteze starea moravurilor si influenta
traditiilor.
La baza tuturor comparatiilor trebuie sa stea descoperirea unui
numar anumit de indici comuni, a caror existenta permite discutia
despre o identitate de fenomene.
In concluzie, functiile dreptului comparat nu pot fi disociate de
functiile generale ale Teoriei dreptului (cognitiva, critica practicaplicativa). Comparata ajuta esential la construirea tipologiilor juridice
si clasificarilor. In procesul de legiferare, metoda comparativa, are de
asemenea, o importanta majora, ea furnizand informatii pretioase
legiuitorului in legatura cu reglementarile cuprinse in alte sisteme de
drept sau in documente juridice internationale.
5. METODA COMPARATIVA INCLUDE ETAPELE :
1) Studierea obiectelor comparate (fenomene juridice) in particular
2) Stabilirea cu exactitate a trasaturilor commune si-a deosebirlor ,
identificate la obiectul supus comparatiei
3) Evaluarea rezultatului
6. FORMELE DE BAZA A CERCETARII COMPARARII :
-compararea diacronica si sincronica

Cind compararea are caracter istoric se numeste diacronic , dar cind

obiectul compararii constituie un sistem de drept si compararea lor
simultan se numeste sincronic.

-compararea interna si externa

Comparea efectuata in cadrului unui stat se caracterizeaza ca
comparare intern,cind insa obiectul comparatiei il constituie propiul
sistem de drept national, un careva sistem de drept strain , sau grup
de sistem , asa o comparare se numeste externa.
-microcompararea si macrocompararea
Microcompararea se efectuiaza la normele si institutii ,
macrocompararea se efectuiaza la nivel de sisteme si familii de drept.
-normativa si functionala
Compararea normative se aplica la comparea normlor juridice al
institutiilor , actelor legislative.Compararea functionala care porneste
nu de la compararea normeler ce reglementeaza relatia , ci de la
relatiile sociale spre cautarea normei care ar putea reglemnta intr-un
sistem de drept.

Bibliografie
-Metodologia Juridica de Cristina-Eugenia Burtea Cioroianu si ElenaVeronica Nicola
-www.universuljuridic.ro
- www.stiucum.com/drept/drept-general/Metodele-cercetariistiintific22565.php

6
Cuprins
1. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND METODA DE CERCETARE...................................................1
2. PRECIZARI TERMINOLOGICE.........................................................................................................1
3. NOTIUNEA METODOLOGIEI JURIDICE.............................................................................................1
4. METODELE CERCETARII STIINTIFICE JURIDICE.........................................................................1-4
5. ETAPELE METODEI COMPARATIVE.................................................................................................4
6. FORMELE DE BAZA A CERCETARII COMPARARII..........................................................................4-5
7.
BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................................6