Pe masura ce izvoraste din Padurea Neagra, Dunarea strabate aproape jumatate de continent pana sa ajunga la Portile de Fier.

De aici pana la varsare, curge liber inundand terenurile din jurul luncii formand in calea ei o lunga suprafata de zone umede.

Aceste zone reprezinta unul dintre cele mai productive ecosisteme al Pamantului.

Peisajul este dominat de zone compacte de stuf si papura,

arbusti si paduri de lunca.

Vegetatia abundenta si belsugul de hrana atrag peste 200 de specii de pasari migratoare

care vin anual pentru a cuibari si pentru a-si creste puii.

Deasemenea apa de mica adancime si golfurile retrase

impreuna cu bogata flora acvatica creeaza mediul perfect pentru depunerea de icre a pestilor.

Anual Dunarea aduce cu ea tone de aluviuni bogate in nutrienti

care in timp au fertilizat solul.

Acest potential agricol a fost exploatat intensiv

printr-un plan national de indiguire si secare a acestor zone.

Vegetatia a fost inlocuita cu plante de cultura, fauna a disparut

iar in locul zonelor umede au aparut terenuri agricole, pasuni sau complexe industriale.

Zonele umede ofereau inainte un spatiu amplu de revarsare a apei in timpul ploilor abundente

Noile diguri nu au facut fata surplusului de apa lasand comunitatile din zona expuse in fata inundatiilor.

In timp exploatarea agricola excesiva a epuizat nutrientii din sol

si a dus la degradarea acestuia

astfel incat o mare parte din terenuri a ramas nefolosita atat de om cat si de natura.

In jumate de secol peste 75% din zonele umede au fost indiguite. Din nefericire, in fiecare an acest proces de exploatare haotica
continua fara a se lua in calcul efectele negative.

Daca nu reusim sa gestionam aceasta situatie, in scurt timp intreaga lunca a Dunarii se va transforma intr-un teren arid, lipsit de
viata si bogatie.

Totusi viitorul poate arata altfel.

Printr-un proces sistematic de eliminarea a digurilor

prin reconstructia canalelor de legatura cu Dunarea si prin inundari controlate,

putem ajuta natura sa-si reintre in drepturi.

Terenurile inundate vor absorbi excesul de apa pe timp de inundatii.

Iar apa si solul vor fi purificate prin procese biologice.

Poluantii vor ramane blocati in sedimente,

in sol

sau in vegetatie,

iar aportul de apa proaspata adus apelor subterane va creste considerabil

Plantele se vor hrani cu nutrientii ramasi in sol in urma fertilizarilor,

vor creste rapid si, in timp, intreaga zona va absorbi de doua ori mai mult dioxid de carbon din atmosfera decat padurile.

Intinderile de apa vor crea habitatul perfect pentru depunerea de icre si cresterea pestilor.

Pasarile migratoare vor fi din nou atrase de vegetatia bogata si abundenta de hrana a acestor zone

Dunarea poate oferi toate resursele necesare cresterii nivelului de trai atata timp cat acestea vor fi exploatate intr-un mod sustenabil.

Fermele piscicole

cultivarea stufului si a plantelor medicinale

impreuna cu ecoturismul vor putea deveni pilonii

unui model durabil de dezvoltare si renaturare a luncii Dunarii.

Din anii 90 pana in prezent doar 5% din zonele umede ale Dunarii au fost renaturate. Efectele pozitive nu intarziat sa apara, dar din
pacate este mult prea putin. Trebuie sa continuam in aceasta directie intr-un efort sustinut impreuna cu autoritatile locale si regionale pentru a pastra acest habitat unic nascut in jurul Dunarii.