Sunteți pe pagina 1din 43

Sindromul Alport

Lutenco Valerii
Pirtac Virginia
Gr: M1101

Plan:

Istoric
Definitie
Epidimiologie
Manifestari clinice
Genetica
Diagnostic
Tratament
Monitorizare
Complicatii

Sindromul Alport este numit in numele lui Cecil A.


Alport, care n 1927 a descris 3 generaii dintr-o
familie cu combinatii de nefrit ereditar progresiv
i surditate. Dr. Alport, de asemenea, a observat c
hematuria a fost cel mai frecvent simptom si ca
barbatii au fost afectati mai mult dect femelele.
Ulterior, mai multe familii au fost descrise i boala a
fost numit Sindromul Alport n 1961.

Definitie

Sindromul Alport este o boala ereditara a


rinichilor care poate afecta de asemenea
urechea intern i ochii. Aceasta este cauzata
de mutatii genetice care afecteaza colagenul
tip IV

Exist trei tipuri genetice de sindrom Alport:

X-legate de Alport Sindromul (XLAS) este cel mai frecvent, n aceste


familii barbatii sunt afectati mai sever decat femeile.
Sindromul Alport recesiv (ARAS) severitatea bolii la brba i i femei este
similar.
Forma autosomal dominanta (ADAS), care afecteaz brba ii i femeile la
fel.

Epidimiologie :

Sindromul Alport este o boala rara si afecteaza


mai putin de 200.000 de oameni in SUA, este
estimat a afecta aproximativ 1 la 5,000-10,000
oameni in populatia generala din Statele Unite,
ceea ce nseamn c aproximativ 30,000-60,000
de oameni. Sindromul Alport este responsabil
pentru 3% dintre copiii cu IRC si 0,2% dintre
adulti cu stadiu terminal ai boalii renale.

Manifestari
clinice

Rinichii
Sindromul Alport afecteaz mereu rinichii. Simptomul principal
este hematuria, de obicei microscopica. Uneori copiii cu sindrom
Alport au macrohematurie pentru mai multe zile, asociat cu o
raceala sau gripa. Ea se oprete atunci cnd copilul se
recupereaz. Pe masura ce boala progreseaza apar alte semne
cum ar fi proteinuria, HTA.
Sindromul Alport produce daune la rinichi prin formarea
progresiva a tesutului cicatriceal in structurile renale normale.
Acest proces este cunoscut sub numele de fibroza si in cele din
urma duce la insuficienta renala.

Microscopie electronica a unei biopsii de rinichi de la un pacient


cu sindrom Alport , distrugerea i lamelarea membranei bazale
glomerulare.

Aproximativ 50% din barbatii cu boala Xlegate necesita dializa sau transplant renal la
virsta de 25 de ani, iar aproximativ 90% vor
dezvolta boala renala in stadiu terminal
nainte de 40 de ani.

Pierderea auzului este un alt simptom al


sindromului Alport. Pierderea auzului nu este
niciodat prezenta la nastere, dar devine
evidenta in copilarie tarzie sau adolescenta
timpurie, n general, nainte de debutul de
insuficienta renala. Unele familii cu sindrom
Alport
nu
sufera
de
pierderea
auzului.
Urechea interna

Aproximativ 80% dintre brbaii cu sindrom


Alport X-legate pierd auzul la un moment dat n
viaa lor, in adolescena. La femei cu X-legate
de Sindromul Alport pierderea auzului este mai
puin frecvent i mai tarziu. Pierderea auzului
in sindromul autosomal recesiv are loc in
copilrie . Pacientii cu sindrom Alport
autosomal dominant dezvolta pierderea auzului
la o vrst mai tirzie.

Din fericire, pierderile auditive se restabilesc.


Cu toate acestea, pierderea auzului nu este
restabilita de transplantul de rinichi.

Lenticonus Anterior este o anomalie care afecteaza


aproximativ 15% - 20% dintre pacientii cu sindrom Alport
X-legate i autosomal recesiv. Persoanele pot avea o
deteriorare progresiva si lenta a vederii si pacienti
necesita sa schimbae ochelarii frecvent. Aceast condi ie
poate duce, de asemenea, la formarea cataractei.
Multe persoane cu sindrom Alport au pigmentatia
anormala a retinei , dar acest lucru nu duce la nici o
anomalie de vizibilitate. Acest lucru poate fi de ajutor
pentru diagnostic.

Ochii

Eroziunea corneei recurenta este o alt


problem de ochi care poate aprea la
persoanele cu sindromul Alport. Persoanele
care sufera de aceasta au repetat episoade de
mancarime a ochilor, i ar putea avea nevoie
s ia msuri pentru a proteja corneele lor de
traumatisme minore, cum ar fi purtarea
ochelari atunci cnd merg pe biciclet.

O gaura maculara este o alt problem de


ochi, care afecteaza doar aproximativ 5% din
pacieni. Acest lucru duce la o pierdere a
vederii i este o extensie a subierii retiniene
care apare frecvent la Sindromul Alport.
Persoanele afectate vor avea dificult i cu
vederea centrala - acesta va fi tulbure sau
distorsionata.

Genetica :

Sindromul Alport este cauzata de mutatii ale genelor colagenul de tip IV.
Colagenul de tip IV este o familie de ase proteine, sau lan uri, alfa-1-alfa
6. Mutaiile care afecteaz lanurile alfa-3, alfa-4, i alfa - 5 provoca
sindromul Alport. Cele 3 tipuri genetice de sindromul Alport sunt:
XLAS (Sindromul Alport X-legat) - Cea mai comuna forma care
reprezint 80% pn la 85% din cazuri i rezulta din mutatii lantului alfa5 al colagenului tip IV (COL4A5 genei)
ARAS (autozomal recesiv Sindromul Alport) - 15% din cazuri si este
cauzata de mutatii in lanurile alfa-3 sau 4-alfa (gene COL4A3 sau
COL4A4)
ADAS (autozomal dominant sindromul Alport) - form rar care
reprezint aproximativ 5% din cazuri si este cauzata de mutatii in alfa-3
sau alfa-4 lanuri (gene COL4A3 sau COL4A4).

XLAS (Sindromul Alport X-legat)

Tulburri X-legate determina simptome mai severe


la brbai dect la femei, deoarece brbaii au doar
un cromozom X. Fetele cu XLAS,au o copie a genei
cu mutaie, dar cealalt copie este normala.
Un brbat cu XLAS va trece gena afectata la toate
fiicele sale i vor avea XLAS. Un brbat nu poate
trece o gena-X legat la fiii si. O femeie cu XLAS
are o sansa de 50% cu fiecare sarcina de a avea un
copil afectat.

Autozomal recesiv (ARAS)

Spre deosebire de sindromul Alport X-legat, se afecteaz


femeile la fel de grav ca i brbaii.
Tulburri autozomal recesiv apar atunci cnd ambele copii ale
unei gene sunt defecte. Genele COL4A3 i COL4A4 sunt
situate pe cromozomul 2. Fiecare persoan are dou copii ale
acestoi cromozom, i dou copii ale genelor COL4A3 i
COL4A4 . Prinii au doar o mutaie ntr-unul din cromozomii
i astfel nct s nu apara vreun simptom sau au doar
hematurie Cu toate acestea, nu va avea loc progresia bolii.
Cnd fiecare printe poart o mutaie n COL4A3 sau
COL4A4, exist o ans de 25% cu fiecare sarcina ca copilul
va avea ARAS.

Autozomal dominant (ADAS)

Aproximativ 5% dintre persoanele cu sindrom Alport au


ADAS. Aceste persoane au o copie mutanta a genei COL4A3
sau COL4A4. Mutaie ntr-un exemplar din COL4A3 sau
COL4A4 poate provoca boli de rinichi progresive si
pierderea auzului. Persoanele cu ADAS se aseamn cu
persoanele cu XLAS, cu unele diferene: insuficienta renala
apare relativ trziu n via (dup 40 de ani), modificri n
ochii sunt foarte neobinuite i nu exist nici o diferen n
severitatea bolii la brbai i femei. Persoanele cu ADAS au
de obicei un istoric familial care este pozitiv pentru boli de
rinichi progresive si pierderea auzului.

Diagnostic :

Diagnosticul precoce i precis este important


pentru intervenia timpurie n sindromul
Alport, indiferent de sex.

Diagnosticul de sindrom Alport este realizat folosind unele sau


toate dintre aceste metode:
Istoricul medical si examenul fizic (sumar de urina, teste de snge)
istorie i, eventual, detailat urinalyses pe rudele primul si al doilea
de gradul
Audierea i evaluare viziune i testare
renal (rinichi) cu ultrasunete
Analiza biopsie renal
Analiza Biopsia pielii
Testarea genetic.

Biopsia renala
Sindromul Alport produce schimbri unice n pereii vaselor ale
glomerulilor care pot fi detectate prin efectuarea microscopiei
electronice pe material de biopsie din rinichi. Cu ajutorul
biopsiilor renale pot fi de asemenea testai pentru prezen a sau
absena lanurilor alfa-3, alfa-4 i alfa-5 (genele COL4A3,
COL4A4 i COL4A5) ale colagenului de tip IV . Aceast
informaie este utila pentru a confirma un diagnostic suspectat de
sindromul Alport i poate determina, de obicei, forma genetica a
bolii.

Aceast diagram ilustreaz esutul Col4a5 ntr-o prob


de biopsie- lips (verde). Stnga este un rinichi normal,
dreapta este un rinichi Alport X-legat.

Biopsia de piele

O biopsie de piele poate fi realizat atunci cnd este suspectat


XLAS . Lanul alfa-5 (COL4A5) al colagenului tip IV este prezent
n mod normal n piele i o biopsie a pielii poate fi testat pentru
prezena sau absena acestui lan de colagen. Aproximativ 80%
dintre pacienii de sex masculin i 60% dintre pacien ii de sex
feminin cu sindrom Alport X-legat va arta colorare anormal
pentru COL4A5 n biopsia pielii. Aceast abordare este util n
special n cazul n care o biopsie renal prezint un risc excesiv,
cum ar fi la pacienii cu insuficien renal.
Deoarece, lanurile alfa-3 i alfa-4 nu sunt prezente n piele acest
test nu poate fi utilizat pentru a diagnostica ARAS sau ADAS.

Tratamentul :

Fiind o boala incurabila totusi s-a demonstrat


ca mai multe tipuri de medicamente ar putea
incetini pierderea functiei renale, cel mai
important fiind initierea tratamentului
precoce. Aceasta insemna ca maladia trebuie
diagnosticata in copilarie.

Este foarte important pentru persoanele cu


sindromul Alport s fie examinat n mod
regulat de ctre un nefrolog, astfel nct
efectele boli de rinichi, cum ar fi
hipertensiune arteriala, sa fie identificate
devreme si tratate.

Medicamente au demonstrat de a proteja


functia renala la animale i oameni cu boli
renale cronice pe multiple studii

Terapia de prima linie


Ramiprilum
Doza iniial 1-2 mg/m2/zi; se crete cu 1-2
mg/m2/zi la fiecare 3 luni, pn la apariia
efectului negativ;
Doz maxim 6 mg/m2/zi
Enalaprilum 0,08-0,6 mg/kg/zi
Lisinoprilum 0,08-0,6 mg/kg/zi

Terapia de linia a 2-a

Losartanum 12,5 mg/m2/zi; doz se dubleaza la


fiecare 3 luni pn la atingerea efectului negativ;
doz maxim de 50 mg/m2/zi
Candesartanum 0,2 Losartanum doza (6,25
mg/m2/zi)
Irbesartanum 3 Losartanum doza (37,5 mg/m2/zi)
Valsartanum 1,5 Losartanum doza (18,75
mg/m2/zi)

Terapia de linia a 3-a

Spironolactonum - 1 mg/kg/zi

Tratament de substituie :

Dializ cronic;
Transplant renal;

Efecte secundare

Ambele inhibitori ai ECA i BRA poate provoca ameteala, mai ales atunci
cnd o persoan se ridic repede. Uneori, aceste medicamente trebuie s fie
oprit sau doze lor redus, din cauza ameteli sau lesin persistente, dar acest lucru
este neobinuit. Inhibitori ai ECA i BRA nu ar trebui s fie luate de ctre
femeile care sunt nsrcinate sau care pot deveni gravide, deoarece acestea pot
rani un fat in curs de dezvoltare. Inhibitori ai ECA, BRA i inhibitori de
aldosteron pot provoca niveluri ridicate de potasiu din snge, dar acest lucru
nu este o problema comuna la persoanele care au func ie renal normal.
Un efect secundar comun al inhibitorilor ECA este o tuse care poate dura pn
la o lun s dispar, iar n cazul n care un inhibitor ECA determin tuse este
probabil ca ceilalti vor prea. Tusea apare mai frecvent cu ARBs care pot fi
utilizate n locul unui inhibitor al ECA. Efectele cele mai grave, dar rare,
secundare sunt reacii alergice, o scadere a celulelor albe din snge, i
umflarea esuturilor (edem angioneurotic).

Monitorizare

Pacientii cu sindrom Alport trebuie sa monitorizeze tensiunea


arteriala cu regularitate.
Testele de monitorizare include teste chimice de urin i snge.
Ca recomandare general, pacientii cu sindrom Alport fara
probleme ale funciei renale trebuie s fie monitoriza i anual,
pacienii cu probleme moderate func iei renale trebuie
monitorizai la fiecare 6 luni, iar cei cu insuficienta renala
avansat trebuie monitorizati la fiecare luna.
Este recomandat testarea nivelurilor de proteine in urina la
copii cu sindromul Alport, ncepnd de la vrsta de 1 an i apoi
cel puin odata pe an.

Coplicatiile :

Nefroscleroza
Hipertensiunea arterial
BCR

Bibliografie:

www.kidney.org/atoz/content/alport
http://alportsyndrome.org/alport-syndrome/abo
ut-as/
http://emedicine.medscape.com/article/23826
0-overview
old.ms.md/_files/15113-112.pdf