Sunteți pe pagina 1din 11

RISC I SECURITATE N MUNC

CONSECINTELE INTRODUCERII NOILOR TEHNOLOGII


SI ECHIPAMENTE ASUPRA CONDITIILOR DE SECURITATE
SI SANATATE IN MUNCA.
FACTORI DE RISC PENTRU SECURITATEA
SI SANATATEA PERSONALULUI OPERATOR DIN SISTEMELE
DE MUNCA CU TEHNICI SI TEHNOLOGII NOI
-

PARTEA A II-A

Psiholog Seracin Mihaela Aurelia


INCDPM

NUMRUL 1-2/1999

RISC I SECURITATE N MUNC

INTRODUCERE
Articolul de fata prezinta factorii de risc pentru
securitatea si sanatatea personalului operator din sisteme
de munca cu tehnici si tehnologii noi, asa cum au fost
acestia evidentiati de cercetarile prezentate in partea
intaia. Colectivul cercetarii a efectuat o serie de
investigatii experimentale de teren la locuri de munca
unde se desfasoara activitati partial sau total
informatizate: activitatea de dispecerat-trafic metrou
(activitate de supraveghere prin intermediul unei
interfete partial informatizata), activitatea telefonistelor
in sisteme digitale (tehnologie informatizata din
domeniul comunicatiilor).
In raport cu fiecare dintre activitatile amintite au fost
analizati si evaluati atat factorii profesionali (sarcina de
munca, conditii de organizare a activitatii, regim de
munca, caracteristicile de amplasare si dimensionare a
postului de munca, factorii mediului fizic) cat si
individuali (capacitati individuale). De asemenea, au
fost precizate exigente fizice si psihofiziologice si
evaluate solicitarile si starea de sanatate fizica si
mentala. In final, pe baza corelarii rezultatelor s-au
stabilit factorii de risc si de solicitare specifici fiecarei
activitati.
Rezultatele obtinute au fost confruntate cu datele din
literatura referitoare la riscurile specifice introducerii
noilor tehnici si tehnologii si cu cele ale unor cercetari
anterioare ale colectivului lucrarii, cercetari desfasurate
in activitati din domeniul informaticii. In final, s-a
realizat o inventariere a tuturor factorilor de risc
pentru sanatate si securitatea personalului care isi
desfasoara activitatea in conditiile introducerii de
tehnici si tehnologii noi, specifice etapei actuale de
dezvoltare a societatii.
FACTORII DE RISC PENTRU SECURITATEA SI
SANATATEA PERSONALULUI OPERATOR DIN
SISTEMELE DE MUNCA CU TEHNICI SI
TEHNOLOGII NOI
In prezent, se acorda o atentie deosebita (la nivel de
cercetare, aplicativ si legislativ) conditiilor de munca
specifice noilor tehnici si tehnologii, stresului
profesional si problemelor de sanatate asociate
proceselor de munca automatizate, informatizate si
aplicatiilor microelectronicii. Investigatiile stiintifice se
adreseaza in principal aspectelor ergonomice si celor de
psihologia si igiena muncii, rezultatele acestora
fundamentand programe speciale de masuri, elaborate de
comitete ale unor organisme internationale (Biroul

NUMRUL 1-2/1999

International al Muncii, Organizatia Mondiala a


Sanatatii etc.), nationale si de interes mai restrans
(regional, departamental, de intreprindere).
In literatura de specialitate, ca si in programele de
masuri legislative si nonlegislative internationale se
utilizeaza diferiti termeni pentru a desemna factorii
profesionali de risc, specifici noii societati informatice
si anume: factori psihosociali sau factori de stres
chiar atunci cand este vorba de factori sau conditii de
natura fizica, chimica etc., dar care pot afecta si starea
de sanatate mentala (psihica), fie direct, prin actiune
asupra unor mecanisme neuroumormale, asupra
sistemului nervos central si a activitatii nervoase
superioare (substratul anatomofunctional al activitatii
psihice), fie indirect actionand ca un stres psihic (atunci
cand omul percepe factorii profesionali ca un obstacol,
dificultate sau amenintare). Avand in vedere faptul ca
fiinta umana este o entitate biopsihosociala, indiferent
de natura si calea de actiune a unui factor extern fie el
nociv, agresiv sau benefic, omul, organismul sau
reactioneaza ca un tot unitar la toate nivelurile sale de
manifestare: fizic, fiziologic, neuroendocrin, psihologic,
comportamental, social. De aceea probabil, factorii
externi, profesionali sau existentiali, in masura in care
vin in contact cu omul si interactioneaza cu acesta
determinand (indiferent de situatie) reactii complexe, cu
o mare implicare psihica, au fost denumiti factori
psihosociali (nu in raport cu natura originara, ci cu
devenirea lor in contact cu omul).
Cu alte cuvinte, factorii profesionali psihosociali, ca
factori de stres psihic, rezulta din interactiunea dintre
principalele categorii de factori profesionali
(continutul, natura si caracteristicile sarcinii de munca,
mediul de munca, conditiile de organizare a activitatii si
de amenajare a locului de munca, relatiile psihosociale,
practicile manageriale, conditiile de angajare, promovare
si mentinere pe post etc.), pe de o parte si factori umani
individuali (capacitati, abilitati, nevoi, aspiratii, nivel de
educatie si cultura etc.), pe de alta parte. Insusirile si
limitele umane care determina succesul sau insuccesul
interactiunii se bazeaza pe caracteristicile biologice si
psihologice ale fiintei umane in general (caz in care
factorii profesionali vizati au efecte potential nocive sau
benefice pentru toti indivizii) ca si pe caracteristicile
individuale ale personalului respectiv, pe contextul
social (caz in care rezultatul interactiunii este diferit de
la individ la individ).
Factorii umani individuali se pot modifica in timp, ca
urmare a procesului de adaptare in raport cu diferite
influente profesionale si extraprofesionale. Factorii

RISC I SECURITATE N MUNC


profesionali si cei individuali sunt intr-o interactiune

continua

si

dinamica

(figurile

1,

si

3).

INTERACTIUNI
Ambianta in munca

Capacitati, nevoi si
aspiratii individuale

Natura si continutul
activitatii

Obiceiuri, nivel de
educatie si cultura

Conditii organizationale

Conditii de viata personala


extraprofesionala

care pot influenta


cu reflectare in

cu reflectare in

Performanta profesionala

Satisfactia profesionala

STAREA DE SANATATE
CONFORTUL FIZIC SI PSIHIC

Figura 1 Interactiunea dinamica a factorilor profesionali si cu cei umani individuali si relatia cu starea de
sanatate
In cazurile favorabile, in care cele doua categorii mari
de factori aflati in interactiune sunt in echilibru,
rezultatele sunt benefice atat pentru reusita
profesionala, pentru performanta si satisfactia in munca,
cat si pentru favorizarea si conservarea starii de confort,
securitate si sanatate in munca.
Individul are sentimentul capacitatii si competentei in
raport cu posibilitatea de a controla si stapani atat
situatiile normale cat si pe cele neobisnuite, eventual de
urgenta, situatiile problema; interesul si motivatia sa
profesionala sunt pozitive si mai intense, increderea in
propriile capacitati mai ridicata; conduita sa este sigura,
adaptata situatiei.

NUMRUL 1-2/1999

Atunci cand acest echilibru nu exista, deci cand


cerintele, exigentele si conditiile externe (profesionale)
nu corespund (intr-un sens sau altul) capacitatilor,
abilitatilor si aspiratiilor individuale (conditiile interne)
apar o serie de efecte nedorite, ca raspuns al
organismului uman, sub forma unor tulburari la nivel
cognitiv, emotional si comportamental si la modificari
biochimice, neurohormonale si fiziologice, sugerand
riscul unor tulburari si chiar imbolnaviri fizice si
mentale. Simultan se pot inregistra efecte negative
asupra performantei in munca (reduceri cantitative si
calitative), erori in activitate cu riscul nu doar de a nu
mai putea preveni si neutraliza situatii de accidentare, ci
chiar de a le produce (figura 4).

RISC I SECURITATE N MUNC


Realizarea echilibrului dintre conditiile externe
(profesionale, existentiale) si cele interne (umane cu
caracter general si individual) nu depinde doar de datele
cantitative si calitative obiective ale celor doua categorii
mari de factori, ci si de modul in care percepe si
apreciaza din punct de vedere subiectiv individul
respectiv relatia (cu obiectivitate sau

subiectivism); in acest sens, chiar daca din punct de


vedere obiectiv aceasta prezinta capacitati necesare
pentru a face fata exigentelor externe, dar le apreciaza ca
fiind inferioare, daca el percepe o serie de factori
profesionali, situatii de munca, ca pe niste dificultati,
obstacole sau agresori, atunci organismul sau va resimti
in mod nefavorabil actiunea factorilor profesionali,
putand prezenta aceleasi modificari si tulburari ca cele
prezentate
mai
sus
(figurile
3
si
4).

INTRINSECI FUNCTIEI
(MESERIEI)
Suprasolicitare/subsolicitare
in activitate
Exigente temporale
Conditii fizice de munca

INTERFATA
ORGANIZATIE-EXTERIOR
Cerintele companiei in relatie
cu cele ale familiei
Efecte ale confruntarii
cariera-familie etc.

FUNCTIA (STATUTUL)
IN ORGANIZATIE
INDIVID
Capacitati
Abilitati
Aspiratii
Vulnerabilitate

Situatia conflict/ambiguitate
Responsabilitate fata de
alti oameni
Neparticipare la luarea
deciziilor etc.

STRUCTURA SI CLIMAT

EVOLUTIA IN CARIERA

Lipsa consultarii efective a


personalului
Restrictii privind
comportamentul
Politica generala organizationala etc.

Promovare rapida
Promovare lenta
Lipsa sigurantei pe
loc de munca etc.

RELATII IN CADRUL
ORGANIZATIEI
Relatii deficitare cu seful
Relatii deficitare cu
colegii si subordonatii
Dificultati in distribuirea
responsabilitatilor

Figura 2 Surse de stres (versiune modificata dupa modelul Cooper-Marshal si Cooper-Torrington)

NUMRUL 1-2/1999

RISC I SECURITATE N MUNC

Mediul de munca
perceput de individ

Satisfactia in
munca
Confort
Performante

Reactii la
stres

Mediul de munca
obiectiv (conditii
externe)

Caracteristici
si capacitati
individuale
(conditii
interne)

Situatii
speciale
(neobisnuite,
critice)

Stare de
sanatate

Suport social

Figura 3 Sistemul principalilor factori (la nivelul sistemului de munca) care pot determina reactii individuale
de stres si care pot afecta starea de sanatate
Echilibrul mentionat mai depinde, intr-o mare masura, in
afara de existenta unor capacitati profesionale propriuzise si de existenta abilitatii individului de a adopta asa
numitele strategii de coping (la anglo-saxoni
Lazarus, Launier, 1978; Lazarus, Folkman, 1984) sau
strategii de ajustare (la francezi Dantchev, 1989;
Dantzer, 1989) in raport cu factorii si situatiile dificile,
amenintatoare, stresante si de a-si controla propriile
manifestari primare (precoce) ale consecintelor unei
interactiuni deficitare (figura 4).
In acest context, trebuie amintit si de existenta unor
caracteristici
individuale
care
determina
vulnerabilitatea la factorii de stres, rezistenta scazuta
la frustrare: tendintele interpretative pe un fond de
susceptibilitate crescuta; rigiditate, incapatanare;
tendinta pronuntate egocentrice, de autoafirmare;
tendinte obsesive si fobice pe un fond anxios;
impulsivitate, emotivitate crescuta; agresivitate,
inclinatie spre violenta.
Majoritatea abordarilor relatiei dintre mediul de muncastarea de sanatate si securitate in munca plaseaza in
centrul preocuparilor conceptul de stres profesional
factor inclus in categoria celor de risc profesional.
Literatura de specialitate evidentiaza o serie de relatii si
fenomene ca: cresterea indicelui de frecventa a

NUMRUL 1-2/1999

tulburarilor de sanatate fizica si mentala in colectivitatile


in care se constata si o frecventa mai mare a factorilor de
stres psihic; o corelatie pozitiva semnificativa intre
comportamente psihologice nespecifice, sindroame
psihosomatice, pe de o parte si conditii de munca
stresante, lipsa satisfactiei profesionale, pe de alta parte;
in alte situatii factori psihosociali care actioneaza ca
agenti ai mentinerii echilibrului, ai starii de confort si
sanatate.
Stresul psihic reprezinta o
anumita stare a
individului si organismului sau, urmare a actiunii unor
factori de stres, stare caracterizata printr-o varietate de
reactii (raspunsuri) ale organismului; diversitatea
reactiilor (cantitativa si calitativa) este datorata atat
varietatii mari de agenti agresori, cat si reactivitatii
diferite a organismelor.
Dimensiunea psihologica, stresul psihic a patruns in
limbajul cotidian prin intermediul limbajului stiintific,
ajungandu-se la o nedorita atribuire de sensuri, pastrand
insa un element comun calitatea nociva pentru om. De
fapt, starea de stres nu trebuie inteleasa ca avand
intotdeauna un asemenea caracter. Din aceasta
raspandire mare a conceptului trebuie inteles faptul
(mentionat si in raport cu conceptul de factor
psihosocial) ca societatii moderne ii este caracteristica
aceasta implicare tot mai accentuata, a dimensiunii
psihice a fiintei umane, intelegand prin aceasta atat sfera

RISC I SECURITATE N MUNC


cognitiva, cat si cea afectiv-emotionala, indiferent de
natura activitatii desfasurate, indiferent de natura asa
numitilor agenti agresori.

Reactia, raspunsul individului la aceste actiuni si


influente este deci si ea complexa si in nici un caz nu
poate ocoli sfera psihicului.

Modul de percepere a
propriului echilibru
persoan-mediu

Functia de

Interaciune deficitar
persoan-mediu

Capaciti
Vulnerabilitate
la stres

percepere

Perceperea unui
dezechilibru

Necesiti

Promovri

Ameninare
Pierdere

Functia
de
interpretare

Scopuri

Functia de
raspuns
Succes

Aprare
Coping
-cognitiv
-comportamental

Atitudini

Autoevaluare
Insucces

Rspunsuri fiziologice

Rspunsuri psihologice

Rspunsuri comportamentale

-Hormonale
-Neurofiziologice

Afective Cognitive

-Izolare
-Consum
de alcool
-Evitare etc.

NUMRUL 1-2/1999

anxietate
depresie

-Somato-motorii
-Mimico- gestuale
-Verbale

RISC I SECURITATE N MUNC

Figura 4 Sistemul principalilor factori individuali care pot determina reactii de stres si pot afecta starea de sanatate

Deci, stresul psihic reprezinta un concept operational cu


o valoare interdisciplinara plasand in centrul sau
polimorfele si multiplele relatii dintre medii (fizic si
psihosocial, profesional si extraprofesional) si individ,
ca si in cazul conceptului de factor psihosocial care
decurge din aceeasi interactiune om-mediu.
A.von Eiff il defineste ca o reactie psihologica a
organismului in aparitia careia agentii stresori declansati
actioneaza pe calea organelor de simt asupra creierului,
punand in miscare, datorita legaturilor cortico-limbice
cu hipotalamusul, un sir intreg de reactii neurovegetative
si endocrine cu rasunet asupra activitatii intregului
organism.
Depasind diversele controverse privind definirea
conceptului, intelegerea mecanismelor de actiune a
factorilor de stres si a starii de stres (deoarece nu fac
obiectul lucrarii de fata) este necesar de precizat ca in
momentul de fata s-a ajuns la concluzia acceptata de
mare majoritate a specialistilor, ca exista stari de stres
diferite, cu efecte diferite benefice sau nocive, in
functie de aceeasi relatie individ-mediu. Astfel, pentru
stari de stres cu potential nociv se utilizeaza termenul
distres, iar pentru cele cu potential benefic
eustres.

activitate fizica sau intelectuala (in raport cu care avem


o atitudine, interese si motivatie pozitiva) precum si cu
situatia profesionala corespunzatoare efortului care se
incadreaza in limite optime de solicitare a organismului.
Efectele (benefice sau nocive) ale desfasurarii unei
activitati, ale aparitiei unei situatii profesionale, ale
actionarii unor factori potentiali stresanti din punct de
vedere psihic depinde, pe de o parte, de potentialul lor
nociv, de caracteristici ca cele de intensitate, durata,
repetabilitate si, pe de alta parte, de disponibilitatea
psihicului de a anticipa ori receptiona ca pe o dificultate,
obstacol sau amenintare factorul respectiv (factor de
stres) in functie de propriile capacitati (obiective sau asa
cum sunt ele evaluate subiectiv de individ).
Coreland si sintetizand rezultatele investigatiilor
experimentale de teren din cadrul cercetarilor realizate
de colectivul de Ergonomie al INCDPM, precum si cu
datele din literatura de specialitate consultata, s-a
realizat o sistematizare a factorilor profesionali de risc
(psihosociali sau de stres) pentru starea de confort,
securitate si sanatate in munca a personalului operator
din activitati cu tehnici si tehnologii noi, sistematizare
(clasificare) care poate fi urmarita in tabelul 1. Tabelul
mai cuprinde, in paralel, metodologia actuala de analiza
si evaluare a acestor factori precum si nevoile pentru
perioada urmatoare plecand de la dificultatile si lipsurile
metodologice actuale.
.

Eustresul reprezinta o stare de activitatea psihoendocrina


optima, similara cu oboseala placuta de dupa o
Tabelul 1 Factori profesionali psihologici si psihosociali care pot actiona ca factori de risc (de stres)
Indicatori
Factori ai mediului fizic
- zgomot, vibratii, microclimat,
iluminat, amenajarea postului,
noxe chimice, radiatii etc.
factori cu nocivitate obiectiva
sau perceputi ca nocivi;
- existenta riscului de accidentare.
Factori intrinseci activitatii (sarcinii)
conducand, fie la suprasolicitare
(cantitativa/calitativa), fie la
subsolicitare sau la alternarea
ultimei situatii cu momente de urgenta

NUMRUL 1-2/1999

Metodologia actuala
Metode obiective
Descrierea si analiza muncii.
In diferite tari se utilizeaza metode
diverse, dintre care, unele sunt foarte
laborioase.
Multe dintre metode pot fi folosite
numai de catre specialisti.
Metodele curente disponibile sunt
adecvate in special activitatilor fizice
si mai putin sau deloc celor abstracte,
logice, de supraveghere si conducere
(mentale).
Exemple: PAQ; metoda LEST;

Necesitati
Stabilirea criteriilor de alegere a
esantioanelor de activitati pentru
descriere.
Standardizarea metodelor existente.
Elaborarea unor metode de analiza si
evaluare a activitatilor mentale.
Elaborarea unor check-list-uri cu
completare rapida pentru nespecialisti
(de exemple, pentru personalul de
medicina generala).
Elaborarea de norme, ori de cate ori
aceasta este posibil.

RISC I SECURITATE N MUNC


(incidente, avarii)
- indicatori de complexitate/viteza:
numarul de alegeri de rutina
numarul de alegeri constiente
durata ciclului si numarul de
operatii/ciclu
- efort de memorare

Indicatori
rapiditate in executie
nivelul de atentie (concentrata,
distributiva)
continuitatea atentiei etc.
gradul de precizie

Exigente temporale:
- durata (zilnica, saptamanala)
- regimul pauzelor
- ritm impus sau liber
- activitati repetitive, nerepetitive
- munca in schimburi
- sistemul de salarizare
- munca pe banda sau libera
Factori organizationali si de
conducere:
- ambiguitatea rolului (sarcinilor)
- conflicte intre diferitele cerinte
profesionale
- responsabilitati fata de oameni si
securitatea lor sau, din contra,
lipsa responsabilitatii
- lipsa de consultare si participare
la luarea de decizii
- restrictii nejustificate in raport cu
comportamentul in munca
- lipsa posibilitatii de control si
autocontrol
Relatii interpersonale
- relatii dificile cu sefii, colegii
si/sau subordonatii
- climat psihosocial necorespunzator
- lipsa sentimentului de
apartenenta la grup
- lipsa sentimentului de siguranta
- lipsa increderii in propria
persoana
- lipsa aprecierii, recunoasterii si
sustinerii din partea celorlalti

NUMRUL 1-2/1999

metoda AVISEN; metoda ANACT


etc.

Metodologia actuala

Metode subiective
S-au elaborat numeroase chestionare
si check-list-uri.
Fundamentarea teoretica si constructia
tehnica variaza mult.
Unele metode au o baza teoretica
solida si include scale fiabile si valide.
Se pot enumera astfel, cele de
evaluare subiectiva a senzatiei de
efort: Scala Cooper-Harper
modificata; Indicele TLX de efort in
realizarea sarcinii (dupa NASA);
Tehnica de evaluare subiectiva a
efortului (SWAT); Scala de evaluare
Bedford; Metoda Actor.

Necesitati

Studiul validitatii si fiabilitatii, de


exemplu, prin compararea cu analiza
obiectiva a muncii.
Standardizare trans-profesionala si
trans-culturala.
Elaborarea unor scale mai scurte de
evaluare.

RISC I SECURITATE N MUNC


Se evidentiaza astfel o prima grupa, care se refera la
factori ai mediului fizic, factori care prin actiune directa
asupra organismului pot provoca o serie de efecte
negative nu numai asupra somei (corpului), ci si asupra
sistemului nervos central, asupra metabolismului,
sistemului neuroendocrin si pe aceasta cale ajungand la
psihic, pot determina o serie de tulburari mentale si de
comportament (stres fizic conducand la stres psihic).
Aceiasi factori pot ajunge la aceleasi rezultate finale prin
perceperea lor ca agenti agresori de catre individ si deci
prin crearea pe aceasta cale a unei stari de stres psihic.
Tot in aceasta prima grupa se incadreaza riscurile de
accidentare, de asemenea, cu dubla cale de actiune:
accidentarea individului poate conduce la traume nu
numai fizice, ci si psihice (sindroamele post-traumatice);
existenta riscului de accidentare creeaza o stare de stres
psihic individului.
A doua categorie de factori profesionali cuprinde factori
intrinseci sarcinii de munca, conducand in principal la
situatii de suprasolicitare, subsolicitare sau de alternare
a acestora.
Subsolicitarea streseaza pentru ca exista nevoia omului,
innascuta (si potentata social) de afirmare, de
valorificare, de mobilizare a unei largi game de
posibilitati care sa-I evidentieze capacitatile, nevoie care
nu ii este satisfacuta decat printr-o activitate in cursul
careia este solicitat in grad optim, adecvat posibilitatilor
sale. La aceasta se adauga lipsa de antrenare a unor
capacitati, aptitudini, in timp conducand la reducerea lor
(uzura prin nefolosire).
Si mai grave sunt efectele situatiilor in care, dupa
perioade mai lungi de subsolicitare, deci de tonus scazut,
apar situatii problema sau de urgenta cand este
necesara o mobilizare rapida la un nivel ridicat. Toate
aceste cazuri sunt specifice unor activitati moderne cum
sunt o parte dintre cele de supraveghere si control sau
activitatea operatorilor radar, a pilotilor de cursa lunga
(suprasolicitarea atentiei pe fondul unei monotonii si/sau
a izolarii).
Indicatorii utilizati in evaluarea nivelului de exigente
adresate de sarcina se refera la : relatia complexitateviteza (numarul de alegeri de rutina sau constiente;
durata unui ciclu de munca si numarul de alegeri pe
ciclu; efortul de memorare; rapiditatea ceruta); nivelul
de
atentie
cerut
(concentrare,
continuitate,
distributivitate; posibilitatea de comunicare in timpul
activitatii; numarul de masini, aparate etc. de
supravegheat; numarul mediu de semnale pe ora; durata

NUMRUL 1-2/1999

si numaruls interventiilor pe ora etc.); gradul de


precizie (parametri sau obiecte foarte mici operatorul
trebuie sa observe detalii foarte mici sau sa manipuleze
obiecte foarte
mici, eventual prin intermediul
dispozitivelor optice de marit) necesitand o mobilizare
intensa a participarii constiente reprezinta un important
factor de efort mental.
O a treia grupa de factori profesionali se refera la
exigentele temporale. Aceste exigente sunt determinate
de: caracterul repetitiv sau nerepetitiv al operatiilor;
cadenta libera sau impusa; sistemul de salarizare care
impune uneori indirect un anumit ritm de lucru ridicat;
timpul necesar pentru a atinge ritmul de lucru cerut
(timpul de intrare in ritm);existenta sau nu a pauzelor
organizate sau individuale; posibilitatea de a parasi, la
nevoie, locul de munca in afara pauzelor; de timpul de
lucru zilnic, saptamanal, lunar, anual; de regimul
pauzelor si schimburilor de lucru.
O durata prea mare a zilei de lucru, un regim nerational
al pauzelor (sub aspectul numarului, momentului
amplasarii acestora, al continutului si conditiilor in care
se realizeaza) poate determina o suprasolicitare a
organismului, acumularea in timp a efectelor
nerecuperate ale oboselii zilnice si deci poate conduce la
oboseala cronica, surmenaj etc.
Munca in schimburi solicita in mod deosebit individul
(mai ales cea in trei schimburi) afectandu-I ritmurile
biologice, variatiile temperaturii corpului, metabolismul,
nivelul glicemiei, eficienta activitatii mentale; conduce,
de asemenea, la: tulburari ale somnului, ale conduitei de
alimentatie, tulburari in viata de familie, sociala etc.;
muncitorii se plang mai frecvent de oboseala, tulburari
gastrice sau gastro-intestinale, diabet, tulburari cardiovasculare.
In raport cu ultimele doua grupe de factori apar frecvent
acuze din partea operatorilor la VDT (videoterminale).
In primul rand, continutul cognitiv al unor sarcini
realizate prin intermediul calculatorului se poate
constitui in factor de suprasolicitare mentala. Activitatea
de introducere de date este repetitiva si lipsita de
variatie; personalul acuza reactii de stres mai intense si
mai frecvente, plangeri referitoare la starea de sanatate
comparativ cu colegii care realizeaza sarcini mai variate.
Unele cercetari indica un procent ridicat de 60% de
operatori care se plang de monotonie si oboseala desi
continutul curent al activitatii lor este similar cu cel din
perioadele anterioare informatizarii.
Intarzierile si pauzele functionale ale sistemului
informatic sunt percepute ca puternic perturbatoare de

RISC I SECURITATE N MUNC


catre operatori. Lipsa posibilitatii de a anticipa asemenea
pauze si intarzieri si deci de a controla efortul
profesional este principala cauza a unei stari de iritare si
neputinta. Pe de alta parte, chiar atunci cand efortul
mental perceput de operator este limitat, perioada de
introducere a unor schimbari este perceputa ca stresanta
de majoritatea angajatilor.
Apare frecvent sentimentul de insecuritate ca urmare a
fricii de a fi inlocuit de calculator, de a-si pierde locul
de munca.
Parcelarea activitatilor, sarcini de specializare ingusta
determina tendinta de intensificare a muncii, ca urmare a
normarii acesteia. Cresterea controlului de catre
calculator a muncii operatorului, determinand un anumit
sentiment de neliniste si iritare, reprezinta un important
factor de stres. De asemenea, concomitent se reduce
gradul de control si initiatica a unei categorii de
operatori asupra ansamblului procesului de munca;
acestia trebuie sa-si adapteze modalitatile de operare a
unor reguli de prelucrare a informatiilor dictate de
calculator, de unde si o anumita tipizare si rigiditate a
procedurilor.
In ciuda problemelor ridicate de aplicarea tehnologiilor
informatizate in anumite activitati, informatizara poate
aduce intre altele schimbari benefice si variate in unele
dintre cele mai rutiniere si repetitive activitati
traditionale si, din contra, autonomie, posibilitatea de a
invata lucruri noi, posibilitatea de autocontrol al propriei
activitati si a sistemului in ansamblu etc. De exemplu, sa constatat ca muncitorii care aranjeaza textul intr-o
pagina din industria tipografica, utilizatori de VDT sunt
mai satisfacuti de munca actuala, adreseaza mai putine
plangeri pe termen lung, acuza mai rar stresul zilnic si
prezinta mai putine semne de efort in munca comparativ
cu situatiile traditionale ale activitatii.
Datele din literatura de specialitate conduc la concluzia
ca exista probleme ca cea a stresului psihic si a efortului
mental necorespunzator rezultate din modul de
organizare a noilor activitati informatizate, principalele
cauze fiind lipsa de variatie si lipsa posibilitatii de
control asupra sarcinii.
Este esential de a investiga componentele sarcinii care
pot prezenta caracteristici critice, cu implicatii negative
in raport cu efortul mental in activitatile informatizate,
de a studia care componente sunt inerente acestor
tehnologii si care provin din modalitatile deficitare de
organizare a activitatilor.
Urmatoarea grupa, cea de-a patra, se refera la o serie de
factori de organizare si conducere a activitatilor, a
colectivelor si intreprinderii in ansamblu, factori de

NUMRUL 1-2/1999

importanta crescanda in societatea moderna, dovada


frecventa si amploarea nemultumirilor personalului si a
conflictelor cu managerii. In foarte multe cazuri
oamenii, angajatii nu sunt constienti de loc sau nu in
totalitate de adevaratele cauze ale starii lor de
nemultumire, de insatisfactie. Dintre acesti factori este
necesar de evidentiat: ambiguitatea rolurilor (sarcinilor
atribuite); conflictele dintre diferitele cerinte adresate
personalului (de exemplu, dintre cele de productie si
cele de securitate sau productie si efort; securitate si
confort fizic si psihic); lipsa de responsabilitati fata de
alti oameni si securitatea lor; lipsa de consultare si
participare la luarea de decizii; restrictii nejustificate in
raport cu comportamentul in munca; lipsa posibilitatii de
control si autocontrol.
Cercetarile au aratat, contrar asteptarilor, ca persoanele
cu functii de conducere, cu responsabilitati crescute, nu
sunt intotdeauna cele mai expuse stresului (exceptand
vulnerabilitatile individuale si comparativ cu alte
categorii de personal din acelasi domeniu). Astfel, s-au
inregistrat indici de mortalitate si morbiditate inferiori in
raport cu personalul expus la actiunea unor cadente de
lucru impuse si ridicate.
De-a lungul scarii ierarhice in jos, se constata o reducere
a autonomiei si puterii concomitent cu o crestere a
presiunilor exercitate, personalul amplasat la baza scarii
ierarhice aflandu-se in pozitia cea mai favorabila
exprimarii sub o forma mai mult sau mai putin anormala
(patologica) a imposibilitatii lor de a scapa de un cumul
de presiuni si exigente concomitent cu reducerea
autonomiei, autocontrolului, autoorganizarii propriei
activitati si a puterii de decizie privind propria munca.
Cu alte cuvinte, creste posibilitatea aparitiei unor
tulburari psihice, psihosomatice si de comportament in
conditiile in care o anumita categorie de personal
aflandu-se la baza scarii ierarhice, pe de o parte, este
supus la o multitudine de exigente si cerinte de natura
diferita si uneori cu efecte contradictorii (conflictuale)
si, pe de alta parte, este lipsit de posibilitatea de a lua
decizii pentru a le putea pune de acord, pentru a putea
sa-si organizeze si controleze propria lui activitate care,
uneori, se afla la mare distanta de cei care iau decizii si
care nu-l consulta.
Investigatiile realizate de colectivul lucrarii au indicat
faptul ca spre deosebire de mecanicii de locomotiva de
la metrou, dispecerii de trafic au avantajul unui control
si autocontrol mai mare in privinta activitatii
desfasurate, posibilitatea organizarii propriei activitati, o
oarecare autonomie; autonomia relativa, gradul de
responsabilitate si puterea de decizie de care dispun, nu
reprezinta in cazul acesta factori de distres ci, din contra,
de echilibru, satisfactie profesionala si conflict psihic.

RISC I SECURITATE N MUNC


Acest fapt a rezultat atat din convorbirile avute cu
dispecerii, cat si din raspunsurile le chestionarele de
evaluare subiectiva a starii lor de confort si sanatate. S-a
constatat astfel, la dispeceri, lipsa starii de anxietate,
iritabilitate, agresivitate (prezente in numeroase cazuri la
mecanici), 87,50% dintre dispeceri fiind plasati in zona
celor absolut normali, fara nici un simptom semnificativ
si doar 4% cu o simptomatologie psihopatologica
semnificativa, fata de 66% si, respectiv, 18% in cazul
mecanicilor de locomotiva (testul PSI).
Ultima categorie de factori de risc se refera la relatiile
interpersonale, la climatul psihosocial factori de o
importanta deosebita in asigurarea echilibrului dintre
factorii profesionali si cei individuali. Astfel, atunci
cand exista relatii dificile cu sefii, colegii, subordonatii,
deci un climat psihosocial necorespunzator, cand apare
sentimentul de neapartenenta la grup si de necunoastere
si nesustinere din partea acestuia apare si lipsa
sentimentului de siguranta, de incredere in propriile
posibilitati, dezechilibrul, starea de disconfort psihic, de
stres si urmarile patologice ale acestora. Din contra,
cand exista relatii interpersonale pozitive, favorabile,
acestea reprezinta un important suport fizic si moral
pentru individ, ajutandu-l sa faca fata exigentelor
profesionale (a se vedea figurile 2 si 3).

BIBLIOGRAFIE

NUMRUL 1-2/1999

1.

Amiel, R. Entreprise sant. Manuel de


psychopatologie du travail et de psychiatrie sociale.
La sant mentale de la personne au travail. Maloine
SA-diteur, 276, rue de lEcole de Mdecine 75006
Paris, 1985.
2. Amiel, R. Stress et psychopathologie du travail.
Arch.mal.prof., 1989, 50, no.7, 696-704.
3. Amiel, R. La notion de la sant mentale et son
valuation dans les tudes pidmiologiques
vises prventives en mdecine du travail et en
sant communautaire. Arch.mal.prof.
4. Caplan, R.D., Cobb, S., French, J.R.P., Van
Harisson, R., Pineau, S.R. Job demands and
worker health. NIOSH Research Report, US DEpt.
of Health, Education and Welfare, aprilie 1975.
5. Chandron,
B.

Vie
quotidienne
et
psychopathologies de stress, Congrs Paris, 28-29
apr. 1990.
6. Teiger, C. Les empreintes du travail. Equilibre ou
fatigue par le travail ? EME, 1980.
7. Welford, A.T. Stress and performance. In:
Welford, A.T. Man under Stress, London, Taylor
and Francis, 1974.
8. Wisner, A. Ergonomie et psychopathologie du
travail. Revue Prvenir, no.20, 1-er sem.1990.
9. x x x Le stress dans le monde du travail Le
travail dans le monde. BIT, 1993 T 6, p.73-85.
10. x x x Commision europenne Sant et Scurit
sur le lieu de travail. Programme Communautaire
1996-2000.
11. x x x Report of the Joint ILO/WHO Committee on
Occupational Health Ninth Session, Geneva, 18-24
sept.1984