Sunteți pe pagina 1din 21

D E C I Z I A NR 316

din 29.11.2004
referitoare la msura de sprijin financiar ce se acorda de catre Ministerul Economiei
si Comerului
SNP PETROM SA
CONSILIUL CONCURENEI,
Avnd in vedere dispoziiile Decretului nr. 57/2004 pentru numirea membrilor Consiliului
Concurenei,
Avand in vedere dispoziiile Legii concurenei nr. 21/1996, publicat in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 88 din 30 aprilie 1996, modificat si completat prin O.U.G. nr.
121/2003, aprobat prin Legea nr. 184/2004,
Avand in vedere dispoziiile Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, publicat in
Monitorul Oficial, Partea I, nr. 370 din 03 august 1999, modificat si completat prin Legea
nr. 603/2003,
Avand in vedere dispoziiile Acordului European instituind o asociere intre Romnia, pe de
o parte si Comunitile Europene si statele membre ale acestora, pe de alt parte, ratificat
prin Legea nr. 20/1993, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 73 din 12 aprilie 1993,
Avand in vedere dispoziiile Regulamentului privind ajutorul de stat pentru protecia
mediului, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 470 din 2 iulie 2002,
Avand in vedere dispoziiile Regulamentului pentru modificarea si completarea
Regulamentului privind ajutorul de stat pentru protecia mediului, publicat in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 521 din 9 iunie 2004,

In temeiul urmatoarelor considerente,


I. PROCEDURA DE NOTIFICARE

Prin adresa nr. 102186/DIP/14.09.2004, nregistrata la Consiliul Concurenei cu nr. RG


6480/14.09.2004, Ministerul Economiei si Comerului (MEC) a notificat, in baza art. 6
din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat cu modificrile si completrile
ulterioare, msurile financiare ce urmeaz a se acorda SNP Petrom SA. Notificarea a
devenit efectiv in data de 8.11.2004.

II. DESCRIEREA MSURII

II.1. SNP Petrom SA. Descrierea activitii si situaia financiar a societii.


Informaii despre piaa pe care activeaz societatea.

(1) Societatea Naional a Petrolului Petrom SA a fost infiinata prin O.U.G. nr.
49/1997. SNP Petrom SA desfasoar urmtoarele activiti :
- explorare si productie: fosta regie autonoma de stat Petrom RA;
- rafinare: combinatele petrochimice Petrobrazi si Arpechim, combinatul de
ingrasaminte chimice Doljchim, INCERP;
- transport: infrastructura sistemului de transport rutier al produselor petroliere
(sucursala Transpeco Bucuresti);
- distributie: 41 sucursale PECO, in fiecare judet si in municipiul Bucuresti.
(2) Capitalul social al S.N.P. Petrom S.A. la data de 30 iunie 2004 era de
38.210.381.859 mii lei, fiind detinut de statul roman, prin Ministerul Industriei si
Comerului in proportie de aproximativ 93,05% si de investitori privai aproximativ
6,95%.
(3) S.N.P. PetromS.A. are ca obiect de activitate, in principal, explorarea si
exploatarea zacamintelor de petrol si gaze naturale de pe uscat si din platoul continental
al Marii Negre, rafinarea si prelucrarea titeiului, transportul si comercializarea
produselor petroliere, comercializarea gazelor, importul si exportul de titei, produse
petroliere, utilaje, echipamente si tehnologii specifice.
(4) Societatea produce titei, gaze naturale, motorine, benzine, pacura, CLU, LPG,
gazolina, etan si alte produse de rafinare. S.N.P. Petrom S.A. executa lucrari
petroliere in 225 perimetre de exploatare-dezvoltare si explorare. Productia anului 2002
a fost de 5.810 mii tone de titei si condensat, 6.062 mil St mc gaze naturale, 179 mii
tone gazolina si 76 mii tone etan, aceasta realizandu-se in mare parte din zacaminte

vechi mature in condiiile utilizarii intensive a tehnologiilor noi menite a imbunatati


starea sondelor si a zacamintelor.
(5) Pietele relevante pe care acioneaza societatea sunt: piata explorarii si exploatarii
zacamintelor de petrol si gaze naturale de pe uscat si din platoul continental al Marii
Negre, piata rafinarii si prelucrarii titeiului, precum si cea a distributiei si
comercializarii produselor petroliere.
(6) S.N.P. Petrom S.A. isi comercializeaza produsele atat pe piata interna cat si pe
piata externa. Principalii clienti ai societii sunt: S.C. Distrigaz Sud S.A., S.C.
Distrigaz Nord S.A., S.C Termoelectrica S.A., S.C. Electrocentrale S.A., S.C. Rafinaria
Astra S.A., S.C. Rafinaria Steaua S.A., S.C. Petrolsub S.A., S.C. Rompetrol Rafinare
S.A. Petromidia, S.C. Rafo S.A., S.C. Interagro S.A., S.C. Siderurgica S.A., S.C.
Republica S.A., S.C. Oltchim S.A., carora le livreaza titei si gaze naturale. De
asemenea, societatea exporta produse petroliere prin rafinariile proprii Arpechim Pitesti
si Petrobrazi Ploiesti catre diversi clienti, prin vanzare la Bursa de Marfuri.
(7) Pozitia pe piata a SNP Petrom :
a) Sectorul de Explorare & Productie titei si gaze naturale
Desi mai multe societi straine sunt implicate in activitati de explorare (cum ar fi
Ramco, Tullow), SNP Petrom SA detine cea mai mare parte din lucrarile de explorare
realizate.
a.1. Titei -SNP Petrom SA este singurul producator de titei din Romania,
neavand nici un alt concurent in acest domeniu de activitate.

a.2.Gaze naturale -SNP Petrom SA realizeaza circa 35% din productia interna
de gaze naturale. Celalalt operator pe piata este Romgaz, care acopera 43% din
consumul intern de gaze naturale al Romaniei.
b) Sectorul de rafinare - SNP Petrom SA detine doua dintre cele mai importante
rafinarii ale Romaniei (Petrobrazi Ploiesti si Arpechim Pitesti) cu o capacitate
operationala totala de 8 mil. t/an. Ambele rafinarii au un indice de complexitate Nelson
ridicat, comparabil cu rafinariile din Europa Occidentala, precum si importante
capacitati de stocare. In 2002, cele doua rafinarii au reprezentat impreuna 35,7% din
capacitatea de rafinare operationala a sectorului si 55% din totalul cantitatii de titei
prelucrate.

c) Distributie si comercializare - activitatea de distributie si comercializare a produselor


de rafinarie este in totalitate liberalizata si deschisa competitiei, incepand cu anul 1994.
SNP Petrom este lider al vanzarilor cu amanuntul, cu 42% din vanzarile de benzina, si
opereaza aproape 29% din totalul statiilor de alimentare. Printre concurentii importanti
ai societii se regasesc: Rompetrol, Shell, MOL, OMV, Lukoil si Agip. Din totalul
statiilor de alimentare circa 57% sunt statii private care nu opereaza sub sigla unui
nume de marca, ele reprezentand 20 25% din totalul vanzarilor de combustibili in
reteaua de distributie.
(8) Situatia economico-financiara a S.N.P. PETROM S.A. este prezentata in tabelele
urmatoare:
Tabel nr. 1 Evolutia cifrei de afaceri in perioada 2001- 2003
Nr.

Indicator

mil. lei

Exerciiu financiar
2001

2002

2003

CIFRA DE AFACERI
din care:

55.905.016

72.721.218

71.345.927

realizat pe piaa Romniei

45.905.208

51.861.146

50.575.247

realizat la export

9.861.510

20.540.181

19.833.688

Sursa: Bilanturile contabile ale Petrom


Tabel nr. 2 Evolutia profitului in perioada 2001- 2003
Nr.

Indicator

1
2

mil. lei

2001

2002

2003

PROFIT BRUT

4.318.825

3.346.831

3.198.260

PROFIT NET

2.717.479

2.282.082

1.440.494

(97,467 mil. )

(65,379 mil. )

(35,034 mil. )

Sursa: Bilanturile contabile ale Petrom


III. Descrierea procesului de privatizare:
(9) n decembrie 2002, MEC, prin OPSPI, a numit n calitate de consultani financiari
un consoriu format din Credit Suisse First Boston (Europe) Limited i ING Bank NV,
sucursala Londra (Consultanii).
(10) n urma analizei diagnostic a Petrom (care s-a desfurat ntre lunile ianuarie 2003
i mai 2003), in luna mai 2003, consultanii i membrii consoriului (care includ
specialiti n domeniul juridic, de mediu, contabil i de audit privind rezervele de petrol

i gaze) au naintat Ministerului Economiei i Comerului strategia de privatizare


elaborat.
(11) n urma rapoartelor i recomandrilor consultanilor, i pentru a se obine o
combinaie optim ntre contribuia la bugetul de stat i investiiile att de necesare
pentru S.N.P. Petrom S.A., Guvernul a adoptat, n august 2003, strategia de privatizare
Petrom, care prevedea, printre altele:

asigurarea existenei pe termen lung a Petrom prin maximizarea nivelului de


investiii i transferul de know-how pentru mbuntirea eficienei operaionale a
societii;

atragerea n procesul de privatizare a unor investitori strategici activi n


sectorul industriei petroliere, care s poat identifica oportunitile de utilizare
eficient a resurselor societii i realiza valoare adugat;

oferirea ctre investitorii strategici a unei participri de 51% la S.N.P.


Petrom S.A., printr-o combinaie dintre vnzarea direct de ctre MEC a 33,34%
din aciunile Petrom existente, cu majorarea capitalului social i emiterea de noi
aciuni n favoarea investitorilor strategici.
(12) Anunul de privatizare a fost publicat n presa romn i internaional de
specialitate (inclusiv n Financial Times, ediia internaional, n data de 26 august
2003). Anunul solicita scrisori de exprimare a interesului din partea investitorilor
strategici ce ndeplineau urmtoarele criterii; (a) realizarea n ultimii trei ani de venituri
anuale de peste 1.000 milioane dolari SUA obinute din activiti desfurate n sectorul
de petrol i gaze; (b) experien tehnic i managerial de cel puin trei ani n sectorul
de petrol i gaze, corespunztoare dimensiunii privatizrii propuse; i (c) o scrisoare de
bonitate emis de o instituie bancar reputat. La procesul de privatizare puteau
participa i consorii, cu condiia ca cel puin un membru al consoriului s
ndeplineasc condiiile prevzute pentru investitorii strategici i ca cifra de afaceri
combinat a consoriului din activiti n domeniul petrolului i gazelor naturale s
depeasc cifra de 1.300 milioane USD n ultimii trei ani.
(13) Scopul procesului de precalificare a fost de a menine cele mai nalte standarde de
calitate a ofertanilor i de a elimina investitorii financiari pe termen scurt, ale cror
principale obiective ar fi putut s nu se conformeze strategiei guvernamentale privind
Petrom.
(14) Ca urmare a publicrii anunului de privatizare, au fost primite 15 scrisori de
exprimare a interesului de la investitori din Europa (din cadrul UE i din afara UE),
Orientul Mijlociu i Statele Unite ale Americii:

(i)

Alon Inc., SUA (Alon);

(ii)

Conoco Phillips, Marea Britanie;

(iii)

Eni Spa, Italia (Eni);

(iv)

Gazprom, Federaia Rus (Gazprom);

(v)

Glencore International A.G., Elveia (Glencore);

(vi)

Grup Sicomiga Single Man Ong Profit, Romnia;

(vii)
Halliburton, SUA i Regal Petroleum Plc., Marea Britanie i S.C. Tender
S.A., Romnia;
(viii)

Hellenic Petroleum S.A., Grecia (Hellenic Petroleum);

(ix)
Kanooz Al Watan Oil and Energy Division, Arabia Saudit i Maple
Resources Corporation SUA;
(x)

MOL Plc., Ungaria (MOL);

(xi)

Occidental Oil and Gas Holding Corporation, SUA (Occidental);

(xii)

OMV AG, Austria (OMV);

(xiii)

Phoenix Oil LTD, Cipru;

(xiv)

PKN Orlen S.A., Polonia (PKN);

(xv)

TNK BP, Marea Britanie i Federaia Rus;

(15) La data de 3 octombrie, n urma analizrii documentaiei relevante depuse


mpreun cu scrisorile de exprimare a interesului i n baza recomandrilor
Consultanilor, MEC, prin OPSPI, a anunat lista scurt a urmtorilor 11 investitori
calificai s participe la procesul de privatizare: Alon, Conoco Phillips, Eni, Gazprom,
Glencore, Hellenic Petroleum, MOL, Occidental, OMV, PKN Orlen i TNK BP.
(16) Opt din cei unsprezece investitori pre-calificai au semnat acordul de
confidenialitate i au cumprat dosarul de prezentare. ncepnd cu data de 13
octombrie 2003, acestora li s-a permis accesul n camera de date organizat de Petrom,
n form fizic i electronic, i le-a fost oferit posibilitatea de a se ntlni cu
conducerea societii i de a efectua vizite la amplasamentele societii. Procesul de
analiz diagnostic a continuat pn la nceputul lunii aprilie 2004.
(17) Proiectul iniial al contractului de privatizare a fost apoi distribuit celor opt
investitori poteniali de pe lista scurt, care au fost rugai s i prezinte comentariile

asupra acestuia ca parte a ofertelor lor preliminare i neangajante. Fiecare ofertant a


primit acelai proiect revizuit (toi ofertanii au fost tratai n mod egal).
(18) Investitorilor li s-a solicitat s depun ofertele preliminare i neangajante pn la
data de 24 noiembrie 2003, s sublinieze aspectele semnificative identificate pe
parcursul procesului iniial de analiz diagnostic i s nainteze modificrile propuse cu
privire la proiectul preliminar al contractului de privatizare, distribuit de MEC/OPSPI.
ase investitori precalificai au depus oferte preliminare i neangajante. Acetia au fost:
Gazprom, Hellenic Petroleum, Occidental, OMV, MOL i PKN Orlen.
(19) Toi ofertanii care au depus oferte preliminare neangajante au fost invitai la
discuii pe marginea proiectului contractului de privatizare la sediul OPSPI din
Bucureti pentru ca acetia s aib posibilitatea de a comenta i de a-i exprima opiniile
cu privire la proiectul contractului. Negocierile s-au desfurat ntr-o manier
nediscriminatorie i transparent, tuturor ofertanilor poteniali rmai n curs
oferindu-li-se ocazia s i comunice comentariile cu privire la cadrul contractual
propus, att n scris ct i n cadrul sesiunilor interactive inute la sediul OPSPI din
Bucureti. Dup fiecare rund de discuii, MEC/OPSPI a transmis proiecte revizuite
ale contractului de privatizare precum i ale altor documente contractuale aferente.
(20) Proiectul final al contractului de privatizare a fost distribuit tuturor ofertanilor
poteniali (Gazprom, Hellenic Petroleum, Occidental, OMV, MOL i PKN Orlen) la
data de 12 martie 2004 n scopul elaborrii ofertelor finale angajante.
(21) Proiectul contractului de privatizare, care a fost pus la dispoziie, fr discriminare,
ofertanilor care au semnat contractul de confidenialitate, coninea:

prevederi legate de acordarea unor despgubiri pentru poluarea istoric i


pentru anumite costuri de abandonare;

tergerea obligaiilor fiscale i a penalitilor istorice neachitate.

(22) La data de 8 aprilie 2004, Consultantii au transmis tuturor ofertanilor scrisori de


confirmare referitoare la obligatiile catre bugetul de stat ale S.N.P. PETROM S.A. n
cuprinsul acestora se solicita ca oferta finala s se fac lundu-se n considerare c prin
intrarea n vigoare a O.G. nr. 15/2004 privind reglementarea unor msuri financiare,
societatea nu mai datoreaz taxe sau impozite ctre bugetul general consolidat al
statului.
(23) Termenul limit de depunere a ofertelor finale a fost stabilit pentru 15 aprilie 2004.
La termenul final de depunere a ofertelor finale, trei investitori au prezentat propunerile
lor pentru privatizarea Petrom: OMV, MOL i Occidental.

(24) n baza analizei ofertelor depuse de ctre cei trei candidai, MEC, prin OPSPI, a
hotrt s nceap discuii directe cu OMV, care a oferit cel mai mare pre, cu scopul de
a ajunge la un acord final n ceea ce privete cadrul contractual aplicabil tranzaciei.
Contractul de privatizare dintre MEC/OPSPI i OMV (Contractul de Privatizare) s-a
semnat la data de 23 iulie 2004.
(25) n baza celor de mai sus, Consiliul Concurenei conchide c privatizarea Petrom sa fcut deschis, nediscriminatoriu, transparent si necondiionat:

a avut loc un proces de ofertare competitiv transparent i necondiionat,


deschis tuturor participanilor din industria petrolier, permitand participarea
unei game largi de societi din sectorul petrolier i al gazelor naturale;

condiiile de ofertare i regulile procesului de ofertare au fost aceleai pentru


toi cei ase ofertani care au exprimat intentia clara si neechivoca de a
cumpara pachetul majoritar de aciuni la SNP PETROM SA;

Contractul de Privatizare a fost ncheiat cu OMV, care a oferit cel mai mare
pre; i

toi ofertanii au beneficiat de timp suficient (ntre octombrie 2003 i aprilie


2004) i de informaii (acces n camera de date organizat n form fizic i
electronic, posibilitatea de a se ntlni cu conducerea societii i de a
efectua vizite la amplasamentele acesteia, accesul la proiectul Contractului
de Privatizare), pentru a face o evaluare corespunztoare a Petrom ca baz
pentru prezentarea ofertelor finale.

(26) Aceast procedur a asigurat obinerea, conform principiilor economiei de pia, a


unui pre competitiv, care reflect valoarea de pia corect a Petrom, deoarece toi
factorii care influeneaz valoarea Petrom au fost discutai pe parcursul negocierilor i
s-au reflectat n final n preul propus de ofertani.

IV. Prezentarea facilitilor financiare prevazute in Contractul de Privatizare al


SNP PETROM SA.
1. Angajamentul de Despgubire privind Mediul
2. Obligaii fiscale istorice restante
3. Redevene

4. Stabilitatea fiscal E&P


5. Cota Geologic

IV. 1 Angajamentul de Despgubire privind Mediul


(27) Angajamentul de Despgubire privind Mediul este un aranjament contractual prin
care statul convine s-i asume responsabilitatea pentru orice costuri necunoscute i
necuantificate care ar putea aprea n viitor pentru Petrom ca urmare a polurii cauzate
de societate nainte de privatizare. Cumprtorul este responsabil pentru respectarea pe
viitor a legislaiei privind protecia mediului, pentru orice caz de poluare care a avut loc
dup finalizare, precum i pentru polurile din trecut care erau cunoscute i cuantificate
la data semnrii Contractului de Privatizare.
(28) []1
(29) Contractul de Privatizare include o list a tuturor programelor de conformare
existente i a sumelor asociate obligaiilor cuantificabile, n valoare total de 178,5
milioane de Euro. Aceast sum a fost acceptat de OMV ca o obligaie existent a
Petrom i a fost luat n calcul la evaluarea societii de ctre OMV.
(30) []1
IV.2 Obligaii fiscale istorice restante
(31) Potrivit Contractului de Privatizare, toate impozitele, taxele, impunerile,
cheltuielile i reinerile la surs, de natura obligaiilor fiscale, datorate de Petrom pentru
orice an financiar pn la 31 decembrie 2003 inclusiv i toate penalitile aferente, de
orice fel, care s-au acumulat pn la data de 8 aprilie 2004, au fost pltite sau anulate i
Petrom nu va mai fi inut s rspund n legtur cu ele. Aceast prevedere a fost
consfinite la nivel legislativ prin Ordonana de Urgen a Guvernului Nr. 15/2004 i
prin Art. 11 al Proiectului de Lege privind privatizarea SNP Petrom SA.

IV. 3 Redevene
(32) Contractul de Privatizare prevede c nivelul procentual actual, baza i metoda de
calcul a redevenelor pltibile de Petrom n conformitate cu Contractele Individuale de
Concesiune vor fi meninute pe o perioad de zece ani de la data finalizrii. Aceast
prevedere se regsete i n Art. 15 din Proiectul de Lege privind privatizarea SNP
Petrom SA., care a fost completat in sensul ca se aplica la cerere tuturor titularilor de
1

Date confidentiale

acorduri individuale de concesiune in domeniul explorrii si exploatrii in domeniul


zcmintelor de petrol si gaze naturale.
IV. 4 Stabilitatea fiscal E&P
(33) Contractul de Privatizare conine o prevedere privind stabilitatea fiscal E&P
(fiscalitatea pentru explorare i producie). Aceasta prevedere are o valabilitate
generala, in sensul ca este in vigoare pe ntreaga perioada in care este aplicabila
societii Petrom, cat si celorlalte societi care ntreprind activitati de explorare si
exploatare petroliera si de gaze naturale in Romania. Astfel, cu excepia cerinelor
contrare ale legilor sau reglementrilor general aplicabile n Uniunea European care
devin aplicabile Romniei, vor rmne n vigoare pn la data de 31 decembrie 2014
regulile prevzute in Codul Fiscal privind provizioanele contabile, amortizarea,
cheltuielile deductibile si regimul de impozitare aplicabil activitilor de explorare i
producie petroliera.
(34) Prevederile Codului Fiscal la care se refera Contractul de Privatizare conin
anumite reguli specifice cu privire la companiile care activeaz in sectorul E&P.
Acestea privesc impozitarea specifica activitilor E&P si nu cuprind impozite si taxe
generale, cum ar fi impozitul pe profit si TVA.
IV. 5 Cota Geologic
(35) [...]2
(36) Cota de cheltuieli pentru dezvoltarea i modernizarea produciei de iei i gaze
naturale, rafinrii, transportului i distribuiei petroliere, s-a prevazut in Hotrrea
Guvernului Nr. 168/1998 si a fost aplicat de Petrom pana la momentul privatizarii.
Contractul de Privatizare prevede ca aceasta facilitate fiscal va fi meninut in
continuare pe o perioad limitat de timp, respectiv pana la 31 decembrie 2006.
(37) []2
(38) []2
V. Analizarea masurilor financiare prevzute in Contractul de Privatizare al SNP
PETROM SA.
V.1. Caracterul de ajutor de stat al masurilor financiare
A. Angajamentul de Despgubire privind Mediul

Date confidentiale

10

(39) Masurile financiare acordate din surse de stat agentilor economici pentru a facilita
remedierea daunelor aduse mediului prin reabilitarea amplasamentelor industriale
poluate pot fi evaluate prin prisma Regulamentului cu privire la ajutorul de stat pentru
protectia mediului. In mod normal, nu se poate acorda ajutor de stat pentru protectia
mediului daca poluatorul poate fi clar identificat, acesta trebuind sa finanteze
reabilitarea mediului in conformitate cu principiul poluatorul plateste.
(40) Conform Regulamentului privind ajutorul de stat pentru protectia mediului,
aciunile ce vizeaza protecia mediului pot produce beneficii sub forma cresterii
economice durabile, ocuprii forei de munc si competitivitii, iar aplicarea efectiva a
principiului poluatorul plteste precum si internalizarea integral a costurilor de
mediu, prin imputarea lor poluatorilor, reprezint principala cale de realizare a acestora.
(41) []3
(42) Poluarea cauzata de Petrom a facut obiectul evaluarii a trei consultani de renume
pe plan internaional, i anume: Dames & Moore n 1999, Nexant n 2001 i URS
Corporation n 2003 (ultimul fcnd parte din consoriul care a acordat asisten MEC
cu privire la privatizare). n rapoartele lor, toi cei trei consultani au subliniat faptul c
rspunderile asociate cu contaminrile istorice sunt extrem de dificil de evaluat.
Raportul URS Corporation pe anul 2003 prevede chiar i n cazul rafinriilor pentru
care s-au efectuat o serie de evaluri, nu exist evaluri consistente privind amploarea
contaminrii, necesitarea de a efectua lucrri de remediere n conformitate cu
reglementrile i privind costurile de curare aferente. De asemenea precizeaza ca:
problemele privind solul i pnza freatic sunt tipice pentru societile de explorare,
rafinare, transport i distribuie a petrolului i se refer n principal la pierderile i/sau
scurgerile de iei i produse petroliere. Scurgerile i pierderile pot aprea din conducte
nvechite sau prost ntreinute, rezervoare de depozitare sau instalaii de prelucrare i
pot duce la contaminarea solului i a pnzei freatice de sub aceste instalaii cu
hidrocarburi i alte substane. Contaminarea poate migra de pe obiectiv prin apele
subterane putnd avea un impact n afara limitelor obiectivului.
(43) Unul dintre principalele motive pentru care rspunderile istorice sunt dificil de
evaluat este tocmai natura acestor rspunderi, care sunt mai degrab condiionale dect
actuale. n acest sens, raportul URS din anul 2003 subliniaz urmtoarele: [],
contaminarea solului i a pnzei freatice este frecvent ntlnit la obiectivele petroliere
din ntreaga lume. Este important de recunoscut faptul c aceast contaminare n sine
nu are ca rezultat direct o rspundere privind mediul.

Date confidentiale

11

(44) In calitate de societate cu capital de stat, Petrom a motenit majoritatea activelor


sale de la industria petrolier de stat care a operat n Romnia timp de mai mult de 50
de ani ntr-un cadru legal care, cel puin n perioada regimului comunist, se preocupa
prea puin de problemele legate de protecia mediului. In anumite zone (cum ar fi
Ploieti) cauzele polurii i atribuirea rspunderii devin i mai complicate datorit
faptului c n aceeai regiune opereaz mai multe rafinrii, iar n al doilea rzboi
mondial teritoriul a fost bombardat intens de forele aliate.
(45) Chiar dac n ultima vreme Petrom a efectuat investiii semnificative pentru
mbuntirea activitii sale, poluarea istoric rmne dificil de cuantificat i de
remediat, mai ales datorit faptului c activitatea Petrom se desfoar pe mii de
amplasamente rspndite n ntreaga ar. Petrom deine i/sau opereaz un numr mare
de obiective (aproximativ 2.000) pe ntregul teritoriu al Romniei, reeaua cuprinznd
zcminte, depozite, rafinrii, o fabric de ngrminte i staii de distribuie. Din
punctul de vedere al proteciei mediului aceste obiective intr n atribuia autoritilor
locale de protecie a mediului. Consultanii pe problemele de mediu au observat variaii
semnificative n autorizaiile de mediu i n programele de conformare n teritoriu, ceea
ce face dificil de determinat dac costurile aferente contaminrii, prevzute n
programele de conformare, acoper sau nu, n mod adecvat, toate problemele. Pe de
alt parte, ncercarea de a identifica problemele necunoscute ar implica un studiu
extensiv al portofoliului (studiu de faza 2), care ar trebui s cuprind investigaii de
intruziune pe obiectivele contaminate, estimate la o durat de doi ani, fr a ca
rspunderile poteniale s poat fi evaluate cu certitudine.
(46) Consiliul Concurenei are in vedere faptul ca poluarea cauzata de societate, pana in
momentul trecerii de la economia controlata de stat la economia de piata, nu poate fi
imputata acesteia deoarece rspunderea efectiv in ceea ce priveste poluarea apartine
statului ca unic proprietar al SNP Petrom SA. In aceste condiii, societatea nu poate fi
obligata la plata daunelor aduse mediului, potrivit principiului poluatorul plateste.
Desi societatea a realizat investiii semnificative (in perioada 2000-2003 peste 250 mil.
USD) pentru adaptarea la standardele de mediu internationale si a inchis o mare parte
din instalatiile poluante, inlaturarea in totalitate a cauzelor generatoare de poluare nu a
fost posibila. In acelasi timp, imposibilitatea eliminarii surselor poluante a condus la
sporirea pagubelor produse de societate asupra mediului.
(47) Consiliul Concurenei constata ca procesul de privatizare a SNP Petrom s-a
desfasurat transparent, deschis si neconditionat, fara a se conferi un avantaj
investitorului OMV. Astfel, in legtura cu datoriile de mediu istorice, proiectul final al
Contractului de Privatizare, care a fost transmis tuturor ofertanilor in data de 12 Martie

12

2004, includea prevederi detaliate referitoare la despgubirile de mediu ce vor fi


acordate de ctre stat pentru obligaiile generate de poluarea istorica.
(48) In cazul SNP Petrom SA, cuantificarea in totalitate a despugabirilor de mediu
istorice nu a putut fi realizata, dupa cum demonstreaza concluziile expertilor angajati in
acest scop.
(49) Raspunderea statului privind despagubirile de mediu a fost limitata prin:

excluderea despagubirilor acoperite de provizioanele constituite deja de Petrom


cu privire la abandonare, n valoare de aproximativ 22,3 milioane de Euro;

excluderea despagubirilor cunoscute i cuantificate de remediere, ce se ridic la


aproximativ 178,5 milioane de Euro;

faptul c angajamentul privind rspunderile de abandonare va fi valabil pe o


perioad de 30 de ani de la data finalizrii, iar cel privind pierderile de mediu va
expira dup 15 ani de la data finalizrii.

B. Obligaii fiscale istorice restante


(50) Orice renunare la venituri din partea statului, care confer un avantaj unui agent
economic, intr sub incidena Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu
modificrile si completrile ulterioare.
(51) []4
(52) Ulterior emiterii O.G. 15/2004, in vederea stergerii obligaiilor fiscale ale SNP
Petrom SA, MEC a notificat Consiliului Concurentei facilitile in vederea autorizrii
acestora.
(53) Consiliul Concurenei a emis Decizia nr. 155/17.05.2004 privind autorizarea
ajutorului individual acordat SNP Petrom SA. Statul renunta la veniturile pe care le-ar
fi putut obtine, daca societatea ar fi pltit obligatiile fiscale restante, pentru ca aceste
venituri sa fie folosite ca surs de finanare a planului de investiii aferent perioadei
2004-2007, pe care SNP Petrom SA si l-a asumat. Ajutorul de stat a fost autorizat avand
drept obiectiv dezvoltarea regionala, fiind analizat potrivit criteriilor prevzute in
Regulamentul privind ajutorul de stat regional si Regulamentul multisectorial privind
ajutorul de stat regional pentru proiecte mari de investiii.

Date confidentiale

13

(54) Prin adresa nr. 102.186/DIP/14.09.2004, MEC a renotificat facilitatea fiscal sub
forma scutirii de la plata obligatiilor catre bugetul de stat, motivand ca:
-

preul pe care l-a oferit OMV-ul reflecta anularea obligaiilor fiscale, iar statul,
prin stergerea datoriilor, s-a comportat ca un investitor privat prudent. In
consecinta facilitatea nu contine elemente de ajutor de stat;

notificarea privind ajutorul de stat individual ce urmeaza a se acorda SNP


Petrom SA in baza OUG nr. 15/2004 privind reglementarea unor masuri
financiare,
transmisa
Consiliului
Concurentei
prin
adresa
nr.
181.008/21.04.2004 de catre Ministerul Economiei si Comerului, nu a avut in
vedere faptul ca masurile respective fac parte din complexul de condiii
necesare pentru realizarea privatizarii si, in consecinta, nu trebuiau analizate
izolat.

(55) Consiliul Concurenei a constatat ca licitatia a fost transparenta, deschisa si


neconditionata. In consecinta nu a fost conferit un avantaj investitorului, acesta oferind
pretul pietei si ca atare facilitatea fiscal nu constituie ajutor de stat pentru OMV.
(56) In ceea ce priveste avantajul oferit SNP Petrom SA prin acordarea facilitilor
fiscale, Consiliul Concurenei a analizat in ce msura statul s-a comportat ca un
investitor privat prudent. Orice obligaii fiscale existente ar fi avut ca rezultat n orice
caz, deducerea corespunztoare a acestei sume la evaluarea societii i, prin urmare,
reducerea preului oferit de ofertani. n plus, o parte din obligaiile fiscale neachitate
erau dificil de evaluat deoarece societatea se afla n litigiu pentru anumite obligaii.
Deoarece obligaiile fiscale nu pot fi cuantificate, iar ofertanii au fost asigurati ca
Petrom va fi liber de aceste rspunderi istorice, anularea acestor obligaii a fost cea mai
potrivit soluie. Orice alt soluie, cum ar fi micorarea preului de plat, ar fi putut
estima greit suma n cauz, ceea ce ar fi dezavantajat fie OMV fie statul.
(57) Dac aceste obligaii nu ar fi fost anulate, preul oferit de ofertani ar fi fost mai
mic pentru a se lua n calcul sarcina plii acestor obligaii (evaluarea final a valorii
unei societi se obine prin scderea datoriilor din valoarea ntreprinderii). Se poate
spune, deci, c obligaiile scadente la bugetul de stat au fost pltite de OMV ca parte a
preului pltit n cadrul procesului de privatizare i c pierderea vnztorului ca
urmare a neplii acestor obligaii de ctre societate a fost recuperat prin majorarea
corespunztoare a veniturilor imediate - preul pltit de investitor.
(58) De asemenea, anularea nu constituie un avantaj pentru Petrom, deoarece obligaiile
fiscale erau contestate iar statul romn avea puine anse s le recupereze. n trecut,
multe dintre aceste obligaii (n special cele contestate de Petrom) s-au dovedit a fi
imposibil de colectat. Soluia anulrii tuturor obligaiilor fiscale neachitate a fost

14

considerat cea mai bun pentru a maximiza veniturile nete din privatizare pltibile
statului. Statul a acionat, prin urmare, aa cum ar fi procedat un investitor privat n
condiii similare.
(59) n concluzie, Consiliul Concurenei consider c anularea tuturor obligaiilor
fiscale neachitate ale Petrom nu constituie ajutor de stat deoarece aceast prevedere a
fcut parte din pachetul oferit oricrui investitor potenial n cadrul unei proceduri de
licitaie transparent i deschis n urma creia s-a stabilit valoarea just de pia.
Acionnd n acest mod, statul a respectat principiul investitorului privat.

C. Redevenele pltite n conformitate cu acordurile petroliere ncheiate


Petrom

de

(60) Politica statului romn, susinut de Guvern i de Agenia Naional pentru


Resurse Minerale, este de a valorifica pe ct posibil rezervele existente ale Romniei.
Deoarece majoritatea zcmintelor existente de petrol i gaze naturale sunt ntr-o stare
avansat de epuizare, un nivel ridicat al redevenelor ar majora costurile deja ridicate
ale extraciei petrolului din acele zcminte i ar avea ca rezultat imposibilitatea
susinerii exploatrii din punct de vedere economic. Deoarece rezervele i vor continua
declinul, majorarea redevenelor nu este avut n vedere deoarece nu se justific din
punct de vedere economic.
(61) Atat in Legea Petrolului nr. 134/1995, care a fost abrogat recent, cat si in noua
Lege a Petrolului nr. 238/2004, n vigoare n prezent, se prevede ca acordul petrolier
rmne valabil pe toat durata acestuia, cu excepia adoptrii unor dispoziii legale
favorabile titularului. Deoarece prevederile acordurilor petroliere includ reguli privind
nivelul i plata redevenelor, rezulta c aceste prevederi legale se refer implicit i la
redevene. De asemenea, conform art. 30 din Legea Petrolului nr. 238/2004, darea in
concesiune se realizeaza prin acord petrolier incheiat de autoritatea competenta cu
persoane juridice romane sau straine, selectionate prin apel public de oferta.
(62) Stabilitatea referitoare la nivelul procentual i la calcularea redevenelor pltite de
Petrom potrivit Contractelor Individuale de Concesiune, a fost prevzut de OMV n
oferta sa final i este rezultatul negocierilor dintre pri la Contractul de Privatizare i
aceast prevedere este reflectat n preul pltit. Dac aceast prevedere nu ar fi fost
inclus n Contractul de Privatizare, OMV, ca i ceilali ofertani, ar fi trebuit s ia n

15

considerare o posibil majorare a taxelor pentru concesiune (care fac parte din costurile
de producie) i ar fi oferit un pre inferior. n aceste condiii statul a ales s ofere
stabilitatea privind nivelul procentual i calcularea redevenelor pe o perioad limitat
de timp n schimbul unui pre mai mare. Aceste prevederi se aplica la cerere tuturor
titularilor de acorduri individuale de concesiune in domeniul explorrii si exploatrii
zcmintelor de petrol si gaze naturale.
(63) Consiliul Concurenei considera ca statul a acionat aa cum ar fi acionat un
investitor privat n situaii similare pentru a crea condiiile optime de obinere a celei
mai bune oferte posibile. De asemenea, modul de stabilire a redeventei nu implica
acordarea de ajutor de stat avand in vedere ca nivelul procentual este stabilit prin lege
in mod transparent si nediscriminatoriu.

D. Stabilitatea fiscal E&P

(64) n legtur cu prevederea Contractului de Privatizare referitoare la stabilitatea


fiscal, trebuie remarcat faptul c aceasta se refer la regimul de impozitare specific
E&P (regimul de impozitare aplicabil activitilor de explorare i producie ale
Societii), neincluznd impozitele general aplicabile cum ar fi impozitul pe profit,
TVA etc.
(65) Argumentele aduse de MEC privind lipsa caracterului de ajutor de stat a msurii,
sunt ca statul nu are in vedere modificarea cotelor de impozitare sau introducerea unor
impozite noi si ca acesta a acionat ca un investitor privat n alte situaii similare.
Statul a fost de acord cu includerea msurii n Contractul de Privatizare n schimbul
meninerii unui nivel ridicat al preului de cumprare a Petrom. Att OMV cat si ceilali
ofertani i-au exprimat dorina de a se menine fiscalitatea E&P la nivelul actual,
deoarece aceasta este o parte important a costurilor de producie care influeneaz
direct valoarea Companiei.
(66) Statul nu are in vedere mrirea cotelor de impozitare pentru explorarea si producia
petrolului, deoarece majoritatea zcmintelor de petrol i gaze naturale existente sunt
ntr-o stare avansat de epuizare, un nivel ridicat al impozitelor ar majora costurile deja
ridicate ale extraciei petrolului din acele zcminte i ar avea ca rezultat
imposibilitatea susinerii exploatrii din punct de vedere economic. OMV a solicitat
Ministerului Economiei si Comerului sigurana juridica privind regimul de impozitare
specific E&P. Datorita faptului ca taxele E&P reprezint o parte substantiala a
obligatiilor fiscale ale Petrom, cresterea acestora intr-un termen scurt poate avea efect
indirect asupra cresterii pretului de vanzare al societii. Aceste prevederi se aplica pe
16

ntreaga perioada in care sunt aplicabile societii Petrom si celorlalte societi care
ntreprind activitati de explorare si exploatare petroliera si de gaze naturale in Romnia.
(67) Acest beneficiu ar reflecta pur si simplu valoarea tranzaciei. De aceea, nu se poate
susine c acesta ar fi un beneficiu pe care OMV nu ar fi putut s l obin n
circumstane normale. n aceste condiii, statul a acceptat oferta cea mai bun, care
includea i stabilitatea fiscal, Se poate deci concluziona c statul a acionat ca un
investitor privat.
(68) Referitor la afectarea comerului cu statele membre ale UE, Contractul de
Privatizare relev faptul c stabilitatea fiscal in favoarea SNP Petrom SA se va aplica
cu excepia cerinelor contrare ale legilor sau reglementrilor generale aplicabile n
Uniunea European care devin aplicabile Romniei. Astfel, SNP Petrom SA nu va
putea beneficia de tratament fiscal preferential in comparatie cu ceilalti agenti
economici care activeaza pe piata comunitara. n plus, msura are natura de a stimula
extracia de resurse energetice (petrol i gaze naturale), n legtur cu care consumul
pieelor europene depete cu mult producia intra-comunitar, Europa fiind un
importator net de resurse energetice din ri extra-comunitare care au avantaje naturale
evidente n producerea acestor resurse.

E. Cota Geologic

(69) Cota Geologic exista deja n momentul depunerii ofertei OMV fiind stabilita prin
Hotrrea de Guvern nr. 168/1998. Cota de 35%, deductibila fiscal, poate fi folosit
conform H.G.. nr. 168/1998 pentru a acoperi necesitile de investiii pentru rafinare,
transport i distribuie, pentru lucrrile de cercetare geologic pentru descoperirea de
noi rezerve, pentru dezvoltarea produciei, pentru retehnologizarea i modernizarea
echipamentelor. Hotrrea de Guvern nr. 168/1998 instituie o schema de ajutor de stat,
existenta in sensul art. 3 din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, iar cota de
cheltuieli reglementat de aceasta se aplic n continuare si celorlalte societi care
activeaza in sectorul petrolier i al gazelor naturale.
(70) In notificarea transmisa Consiliului Concurentei de catre MEC se apreciaza ca
prevederile referitoare la Cota Geologic nu implic acordarea ajutorului de stat n
favoarea Petrom/OMV. Includerea acestor prevederi n Contractul de Privatizare a fost
intens negociat de OMV i MEC iar beneficiul fiscal astfel obinut s-a reflectat n
preul convenit de pri. De fapt, avnd n vedere c acest stimulent exist din anul
1998, cererea OMV de a menine Cota Geologic este motivat i ea de necesitatea
asigurrii stabilitii regimului fiscal aplicabil activitilor de explorare i exploatare. i
17

ali ofertani au indicat faptul c se ateapt ca regimul aplicabil explorrii, exploatrii


i produciei de iei s rmn neschimbat. Avnd n vedere importana covritoare a
activitilor de explorare i exploatare pentru activitatea Petrom, orice modificare a
regimului aplicabil acestora (inclusiv eliminarea unui stimulent existent) ar avea un
impact semnificativ asupra evalurii Petrom.
(71) Situaiile financiare ale Petrom, inclusiv n ce privete aplicarea Cotei Geologice,
au fost puse la dispoziia ofertanilor n camera de date, iar ofertanii au avut
posibilitatea s discute acest subiect cu departamentul competent al societii n
reuniunile organizate ca parte a procesului de analiz diagnostic. De asemenea, Cota
Geologic a fost analizat pe scurt ntr-un raport al unui consultant, care exista n
camera de date. Se poate concluziona, deci, c toi ofertanii erau la curent cu existena
Cotei Geologice i c, dei numai OMV a solicitat nghearea acestei faciliti fiscale i
se poate presupune c, avnd n vedere impactul asupra situaiei financiare a societii,
toi ofertanii au luat n calcul Cota Geologic n evaluarea Petrom.
(72) n oferta final, OMV a indicat, ca o prezumie expres ce a stat la baza evalurii,
meninerea Cotei Geologice (aa cum era reglementat prin Hotrrea de Guvern nr.
168/1998 i aplicat de Petrom pn la data ofertelor finale) la aceeai valoare pe o
perioad de zece ani de la data finalizrii. La ntlnirile ulterioare cu MEC, OMV i-a
exprimat clar poziia c meninerea preului oferit este condiionat de acordarea unei
asigurri n acest sens. Dup o serie de negocieri, OMV a acceptat n final o versiune
redus ca timp (la doi ani: 2005-2006) i ca sfer de aplicare (numai la activitile de
explorare i extracie iei i gaze naturale) a Cotei Geologice. Din oferta OMV i din
negocierile ulterioare, n care OMV a subliniat n mod repetat importana Cotei
Geologice pentru evaluarea Petrom, era evident c preul oferit de OMV ar fi fost
semnificativ mai mic dac aranjamentele privind Cota Geologic nu ar fi fost
implementate i, prin urmare, se poate considera c OMV a pltit Cota Geologic prin
preul oferit.
(73) MEC sustine ca, n situaia n care Consiliul Concurenei consider c msura
fiscal constnd in scutirea de impozit pe profit pentru o rezerv separata finanat prin
reinerea unei cote de 35% din veniturile din petrol si gaze reprezint ajutor de stat
deoarece prevede beneficii fiscale privind Cota Geologic, acest ajutor este pe deplin
compatibil cu reglementrile specifice privind ajutorul de stat.
(74) Consiliul Concurenei apreciaza ca msura fiscal constituie ajutor de stat acordat
in baza unei scheme de ajutor de stat existente, pentru care nu exista obligatia
notificrii potrivit art. 3 coroborat cu art. 6 alin. (1) din Legea nr. 143/1999 privind
ajutorul de stat, cu modificrile si completrile ulterioare.

18

(75) In conformitate cu art. 13 din Legea nr. 143/1999, Consiliul Concurenei poate
solicita furnizorului sa ia msuri pentru eliminarea incompatibilitii ajutorului de stat
existent cand se constata ca prin acordarea ajutorului de stat se distorsioneaza
concurena sau se amenina distorsionarea concurenei sau se afecteaza in mod
nejustificat comerul cu Statele Membre ale Uniunii Europene.
(76) []5
(77) []5
(78) []5
(79) []5
(80) []5
(81) Diferenele dintre nivelul maxim al rezervei ce poate fi constituit din aplicarea
cotei geologice i sumele aferente programului de investiii efectiv realizat vor fi
suportate din resurse proprii ale Petrom sau din resurse atrase.
(82) Dei cota geologic a fost analizat din perspectiva unei scheme de ajutor existente
(datorit faptului c exist din anul 1998), consideram ca investiiile propuse ofer o
baz suficient pentru ca aceast cot geologic s fie considerat ca ajutor compatibil
chiar i n condiiile n care ar fi analizat conform reglementrilor privind ajutorul
regional, intensitile relevante fiind respectate (circa 19%).
(83) Consiliul Concurenei concluzioneaz ca ajutorul de stat existent nu afecteaza in
mod nejustificat concurena si comerul Romaniei cu Statele Membre ale Uniunii
Europene.

VI. CONCLUZII
(84) Facilitile acordate SNP Petrom SA sub forma acoperirii daunelor de mediu
istorice nu reprezint ajutor de stat.
(85) Facilitile acordate SNP Petrom SA sub forma anularii obligatiilor fiscale catre
bugetul general consolidat al statului, precum si stabilitatea referitoare la nivelul
procentual i la calcularea redevenelor pltite de Petrom potrivit Contractelor
Individuale de Concesiune, pentru o perioada de 10 ani, nu reprezint ajutor de stat,

Date confidentiale

19

statul acionand ca un investitor privat prudent care urmarete obinerea celui mai bun
pret in schimbul pachetului majoritar de aciuni.
(86) Stabilitatea fiscal prevazut in Contractul de Privatizare si in Proiectul de lege
privind privatizarea SNP Petrom SA nu reprezint o msura de ajutor de stat ntruct
statul a acionat ca un investitor privat prudent in situatii similare. Chiar si in condiiile
in care aceasta ar conferi un avantaj potential SNP Petrom SA, aceasta nu afecteaza
comerul Romaniei cu Statele Membre ale Uniunii Europene.
(87) Cota Geologica instituita prin H.G. nr. 168/1998 si limitata pana la 31 decembrie
2006 reprezint un ajutor de stat existent pentru investiii care nu afecteaza in mod
nejustificat concurena si comerul Romaniei cu Statele Membre ale Uniunii Europene.
Consiliul Concurenei emite prezenta decizie cu condiia ca SNP Petrom SA sa nu
beneficieze de un alt ajutor de stat in legtura cu Proiectul de investiii furnizat de
Petrom si OMV si inclus in notificarea MEC.

DECIDE

Art. 1. In temeiul art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat,
cu modificarile si completarile ulterioare, constata ca acoperirea daunelor de mediu
istorice, anularea obligatiilor fiscale catre bugetul general consolidat al statului,
stabilitatea privind modul de calcul si nivelul procentual al redevenelor pltite de SNP
Petrom SA, precum si stabilitatea fiscal pentru o perioada de 10 ani in sectorul
Explorare&Productie nu reprezint ajutor de stat.
Art. 2. Cota Geologica instituita prin H.G. nr. 168/1998 reprezint un ajutor existent
pentru investiii care nu afecteaza in mod nejustificat concurena si comerul Romaniei
cu Statele Membre ale Uniunii Europene.
Art. 3. In temeiul art. 13 alin. (1) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat cu
modificrile i completrile ulterioare, coroborat cu art. 16 din Regulamentul privind
ajutorul de stat regional, Consiliul Concurenei solicit furnizorului ca SNP Petrom SA
s nu mai beneficieze de un alt ajutor de stat in legtura cu Proiectul de investiii pentru
care se acorda Cota Geologica.

20

Art. 4. In temeiul art. 10 din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat cu modificarile
si completarile ulterioare, Decizia Consiliului Concurentei nr. 155/17.05.2004 privind
ajutorul de stat individual acordat SNP Petrom SA se revoca.
Art. 5. Prezenta Decizie devine aplicabila la data comunicarii sale.
Art. 6. Potrivit prevederilor art. 29 din Legea nr.143/1999 privind ajutorul de stat, cu
modificarile si completarile ulterioare, prezenta Decizie poate fi atacata de catre
persoanele interesate la Curtea de Apel Bucuresti, sectia de Contencios Administrativ,
in termen de 30 de zile de la comunicare.
Art. 7. Prezenta Decizie va fi comunicata de catre Secretariatul General din cadrul
Consiliului Concurentei:
-

Ministerului Economiei si Comerului, Calea Victoriei nr. 152, sector 1, Bucuresti,


cod 70034;

SNP Petrom SA, Calea Victoriei, nr. 109, sector 1, Bucuresti

Art. 8. Secretariatul General si Directia Autorizare Ajutor de Stat din cadrul Consiliului
Concurentei vor urmari aducerea la indeplinire a prezentei Decizii.

PRESEDINTE
MIHAI BERINDE

21