Sunteți pe pagina 1din 7

See

discussions, stats, and author profiles for this publication at: http://www.researchgate.net/publication/207374967

Evoluia creierului prin encefalizare, sau de ce


schimbarea e dureroas
ARTICLE JANUARY 2010

READS

38

1 AUTHOR:
Dragos Cirneci
Spiru Haret University, Bucharest
62 PUBLICATIONS 3 CITATIONS
SEE PROFILE

Available from: Dragos Cirneci


Retrieved on: 30 September 2015

interferente

Evolutia creierului
prin encefalizare sau de ce
schimbarea e dureroasa
~

Dr. Drago~Grneci
Syner<jlN1

Abstract

Rezumat

Aversive learning seems to be mediated by the neural systems responsive to pain, while the subjedive perception of
pain was found to be implemented by the same cerebral
network involved in orienting attention to novel, unexpeded stimuli, and also in errors detedion. This"attentional net-

fnvajarea
aversiva este realizata
in creier de sistemele
neuronale ce raspund la durere, iar percepjia subiectiva a
durerii este realizara de aceea~i rejea cerebrala implicata
in orientarea
involuntara
a atenjiei ca raspuns la ceva
nou, nea~teptat,
dar ~i in procesarea
erorilor. Sistemul
"atenjional"
care reorienteaza
atenjia
ca raspuns la
stimuli
nea~teptaji
sau foarte relevanji
- "reflexul
de
orientare"
- este suprapus peste cel de depistare a peri~i de declan~area starii
colelor, iar la om este raspunzator
anxioase. Biochimic,
componenta
fazica a dopaminei
~i
noradrenalinei
este implicata
in procesarea
schimbarii
~i com uta rea atenjiei in vederea adaptarii la schimbare,
~i
ins a componenta
fazica a dopaminei
este implicata
in adaptarea
la durere sau raspunsul analgezic, facand
astfelo
legatura biochimica
intre durere ~i raspunsulla
schimbare.
Mai mult, acelea~i rejele a creierului
implicate in procesarea
noului ~i percepjia durerii sunt implicate ~i in procesarea
feedback-ului
negativ ~i a respingerii sociale, iar aceste procesari declan~eaza
la randul
lor un raspuns imunitar
de tip proinflamator,
sugerand
ca raspunsul imunitar,
care este modulat de relajiile noastre socia Ie, precum ~i de reu~ita in acjiune ~i capacitatea de adaptare la schimbari in mediu.
Cuvinte-cheie:
orientarea atenjiei, durere, procesare feedback, raspuns imunitar

(Of15ulting

work" managing automatic shifting of attention to unexpeded, relevant stimuli - 'orienting reflex" - is superimposed
over the danger detection mechamisms, and is known to
be involved in triggering anxiety in humans. Biochemically,
phasic dopaminergic and noradrenergic components are
responsible for processing novelty and triggering attention
shiftings in response to environmental changes, phasic dopamine component being involved also in adaptation to
pain - or analgesic response - making a "chemical connection" between pain processing and the mechanisms which
trigger behavioral adaptation to change. In addition, the
same brain network which gestionates novelty detedion
and physical pain subjective perception are involved in processingof negative feedback and social rejedion, theseprocessesbeing associated with a proinflammatory immune
response,suggesting that immune response is modulated
by social relationships and the successin activity or our ability to adapt to change.
Keywords: attention orienting, pain, feedback processing, immune response

Reteaua schimbarii ~i procesarea durerii

I
I
I

ill!
III

Encefalizarea este un concept care descrie cum funqiile


structurilor mai primitive au evoluat datorita dezvoltarii
unor noi termina!ii aditive. Astfel, encefalizarea sistemului
de percep!ie a durerii poate fi vazuta ca un pas evolutiv
care a ajutat la dezvoltarea unor abilita!i cognitive ~i sociaIe mai complexe. Tnforma sa encefalizata, sistemul durerii
a stat la baza inva!arii, permi!and apari!ia unor comportamente care nu numai sa evite durerea fizica, dar sa ~i previna pierderea unei recompense. Astfel, el a perm is reglarea
aqiunilor in funqie de contexte. De exemplu, ata~amentul poate fi vazut ca 0 extensie a acestei funqii. Cercetarile
moderne ale mecanismelor neuronale ale ata~amentului
la puii mamiferelor sugereaza ca ata~amentul este motivat
de durerea abandonarii socia Ie, iar ata~amentul este mediat de mecanisme similare cu cele implicate in durerea
fizica (Tucker, Luu ~i Derryberry, 2005). Regiunile implicate
in procesarea durerii sunt implicate ~i in anticiparea durerii/fricii, dar ~i in empatia fa!a de durere ~i in procesarea
respingerii socia Ie (Petrovic ~i colab., 2005) .

Tn mod general, inva!area aversiva pare sa fie mediata


de sistemele neuronale ce raspund la durere, iar creierul
proceseaza emo!iile negative prin acelea~i zone prin care
proceseaza durerea fizica. Sistemul implicat in conducerea
durerii catre creier este denumit "sistemul anterolateral'~
Acest sistem contine cateva tracturi nervoase ascendente: unul i~i'are originea in maduva spinarii, de unde fibrele
nervoase ajung in nucleii talamici, intra laminar ~i ventral
posterior lateral (VPL). Proieqiile spinale catre VPL se termina intr-o maniera topografica. Prin contrast, proieqiile
de la maduva spinarii catre nucleii talamici centrolateral ~i
para fascicular (care formeaza celalalt circuit) nu sunt organiza!i topografic. Nucleii din VPL proiecteaza in cortexul
somatosenzorial, care encodeaza intensitatea, durata ~i
loca!ia stimuli lor durero~i, iar nucleii centrolateral ~i parafascicular trim it proieqii catre cortexul cingulat anterior ~i
orbitofrontal/cortexul
insular (Vogt, 2005; Tucker, Luu ~i
Derryberry, 2005). Celulele din cortexul cingulat anterior
dorsal, ca ~i cele din orbitofrontalullateral
~i cortexul insular bilateral nu sunt implicate insa in localizarea ~i identi-

Anul VI Nr. 23 4/2010 -----

psihiatru

.ra

The Thalamus

TOpre(ron,al

conex

Nud reticulem
(aUlTOUnding

Internal
medullary
IntrBJamlnBr
lamina

thM.mua

ts ROt shown

Med"od
I
I orsa

Anterior
nuclei

nUCle~

ct

Internal

Nucleus- -

VPL

cortex

~
Medial

.)....

Pulvinar

m~':::II~:ry~,~

TO auditory
Geniculat.
Body

~~

,.,

;"\I

T(
TO v;sus/
corter

qL

f ~..~:

VPM
Centrum
medianum

VI(

TO motor
cortices

IfflatlJ,';f>J

corh~x

'}

TO posterIOr
associatIon cortex

Figura 7. Reteaua durerii - in dreapta cu ro~u ACC - cortex cingulat,

fica rea stimulilor durero~i, ci in aspectele evaluarii subiective ale stimulilor durero~i (Kringelbach, 2005; Vogt, 2005;
Amodio ~i Frith, 2006). Aceste proieqii ajung in special in
zona dorsala a cingulatului anterior (girusul cingulat), dar
~i in zona rostrala. Neuronii din cele doua zone au rol diferit: cei din zona rostrala semnalizeaza caracterul de neplacut al unui stimul, in timp ce zona dorsala este implicata in
declan~area comportamentului
de evitare (partea caudala) ~i a reaqiei de frica (partea dorsala) (Vogt, 2005).
Re~eaua durerii con~ine divizii somato-senzoriale, emo~ionale, aten~ionale ~i motorii (Berns ~i cola b., 2006). A~teptarile pe care Ie avem privind durerea sau efectul analgezic al unui medicament inf1uen~eaza in mod direct
felul cum experimentam ulterior 0 stimulare dureroasa.
Daca activitatea in re~eaua durerii - formata din cingulatul
anterior pregenual ~i cortexul insular anterior - este ridicata inaintea stimularii dureroase, omul este intr-o stare
de receptivitate fa~a de durere ~i percepe stimulul ca fiind mai intens (Boly ~i cola b., 2007). Sesizarea stimulului
dureros este data de zona mediana anterioara/cingulat
anterior rostral (BA 32) in timp ce evaluarea durerii este
localizata mai ventral ~i posterior (BA 24) (Boly ~i colab.,
2007). Direqionarea aten~iei inf1uen~eaza activitatea insulei anterioare - 0 zona care prime~te inputuri nociceptive ~i este implicata in evaluarea intensita~ii subiective a
durerii -, activitatea insulara crescand atunci cand aten~ia
este orientata catre durere. Com uta rea voluntara a aten~iei se realizeaza de cortexul parietal posterior (aria 7)
cu extensie catre sulcusul postcentral (aria 5) ~i campul
frontal ocular (aria 8) sau a~a-numita re~ea aten~ionala
dorsala, care se ocupa atat cu com uta rea aten~iei, cat ~i
cu men~inerea acesteia in detrimentul stimulilor distractori. De asemenea, s-a constatat 0 reducere a activita~ii in
talamusul median, cingulatul anterior (BA 24) ~i cortexul
somatosenzorial secundar 0 data cu diminuarea durerii,
reducere mediata de zona frontala inferioara - BA 45 ~i 47
- ~i zona periapeductului cenu~iu (pAG). Zona 45-47, dar
~i PAG sunt parte din re~eaua aten~ionala ventrala (sau

Anul VI Nr. 23 4/2010

Ins - cortex insular

cingulo-operculara)
specializata in detectarea stimulilor
cu relevan~a comportamentala,
in special daca sunt noi,
inten~i, nea~tepta~i sau poten~ial periculo~i ~i declan~eaza 0 stare de alerta. Durerea se pare ca activeaza aceasta
re~ea, iar starea afectiva negativa care implica re~eaua PAG
- amigdala - cortex insular anterior - cortex cingulat - orbitofrontallateral
(BA 45, 47) accentueaza percep~ia durerii,
afectand capacitatea acestor zone de a modula senza~ia
dureroasa (Villemure ~i Schweinhardt, 2010).
Concluzionand,
percep~ia subiectiva a durerii este
realizata de aceea~i re~ea cerebrala implicata in orientarea
involuntara a aten~iei ca raspuns la ceva nou, nea~teptat.

Noutatea, pericolul ~i emisfera dreapta


La toate vertebratele (pe~ti, amfibieni, reptile, pasari ~i
mamifere) emisfera dreapta este mai sensibila la stimuli
care induc emo~ii negative, precum percep~ia unui pradator ~i mediaza raspunsuri de evitare comportamentala. De
asemenea, ea gazduie~te sistemul aten~ional care reorienteaza aten~ia ca raspuns la stimuli nea~tepta~i sau foarte
relevan~i - reflexul de orientare. in schimb, emisfera stanga
are rolin declan~area rutinelor comportamentale
- un rol
complementar la rolul celei drepte de raspuns la urgen~e
sau amenintari (Quaranta, Siniscalchi ~iVallortigara, 2007).
Adaptarea de succes necesita formarea de har~i mentale
care sa incorporeze continuu noi informa~ii. Pentru orice
organism, informa~ia cea mai importanta din mediu este
cea care inca nu este cunoscuta ~i in~eleasa. Pentru a aprecia relevan~a motiva~ionala a necunoscutului, a noului,
trebuie sa studiem reflexul de orientare. Reflexul de orientare faciliteaza acest proces de formare de noi har~i indreptand aten~ia automat catre evenimentele nea~teptate. La
fel, amenin~arile nea~teptate ~i necontrolabile produc 0
anxietate de anticipare mai mare ~i un raspuns fiziologic
mai puternic, decM amenin~arile previzibile, controlabile
(Hirsh ~i Inzlicht, 2008).
Procesarea bottom-up a stimulilor noi, nea~tepta~i sau
care au caracteristici deosebite este realizata in prima in-

interferente
stan,a de amigdala bazolaterala (Davis ?i Whalen, 2001).
Ea este legata prin proieqii glutamatergice de capsula nucleului accumbens, iar expunerea la stimuli noi cre?te dopamina in nucleul accumbens, fenomen mai accentuat la
persoanele anxioase sau la cele care au stat multa vreme
izolate. Efectul este de a se declan?a 0 motiva,ie de evitare adica baza inhibi,iei comportamentale
(Barrot ?i colab.,
2005). Consecutiv amigdalei, procesarea are loc in hipocamp in girusul dentat?i zona CA3, apoi de zona intraparieta la, iar apoi de cortexullateral prefrontal ?i este mediata
noradrenergic (Buschman ?i Miller, 2007; Hirsh ?i Inzlicht,
2008; Sara, 2009). Studiile folosind RMN funqional au aratat ca in depistarea unui stimul nou sunt implicate: nucleii
pulvinari talamici, coliculul superior mezencefalic, girusul
frontal superior (BA 8), girusul frontal mijlociu (BA 10, 9,
46), cingulatul anterior (BA 32), girusul frontal inferior (BA
45) ?i zona intraparietala ventrala (aria 40). incluzfmd jonc,iunea temporoparietala
(aria 39) (Hopfinger, Buonocore
?i Mangun, 2000; Yantis ?i colab., 2002; Pessoa ?i Ungerleider, 2004; Shomstein ?i Behrmann, 2005). Activitatea in
orbitofrontalullateral
caudal, la grani,a cu ventrolateralul
prefrontal (BA 45) este rela,ionata cu detectarea oricarui
eveniment nea?teptat/improbabil
(Parris ?i cola b., 2007).
Tntotdeauna cand ne intalnim cu un stimul nou, zona orbitofrontala dreapta (BA 45) se activeaza pentru a encoda
acest stimul, legandu-I de contextul apari,iei (Frey?i Petrides, 2000).
Deci, re,eaua de procesare subiectiva a durerii este aceea?i care raspunde la nou, dar ?i la peri co I, formand baza
neuronala a inva,arii aversive, precum ?i a anxieta,ii.

Du~ere'.Pr~cesarea gre~elilor~iini!ierea

schlmbaru

II:

Termeni precum aten,ia, memoria sau afectivitatea sunt


concepte psihologice care i?i au originea in filosofia faculta,ionista a lui Palton ?i Aristotel. Filosofii greci ai antichita,ii au fost se pare primii care au vazut activitatea umana
ca fiind sub semnul acestor faculta,i mentale sau psihice,
sau, cum Ie spuneau ei, "calita,i ale psihicului': Astfel, percep,ia vizuala era conceputa de ei ca bazandu-se pe ni?te
raze care plecau din ochi ?i intalneau lumea din jur. De
aici, ?i aten,ia vizuala a fost mutt timp reprezentata ca un
"fascicul" sau "Ianterna" care se "focuseaza" pe lucrurile din
jur. Tn ultimii ani, neuro?tiin,ele au identificat bazele biolog ice ale fenomenelor pe care Ie legam de "aten,ie'; relevfmd 0 lume foarte diferita, cu conexiuni nebanuite. Astfel,
studiile folosind tehnica ICA (Independent Component
Analysis) care eviden,iaza conectivitatea intrinseca dintre
re,elele neuronale (lCN) au relevat existen,a a doua re,ele
anticorelate. Prima - numita "re,eaua aten,ionala ventrala"
(sau "salience processing network'; sau "cingulo-operculara) - este formata din zona orbitofrontala
(BA 47/12) ?i
cortexul insular anterior, cingulatul dorsal/cortexul paracingulat, aria pre-suplimentara motorie (BA 8), amigdala,
corpi stria,i ventra Ii, hipotalamus, talamus dorsomedian,
periapeductul
cenu?iu (pAG). substan,a neagraNTA ?i
proceseaza informa,ie interoceptiva vegetativa, dimensiunea emo,ionala a durerii ?i empatie fa,a de durerea
altora, dar?i respingerea sociala. Oamenii cu 0 mai puter-

10

17

10
18

17

Figura 2. Ariile /ui Brodmann

(BA)

nica conectivitate intre cingulatul dorsal ?i restul re,elei


prezinta 0 mai puternica anxietate anticipatorie (Seeley
?i colab., 2007). Folosind tehnica resting state functional
connectivity MRI (rs-fcMRI), care eviden,iaza regiunile din
substan,a cenu?ie care sunt conectate funqional in stare
de repaus, Dosenbach ?i colab. (2007) au descoperit ca re,eaua cingulo-operculara
alcatuita din zona dorsomediana prefrontala/cingulat
dorsal, orbitofrontallateral/insula
anterioara ?i fronto-polar, este implicata atat in ini,iereal
pregatirea comportamentelor,
cat ?i in men,inerea regulii
de execu,ie ?i in monitorizare/procesarea
feedback-ului.
Aceasta re,ea este implicata in orienta rea aten,iei la apari,ia nea?teptata a unui stimul, intr-o loca,ie nea?teptata
sau a unui stimul care are proprieta,i nea?teptate, dar ?i
in reamintirea spontana a unui eveniment sau detaliu datorata unui stimul din mediu ?i in depistarea erorilor (Cavanna ?i Trimble, 2006; Fox?i colab., 2005, Cabeza?i cola b.,
2008). Studiile folosind tehnica Granger Causality Analysis
(GCA) au relevat faptul ca zona insula-cingulat (sau cingulo-operculara) dreapta are un rol fundamental in situa,iile
de conflict, depistare erori sau in general de adaptare a
comportamentului
la schimbarea regulilor mediului sau
sarcinii, re,eaua cingulo-operculara
realizand comutarea
pe noua stare sau de pe 0 stare pe alta (Sridharan, Levitin
?i Menon, 2008). Eaintervine ori de cate ori trebuie ini,iata
o aqiune sau cand un pattern de aqiune existent trebuie
modificat sau oprit. Aceasta re,ea decide daca 0 aqiune
trebuie ini,iata in oricare dintre urmatoarele situa,ii:

Anul VI Nr. 23 .4/2010

psihiatru

.ra

a) procesarea de rutina a stimulilor e~ueaza in a genera


suficienta informa!ie in vederea declan~arii unui raspunsde exemplu selectarea dintre doua variante de aqiune ca
raspuns la un stimul ambiguu;
b) apare dintr-o data un motiv nou de aqiune;
c) genera rea unor aqiuni de explorare a mediului. in
oricare dintre cele trei situa!ii se declan~eaza aqiuni ale
acestei re!ele care suspenda controlul rutinier de tip stimul-raspuns ~i comuta spre controlul pe sistemul voli!ional (Haggard, 2008).
Comportamentul
cotidian este, in cea mai mare parte, com pus din aqiuni habituale ce necesita un control
con~tient scazut. insa in cazul in care mediul se schimba,
aceste aqiuni devin inutile, individul ajuns in acest punct
trebuind sa depa~easca aceste comportamente
habituaIe care sunt dictate automat. Cingulatul anterior ~i zona
pre-suplimentara motorie (SA 6 ~i 8) participa la reglarea
controlului cognitiv exercitat de cortexul prefrontal lateral
caruia ii trimit semnale numite de eroare negativa in prediqie (sau ERN)care marcheaza tranzi!ia dintre comportamente rutiniere ~i cele non-rutiniere (Quilodran, Rothe ~i
Procyk, 2008). Declan~area unui ERN este urmata de:
1. com uta rea intr-un raport acurate!e/viteza in detrimentul celei de-a doua, adica intr-un mod de raspuns mai
precaut;
2. cre~terea aten!iei asupra aqiunii pentru a spori procesarea informa!iei ~i inhibarea distractorilor (Ridderinkhoff
~i cola b., 2004; Isoda ~i Hikosaka, 2007). Cu cat este mai
mare valoarea ERN, cu atilt este mai rapida ~i mai puternica activarea consecutiva a zonelor laterale prefrontale,
special zona inferioara prefrontala dreapta (SA 44, 45) (Ridderinkhof ~i cola b., 2004).
Zona dorsomediana prefrontala ini!ial suprima comportamentul habitual indezirabil, iar apoi activeaza reprezentarea aqiunii controlate dezirabile (lsoda ~i Hikosaka,
2007). Studiile imagistice au aratat ca activitatea in orbitofrontalullateral
caudal, la grani!a cu ventrolateralul prefrontal (SA 47/45). este rela!ionata cu detectarea schimbarilor ce apar in asocierea stimul-context-recompensa
(Ridderinkhof ~i cola b., 2004) sau a oricarui eveniment nea~teptat/improbabil
(Parris ~icola b., 2007). Aceste studii au
relevat ca exista, de fapt, 0 co-activare a orbitofrontalului
lateral ~i a cingulatului anterior atunci cand se detecteaza
o pedeapsa, 0 non-recompensare sau 0 schimbare intr-o
asociere de tip stimul-raspuns, evenimente care semnalizeaza necesitatea unei schimbari rapide in comportament
(Kringelbach, 2005; Parris ~i cola b., 2007).
Concluzionand, studiile releva ca re!eaua neuronala responsabila de procesarea subiectiva a durerii ~i a pericolului, este implicata ~i ini!ierea adaptarii comportamentului
la schimbari survenite in mediu, precum ~i in procesarea
feedback-ului - deci in inva!area prin experien!a.

Biochimia raspunsului la schimbare


Ceea ce in psihologie sunt denumite "memorie de lucru'; dar ~i "aten!ie" se bazeaza pe doua componente, ~i
anume una de men!inere a scopurilor ~i regulilor sarcinii ~i
protejarea lor de interferen!e, iar a doua de schimbare rapida ~i flexibila a scopurilor ~i activita!ilor daca se schimba

Anul VI Nr. 23 4/2010

contingen!ele. Combina!ia dintre cele doua este realizata


biochimic de un mecanism dublu - dopaminergic ~i noradrenergic. Dopamina, dar ~i noradrenalina au doua componente funqionale, una tonica ~i una fazica. in condi!iife
unui nivel tonic dopaminergic ~i noradrenergic are loc 0
cre~tere puternica a excita!iei intre neuroni, ceea ce conduce la 0 activitate sus!inuta ~i protejare fa!a de interferen!e. in
schimb, comutarea fazica a dopaminei ~i noradrenalinei indusa de evenimente semnificative - succesul sau e~ecul intr-o
sarcina sau apari!ia unui stimul nou care anun!a 0 recompensa sau un pericol - cre~te taria input-urilor aferente ~i duce
fa up-datarea starii de activare neuronala care favorizeaza
noua strategie, regula sau scop (Wolters ~i Raffone, 2008;
Sara, 2009). S-a descoperit ca noradrenalina faciliteaza
adaptarea comportamentului
la schimbarile din mediu
sau la modificarile in cerin!ele unei sarcini. Nucleul/ocus
coeruleus din mezencefal declan~eaza 0 eliberare fazica a
noradrenalinei care favorizeaza comutarea aten!ionala ~i
schimbarea de strategie prin aqiunea asupra receptorilor
alfa-adrenergici (Sara, 2009). Studiile realizate pe animale
au indicat faptul ca ~i activitatea dopaminergica din nucleul accumbens este necesara in comutarea de pe comportamentul aflat in derulare pe unul alternativ, declan~at
de un stimul nea~teptat (Nicola ~i Fields, 2005). Studii neurofiziologice (Goto ~i Grace, 2005) au demonstrat ca eliberarea tonica ~i fazica a dopaminei comuta in mod selectiv
balan!a dintre input-urile catre nucleul accumbens ale
cortexului prefrontal ~i ale hipocampului, astfel mediind
funqiile cognitive necesare comportamentului
orientat
spre un scop. Atat cre~terea, cat ~i descre~terea eliberarii
fazice a dopaminei au impact asupra input-urilor dinspre
cortexul prefrontal, producand atenuarea sau facilitarea
acestora, prin receptorii D2. Asemenea facilitare a inputurilor cortexului prefrontal mediata de receptorii D2 are
o aqiune modulatoare asupra procesarii informa!iei in
circuitul cortex prefrontal - nucleu accumbens, procesare
ce mediaza strategiile de comutare a setului ~i inhibarea
raspunsului (Goto ~i Grace, 2005). Stimularea receptorilor
D2 moduleaza activitatea in corpii stria!i ventrali, lucru
care se eviden!iaza comportamental
prin reducerea "costurilor comutarii'; facilitand flexibilitatea cognitiva (Cools
~i colab., 2005).
Componenta fazica a dopaminei ~i noradrenalinei este
implicata deci in procesarea schimbarii ~i com uta rea aten!iei in vederea adaptihii la schimbare sau ce numim re-inva!are.

RasRunsul biochimic
la schimbare ~i calmarea durerii
Intensitatea efectului placebo asupra unui individ se
~tie ca este legata de cantitatea de dopamina eliberata in
nucleul accumbens, iar oamenii care sunt mai responsivi
la placebo sunt cei care se a~teapta in mai mare masura sa
ca~tige intr-un joc de tip Gambling. Efectul placebo este
cu atat mai puternic cu cat este mai mare activarea receptorilor D2/D3 dopaminergici din accumbens in faza de anticipare a ca~tigului, iar oamenii care prezinta 0 activitate
sinaptica mai ridicata in accumbens in timpul a~teptarii
unei recompense ~i simt un arousal pozitiv mai accentuat,

interferente
I

!r

'

CAU

CAU

I
I

~."

NA

-...

' J'

\'

'\."

'\.-.......

..
A..,.

1L...

I.,

~\~,\ /
~

PUT

.. --\7~ ~ r
-"

NA

ta~ii fazice dopaminergice in VTA, accumbens ~i pallidum


ventral, care activitate cre~te eliberarea opioidelor in accumbens. Oeci aceste regiuni - amigdala, accumbens ~i
pallidum - mediaza interaqiunea dintre durere ~i placere,
dar in timp ce placerea este procesata de zona mediana a
pallidumului, durerea e procesata de zona laterala; la fel
zona rostra/a a capsulei accumbensului proceseaza placerea, iar zona caudala durerea; in general, in corpii stria~i
ventrali zona rostrala proceseaza ca~tigul, iar zona caudala
pierderea de bani (Leknes ~iTracey, 2008).
Componenta fazica a dopaminei este implicata nu doar
in adaptarea la schimbare, ci ~i in adaptarea la durere sau
raspunsul analgezic, facand astfel 0 legatura biochimic
vorbind, intre durere ~i schimbare.

Figura 3. Corpii striati, cu verde nuc/eul accumbens

II'

prezintii efectul placebo cel mai puternic. Oeci efectul


placebo este de fapt un tip de procesare a recompensei
(Scott ~i cola b., 2007). Stimulii durero~i induc descarcarea
de dopamina in accumbens, prin acest mecanism declan~andu-se analgezia. Oamenii cu dureri cronice elibereaza
mai pu~ina dopamina in accumbens. Efectul analgezic al
dopaminei se bazeaza pe cre~terea componentei fazice
dopaminergice. Eliberarea fazica a dopaminei produce 0
cre~tere a eliberarii opioidelor in accumbens. Un sistem
dopaminergic fazic foarte responsiv este asociat cu dispozi~ie pozitiva ~i flexibilitate cognitiva (Leknes ~i Tracey,
2008). Oeci, semnalul fazic este folosit ca semnal de inva~are pentru a deprinde comportamente
indreptate spre
recompensa (Caldu ~i Oreher, 2007).
Tratamentele placebo induc cre~terea activita~ii opioide in regiunile limbice ~i paralimbice bogate in receptori ~, precum PAG, nucleul rafeului dorsal, amigdala, accumbens, insula anterioara, orbitofrontalul
lateral drept
(BA 10/47), cingulatul anterior pregenual ~i rostral (Wager,
Scott ~i Zubieta, 2007). Opioidele endogene cresc efectul
fazic al dopaminei in accumbens inhiband interneuronii
locali GABA din VTA (Leknes ~i Tracey, 2008). 0 faza tonica
crescuta este asociata cu stres ~i durere in timp ce 0 faza
tonica redusa - care duce la 0 cre~tere a componentei fazice - este asociata cu cautarea de senza~ii, impulsivitatea
~i abuzul de substan~e (Leknes ~i Tracey, 2008). Oamenii
cu alela Met/Met ai genei COMT (care produce enzima
catecol-O-methyl-transferaza ce degradeaza sinaptic catecolaminele) au 0 activitate tonica mai ridicata (~i 0 inhibare a celei fazice). dar ~i un efect analgezic mai scazut ~i
o eliberare mai redusa a opioidelor endogene. Alela Met
produce mai pu~ina enzima, care se reflecta intr-o activitate dopaminergica mai sus~inuta in cortexul prefrontal
in condi~ii de stres (Leknes ~i Tracey, 2008). in accumbens
exista 0 colocalizare a receptorilor 02 cu neuronii enkefalinergici, ceea ce poate explica implicarea mecanismelor dopaminergice ~i opioide in analgezia indusa placebo
(Scott ~i colab., 2007). Efectul analgezic al opioidelor endogene depinde insa ~i de sistemul serotonergic (Leknes
~iTracey, 2008).
Atat durerea, cat ~i place rea cresc nivelul opioidelor in
orbitofrontal, amigdala, accumbens ~i pallidum ventral. La
fel, a~teptarea durerii ~i a placerii induc 0 cre~tere a activi-

Relatiile socia Ie, durerea


~iraspunsul proinflamator
Studiile din ultimii ani au relevant faptul ca sistemul
imunitar folose~te aceia~i transmi~atori ca ~i creierul, iar
pe mul~i dintre ei chiar ii secreta. Una dintre cele mai interesante descoperiri este aceea ca declan~area raspunsului
imunitar are la baza principalul excitator din creier, adica
glutamatul. Astfel, celulele dendritice sintetizeaza glutamat, iar glutamatul eliberat de aceste celule aqioneaza
ini~ial asupra receptorului glutamatului Glu5R de pe limfocitele T inhiband produqia de interleukina 6 (lL-6), iar
dupa 48 de ore asupra receptorului Glu 1R, aqiune care
conduce la secre~ia de interleukina 6 (lL-6). interleukina
2 (IL-2), interferon gama (IFN gama) ~i tumor-necrosis-factor
alfa (TNF alfa) (Pacheco ~i colab., 2006). Stimularea receptorilor Glu5R, dar ~i a receptorilor 01/05 ai dopaminei de pe
limfocitele T de tipul C08+ conduce la inhibarea activarii lor,
iar stimularea receptorilor 02/03 ~i a receptorilor 5-HT7 ai
serotoninei stimuleaza raspunsul imunitar prin eliberarea de
interleukina 8 (lL-8) ~i interleukina 10 (IL-10) efecte mediate
de limfocitele T heiperTh2 (Franco ~i colab., 2007).
S-a constatat ca atitudinea de tip suportiv/empatic a cadrelor medicale in timpul rela~iei cu pacientul conduce la
dublarea secre~iei de interleukina 8 la 48 de ore dupa vizita la medic, precum ~i la scurtarea duratei racelii acelor pacien~i (Rakel ~i cola b., 2009). Suportul social perceput de 0
persoana depinde de receptorii 02/03 ai dopaminei din
corpii stria~i ventrali (in special nucleul accumbens). dopamina realizand 0 mai buna cuplare cu ace~tia la persoaneIe care percep un suport social mai puternic ~i au 0 pozi~ie
sociala mai 'ridicata (Martinez ~i colab., 2010). Oe asemenea, se ~tie ca citokinele pro-inflamatoare interleukina 6
(lL-6) ~i tumor-necrosis-factor
alfa (TNF alfa) sunt crescute
in condi~ii de stres cronic (Ziv ~i Schwartz, 2008), iar scorurile ridicate la scalele Positive Relations with Others, Purpose in Life ~i Environmental Mastery ale chestionarului PWB
(considerate indicatori ai well-being-ului) coreleaza invers
cu nivelul bazal de IL-6 (Friedman, Hayney ~i Love, 2007).
Interesant este ca evaluarea sociala nefavorabila (criticii)
~i respingerea sociala coreleaza cu nivele mai crescute de
IL-6 ~i TNF alfa, asociate cu activari ridicate in zonele din
creier care proceseaza respingerea sociala, adica cingulatul dorsal (aria 24) ~i insula anterioara, bilateral. Acest
pattern de activari reprezinta 0 trasatura stabila ~i medi-

Anul VI Nr. 23 4/201 0 ----~

psihiatru

.ra

aza raspunsul inflamator la stres social. Cele doua structuri sunt conectate cu hipotalamusul ?i trunchiul cerebral
?i fac parte din reteaua visceromotorie care controleaza
raspunsul endocrin ?i vegetativ. Oe?i cele doua sunt parte
?i din reteaua de perceptie a durerii, studiile au implicat
aceste structuri intr-un sistem mai general de stres pe care
11 activeaza orice tip de evenimente
negative, declan?fmd
raspunsuri inflamatorii (Slavich ?i cola b., 2010).

1. Amodio,
cortex

D.M. ~i Frith, C.D. (2006)

and social cognition.

2. Barrot,

- Meeting

Nature

of minds:

Reviews

M. ~i colab. (2005) - Regulation

of anxiety

behavior by CREB in the nucleus accumbens.

the medial

Neuroscience,

25. Pacheco, R. ~i colab. (2006)

frontal

a novel modulator

7, 268-277.

and initiation

26. Parris, B.A. ~i colab. (2007)

substrates of dread. Science, 312,

754-758.

tosensory

perception

fluctuations

of attention

in the prefrontal

and posterior

versus bottom-up

tentional

28. Petrovici,

parietal cortices. Science, 315,

7. Caldu, X. ~i Dreher, J-C. (2007) - Hormonal


reward and social information.

Ann.N.Y.Acad.Sci.,

and behavioural

memory.

in the striatum

2005 Abstract Viewer/Itinerary

DC: Society for

vigilance

for adaptive

and

12. Fox, M.D. ~i colab. (2005) - The human brain is intrinsically


functional

networks.

Trends in Immunology,

organized

of neurotransmitters

cortex: a key prefrontal

region for

16. Goto, Y. ~i Grace, A. (2005) - Dopaminergic

well-being

17. Haggard, P. (2008) - Human volition:


Reviews Neuroscience,

9, 934-946.

18. Hirsh, J.B. ~i Inzlicht,

M. (2008)

33. Ridderinkhof,

behavior. Nature Neuroscience,

towards a neuroscience

of will. Nature

- The devil you know;

21. Kringelbach,

Psychological

M.H. ~i Mangun,

attentional

O. (2007)

medial

M.L. (2005)

to hedonic

frontal

Science, 19 (10).

G.R. (2000)

control.

Nature

23. Martinez,
striatum

Reviews

- Switching
cortex.

- The human

experience.

22. Leknes, S. ~i Tracey, I. (2008)


pleasure.

Nature

- The neural

Neuroscience,

Nature

3 (3).

orbitofrontal

- A common

D. ~i colab. (2010) - Dopamine

Washington,

in behavior

switching.

Anul VI Nr. 23 .4/2010

and the duration

of the

mechanisms

learning.

of cognitive

response inhibition,
Brain and Cognition,

56,

Viewer/Itinerary

differences

expectations

in reward responding

and effects. Neuron, Vol. 55, 325-336.


networks

for

control. The Journal of Neuroscience,

connectivity

27

M. (2005) - Goal- and stimulus-

lesions. 2005 Abstract Viewer/ltinerary

38. Siavich, G.M. ~i colab., (2010) - Neural sensitivity

39. Sridharan,

D., Levitin,
cortex

D.J. ~i Menon,

in switching

PNAS, 105 (34),

concern

Development

through

D. (2005)

Neuroscientist

Reviews

during

in the

accumbens
Planner.

pain.

46. Ziv, Y. ~i Schwartz,


neurogenesis:

interactions

Immunity,

M. (2008)

22. 167-176.

capacity.

J.K. (2007)

Distinct

1 Aprilie 2010.

in subregions

of the

6, 533-544.
- Placebo effects

on human

PNAS, Vol. 104 (26). 11056-11061.

memory.

Cognitive

neural activity

-Immune-based

for learning

maintenance,

Process, 9, 1-17.

in human parietal

shifts. Nature Neuroscience,S

Implications

the evolution

pain processing:

OnlineFirst,

Neuroscience,

45. Yantis, S. ~i colab. (2002) - Transient


during spatial attention

and default-

of nociceptive

44. Wolters, G. ~i Raffone, A. (2008) - Coherence and recurrency:


in working

role for the right

17,699-713.

- Pain and emotion

activity

- Love hurts:

P.(2010) - Supraspinal

and attention.

Nature

- A critical

central-executive

the en cephalization

C. ~i Schweinhardt,

gyrus.

is associ-

12569-12574.

and Psychopathology,

42. Vogt, B.A. (2005)


cingulate

Planner.

to social rejection

V. (2008)

between

40. Tucker, D.M., Luu, P. ~i Derryberry,

41. Villemure,

driven orienting

responses to social stress. PNAS, 107 (33), 14817-1482.

control and integration

Bioi Psychiatry, 67 (3). 275-278.


role for nuclues

of cogni-

DC: Society for Neuroscience.

miu-opioid

for pain and

type 2/3 receptor availability

modulation

Vol. 10, 211-223.

43. Wager, T.D., Scott, D.J. ~i Zubietta,

linking

6, 691-702.

neurobiology

- Specific

cortex:

10,240-248.

9, 314-320.

2005 Abstract

DC: Society for Neuroscience

to controlled

Neuroscience,

Neuroscience,

Neuroscience,

24. Nicola, S.M. ~i Fields, H.L. (2005)

from automatic

Nature

and social status in human volunteers.

dopamine

and reward-based

parietal

roles of emotion
M. ~i Hikosaka,

empathy

cortex in action selection,

S. ~i Behrmann,

mode networks.

Neuroticism

284-291.

by monkey

shifts and action

K.R. ~i colab. (2004b) - The role of the medial frontal cortex in

fronto-insular

to uncertainty.

of top-down

tail

Current Biology, 17 (6),

cortex. Neuron, 57, 314-325.

36. Seeley, W.W. ~i colab. (2007) - Dissociable intrinsic

of empathic

mechanisms

stimuli.

control. Science, 306, 443-447.

Washington,

of limbic and cortical

962-967.

reward

monitoring,

in patients with

modulation

in goal-directed

J.B., Buonocore,

- induced
network.

G. (2007) - Asymmetric

emotive

K.R. ~i colab. (2004a) - Neurocognitive

ated with inflammatory

19. Hopfinger,

14

cold. Fam Med, 41 (7),494-501.

37. Shomstein,

in aging

(6),805-812.

response

detec-

(9). 2349- 2356.

and

Health Psychology, Vol. 26 (3), 305-313.

20.lsoda,

cingulate

the salience processing and executive

soluble IL-6 receptors are associated with psychological

neural

of

Cortex,

processing
modulatory

R., Rothe, M. ~i Procyk, E. (2008) - Behavioral

in the anterior

explain placebo-induced

15. Friedman, E.M., Hayney, M. ~i Love, G.D. (2007) - Plasma Interleukin-6

predicts

M. ~i Vallortigara,

35. Scott, D.J. ~i colab. (2007) -Individual

as immune

PNAS, 97 (15), 8723-8727.

drive of nucleus accumbens

- Placebo in emotional

tion. Nature Reviews Neuroscience,

28 (9). 400-407.

14. Frey, S. ~i Petrides, M. (2000) - Orbitofrontal

women.

of change

task. Cerebral

34. Sara, S.J. (2009) - The locus coeruleus and noradrenergic

into

PNAS, 102 (27), 9673-9678.

13. Franco, R. ~i colab. (2007) - The emergence

information.

memory

relief activate a generalized

A., Siniscalchi,

32. Ridderinkhof,

cognitive

stable task control in humans. PNAS, Vol. 104 (26),11073-11078.

encoding

Journal

129-140.

11. Dosenbach, N.UJ. ~i cola b., (2007) - Distinct brain networks

dynamic, anti correlated

- Neural correlates

in a working

response by dogs to different

performance

and emotion.

Psychiatry, 6, 13-34.

modulators.

L.G. (2004)

blindness

of anxiety

30. Quilodran,

common

in visual working

Planner. Washington,

P.J. (2001) - The amygdala:

cortex and

reversals.

19, 13-24.

control: the role of prefrontal

10. Davis, M. ~i Whalen,

prefrontal

association

31. Rake!, D.P.~i colab. (2009) - Practitioner

potentiates

switching

Neuroscience.

Molecular

wagging

valuation

D2 receptor stimulation

during attentional

177,

199-201.

a review of its functional

correlates. Brain, 129,564-583.

9. Cools, R. ~i colab. (2005) - Dopamine


BOLD activitity

on processing

1118,43-73.

8. Cavanna, A.E. ~i Trimble, M.R. (2006) - The precuneus:


anatomy

29. Quaranta,

influences

cells as

Neuron, Vol. 46, 957-969.

an at-

9, 613-625.

and genetic

- The role of the lateral

P. ~i colab. (2005)

expectations

account. Nature Reviews Neuroscience,

by dendritic
of Immunology,

(5). 511-520.

control

6. Cabeza, R. ~i colab. (2008) - The parietal cortex and episodic memory:

released

The Journal

in stimulus-response

Neuroscience,

tion and change

1860-1862.

-----

cingulate

27. Pessoa, L. ~i Ungerleider,

predict soma-

in human. PNAS, Vol. 104 (29),12187-12192.

5. Buschman, T.J. ~i Miller, E.K. (2007) - Top-down

action

anterior
Cognitive

4. Boly, M. ~i colab. (2007) - Baseline brain activity

- Glutamate

ofT cell activation.

6695-6704.

of sexual

PNAS, 102 (23). 8357-8362.

3. Berns, G.s. ~i colab. (2006) - Neurobiological

Oeci, putem concluziona ca detectarea erorilor, a schimbarilor, dar ?i feedback-urile socia Ie negative declan?eaza
activarea aceleia?i retele a creierului implicate in perceptia durerii, iar aceasta activare declan?eaza la randul ei un
raspuns imunitar proinflamator. De aici ?i pana la a spune
ca raspunsul imunitar este modulat de relatii1e noastre
socia Ie, precum ?i de reu?ita in aqiune ?i capacitatea de
adaptare la schimbari in mediu, este doar un pas.

cortex

(10), 995-1002.

regulation

and memory.

of adult

Brain, Behavior,

and

S-ar putea să vă placă și