Sunteți pe pagina 1din 15

1.

Cheiloschizis forme clinice


Def = Fisura a buzei
A. Factori etiologici incriminati:
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Genetici
Medicamente (steroizi, anticonvulsivante,valium)
Infectii materne(rubeola,toxoplasmoza)
Hipervitaminoza A
Intoxicatiile
Iradiere

B. Forme anatomo clinice


1. Fisuri de buza superioara simple
2. Fisuri de buza superioara complete
intereseaza si pragul narinar
3. Fisuri de buza superioara asociate cu fisura arcadei dentare si a
palatului

C. Clinic
Aripa nazala de partea fisurii deformata, largita
Narina largita, aplatizata
Septul nazal deformat
Tulburari de crestere a dintilor
In formele asociate cu palatoschizis:
- tulburari de suctiune
- sialoree (sange din gura)
- incidenta crescuta a infectiilor de cai aeriene
superioare: rinofaringite, amigdalite, otite

D. Tratament
chirurgie - excizia economica a marginilor fisurii, sutura si
refacerea anatomica

2.Stenoza hipertrofica de pilor

Def= Afectiune a nou mascutului si a sugarului mic, de


etiologie neclara, caracterizata prin hipertrofia musculaturii
pilorului, clinic prin varsaturi tipice aparute dupa un interval
liber de la nastere

A) Etiologie (=cauza) NECUNOSCUTA


Factori de risc:
rasa alba
primul nascut
varsta scazuta a mamei
alimentatia cu formule
Expunerea la eritromicina
Macroscopic - OLIVA PILORICA
Microscopic - HIPERTROFIE

duode
n

Stoma
c
MUSCULARA

B) CLINIC:
1. Varsaturi:
dupa INTERVAL LIBER de 6-8 saptamani
- initial mai rare si reduse cantitativ
- ulterior in jet, dupa fiecare masa, contin laptele ingerat
- rar semne de gastrita- in zat de cafea
- copilul este flamand, cere sa suga dupa ce a varsat
Mai rar - imediat postnatal
- tardiv - dupa 2-3 luni
2. unde peristaltice gastrice
3. tumora pilorica (70-80%)

C) Clasificare - Forme clinice

Precoce - fara interval liber


- AP:tumori mici si dure
Tardiva - dupa 2-3 luni
- varsaturi reduse cantitativ
- AP:oliva mare, ramolita
Clasica
D) Diagnostic Clinic si Ultrasonografia (standard)
E) Tratament forme usoare:
alimentatie fragmentata
- antispastice
- reechilibrare hidroelectrolitica
- vit.K

- forme grave - pilorotomie extramucoasa

3. Atrezia de esofag
Def: Malformatie congenitala de esofag
caracterizata de dezvoltarea incompleta a
esofagului.
- explicaie mai puin clar
- plauzibil: deficit vascular local si
rolul factorului genetic ->familii cu mai muli
bolnavi cu AE

-> 9% la gemenii cu AE

Anomalii asociate: 50-70%

cardiace 30%:
persistena ductului arterial
defect septal ventricular
defect septal atrial

gastrointestinale :

malformaiile anorectale - cele mai frecvente


atrezia duodenal
pancreas inelar
stenoza piloric

neurologice

genitourinare

scheletale

Clinic:

Polihidramnios - suspiciunea unei atrezii de tub digestiv


(mai frecv. n AE pur)

spum aerat

respiraie zgomotoas

episoade de cianoz (in


asociere cu fistula traheoesofagiana distala
GROSS)

la tentativa de alimentare:
o sufocare
o cianozare
o tuse
meteorism marcat i
progresiv

Diagnostic:

antenatal - ecografic!

eecul introducerii unei sonde gastrice

ex. Rx.:
-

- aerogastrie

leziuni pulmonare asociate


subst. de contrast +/-

esofagoscopia ?

bronhoscopia ?

Tratament chirurgical
a) pregtire preoperatorie

aspiraie continu
tratament postural
antibiotic cu spectru larg
vit. K (hipoprotrombinemia nou-nscutului)
echilibrare hidro-electrolitic
cateter venos

b)procedee chirurgicale

cale de abord - transpleural


- extrapleural
ligatura FTE + anastomoza E-E
cazuri grave: - gastrostomie
- aspiraie continu
apoi: ligatura FTE + anasomoza E-E

4.Complicatii diverticul Merckel


(definitie = Diverticulul Meckel = rest embrionar situat in
segmentele distale
ale intestinului subtire)

Ocluzie intestinal

Fistula ombilical

Diverticulita

Hemoragiile severe

Rar tumori
benigne (angioame, neurom,
lipom) sau maligne (sarcom,
carcinom, adenocarcinom)

5.Hidronefroza
diagnostic
Diagnostic : clinic prezumptiv
Antenatal ultrasonografie fetala ,
MRU fetala
Postnatal : Urografia este examenul ce
precizeaza diagnosticul. Ea va evidentia
capacitatea functionala a rinichiului, gradul
dilatatiei pielo-caliceale, grosimea
parenchimului, aspectul rinichiului
controlateral, eventualele anomalii asociate
(rinichi in potcoava, malrotat, ectopic,
duplicat etc).
Alte investigatii:
1. Echografie postnatala

2. Cistografie mictionala
3. Arteriografie
4. Teste sanguine si urinare

6.Tumora Wilms
A)Definitie: Tumora Wilms este o tumora maligna renal care afecteaza in special copiii.
B) clinica
Triada casic:

- tumor
- durere
- hematurie

Tulburri digestive: diaree, vrsturi, grea.


abdomen acut - inflamator
- traumatic

Semne urinare: hematurie capricioas


infecie urinar
varicocel
Hipertensiune arterial

C)Clasificare stadiala

st. I tu. limitat la rinichi, capsul intact, adenopatii(-),


metastaze(-)

st.II:tu. extins regional, capsul spart, rezecabil total,


adenopatii(+), metastaze(-)

st.III: tu. st.II necrozat, rupt, biopsiat

st. IV: tumor cu metstaze hematogene

st. V : tumor bilateral, simultan sau succesiv

D)Imagistica Ecografie, Urografie, CT, RMN


E) Tratament

chirurgical: -rezecia tumorii


- stadializare
- histologie
- tu. Wilms bilateral!!!

radioterapie: - pre / postoperator

(protocol)

chimioterapie: - cur primar/secundare

cu: actinomicina D, vincristin


doxorubicin, cytoxan

7.Megaureter

Def: Dilatatia si alungirea ureterului


Perete ingrosat, muschi contractati pentru a invinge obstacolul de la nivelul
jonctiunii vezico-ureterale
Semnele clinice sunt necaracteristice datorate infectiei urinare asociate
Specific megaureterului sunt emisiile de urina purulenta, tulbure
(aspect ce poate fi dat de sarurile existente in urina, nu neaparat de
germeni) ce pot alterna cu emisii de urina normala .
Imagistic: echografie, urografie, cistografie mictionala, CT,scintigrafie, MRU
Tratament: chirurgical - rezectia, modelarea si reimplantarea ureterului in
vezica

8. Semne de certitudine fracturi


-amobilitate anormal;
-crepitaie osoas;
-ntreruperea continuitii osoase;
-intrasmisibiiitaea micrilor.
Semnele de certitudine sunt prezente numai n fracturile complete cu deplasare

9.Criterii Stagnara pt tratamentul scoliozei


0-30 grade unghi Cobb = kinetoterapie
30-50 =kinetoterapie + ortopedie (corset)
peste 50 = interventie chirurgicala

10. Semne Clinice in luxatia de sold


1. Semnul ORTOLANI

Ortolani l considera constant i patognomonic

Primul timp ADDUCIE (apropie picoarele)

Al doilea timp ABDUCIE (le departeaza)

Dup vrsta de 3 luni este semn de laxitate articular

Din 3 cazuri cu Ortolani +, numai unul dezvolt luxaie (importana ecografiei


de old la aceast vrst !)

2. . Semnul BARLOW (este invers)

Primul timp ABDUCIE

11.

Al doilea timp ADDUCIE

Poate fi pozitiv pn la vrsta de 6 luni

Clasificarea Salter Harris a fracturilor

Clasificarea Salter-Harris a decolarilor epifizare


Tip I decolare epifizara constand doar in alunecarea izolata.
Tip II decolare epifizara si fractura oblica metafizara . Exista doua traiecte de fractura , unul orizontal
si altul vertical.
Tip III decolare si fractura epifizara
Tip IV decolare , fractura epifizara si fractura oblica metafizara.
Tip V lezarea cart.de crestere prin compresie , tasare (scade marimea cartilajului de crestere)
Tip VI lezarea inelului pericondral (tip Mercer Rang). Ex : in cazul radius-ului , decolarea se asociaza
cu deformarea stiloidei radiale.
Tipul I si II sunt fracturi extraarticulare ; leziunile fiind in cartilajul de crestere , se prefera o
reducere anatomica.
Tip III si IV sunt fracturi intraarticulare necesita o reducere perfecta ; e necesara
interventia chirurgicala.
Tip IV nu pune probleme de tratament dar pune probleme de diagnostic . Se face o Rx
ativa.

12.

Hernia hiatala dg pozitiv

Clinic:
Vrsturi conin snge anemie secundar
Durere retrosternal
Sughi
Dispnee
Tuse
Pneumopatie de aspiraie
Esofagita peptic stenoz cardioesofagian

Radiografie:

Poate evidenia refluxul gastroesofagian


Dilataie vizibil la examenul pe gol
Ex. cu substan de contrast

13.

hernia difragmatica

A) Def: Rezultatul migrrii n torace a unei pri a viscerelor abdominale


printr-un defect diafragmatic congenital
B) Locuri posibile de herniere:

1.sp. retrosternal

dreapta: foramenul
MORGAGNI
stnga: fanta lui LAREY
2. reg. posterolateral
BOCHDALEK
3. hitusul esofagian
n aprox. 90% din cazuri defectul survine pe stnga.
Cauze:
- nchiderea mai trzie a
canalului pleuroperitoneal stng
- protecia relativ oferit de ficat pe dreapta

C)Clinic si diagnostic
3 forme clinice mari:
1. insuficien respiratorie sever n primele ore de la natere,
necesitnd suport mecanic pulmonar agresiv.
2. simptomatologie minim.
3. grade variabile de insuficien respiratorie n primele 24 de ore de
via.

Dispnee i cianoza n grade variate


Abdomen excavat
Vrsturi
Absena murmurului vezicular pe partea afectat
Zgomote anormale, hidroaerice
Deplasarea matitii cardiace
Rx: imagini hidroaerice multiple
cordul deviat
deviaia traheei
abdomen cenuiu, opac
D)Tratament:

n primul rnd tratamentul hipoplaziei pulmonare i a HTP


(hipertensiune pulmaonara)
chirurgical:

Abord abdominal
Defect mare:
- protezare sintetic
- lambou inversat de latissimus dorsi

Prognostic:
- rezervat

Complicaii:
- reflux gastroesofagian
- complicaii pulmonare
- ocluzii prin bride, volvulus
- recidiv

14.

Tratament Osteomilita:

1. Tratament medical:
-Susinerea funciilor vitale
- Eradicarea infeciei (antibioterapia)
ce se face: Antibioterapia
iniial administrarea se face raional (antibiotice cu spectru larg pe coci
i bacili grampozitivi i gramnegativi i anaerobi)
ulterior tratamentul se face tiinific, dup antibiogram, n primele 7
zile intravenos, ulterior 7 zile intramuscular i ulterior per os
*la fiecare 7 zile pacientul se reevalueaz biologic prin VSH, protein C
reactiv, hemoleucogram
*in cazurile grave se administreaz cefalosporine minim 50 mg/kilocorp
2. Tratament chirurgical:
Evacuarea focarului
Extirparea magmei osteomielitice
3. Tratament ortopedic omobilizare in aparat gipsat

15.
I.

Scolioza clasificare, diagnostic


Clasificare

structurale i nestructurale.

Scoliozele nestructurale se mai numesc i scolioze funcionale sau


atitudine scoliotic. Ele sunt reprezentate de o deviaie simpl lateral a
coloanei vertebrale, ce revine la normal i fr rotaia vertebrelor.
Scoliozele structurale se caracterizeaz prin persistena curburilor, a
rotaiei vertebrelor i a deformrilor vertebrale i costale la flexia anterioar a
coloanei vertebrale
A Scolioze idiopatice
B Scolioze congenitale
C Scolioze osteogene
D Scolioze neuropatice
E Scolioze miopatice
F Scolioze dismetabolice
rahitism
osteogenez imperfect
G Scolioze de cauze infecioase
II.

Diagnostic

Astea este clasificarea celor


structurale Kareem

Clinic si Radiologic
Clinic: (SCOLIOZA NU DOARE)
a) echilibrul umerilor
b) echilibrul bazinului
c) balansul sagital
d) eventuala inegalitate a membrelor inferioare
e) starea tegumentelor
Radiologic

Vertebra limita superioara

Vertebra limita inferioara

Vertebra varf (sommet)

unghiul lui COBB

APRECIEREA MATURITATII OSOASE-TESTUL RISSER

16.

Stenoza duodenala - clasificare

Intriseci si Extrinseci

Intriseci:

1.agenezii partiale de duoden

Tip III

- cele doua capete se termina in deget de


manusa

2. atrezii de duoden capete unite prin cordon fibros/


segment cu lumen f mic, nefunctional

Tip II

3. stenoza prin diafragm complet sau incomplet

Tip I

Extrinseci:
- brida Ladd
- pancreas inelar
- pseudochistul de coledoc
- duplicatia duodenala
- vena porta preduodenala
- pensa aorto-mezenterica