MANIPULAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE COMPENDIU REALIZATOR: EXPERT CONSULTANT 1A Valeriu NAE CAPITAN DE CURSA LUNGACERONAY MANIPULAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE VALERIU NAE. PREFATA Shonda Penaloieg Cok pv UWedh berperg Lucrarea se adreseaz4 personalului navigant care participa la programele de instruire organizate de Centrul Roman pentru Pregatirea si Perfectionarea Personalului din Transporturi Navale, “CERONAV" din Constanta, dar in egala masura poate fi utilé si personalului de la uscat cu responsabilitati in manipularea si transportul marfurilor periculoase si potential periculoase. Poate fi folosit si in procesul de insiruire al studentilor de la institutele de invatamant care pregaitesc cadre pentru. marina civil Cursul include, dar nu se limiteaza la: cunoasterea cadrului juridic international cu privire la macfurile periouloase, cunoasterea riscurilor acestor marfuri, clasificarea, ambalarea, expedierea, incarcarea, stivuirea $i segregarea substantelor incompatibile. La structurarea lucrdrii s-a avut in vedere necesarul de informatie, din domeniul manipulairii, depozitarii si transportului de marfuri pericuioase si potential periculoase si a substantelor daunatoare, atat pentru personalul navigant, cat si pentru personalul de la uscat, implicat in operarea portuars. ‘Am urmarit ca informatia prezentata sa fie in concordanta cu cerintele Sectiunii A-li/2 din STCW gi sd fie conforma cu metodologia continuta In Sectiuniea B-V/5 a Codului STCW. Este de dorit ca informatiile necesare procesului de instruire, oferite de acest curs, s& fie suplimentate de experienta practica pe mare sau in in unitati de operare de ia uscat Obiectivul acestui program este acela ca, {a absolvirea cursului, participantii s& posede suficiente cunostiinfe, incat sé fie in stare, sd contribuie ta pregatirea si executarea unui transport maritim in siguranta pentru marfurile periculoase si poluantii marini, s4 cunoasca implicatiile legale ale faptelor lor gi s aplice corect sau sa verifice daca sunt respectate prevederile referitoare la 1. Instructiunile detaliate cu referire la ambalarea, manipularea, stivuirea si segregarea mérfurilor periculoase care prezinta riscuri sau sunt daunatoare, cat si precautiunile necesare in raport cu alete marfuri, aga ‘cum se prevede in Codul Intemational Maritim al Macturilor Periculoase (International Maritime Dangerous Goods - IMDG Code). 2. Metodologiile elaborate de Oragnizatia Maritima Internationalé - OMI, (International Maritime Organization — IMO), Organizatia Internationala a Muncii, (International Labour Organization), Comisia Economica a ONU, (UN Ecconomic Commission) pentru ambalarea unitatilor de transport maria (Cargo Transport Unites - CTU’s) 3. Recomandari pentru transportul in siguranta al marfurilor periculoase si a activitatilor conexe din zonele portuare, in masura in care se refe mérturi priculoase 4. Codul efectuairi in siguranta a stivuirii si amararii marfii (Code of Safe Practice for Cargo Stowage and Securing). 5. Recomandarile pentru utilizarea in siguranté a pesticidelor |a_bordul navelar (Recommendentions on the Safe Use of Pesticides in Ships)CERONAY MANIPULAREA SI TRANSPORTUL MARFUF R PERICULOASE, VALERIU NAE. 6. Conventia Internationala pentru containere in sigurant’, 1972 (International Convention for Safe Containers, 1972) In plus, participantii la programul de instruire vor aprecia corect importanta si impactul asupra manipulatii si transportului de marfuri periculoase pe mare, a 7. partii A din Capitolul VII al Conventiei internationale pentru ocrotirea vietii pe mare, 1974 (Safety Of Life At Sea— SOLAS), 8. regulii I-2/54 din Documentul SOLAS 1974, aga cum a fost amendat, in ce priveste transportul marfurilor periculoase, 9. Anexei Ill a Conventiei internationale pentru prevenirea poluarii de catre nave, 1973 (Convention for the Prevention of Pollution from Ships, 1973), asa cum a fost modificata prin Protocolul din 1978 (MARPOL 73/78), si 10. Protocolul | la MARPOL 73/78, cu respectivele amendamente, si prevederile asociate la procedurile de raportare a Rezolutiei A. 648(16) — (General principles for ships reporting systems and ships reporting requirements), inclusiv indrumacile pentru raportarea incidentelor in care sunt implicate marfuri periculoase, substante ddunatoare si/sau_ poluanti marini, adoptate de Adunarea generala a OMI in 27 octombrie 1989. Structurarea programului de instruire, in linii mari, ar trebui sd se prezinte in modul urmator: ional. Convenfii | SOLAS 74, cap. Vi si Vil 3 | Cadrul juridic internal | MARPOL 73/78, anexa Ill - 56 os | 05 [eS |e] Bectate | atoctato Mo- perso- | perso- | dt mal | mat | navi | portuar Toma Detat nae 7 | Cunoasterea cursantilor, organizarea | dT | cursului, scoop 40 | 4.0 2 | introducere, contextul general TFitanie, tncoputuriie SOLAS, | Ariadne, Codurile IBC, IGC,] 1,0 | 1,0 4 __. - 4 [OMI si marfurile periculoase Comitetul de expert, | Perioada IMCO __| Recomandari ale ONU___| Maritim — al | Relatia ONU si OMI. Reiatiile | 1,5 1.5 ] OM) cu SOLAS $i MARPOL. | Recomandari ale” Comitetului ONU privitoare la transportul marfurilor periculoase. Codul | Codul _ International Marfurilor Periculoase - _ IMDG (ed. |= V) { _ 6 | Clasificare: caracteristici fizice si | Notuni elementare de fizioa si | 15 | 2.0 | chimice chimie, Caracteristici si riscuri fizice, Caractere $1 rscur chimice ; stabillate chimicd i \ temperatura de control, carinte - —— | Poiuantimarin, | 7_| Clasificare : sistemul ONU folosit de | Cele noua clase, Wdentifearea [40 [7.0 |CERONAV MANIPULAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE VALERIU NRE. OMI marfurlor periculoase. PSN (denumirea tehinicd corecta) si UN No. (numérul ONU), Grupuri de ambalare. Marfuri periculoase nelistate, soluti gi amestecuti ( prevederi SOLAS si MARPOL) Riscuri multiple (primordiale gi subsidiare) Clasificare : Dangerous Goods List - Lista Marfurilor Periculoase Prezeniarea Volumulii 2, partea 3, a Codului IMDG — Lista Marfurilor periculoase, (Dangerous Goods List — DGL). Rubrici, accesarea informatiei dorte 25 25 ET Cerinfe de ambalarea in cisterne Cilindrit pentru gaze. IBCs — containere intermediare pentru vrac. Cisterne portabile 70 Confectionarea gi testarea IBCs, a ambalajelor si a cisternelor “Ambalaje. Recipiente pentru gaze. Ambalarea pentru cis. 6.2, ols 7, IBCs si cisterne - tane portal 08 i Proceduri de expediere 1S Marcarea, etichetarea $1 atigaj. Documents si prevederi speciale. % Marfuripericuloase in limitate cantitati Prevederi, conditii de aplicare, marcare $i etichotare. Exceptil 3 Operatiuni legate de transport Stivuirea, segregarea, Masuri de prevenire a incendillor. ‘Transportai in containere, pe ave r0-fo, nave cu bare. Polunnti marini. Aprobarea Autoritaiii_ Nationale Compe- tento, 60 40 74 5 ‘| Volumul 3 — Supplement — al IMDG Code Masurile de urgen{a. Ghidul |7.5 Primylui Ajutor Medical, Procaduri de raportare, ‘Ambalarea in containers. Folosirea pesticidelor Ia bord. ‘Codul INF. Anexo_ 1S “Transportul, depozitarea si manipu- larea, in siguranté, a mérfurilor periculoase fn zona portuar& |Responsabiltaf Masur, mjloace. Raspunderi | 1.5 16 Actializari ale confinutului MDG Code “Amendamente. Armorizarea cu alte reglementari si lagislatit nationale. Asociatii de comer Publicati 0s 7 Exeroifi, studii de caz, recapitulare 7.28 “675 8 Evaluare, examinare 2.0 2.0 TOTAL 30.0 30.0‘cERONAV MASUPULAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE VALERIU MAE Partea 4 INTRODUCERE Transportul marfurilor periculoase pe mare a fost reglementat cu scopul de a preveni, in mod rezonabil, accidente soldate cu pierderi de vieti si a capacitatii de munca, avarii la nava $i !a marfa si/sau afectarea mediului marin inconjurator. Aplicarea cu succes a reglementarilor cu privire la transportul. marfurilor periculoase si realizarea obiectivelor propuse, depind in mare masura, de modul cum fiecare persoana interesaté apreciazé riscurile implicate, dar si de intelegerea aménuntita a reglementarilor specifice. Acest lucru este posibil numai_printr-o corespunzatoare intocmire si desfagurare a programelor de instruire initial si de teinstruire, pentru toate persoanele interesate de transportul marfurilor periculoase. Pentru instruirea ofiterilor si persoanelor din echipaj care au responsabilitati fata de manipularea marfurilor periculoase solide, ambulate sau in vrac, la bordul navelor maritime, sunt programe speciale, in conformitate cu prevederile codului STCW, aga cum a fost amendat si corsul model elaborat de OM! Personalul de la uscat, aga numitul shore-based personnel, angajat in transportul si manipularea de mariuri periculoase destinate transportului pe mare. trebuie s& beneficieze de instruire, in sensul de a cunoaste prevederile cu privire la marfurile periculoase, commensurate cu responsabilitatile lor. Personalul de la uscat, include pe aceia care participa si se preocupa de: * Clasificarea marfurilor periculoase si identifica Denumirile tehnice corecte, (Proper Shipping Name); + Ambalarea marfurilor periculoase; + Marcarea, etichetarea si afigarea marfurilor pericuioase; + Ambalarea si dezambalarea unitatilor de transport marfa (cargo Transport Units - CTUs); + Intocmirea documentelor de transport pentru marfurile periculoase; + Ofertarea pentru transport a marfuritor periculoase; + Acceptarea pentru transport de marfuri periculoase; * Manipularea marfurilor periculoase in mijloacele de transport; + Intocmirea planul de incarcare / stivuire pentru marfuri periculoase; + Incarca / descarca marfuri periculoase la / de la nave! * Efectueaza transportul marfurilor periculoase;cERONAY MANIPULAREA Si TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE. VALERIU NAE + Inspecteaza, expertizeaza sau controleazd aplicarea_reglementarilor aplicabile, privitoare la marfurile periculoas * Sunt implicati in oricare alt mod in transportul marfurilor periculoase, aga cum considera autoritatea competenté, trebuie sé fie instruit astfel: } > Instruirea de familiarizare / atentionare generala: i) fiecare persoana va participa la instruirea care sé-i ofere familiarizarea cu prevederile generale referitoare la marfurile periculoase si la transportul acestora; ii) oastfel de instruire trebuie sa includ o descriere a clasificairil si claselor marfurilor periculoase si prevederile cu referire la etichetarea, marcarea, afigarea si ambalarea, stivuirea, segregarea si compatibilitatea; descrierea, scopul si continutul documentelor de transport pentru marfurile periculoase (cum ar fi Multimodal Dangerous Goods Form, Container / Vehicle Packing Certificate) si o descriere a documentelor de raspuns cu actiuni in situatiile de pericot. > Instruirea specific’ functiei. Fiecare persoana sa primeasca o instruire detaliata, specifica marfurilor periculoase si masurile de prevedere, aplicabile functiei pe care o indeplineste. { > Instruirea de siquranté. Corespunzator riscului de expunere in situatiile de contaminare sau contact cu marfurile periculoase si a functiior | indeplinite, fiecare persoana trebuie s4 beneficieze de instruire in legatura cu: i) metodele si procedurile de prevenire a accidentelor, folosirea celor mai potrivite echipamente de manipulare a pachetelor si metoda adecvata de stivuire a marfurilor periculoase; ii) _informatite ce le are la dispozitie pentru a reactiona la situatiile de urgenta; iii) prezentarea riscurilor generale ale diferitelor clase de marfuri periculoase si a modului de prevenire a expunerii la aceste pericole, inclusiv, daca este cazul, utilizarea echipamentului de lucru si a celui de protectie; iv) procedurile immediate, de urmat in cazul scéparii sau imprastierii_neintentionate de mérfuri periculoase, incluzéind actiunile de urgenté ce trebuie intreprinse si se afla in responsabilitatea persoanei, cat si procedurile de protectie personala de urmat. Instruirea trebuie efectuata inaintea folosirii oricdrei persone, in ce implica manipularea gi sau transportul de marfuri periculoase. situati Instruirea sa fie periodic completata si reactualizata, aga cum considera autoritatea competenta.CERONAY MANIPULAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE VALERIU NAE. 1.1 - Ce sunt marfurile periculoase ? in primul rand, marfa este definita ca produs al muncii omenesti, care satisface © necesitate social si este destinata schimbului, prin intermediul vanzari-cumpararii. Pe noi, ins, din punctul de vedere al practicii transportului pe mare, ne intareseaza marfa ca obiect al activitatii de transport pe mare. Vorbind in general, transportul este ansamblul de marfuri, (articole, obiecte, bunuri, produse) sau de persoane care se deplaseaz impreuna, in conditii stabilite (ca traseu, mijloc, efectiv numeric etc); totalitatea lucrurilor sau a persoanelor care sunt transportate. Transportul pe mare, ca si celelaite forme de transport, constituie © activitate economica care are ca obiect activitatile sociale de deplasare a produselor de la producator spre consumator precum si deplasarea (transportarea) pasagerilor. In ceea ce priveste deplasarea in spatiu, de la producator la consumator a mérfurilor, transporturile constituie o prelungire a procesului de productie, pe care il continua gi desavarseste si prin aceasta, activitatea de transport se adauga la valoarea marfurilor. Transportul marfurilor intre persoanele juridice de drept public si privat si persoanele fizice expeditoare si cele destinatare se realizeaza numai pe baza de contract de transport. Contractul de transport este definit a fi contractul prin care un agent economic specializat, (numit unitate de transport, transportator sau céraus), se obliga, in schimbul unui pret, (taxa de transport, tarif sau navi), s& transporte pana la destinafie, induntrul unui anumit termen, cdlStorii (pasagerii) si bagajele lor, sau sA transporte, pazeasca gi sa elibereze destinatarului, (care poate fi chiar si expeditorul sau 0 terfa persoana), marfurile sau bagajele ce i-au fost incredintate in acest scop. Contractul de transport maritim este acel contract prin care una din parti - companie de transport naval (carausul) se obliga sa transporte marfuri dintr-un port in altul, pe mare, iar cealalté parte (naviositorul) sa plateasca preful stabilit, denumit navlu. Se deosebesc mai multe forme de contracte de transport maritim ‘4. contractul de transport maritim de marfuri cu navele de linie ; |2. contractul de naviesire. prin care se pune la dispozitia naviositorului o nava | sau parti din ea ; (3. contractul Time charter, prin care armatorul pune la dispozitia navlositorului nava cu echipaj cu tot pentru a transporta o anumiti marfa sau cal | pentru o anumita perioada de timp: 4. contractul Voyage charter (pe durata uneia sau mai multor cAlatorii) Ca urmare a incheierii unui contract de naviosire sau a unui contract de transport cu navele de linie, primirea la transport a marfurilor se face pe bazd de conosamente, adicé un document care face dovada unui contract de transport pe mare si consta in preluarea sau incdrcarea marfurilor pe nava de catre cdrdus, cat si obligatia acestuia de a livra marfurile contra prezentarii documentului Oricare ar fi forma contractului maritim de transport incheiat, marfa_constituie gbiectul transportului si este incredintata cArdugului in acest scop Navigatia, ca una dintre cele mai vechi indeletniciri ale omului, a avut 0 evalutie lenta, calea maritima a fost intotdeauna plind de primejdii, iar omul, care-si desfasoara activitatea pe nava, este lipsit de avantajele celui care traieste si munceste pe uscatCERONAV MANIPULAREA Si TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE VALERIU NAE. Desi are 0 important covarsitoare, modul de amplasare al marfil la bord, astfel incat s4 nu se deplaseze gi s& nu pericliteze stabilitatea navei, in orice conditii hidro- meteorologice gi de navigatie, incdrcarea si stivuirea perfect a marfurilor nu rezolva in totalitate problema transportului maritim. Pe durata expeditiei maritime mai intervine © sumé de factori care tind s8 modifice atat stivuirea cat si starea marfurilor, factorii cei mai perturbatori find migcarile oscilatorii ale marii care se imprima navei cauzandu-i ruliul i tangajul, in anumite situatii extrem de violente. Marfa, supusa unor mari solicitari, poate fi desprinsd, rostogolita tn interiorul navei, avariindu-se sau poate sé ramana intr-un bord afecténd in mod periculos stabilitatea navei. } Traversarea zonelor cu temperaturi si condifii climaterice diferite’ va supune nava unor variatii de temperatura si umiditate care pot influenta negativ starea marfi Avand in vedere c8, la destinatie, marfa trebuie predata in aceleasi conditii in care a fost preluata la incarcare, personalul navei (echipaju!) are obligatia de a urmari atat incdrcarea cat si descdrcarea cu responsabilitate deosebitd. Vasta problematicd a transporturilor marfurilor in trafic maritim a fost din totdeauna privité cu deosebita atentie si cu atat mai mult se pune in prezent accentul pe abordarea stiintificd a rezolvarii problemelor de siguranta a navigatiei. Echipajelor li se cere astézi sA conduca si sA exploateze colosi care strabat marile, in conditii de deplina siguranta si cu eficienfa maxima, ceea ce impune necesitatea ca transportul maritim sa se efectueze dupa reguli si reglementari precise care limiteazd, daca nu inlatura riscurile la care sunt expusi navigatorii, navele si marfurile. Cele trei elemente structurale de baza, in procesul evolutiv general al transportului maritimm, sunt : nava, marfa, portul; marfa avand rolul hotarator, atat pentru evolutia navelor, cat si a porturilor. Aflandu-se in interdependenta, cele trei elemente se influenteaza, desigur, reciproc, dar analiza pentru perioade mai lungi de timp arata c3, in fapt, factorul motor in economia transportului maritim apartine de dezvoltarea facorului marfa, fie sub forma materilor prime — prin diversitate, cantitate si regularitate in trafic, fie ca produse manufacturate, in sortimente cu atat mai variate, mai complexe solicitate in schimburile internationale, cu ct progresul economic, stiintific si tehnic este mai avansat. Influenta marfurilor asupra dezvoltarii constructillor de nave si porturilor actioneaza prin: starea fizica, cantitatea lor gi regularitatea fluxului pe diferite relatii de transport, calitatea, diversitatea, caracteristicile He manipulare si stivuire, gradul de periculozitate, sensibilitate si perisabilitate, precum gi prin naviul specific pentru fiecare fel de marfa Din marea diversitate de marfuri care fac pbiectul transportului maritim o parte dintre ele sunt caracterizate de riscuri proprii cum ar fi: riscul de incendiu, riscul de explozie, riscul de toxicitate gi otravire, riscul de oxidare, riscul de iradiere eto, riscuri improprii de depozitare si transport, avand ca efect un pericol imediat asupra navei, a celoriate marfuri de la bord, asupra organismelor vii si asupra mediului inconjurator In timp, aceste marfuri au cdpatat denumirea cunoscuta — marfuri periculoase (Dangerous goods). Sunt considerate marfuri_periculoase_acele marfuri care prin natura lor pot_cauza avarii_celorlalte marfuri de la bord, aduce prejudicii_navei_insasi, afecta starea de sanatate si pune in pericol viata echipajului sau pot afecta in mod nefavorabil mediul inconjurator.CERONAY MANIPULAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE VALERIU NAE Hazardous Cargoes Substance IMO Class Ee a herr : 2.1 Non=ToxicSaiaflammable Gas 22 Toxic Gas | Bay Inflammablé Liquid’ 3 Inflammeble Solid 7 Let Products subyect to Spontaneous Combustion az Products which are dangerous when wet 43 ‘Oxidizing Agents SH Organic Peroxides Poison (Toxic substances) Blohazards (Infectious substances) 6.2 Radivactive substances 2 Corrosive Substances Other Hazards (non-specific) 9 All hazardous cargo, whether shipped on or under deck, must be correctly packaged, labeled and separated as per the IMO regulations. The hazardous cargo manifest must be prepared by the agent, and signed by the preparer and the ship's Master, Shipping companies’ websites, like this one can be very useful Labeling on Containers: Do not use tape to stick labels, Label all 4 sides. labels must be right side up. Wording must be horizontal * Grr fod c regulations should be applied. Consult IMO and various private publications, such as Storck for the applicable regulations. The Australian AMSA. regulations may also differ as regards to stowage. They all have their own ideas on now to do it, despite I.M.O. Explosives: These are divided into sub-categories and the stowage of each subcategory should be carefully researched, as well as local regulations at the intended Port of loading and discharge.1 VALERIU NAE. CERONAY MANIPULAREA S! TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE 1.2 - Cum s-a constituit cadrul juridic international privitor la marfurile . periculoase ? Marfuri periculoase s-au transportat pe mare din totdeauna, numai c& riscurile multora dintre aceste mérfuri aveau sa fie tarziu cunoscute, adicd, dupa ce mai multe nave, marfuri si echipaje aveau sa fie pierdute. Totusi o dezvoltare fara precedent a traficului pe mare a marfurilor periculoase s-a remarcat dupa cel de al doilea razboi mondial, cénd nevoile dezvoltarii economice a statelor lumii au impus un comert atat de diversificat si 1n consecinta, transportul pe mare al unei mari varietati de marfuri Toate aceste modificari ale structurii traficului de marfuri pe mare aveau s& impuna luarea unor masuri severe, care s& asigure protectia celor care manipuleaza, depoziteaza si transporté mérfuri periculoase. Au fost prevazute gi luate masuri in ceea ce priveste: cercetarea si experimentarea, producerea, detinerea si depozitarea, circulatia, prelucrarea, manipularea si transportul marfurilor periculoase. Istoria actiunilor intreprinse in acest sens incepe cu mult timp in urma si se poate spune c& se confundi cu aceea a actiunilor intreprinse, cu o mai larga preocupare, cea a ocrotirii vietii omenesti pe mare. La inceput, timide, sporadice si cu 0 participare extrem de limitata, aceste prime intalniri — precursoare ale conferintelor internationale — au devenit treptat, mai bine organizate, cu o periodicitate si o tematicd cunosoute si cu 0 cat mai larga, chiar internationala, participare. Initiate inca din prima jumatate a secolului al XIX lea si alertate de evenimentele maritime, care aveau s& marcheze pentru totdeauna cel de al doilea deceniu al secolului care nu de mult s-a incheiat, aceste intdiniri, care devin ulterior conferinte, sunt preocupate de problemele majore ale transporturilor pe mare, si mai ales ocrotirea vietii omenesti pe mare. Nevoia de intelegeri internationale care sa regelementeze transportul maritim a fost recunoscuta si stimulata de pierderea in anul 1912 a navei Titanic cu cele peste 1500 de vieti. Doi ani mai tarziu 0 conferinta internationala a adoptat prima Conventie internationala pentru ocrotirea viefii umane pe mare, (Safety of human life at sea - SOHLAS), care includea capitole despre navigatie, constructia navei, radiotelegrafie, mijloace pentru salvarea vietii pe mare, etc- Aceasta conventie, SOHLAS 1914, nu a intrat niciodaté in vigoare datorita primului r&zboi mondial. La Conferinfa Intemational pentru ocrotirea vieffi omenesti pe mare, care a avut loc in anul 1929, s-a_recunoscut.necesitatea_unei_reglementari, cu efect inteational, privitoare la marfurile periculoase. Receesiunea economica din acea perioad gi razboiul care a urmat au am&nat constituirea cadrulut juridic adecvat, desi, mai mult formal, SOHLAS 1929 devine operational incepand cu 1933 Dup& cel de al doilea razboi mondial, Conventia privind Ocrotirea Vietfi Omenesti pe Mare, adoptata in 1948, cu mai multe detalii, face o prima clasificare a mérfurilor periculoase si prevede recomandari generale privind modul de manipulare si transport al acestora. Problema de baza, a conferin{ei din 1948, a fost aceea a lipsei de coordonare internationala a actiunilor conventiei. Diferitele reglementari nationale, impuse de nevoile navigatiei, aveau sa creeze numeroase probleme in conditille dezvoltarii rapide a comertului, mai ales cel care depindea de transportul pe mare. Dupa reorganizarea Natiunilor Unite, Comitetul de experti in domeniul transporturilor maritime, al acestei Organizatii, redacteaza in anul 1956, un raport care viza toate formele de transport, raport care se referea la: clasificarea, documentele specifice, lista si etichetarea marfurilor periculoase. Organizatia Natiunilor Unite, infiintaté in anul 1945 gi reorganizataé in 1948 si 1956, avand ca scop ocrotirea vietii pe planeta noastra, includea intre organismeleCERONAV MANIPULAREA St TRANSPORTUL MARFURICOR PERICULOASE VALERIU NAE sale, jincepand cu ianuarie 1959, Organizatia Maritima —Consultativa Interguvernamentala, (Interguvernamental Maritime Consultative Organization - IMCO). Una dintre primele sale preocupari a fost organizarea conferintei pentru revizuirea SOMLAS 1948. {460 ° : SOHLAS 1960 intra in vigoare in anul 1965, anul in care avea s& apara prima | editie a IMDG Code. Dupa ce isi dobandeste propria _personalitate juridica!_in_anul 1982, IMCO devine Organizatia Maritima International’, (Intemational Maritime Organization - IMO). Organizatia Maritima Internationala (0. M. |.) igi are sediul la Londra gi este condusa de Adunarea Generala si Secretarul General. In structura sa organizatorica are cinci comitete: Comitetul de Securitate Maritima (M.S.C. ~ Maritime Safety Committee, Comitetul pentru Mediu! Inconjurator (Environmental Committee - MEPC), Comitetul de Cooperale tehnico-economic (Technical and Economical Cooperation Commitee - TEC), Comitetul pentru Facilitati (Facilities Committee - FAL) si Comitetu! pentru legalitate (Legal Committee - LEX) Primelor dou comitete [i se subordoneaza mai multe subcomitete, fiecare din I ete specializate pe domenii de competenta: protectia contra incendillor, transportul | marfurilor lichide in vrac, transportul solidelor in vrac, transportul animalelor vii, j transportul marfurilor periculoase, transportul marfurilor care sunt containerizate, | siguranta navigate, standarde de instrire pentru personalul navigant, ete Ceea ce ne intereseaza pe noi, ca participanti la programul de instruire pentru | siguranta transportului pe mare de marfuri periculoase, acesta face obiectul de | activitate al Subcomitetului pentru marfuri periculoase, marfuri solide in vrac si a m&rfurilor in containere (Dangerous Solids and Conteiners - D. S.C. Subcommittee). 10CERONAV MANIPULAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE VALERIU NAE ‘Assembly °s) bys ire Protection Sub-Conimeetiee, Acest subcomitet isi desfagoara si coordoneaza activitatea prin sesiuni anuale, ocazii cu care se analizeaz situatia din domeniul respectiv stabilindu-se madsurile adecvate pentru asigurarea si sporirea sigurantei transportului pe mare. Aici, in cadrul subcomitetelor si comitetelor apartinand de structura O.M.I. sunt concentrate si prelucrate informatille gi stabilite masurile si reglementarile pentru ficare domeniu de competenta Tot astfel s-a procedat si in alte sectoare ale activitatii de transport. In domeniul aviatiei civile exist Organizatia internafiola a Aviatie} Civile (International Civil Aviation Organization - 1.C.A.0.) si Asociatia Internafionalé pentru transportul aerian (International Air Transport Association - IATA), care au redactat cerinfele proprii ale transportului pe calea aerului. Conventia intemationala privind transportul marfurilor periculoase pe calea feraté, (Convention Intemationale Concernant le Transport par Chemins de Fer des Merchandieses - C.l.M.) contine anexa | Reguli Intemationale privind transportul marfurilor periculoase pe calea feraté (Reglement International Concernant le Transport des Merchandises Dangereuses par Chemins de Fer — R.I.D.), aplicabile unui grup de state din Europa, Nordul Africi, Iranului si Irakului. Pentru un grup de state europene si cu unele amendamente si cele ale Americii de Nord, este aplicabil un Acord care reglementeaza transportul rutier al mérfurilor periculoase (Agreement Concerning the International Carriage of Dangerous Goods by Road - ADR). In anul 1960, are loc Conferinja Conventiei Intemationale pentru Ocrotirea Vietii Omenesti pe Mare, la sfarsitul cdreia s-a elaborat si inaintat participantilor, pentru | prima oara, Documentul Conventiei structurat pe sapte capitole. Dupa ce in primele capitole se mentioneaza norme si reglementari referitoare la constructia navelor, dotarile care trebuie s4 existe la bord pentru prevenirea si lupta contra incendiilor, instalatiile si dotarile de salvare si necesare pentru supravietuirea |pe mare, dotarea, cunoasterea si folosirea mijloacelor de comunicatie, in cel de al VII flea capitol, care era ultimul, intitulat “Transportul marfurilor periculoase”, se ‘incearcd o prima reglementare a activitatilor care implica astfel de marfuri. Acest capitol al Documentului prezinta cadrul general in materie de marfuri periculoase cu primele 7 reguli: Regula 1 ~ Transportul marfurilor periculoase, la bordul navelor maritime, se va face numai cu respectarea regulilor din acest capitol; Regula 2 - Clasificarea mairfurilor periculoase;CERONAV MANIPULAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE VALERIUNAE, Regula 3- Ambalarea méiturilor periculoase; Regula 4 - Marcarea $i etichetarea marfurilor periculoase; Regula 5 - Documentele necesare transportului de méirfuri periculoase; Regula 6 - Stivuirea si segregarea la bord a marfurilor periculoase; Regula 7 - Transportul cu navele de pasageri a explozivilor. Cele sapte reguli din Capitolul Vil al Documentului Conventiei, prezentate mal sus, au constituit punctul de pornire, de unde's-a dezvoltat ceea ce avea sa fie pentru prima data editat in anul 1965, Codul International Maritim al Marfurilor Periculoase - (InternationalMaritime Dangerous Goods - | M D G Code) Urmatoarea Conferinté a Conventiei Intemationale pentru Ocrotirea Vietii Omenesti pe Mare, are loc in anul 1974 sub titulatura SOLAS ~ 1974 (Safety Of Life At Sea). Cu aceasta ocazie Documentul Conventiei a fost amendat cu noile prevederi sieste de toat lumea cunoscut sub denumirea "Documentul SOLAS - 1974" Documentul SOLAS — 1974 a intrat in vigoare la 25.05.1980, Dupa aceasta data, revizuirile si amendamentele la capitolul Vil al Conventiei, adoptate de MSC au intrat in forta in 1986, 1992, 1994 si 1996. Ultimul a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2001. Desi invocat printr-o nota din subsolul paginii cu referire la regula 1 a capitolului Vil, Codul IMDG, incd avea un statut de recomandare (recommendatory status) Toate substantele, materialele si articolele sunt repartizate pe clase in baza analizelor individuale si a recomandarilor facute de Comitetul de experti ai ONU Acestea sunt regulat revizuite de cdtre MSC si organismele sale subsidiare, inainte de a fi incluse in Codul IMDG, cu adecvatele modificari si adaptari pentru sectorul maritim. Problemele legate de excluderea mérfurilor care de fapt nu se transporta pe mare sau includerea altor mérfuri, sau transferarea marfurilor de la o clasd la alta, prescrierea de ambalaje mai corespunz&toare gradului de risc, marcarea, etichetarea si afigarea adecvaté sau adaptarea documentelor de transport se realizeaza printr-0 permanenta consultare cu Comitetul de Experti al ONU. La Conferinta Internationala pentru prevenirea si combaterea Poluarii Marine, din anul 1973 (MARPOL! 73) s-a dezbatut problema protejarii ambientului marin, iar scopul a fost reducerea cazurile de poluarea datorata deversarii poluantilor marini in mare, in mod accidental sau din neglijenta. Prevederile legate de acest capitol au fost adoptate de Conferinta si inserate in Anexa Ill a Conventiei internationale pentru Prevenirea Poluarii Marine ~ 1973 si amendata prin Protocolul din 1978 al aceleiasi convent. La cea de a 21-a sesiune a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin din anul 1985 s-a decis ca Anexa Ill sa fie inclusd in Codul /MDG, iar aceasta decizie a fost aprobata de Comitetul de Siguranta Martima, (Mantime Safety Commitee ~ MSC), la cea de a 51-a sesiune, ce a avut loc in anul 1985, In anul 1989, Comitetu! pentru Protectia Mediului Marin a hotarat ca prevederile | referitoare la poluantii marini sa fie incluse in Godul /MDG prin Amendamentul 25 din 1989, fapt ce a fost aprobat in unanimitate de Comitetul de Siguranta Maritima Comitetul de Experti al ONU a continuat sa aib& intalniri si a publicat « Recomandari pentru transportul Marfurilor Periculoase » (Recommendations on the Transport of Dangerous Goods — « Orange book »), cu reactualizari bienale. in decembrie 1996, pentru prima data au fost publicate intr-o forma noua si prezentate ca Reglementari model ONU (UN « Model Regulations »). In 1996, MSC a agreat ideea de reformare consistent a Codului MDG. La cea de a 72-a Sesiune, MSC a adoptat la 23 mai 2000, Amendamentul nr. 30 la Codul IMDG, care cuprinde prima revizuire totala si prezentarea intr-n format 12CERONAY MANIPULAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE VALERIU NAE: nou, model ONU, si a decis totodata s& intre in forfa de la 1 ianuarie 2001 cu o perioada de 12 luni de implementare, (pana la 31 decembrie 2001) Tncepand cu aceasta editie, confinutul Codului {MDG va fi reactualizat la fiecare doi ani, dorindu-se ca incepand cu 1 ianuarie 2004, Codul s& aiba un statut mandatoriu, in toata lumea, nu numai pentru farile care [-au ratificat. Romania a ratificat prevederile Codului MDG prin legea votata de Parlament in noiembrie 1991 1.3 - Ce este Codu International Maritim al Marfurilor Periculoase (IMDG Code) 2 Este 0 culegere de legi si regiementari internationale in domeniul manipularii si transportului pe mare ale marfurilor periouloase, find urmare a unui consens al reprezentantilor mai multor state cu traditie in domeniul transportului maritim. Codul a fost conceput si redactat dupa o larga consultare pe plan international si odata editat, a facut obiectul unei atente dezbateri pana a fost ratificat. Codul a fost redactat ca 0 consecinté. a implementarii de catre Organizatia Maritima Internationala a Recomandarii 58 a Conferintei din 1960 a Conventiei SOLAS, care stabilea ca guvemele statelor semnatare s& adopte reglementarile unificate privitoare la transportul marfurilor periculoase. in cod sunt cuprinse si cerinfe referitoare la transportul pe mare al poluantilor marini, aga cum reies din Anexa Ill a Conventia MARPOL 73/78. Prima editie a codului a fost publicatd in 1965 si de atunci a fost actualizata si revizuita regulat ~ in ultima perioad de timp, din doi in doi ari. Codul IMDG, editia 1998, cu completarile si Amendamentele 29/98, aprobate de Comitetul de Siguranta Maritim, era publicat in cinci volume tip “biblioratt" - Volumur T continea cerintele generale privind transporiul in siguranta, cu navele-~ ime al marfurilor periculoase, date referitoare la ambalare, tipuri de ambsas arta ins si doua indexuri de utilizare: indexul alfabetic si indexul numéric, care apartinand claselor 19s 7 La inceputul fiecdMigrupaj de fise individuale até unei clase de méarfuri periculoase erau prezentate Madalifatile de transperf specifice clasei respective Figele individuale contineau numaroKgurent ae tehnicd corecta, formula chimica, ambalajul si grupa de ambalare le si caracteristicile fizice si cele chimice, indicatii referitoare la stivuirea area substantei respective precum si atentionarea asupra faptului cd est Gel de al cincilea volyrr“era intitulat Suplimen masuri de urgenta i de jntétventie in caz de pericol, acordai de accident implicand“marfuri periculoase, Codul marfurilor in Code — BC Codef, utilizarea la bordul navelor a pesticidelor, modul si accidentelor care implica mérfuri periculoase si upplement) si cuprindea: rimului ajutor in caz (Bulk Cargoes raportare a foate marfurile periculoase din Codul MDG. Consecventé principiului c&, pentru a fi utila, informatia trebuie, cat mai des, actualizaté, O.M.I., prin Comitetu! de Siguranta Maritima, a cerut ca reactualizarea informatiilor sa se efectueze ori de cate ori este nevoie, dar nu mai rar decat o data la doi ani. Acest lucru s-a intamplat si in anul 2000, cu prilejul introducerii celui de al 31‘CERONAV MANIPULAREA SI TRANSP( -ORTUL MARFURI R PERICULOASE \VALERIU Nas lea Amendament, cand a fost redactata a noua forma a Codului international Maritim al Marfurilor Periculoase (International Maritime Dangerous Goods - IMDG Code) Editia 2000 a Codului prezinté, nu mumai o forma noua dar si un continut restructurat, asifel ca in locul celor cinci volume, cate numara editia precedenta, acum Se prezinté numai in trei volume, fara ca sa fie mai saraca in confinut Noua editie a intrat in aplicare la data de 01.02.2001, dar si cea veche a mai fost folosita pana la 31.01.2002, in acest interval existénd o perioada de tranzitie, dupa care numai editia 2000 a ramas in vigoare Continutul noi editii este structurat pe trei volume. Primele doua volume Constituie suportul activitatii zilnice ia bordul navei care transporta marfuri periculoase si totodata, motivul principal al acestei lucrari; al treilea volum se afla la periferia operatiunilor, avand menirea sé recomande masuri de protectie a persoanelor de la bord Volume 1 contine intreg sistemul de reglementari pe care trebuie_s& le respectam $i sa le ducem la indeplinire pentru a asigura un transport confortabil si in siguranta, al mérfurilor periculoase, pe mare. Obligatiile si indatoririle revin incArcatorilor de marfuri si/sau containere, birourilor de acceptarea_navlurilor, operatorilor portuari sau de dan, comandantilor navelor sau oricareia dintre multele si diferitele persoane avand functii pregaitite $i folosite in industrie si comertul maritim Volumul cuprinde ase parti, (la randul lor structurate pe capitole pe capitole, paragrafe, articole li aliniate), dupa cum urmeaza: Partea 1 - Prevederi generale, definiti $i instruire - (General provisions, definitions and training); Partea 2 - Clasificarea marfurilor periculoase - (Classification); Partea 3 - Lista marfurilor periculoase (constituie vol. 2) - (Dangerous Goods List - D.G.L); Partea 4 - Prevederi referitoare la utilizarea tancurilor si cisternelor pentru transportul marfurilor periculoase - (Packing and tank provisions) ; Partea 5 - Expedierea mérfurilor periculoase - (Consignment procedures) Partea 6 - Confectionarea $i testarea ambalajelor - (Construction and testing of packagings, intermediate bulk containers — IBCs ~ large packings, portable tanks and road vehicles); Partea 7 - Prevederi referitoare la transportul marfurilor periculoase — (Provisions concerning transport operations) Volume 2 este, efectiv, indexul intregului sistem de evidenta gi reglementare in legatura cu marfurile periculoase, Lista Marfurilor Periculoase, (Dangerous Goods List — DG List), cea ce, constituie punctul de plecare in indeplinirea oricdror sarcini in legatura cu conditile cerute de incdircarea, stivuirea si segregarea oricarei substante Lista mrfurilor periculoase, (DG Lis), este intocmita tn ordinea crescdtoare a UN No; dar acelasi volum 2 contine si un index alfabetic al denumiilor, tehnice, comerciale sau de expediare, (Proper Shipping Name), ajutand la identificarea substantelor cu ajutorul denumiri si numarului ONU. Cu alte cuvinte, Volumul 2 cuprinde cuprinde Partea 3 — Lista Marfurilor Periculoase gi exceptille privind cantitatile limitate, (Dangerous Goods List and limited quantities exceptions) Separarea detalillor despre substante, in doud volume, permite celui care le utilizeaza s& pastreze deschis volumul 2 la pagina la care se gaseste referirea la substan{a, in timp ce poate identifica detaliile si actiunile specifice, in cuprinsul unei parti sau capitol din volumul 1. " Volumut 3, alt fel, este un Supplemént al Codului MOG. Desi titlul o implica, acest volum nu este parte a ceea ce regiementeaza activitatea de manipulare si transport ale marfurilor periculoase. Suplimentul contine informatii si recomandériCeRONAY MANIPULAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE VALERIU NAE despre cum tret fionat in situatille de urgenté, pe mare — Figele de Securitate (Emergency Schedules, EmS); un sistem paralel acoperind nevoia de prim ajutor pentru echipajul afectat de scaparile sau imprastierea de marfa este descris in - MFAG. Alte parti si capitole ale Suplimentului procedurile site de nava pentru raportarea incidentelor sau intamplarile care implicd aspecte ale formelor de manifestare ale mérfurilor periculoase, transportul si depozitarea pesticidelor de folosit la bord, cat si sistemul special de transport al combustibililor nucleari. Tot in Supplement este o parte intitulaté : Packing Cargo Transport Units care furnizeaza sfaturi practice utile pentru implementarea unor metode de lucru in siguranta la incdrcarea containerelor si vehiculelor. Aceste sfaturi cu caracter general sunt apoi detaliate cu procedurile recomandate in situatiile cand marfurile incarcate in containere / vehicule sunt periculoase. Parfile cuprinse in Supplement sunt urmatoarele = | Partea 1 - Ghidul masurilor de urgenté pentru navele care transport { Marfuri periculoase - (Emergency Procedures); | Partea 2— Ghidul Medical de Prim Ajutor - (Medical First Aid Gude); | Partea 3 — Modul de raportare a evenimentelor in care sun implicate 1 mrfuri periculoase la bordul navelor - Reporting procedures) Partea 4 — Ambalarea in Unita de Transport Marfa — UTM - (Packing Cargo Transport Units — CTU's) ; Partea 5 - Utilizarea, in conditi de siguranta a pesticidelor la nava — (Safe Use of Pesicides in ships) | Partea 6 - Codul combustibililor nuclear’ radioactivi - (Iradiated Nuclear \ Fuel - INF Code); ' partea 7 - Anexe - (Appendix) Principala deosebire dintre cele doua editii ale Codului este aceea c& in locul volumelor 2, 3 si 4 din vechia editie a Codului, exist acum, numai volumul 2, care cuprinde aceleasi informati, chiar si ceva in plus, insa in alt mod prezentate. Este Lista Marfurilor Periculoase (Dangerous Goods List), ma tabelara, pe 18 coloane, usor accesibila, oferind informatiile necesare pentru realizarea planului de incarcare ‘sia masurilor de siguranté care se impun pe timpul incarcari transportului si descarcairii marfurilor periculoase. Prima sectiune a tabelului, prezentata pe pagina din stanga: T uN PsN ctass | subsi- | Packing | Special | Limited | Instruc- | Prov | Instruc- | Prov No. ‘Or | diary | Group | Prov | quanti | tions | sions | tions | sions Dw | Risks sions | ties a @ o }@ © © ” @ | @ | go | on Adoua sectiune a tabelului, prezentata pe pagina din dreapta: uw imo | uN | Provisions | Ems | stowage and Segregation Properties and observations No | (18) 2} a} ag | a8) (8) an 15CERONAY MANPULAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE VALERIU NAE, Lista m&rfurilor periculoase, (D.G.L.), este prezentatS sub forma de tabel desfasurat pe doua pagini consecutive, (marime “A4”), cuprinzand 18 rubrici-coloane 1) UN Ne - Numarul ONU. Aceasté coloana contine Numarul ONU stabilit de ctre Comitetul de experi ONU pentru transportul marfurilor periculoase (UN List) : Deudree coetla te eprtotere 2) Proper Shipping Name ~ Bentimiree-tehnic’. Aceasti coloand a tabelel contine inscrisé, cu caractere mari, denumirea tehnicd corect’ de expediere, a substantei, care poate fi insotité de un text explicativ, scris cu allé caractere. Denumirea tehnica corecta de expediere poate fi scrisd la forma plural in cazul izomerilor. Hidratii pot fi inclusi sub denumirea tehnica a substantelor anhidroase. 3) Class or division ~ Clasa sau diviziunea, In aceasta coloana se afla inserisd clasa sau clasa si diviziunea cAreia apartine substanta respectiva pottivit sistemului de clasificare descris in partea 2, capitolul 2. 4) Subsidiary risk(s) — Risc(uri) subsidiar(e). Coloana aceasta mentioneaza numarul clasei creia j-ar apartine riscul subsidiar identificat pentru substanta respectiva. In aceasti coloana, deasemeni, sunt identificati poluantii marini P - Marine pollutant, substante, materiale sau articole care au un potential de poluare; P - Severe marine pollutant, substante, materiale sau articole care au un sever potential de poluare; ¢ - Harmful substance, (poluant matin — solutie sau amestec avand un potential de poluare mai scazut. ~ sub 10% P sau sub 1% PP. 5) Packing group - Grupul de ambalare. Contine numarul grupului de ambalare (I, Il sau Ill), din are face parte substanta, materialul sau articolul 6) Special provisions - Prevederi speciale. In aceasta rubrica poate exista un numér din doua sau trei cifre, care simbolizeaza prevederea speciala indicata in capitolul 3.3. si se aplic substantei respective. 7) Limited quantities - Cantitati limitate. Aceasta coloand mentioneaza cantitatea maxima ce se poate afla intr-un recipient, care la randul sau este reambalat, asa cum este autorizaté pentru transportul pe mare, (cap.3.4) Cuvantul “none”, in aceasta coloana, inseamna ca substanta sau articolul nu se permite a fi transportat sub reglementarea care guverneazé capitolul 3.4 (vol. 2 al [MDG Code) 8) Packing instructions ~ Instructiuni privind ambalarea. Aceasta coloana contine coduri alfanumerice ce se referd la instructiuniie de ambalare specifice (4.1.4). Precizeaz ce ambalaj se foloseste pentru transportul substantelor sau articolelor respective. Un cod care include litera "P” se refera la instructiuni de ambalare descrise in capitolele 6.1, 6.2 sau 6.3MANIPULAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE VALERIU MAE Un cod incluzind literele “LP” se refera la instructiuni de ambalare descrise in capitolul 6.6. Un cod incluzind literele “BP” se referd la folosirea folosirea ambalajelor de vrac, aga cum sunt descrise in capitolul 4.3 Cand un cod nu include literele “P", "LP” sau “BP” nu se permite astfel ambalat Cand “N/R” sunt incluse in acest coloana inseamné c& nu este necesar ca substanta sau articolul sd fie ambalate inseamné ca substanta 9) Special packing provisions - Prevederi speciale la ambalare. Aceasta coloand contine coduri alfanumerice care se referd la reglementarile specifice de ambalare mentionate in capitolul 4.1.4, incluzaind si pe cele specifice ambalajelor de mari dimensiuni, Codurile care include *P" te trimit la instructiunile din capitolul 4.1.4.1 Codurile care include “L” te trimit la instructiunile din cap. 4.1.4.3 10) I8C packing instructions — Instructiuni pentru ambalarea in IBC. Este coloana care contine codurile alfanumerice ce se refera la instructiunile pentru IBC si trebuie folosite la transport si care se gasesc grupate in cap. 6.5. Cand nu este metionat un cod in aceasta coloand, inseamna ca nu este autorizata in IBC. 11) IBC special Provisions — Prevederi speciale pentru IBC. Coloana care cuprinde coduri alfanumerice care include “B” care se refera la prevederile speciale de ambalare cuprinse in capitolul 4.1.4.2 12) IMO tank instructions ~ instructiuni IMO privitoare fa cisterne. Aceasta coloana se aplicd numai tancurilor portabile IMO gi cisternelor de gosea construite potrivit cerintelor Amendamentului 29 la IMDG Code, prevederi tranzitionale din cap. 4.2.0, Prevederile din aceasta coloana pot fi aplicate {in locul celor din coloana 13, pana in anul 2010. Codurile din aceasta coloand contin “T” (vezi capitolul 4.24.6) si in cateva locuri “TP” (vezi cap. 4.2.4.3). Daca nu exist codul “T” in aceasta coloan, atunei apare in coloana 13 13) UN tank instructions — Instructiuni pentru cisterne regiementate ONU. Coloana cuprinde coduri “T” (cap. 4.2.4.2.6) aplicabile la transportul de marfuri periculoase in tancri portabile si cisterne de gosea. Se intelege ca transportul de marfuri periculoase, exceptand solidele, reglementate de 4.2.6.1, in tancuri portabile sau cisterne rutiere este interzis fara autorizarea de catre autoritatea competenta 14) Tank special provisions ~ Prevederi speciale pentru cisterne. Aceasta coloana cuprinde note “TP” (vezi cap. 4.2.4.3),aplicabile la transportul mérfurilor periculoase tn tancuri portabile sau cisterne rutiere. Notele “TP” din din aceasta coloana se aplica i acelora specificate in coloanele 12, 13. 5) EmS No. — Numarul figei de securitate. Aceasta coloana contine numarul figei de securitate cuprinsa in partea 1 a volumului 3 - Supplement) , \ “Proceduri de urgenfa pentru navele care transporta marfuri periculoase" } care se refera la substanta sau articalul respectiv. Un asterisc, (*), inseamna ca procedurile de urgenté vor fi oferite de catre—= CERONAV 16) 17) 18) MANIPULAREA SI TRANSPORT VALERIU NAE incarcator. Numerele EmS, subliniate, indica 0 substanta, material sau articol pentru care procedurile de urgenta difera fata de cele mentionate pentru grupul la care se refera figa de securitate respectiva Stowage and segregation - Stivuirea gi segregarea. In aceastd coloand sunt mentionate prevederile referitoare [a stivuirea si segregarea substantei sau articolului, aga cum sunt prezentate tn partea 7 (vol 1 al IMDG Code) Properties and observations - Propriertati si observatii. Coloana ofera in, mod explicit, informatii despre proprietatile marfurilor periculoase si observatti. Proprietatile celor mai multe gaze include si indicatii despre densitate lor si in raport cu aerul, (aceata pusa in paranteze). 1 “lighter than air’ — mai usor decat aerul, cand densitatea vaporilor este mai mult de jumatatea densitatii aerului; -2. “much lighter than air’ — mult mai usor decat aerul, cand densitatea vaporilor este mai mica decat jumatatea densitafii aerului; 3. ‘heavier than air’ mai greu decat aerul, cand densitatea vaporilor este pané catre dublul densitati aerului; 4 “much heavier than air’ - mult mai gteu decat aerul, cand densitatea Vaporilor depageste dublul densitatii aerului, UN No - Numarul ONU. (vezi coloana 1)LVALERIU NAE. MANIPULAREA 51 TRAN NSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE ‘CERONAV ile IMDG Code iui functi i 1.3.1 Structura $1 eae [aledDg feiequie op | renew rfediuoa | yunuew so souorisou09 | sno s0yer0do neu ap e1urt | ‘nd seresedo flo Joveiodo soygog2u) 'sn1.9 1096040 | “everequiy ‘iowrequry | “soverequry 3oie9189u Seyeunseq ‘seyeunseg “seyeunseg eyeunsog | sO1pedxg “soupeds ‘oupedxs soypodxs | a 7 ‘FBUTEWUO | noe ur arejequre ap uoyeziian naquad | Jojetejequie | ymeaynie9 ‘ods -epew muodsues | ‘unuod juries eaiezuoine | ues op awuswnaog | gyunue o niued | e| seyde09e ojunyEUL 18 0909 SGM! | Weareo!ew | sopefefequie ea! | yenoope ferequte | up ezeq i | ednu6 ‘eseoyisero | mo aon ap "eaue}s0) Un Gore es ung | ueysqns ae fl ‘9p aque aulued | jApoUl x6o/aeS | eaUNiouny | newex votea ge joo. | ‘sues wot Nin} Migeaty “oedwors: | “Ege cunpa siege m3 meats | nnued Mout | weve vogedeiiez | “dosne'e ‘ais areboiteg Z| “ano sane [mete eset [ messes) vena] shueniog 012 aseoinoued nj regu asionig 62 ‘en120109 82 wy £2 Avesso19 @ oseorizojut xoput WSoax01 97 | reopeqeudiy ¥ ‘ewueppxo ojueisans sz jejoeds “noid 9's | | (cooz 18 squounoog ¥s | ‘98a e} ieqosde) no esuy € seyuy epurte'z | ereunoes Fb iat hopanoid ee e720 77% mnasu Cb +oleoiew 2's _wrreaze| ——_ onzojdxg rz og zh uguawejoy 1s | 981 paused ty Higmesoues re | eseonponujo7z | — uepenaid 1 . =e aseojnauad ayeeueB uopedes-¢| oxwjequry-»| —sojunpewersr—e| — aseoyrseig~z| — uapersid~ 1 ayuniises vowed JCLASIFICAREA, IDENTIFICAREA, AMBALAREA, MARCAREA SI ETICHETAREA MARFURILOR PERICULOASE Introducere Am inclus acest modul de instruire, pentru a oferi si / sau reaminti echipajelor de la bordul navelor maritime si personelor de la uscat, implicate in manupularea mafurilor periculoase, un sumar de cunostiinfe despre chimie, spre a fi in stare sA infeleaga termenii folositi in IMDG Code si pentru a aprecia riscurile asociate marfurilor periculoase cu care au de lucrat. Primul motiv de confuzie este legat de denumirea substantelor, adesea diferite, in limbi diferite, cat si dificultatea de a le pronunta sau memora denumirea 2.1- Care sunt termeni de baz des folositi in IMDG Code ? Fizica studiaza legile de baza care guvemeaza universul, inclusiv fortele gi interactiunile dintre obiecte $i relatille dintre energie si materie. Chimia este definita ca stiinta care studiaza elementele, compusii si legile de combinare si comportare ale acestora, in diferite condifi. Chimia este divizata in cteva ramuri de baza, printre care: fizico-chimia, chimia organic’, chimia anorganica si chimia polimerilor. Fizico-chimia este ramura chimiei care se ocupd de efectele structurilor produselor chimice asupra proprietatiior lor fizice, cum ar fi aspectul, culoarea, mirosul, punctul de topire, etc. Chimia organica reprezinta acea ramird care studiazA compusii carbonului separat de monoxidul de carbon, dioxidul de carbon si carbonati. Existé peste un milion de substante organice, unele naturale, altele realizate de om (sintetice), altele realizate impreuna, cu unele ne intainim in fiecare zi, Multe substante ne sunt atat de familiare, ca zahdrul, titeiul, care sunt produse natural; materiale plastice, ca polietilena, care este produsa sintetic; alcoolul care poate fi produs fie prin fermentare naturala, fie pe cale sintetica. Impreund cu aceste exemple de substante organice, pot fi trecute si tesuturile organelor noastre sunt constituite din compusi organici ce includ carbohidrati, proteine si grasimi Chimia anorganica, este ramura chimiei dedicat acelor substante care nu sunt considerate a fi organice. Multe dintre ele sunt derivate din minerale, cum ar fi minereul de fer, sarea gema, considerate anorganice naturale care se gasesc si in apa, si au o compozitie chimica specifica Chimia polimerilor, poate fi consideraté o subramurd a chimiei organice, ins este atat de importanta, incat a fost trataté ca un subiect special. Chimia polimerilor studiazé macromoleculele, care constau in aglomerari de unitati de mici molecule (monomeri). Acestea se pot gasi in stare natural, ca proteine sau obtinute sintetic, ca polietilena. Elementul chimic este unitatea de baz’ a blocurilor din care sunt constituite structuriie chimice. Acesta nu mai poate fi separat in substante mai simple si este alcdtuit din atomi identici, (cele mai mici particule ale unui element chimic). Un atom 20CERONAY MANIPULAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE VALERIU NAE este format dintr-un nucleu consistent care contine protoni incarcati pozitiv si neutroni fara sarcina. Pe orbitele din jurul nucleutui graviteaza mici particule incarcate negativ, electronii, in numar egal cu cel al protonilor, ceea ce face ca per total sarcina atomica este neutra. Exista peste 100 elemente, impértite in doua clase principale: metalele, care conduc curentul electric si caldura si nemetalele, care nu sunt conducatoare de caldura si electricitate: Starea fizicd _ Exemple de metale Solide Calciu, cupru, aur, fer, sodium, argint, ete Carbon, iod, fosfor, sulf | Lichide Mercur | Brom Gaze | Clor, hidrogen, ‘azot, oxigen Existé. elemente chimice, (spre exemplu, siliconul), care prezinté unele proprietati de metale, avand o partiala conductibilitate electrica, (semiconductori), ca $i unel gaze, cAnd sunt lichefiate Unele elemente chimice, cum sunt oxigenul si azotu! detin 21% si respectiv 76% din aerul atmosferic uscat, iar hidrogenul care reprezinté 90% din structura universului se g&sesc in natura, fie in stare naturala, fie in combinatie cu alte elemente. In mod conventional, fiecdrui element fi este stabilt un simbol care reprezinta numele su englezesc sau latinesc: Metale __Nemetale ] Calcium Ca Brom Br | Cupru Cu Carbon c | (Fer Fe Nitrogen N | Daca sunt puse impreund sau sunt rezultate impreund, ca urmare a unei reactii, elemente chimice, (spre exemplu fier si sulf sau aluminium), se formeaza un amestec (mixture). Fiecare element costituient al unui amestec,dupa separare, isi pastreaza caracteristicile fizice si chimice individuale, Folosind, in acest caz, un camp magnetic, se poate separa fierul de sulf sau de aluminium. Amestecurile pot fi solide, ca praful de pusca (carbon sulf si salpetru), lichide (whisky si apa), solide cu lichide (zahar si ceai) sau gazoase, ca aerul (oxigen, nitrogen). Fiecare component al amestecului, mai este denumit si constituient. Compusii (compounds) rezulta in urma incalzirii amestecului, astfel inacét, atomii elementelor constituiente, combindndu-se s& formeze moleculele unei noi substante. O astfel de reactie este de genut fier + sulf + cdldura = sulfura de fier, care se poate exprima si astfel. Fe+S cidua & FeS Reprezentarea unei reactii chimice este cunoscuta sub denumirea de ecuatie, iar modul de reprezentare a compusului chimic format se numeste formula - ex. FeS Compusii posed o compozitie chimica definita. Proprietdtile lor pot diferi de cele ale substantelor din care provin. Spre deosebire de amestecuri, compusii nu pot fi separati prin mijloace fizice dar se pot descompune in forme de compusi mai simpli. Calcarul, de exemplu, contine elementele: calciu, carbon si oxigen, fiind cunoscut in 2CERONAY MANIPULAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE VALERIU NAE domeniui chimiei sub denumirea carbonat de calciu, dacd este incalzit, se descompune si rezulté moleculele unor compusi mai simpli: oxidul de calciu (varul nestins) si gazul numit dioxidul de carbon. Modelul de ecuatie este CaCOs caisua» CaO +] CO2 Materialele, (materials) sunt definite ca avand cateva proprietaiti generale care pot fi diferite, in functie de compozitie. Lemnul, ca exemplu, are unele proprietati prin care il recunoastem, dar diferite de un lemn de alt culoare, densitate sau esent Substante, (substances) — reprezinté termenul generic care acopera produsele chimice a c&ror compozitie chimica nu variaza signifiant de la un egantion la altul. Unele dintre substanje sunt compusi, iar altele elemnte. Exemple de substante sarea de bucatarie (clorura de sodiu), zahdrul de trestie, fierul, etc. Articol, (article), este un dispozitiv care confine o substanté sau un amestec de substante periculoase. Starea fizicd a materiei (physical state of matter) se refer la starea, diferitelor substanfe, care depinde in functie de temperatura, presiune etc, putdnd fi solide, lichide sau gaze. Proprietatile fizice, (physical properties), ceea ce caracterizeazé din punct de vedere fizic substanfele chimice: culoare, greutate, densitate, miros, temperatur stare de agregare, etc Punctul de fierbere, (boiling point), reprezinta temperatura la care fierbe un lichid si se transforma in vapori. Punctul de fierbere a lichidélor, difera in functie de presiune. La nivelul marii, unde presiunea atmosferica este 1 atmosfera = 101,13 kilopascal (kPa) = 760 mm, coloana de mercur, punctul de fierbere este 100° C, timp ce pe varful muntelui unde presiunea este mai scdzuta, punctul de fierbere este mai redus Presiunea vaporilor, (vapour pressure) , reprezinta presiunea exercitata de vapori In diferite conditii specifice. Presiunea vaporilor cregte odata cu temperatura si un lichid fierbe atunci cand presiunea vaporilor sai este egalé cu presiunea atmosferica. Punctul de aprindere, (flash point), reprezinté cea mai jasa temperatura la care un lichid volatil da suficienti vapori pentru a constitui impreund cu aerul atmosferic, un amestec inflamabil, in prezenta unei flaca Un lichid nu se aprinde la o valoare a temperaturii sub cea a punctului de aprindere. Sub valoarea limitei inferioare de aprindere, (Lower Explosive Limit ~ LEL), concentralia este prea “saraca” (lean) pentru a se aprinde, iar dacd este deasupra limite superioare de explozie (upper explosive limit - UEL), concentratia este prea “bogata’ (rich) Punctul de topire (melting point) reprezinté cea mai joasé temperatura la care un solid se schimba in lichid prin ineaizire. Ex. ghiata se transforma in apa. Chimistii masoara, punctul de topire, din doud motive. Fiecare substanta are propriul sau punct de topire care ajuta la identificare si la determinarea puritatii acesteia, flind stiut cd substantele impure pot avea un punct de topire mai scazut. Unele solide care nu sunt in mod normal clasificate ca periculoase, pot deveni astiel, daca sunt transportate in stare topita si punctul de topire este la, sau peste 240° C. ‘Atentie deosebita trebuie acordata alegerii materialelor de ambalare pentru solidele care au punctul de topire relativ scdzut, mai alest cAnd transportul la destinatie presupune trecerea prin zone climaterice cu cresterea apreciabila a temperaturii, cea ce ar schimba starea de agregare a marfi, in lichid Densitatea (density) unui egantion dintr-o substanta se obtine prin raportarea masei acestui egantion fa volumul care-! ocupa. Cu cat raportul este mai m a 22CERONAY MANIPULAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOAS VALERIU NAE mai grea este substanta. Fierul, de exemplu, are densitatea de 7,9 kgm*, pe cand lemnul are o densitate de numai 0,2 kg/m*. Densitatea relativa, (relative density), este folosita pentru determinarea greutatii nete a diferitelor substante dintr-un ambalaj Solubilitatea (solubility / miscibility). Cand un solid sau un gaz se dizolva imtr-un lichid-solvent, se obtine un amestec omogen, numit si solutie. Dac& eventual adaugam 0 mai mare cantitate de gaz sau solid, solutia nu poate dizolva mai mult dupa ce ajunge la saturatie. Spre exemplu, sarea de bucatarie se dizolva in apa, formand o solutie limpede, dar, pe msurd ce se adauga mai mult sare, solutia devine mai putin transparent din cauza excesului de sare, care depageste necesaru unei solutii saturate. In general, pentru dizolvarea unui solid in lichid, solubilitatea va creste, odata cu cresterea temperaturii, spre deosebire de gaz in lichid, cand situatia este inversa. Cnd un lichid se amesteca complet cu alt lichid, (ex. - alcool cu apa), se spune cA sunt miscibile (miscible). Unele dintre lichide se amestecd numai partial intre ele; adica sunt partial miscibile (partially miscible), altele, ca petrolui si apa, nu se vor amesteca si sunt denumite inmiscibile, (immiscible). In acest ultim caz, lichidul avand a densitate relativa mai mica, petrolul, va piuti la suprafata apei. Miscibilitatea si densitatea relativa sunt criteri importante pentru a determina care este cel mai potrivit mediu in stingerea incendiilor in care sunt implicate substante chimice. Apa este cel mai des utilizat solvent in chimie iar solutiile in apd se numesc solu{ii apoase (aqueous solutions). Apa este un bun solvent pentru gaze gi viata acvatica depinde de solubilitatea oxigenului in apa. Mirosul, (odour). Multe substante au un miros caracteristic, care poate constitui primul indiciu al scaparilor in atmosfera a produsului. Orice miros specific trebuie considerat ca un avertisment pentru 0 apropriata actiune de urgenta ce trebuie intreprinsa. IMDG Code foloseste un numar de cuvinte, evident in limba engleza, pentru a ne ajuta identificarea cu ajutorul mirosului, dup’ cum urmeaza: Anaesthetic —+ cauzeaza stare de toropeala Acrid » intepator, pigcator, coroziv Ammoniacal —_ — amoniac, solutie apoas de amoniu Ethereal — eteric, anestezic Fragrant placut Irritating miros neplcut sé-1 simtim Lachrymatory determina secret ale glandelor lacrimare Narcotic cauzeaza starea de toropeala Phenolic miroase a creosot Pungent putemic efect, intepator, picant Trebuie subliniat faptul ca multe substante chimice sunt fra miros iar dintre acestea, unele deosebit de periculoase, (dioxidul de catbon). Este clar, pentru toataé lumea, ca evimentele care se produc in legatura cu transportul pe mare, fie in porturi fie in marg sunt datorate mai multor cauze, dar fra nici o indoiala, printre aceste cauze sunt si riscurile prezentate de marfurile manipulate sau transportate. Se spune ca sunt marfuri periculoase, adic acelea care au riscuri specifice, dar si marfuri potential periculoase, adica acelea Ia care, in anumite conditii, pot produce situatii primejdioase pentru viata, nav, marfa sau mediul marin, fra ca aceste marfuri s& prezinte riscuri specifice. O mare parte dintre aceste riscuri sunt de natura chimica, in timp ce altele sunt dé natura fizice.CERONAY MANIPULAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE VALERIU NAE. Care sunt riscurile m Riscurile marfuritor periculoase pot fi grupate astfel Wn, Ppraful (frecvent intdinit la operare si transport de marfuri solide, in vrac) 1.1.1 de la marfuri minerale (minereuri, f- i fosfati, etc) Haapwh —Aomaniafnkt. Mati fei i acwath o“ 4.4.2 de la marfuri de natura organica Pac Le wa (seminte, cereale, carbuni, etc) umiditatea_(existenta inainte de incarcare, sau dobAndita pe timpul voiajului, urmare a lichefieri, poate avea ca effect, fluidizarea gi deplasarea masei de marfé la bord) _qpesticidete (atunci cand, pentru unele marfuri se sce thiol impune fumigarea spatiilor de incdrcare) iseuri spécifice (ploprii substantelor manipulate si transportate) 2.1 explozie (substante explosive) 2.2 incendiu (substante inflamabile) 2.3 otravire (substante otravitoare 2.4 intoxicare (substante toxice) 2.8 asfixiere (substante care produc gaze sufocante) 2.6 oxidante (substante care furnizeazé oxigen) 2.7 infectare (subsatnte infectioase) 2.8 iradiere (substante si materiale radioactive) 2.9. corodare (substante corozive) 2.10 poluare (substante poluante) 1. (pont “ep conjuncturiii sau conditilor speciale) Toate substantele chimice au un risc, mai mare sau mai mic, pentru sanatatea coamenilor, siguranta navel, celorialte marfuri sau pentru mediul marin inconjurdtor. Riscurile pot apare de la o substanta sau un articol sau adesea pot fi cauzate chiar de conditiile de stivuire sau conditiile de transport, (exemplu: cilindrii cu aer comprimat pot explada daca sunt pringi intr-un incendiu, datorita cresterii presiunii din interiorul lor, ca effect al cresterii temperaturii in acel compartiment), iar in alte situati, ca urmare a unei reactii ce poate interveni intre o substanta si mediul inconjurator, cum ar fi oxigenul, apa si chiar tesuturile corpului uman. Reactia chimicd este un proces in care apare o noua substanté si care necesita fie energie pentru deciangare, de obicei sub forma de caldura, (endothermic reaction), (spre exemplu, formarea acetilenei din carbon si hydrogen), sau producerea de energie termicé in timpul reactiei (exothermic reaction), (spre exemplu, reactia carbidului de calciu cu apa, care nu numai c4 genereaza caldurd, dar produce si gazul acetilena). Sunt multe exemple de reactii cu risc, grupate astfel: + Substantele inflamabile care reactioneazd cu oxigenul din aer, in prezenta unei surse de aprindere, generand cdldura, lumina si noi substante. Unele substante continand oxygen, se descompun, céind se incdilzesc intr-un incendiu si elibereaza oxigenul din ele, marind intensitatea incendiului; “+ numeroase substante toxic-otravitoare actioneazé asupra organismului, afectind procesul normal de viat, urmare a reactillor cu substantele din corp; + unele substanfe produc reactii exoterme cu apa, generand gaze inflamabile sau toxice; 24CERONAV MANIPULAREA St TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE VALERIU NAE “ unele substante - alchilii metalici, (metal alkyls), care sunt radicali organici monovalenti avand formula generalé Cn Hans , reactioneaza, aga de violent, cu aerul, incat are loc aprindere spontand. O astfel de reactie se numeste reactic piroforica (pyrophoric reaction). unele substante, (exp|, radioactive), pot altera materialul genetic, cauzand cancer gi anormalitati la nastere Freoventa reactillor chimice este mai mare atunci cdind sunt apreciabile variatii de temperatura, la transportul substantelor instabile in astfel de conditii. Peroxizii organici, din acest motiv sunt depozitati gi transportati la temperature scazute Alte substante, ce e drept, mai putine, pot sustine reactii chimice fara ca acestea sd sufere vrea schimbare chimica. Este vorba de catalizatori, (catalysts) — spre exemplu folosirea dispozitivelor din platina in instalatia de evacuare a autoturismelor, care contribuie la conversia unor produse periculoase de ardere, in carbon si dioxid de sulf. Unele impuritati pot actiona catalizator, sustinand descompunerea exotermicd, a substantelor chimice instabile, de felul peroxizilor organici. Este, deasemeni, cunoscuta pozitia OMI, impotriva poluarii marine, care a recunoscut cA unele substante, dac& sunt, accidental, deversate in mare, vor afecta grav mediul marin, Primele intentii de clasificare a m&rfurilor periculoase au apartinut britanicilor prin “Blue book of dangerous goods" si au fost preluate de Conventia SOLAS 1929 dar au fost, definitiv, reglemenate prin Regula 2, din Capitolul VII, al Documentului SOLAS 1960, amendat ulterior, in 1974 2.3 - Cum sunt clasificate marfurile periculoase Tinand cont de marea diversitate a marfurilor periculoase si avand in vedere necesitatea reaiizarii unor norme corespunzéitoare pentru asigurarea securitatii in timpul manipularii, depozitari! si transportului, marfurile periculoase au fost si sunt, clasificate, dupa urmaitoarele criteri: ~ caracteristicile riscului principal; - marimea risculul: ubsidiare; - prevederi speciale; a) Cea mai cunoscuta clasificare este aceea realizata pe baza caracteristicilor riscului principal, asa cum a fost stabilita prin obiectul Regulii 2, Partea A din Capitolu! Vil al Documentului SOLAS — 1974, Deosebirea marfurilor periculoase se face pe clase si diviziuni, ast Expioziile chimice sunt in mod obignuit cauzate de 0 ardere foarte rapida a unei substable sau unui amestec de substante, in prezenta oxigenului din aer — deflagratie, (deflagration). Expandarea rapidé a gazelor produse de reactie determinaCERONAY MANIPULAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE VALERIU NAE distrugeri prin propulsarea fragmentelor din ‘recipientul substantei si/sau alte materiale din apropriere, cu o mare vitezé si deasemeni prin tulburarea puternica a aerului Inconjurdtor, este denumita suflu sau explozie (blast) Primul exploziv falosit a fost praful de puscd, inventat de chinezi cu aproape 1300 ani in urma, constand intr-un amestec de carbon, sulf si nitrat de potasium — (salpetru — KNOs). Carbonul si sulful constituie substanta combustibila iar salpetru ca sursa de oxigen pentru susfinerea rapida a exploziei. A fost singurul exploziv, pana in 1800, cnd alfred Nobel a produs nitroglicerina, Spre deosebire de praful de pusca, nitroglicerina este un compus chimic continand, atét combustibilul cat si oxidantul, ‘ingramadite chimic in aceeasi molecula, ceea ce face ca arderea s& se produca mai | rapid decAt viteza sunetului si s& aibé loc procesul care se numeste detonatie | (detonation). Efectul este mult mai devastator decat in cazul prafului de pusea, dar din | pacate, nitroglicerina este foarte instabilé, putand exploda spontan si nu poate fi activaté de flacara. Nobel a rezolvat problema absorbind nitroglicerina in kieselguhr (amestec de pamand cu diatomita) si folosint fulminatul de mercur, (compus format din | mercur reactiv i acid cyanic), ca detonator pentru a produce dinamita. ‘Cam in acelasi timp s-a descoperit c& nitrocelolosa avea proprietati explozive, dar era foarte instabila, ins4 a constituit punctul de plécare' pentru identificarea altor compusi « nitro », dintre care cel mai important este trinitrotoluenul — TNT. Explozivii pot fi clasificati in diferite modur » Explozivi primari si explozivi secundari : un exploziv primar este initiat usor ; un exploziv secundar necesita un exploziv primat pentru a fi initiat, odata initiat este mult mai puternic. Fulminatu! de mercur este éxploziv primar iar TNT este exploziv secundar, in timp ce nitroglicerina are proprietatile de initiere ale unui exploziv primar si puterea unui exploziv secundar, numai cA problema este legata de instabilitatea compusului chimic la manipulare. + Explozivi cu efect puternic si explozivi cu efect redus : la explozivii cu efect puternic, cum este nitroglicerina, arderea se face atat de rapid, incat are loc detonatia. (detonatia este acea reactie chimicd — in general de ardere — care se propaga cu vitezd mare, 1000 -10000 m/s, caracterizata printr-o actiune puteric distructiva si un zgomot foarte intens); [a explozivii cu efect redus, cum este preful de pugca, nu se produce detonatia. * Sistemul de clasificare al ONU : explozivil, apartinand calse 1 sunt | impartiti in sase diviziuni, in functie de tipul de explozie (explozie in mas, cu suflu |puternic, cu efect termic ridicat) si cat de sensibile sunt la dectansarea explozici) | Pentru a corespunde cerintelor de stivuire, substantele explozive sunt impartite in 13 | grupe de compatibilitate. Combinarea dintre riscul speciafic diviziunii si grupul de ‘ compatibilitate este cunoscuta sub denumirea de codul riscurilor de clasificare (hazard | classification code), ceea ce constituie 0 cheie pentru identificarea prevederilor ‘pentru depozitarea si transportul in siguranta a substantelor $i articolelor explozive la bordul navei. Defi Substanta exploziva este 0 substanta solida sau lichida, seu un amestec, capabilé de reactie chimicd in stare $4 produca gaze la asemenea temperaturd, presiune si viteza ce pot s8 faca distrugeri {in imprejurimi. Sunt incluse i substanfele pirotehnice chiar daca acestea nu dezvolté gaze. ‘Substanta picotehnicd este o substanta sau un amestec de substante realizale cu scopul de a produce efectul prin incélzire, lumina, sunet, fum sau 0 combinatie a acestora, ca rezultat al proprilor reactiichimice exotermice, fara detonatie. ‘Aticol exoloziv este un articol care contine una sau mai multe substanfe explozive. Eaalacle In masd ete agen exloze care afecesz8 eproape invcaga Tacredura In mod instantaneu. Clase 1 cuprinde: a. Substanfe explozive, excepténd pe aselea care Sunt prea periculoase pentru transport sau pe acelea unde riscul primordial este apropriat unei alte clase: 26CERONAV MANIPULAREA SI VALERIU NAE b. Articole explozive, excepiénd dispozitivele continand substante explozive in asemenea cantitaji, astfel ca daca are loc un incident ca urmare a unei_detonati accidentale pe timpul transportului, s4 nu cauzeze nici un efect exterior dispozitivului (expulzare, fum, incendiu sau zgomot puternic); ©. Substanje sau articole care nu au fost menjionate la subpunctele 1si2, dar care au fost concepute si realizate cu scopul de a produce efecte explozive sau pirotehnice. Avand in vedere forma diversificata de manifestare a riscului specific, si mai ales a riscului de explozie in mas, substantele explozive sunt divizate, in sase diviziuni, dupa cum urmeaza Diviziunea 1.1 - Substante sau articole care prezinta riscul de explozie in masa (Substances and articles which have a mass explosion hazard) Diviziunea 1.2 - Substante sau articole care prezinté riscul de expulzare fara risc de explozie in masa; (Substances and articles which have a projection hazard but not a mass explosion hazard) Diviziunea 1.3 - Substante sau articole care prezinta fie risc de incendiu de suflu minor, fie risc de expulzare sau ambele riscuri, fara risc de explozie in masa; (Substances and articles which have a fire hazard and either minor blast hazard or a minor projection hazard or both, but not a mass explosion hazard) Aceastd diviziune cuprinde substante sau articole care dau o crestere considerabila a caldur radiante Diviziunea 1.4 - Substante sau articole care prezinta un rise nesemnificativ, (Substances and articles which present no sgnificant hazard) ‘Aceasté diviziune cuprinde substante si articole care prezint& nunai_un rise mic, tn eventualitatea_unei detonafi pe timpul transportulul. Efectul acestora se limiteazd la interiorul ambalajului fra sa se manifesto prin expulzari de parti din marf sau ambalaje, jar un incendiu exterior fu poate pune in pericol de explozie continutul ambalat. Toate aceste aprecieri sunt valabile, atat timp, ct starea ambalajului este corespunzatoare. Diviziunea 1.5 - Substante sau articole foarte insensibile, cu risc de explozie in ; (Very insensitive substances which have a mass explosion hazard) ‘Aceasta diviziune cuprinde substanje care au riscul de explozie in masa, dar sunt asa de insensibile incat este putin probabilé inceperea sau trecerea de la ardere la delonatie, in condi normale de transport pe mare, Probabiltatea treceri de la ardere la detonatie este cu atai mai mare, cu cat cantitatea transportaté pe nava este mai mare. In consecinta, cerintele de stivuire ale tuturor substanfelor explozive apar{inand diviziunli 1.5 sunt identice cu cele pentru diviziunea 1.1 Diviziunea 1.6 - Substante sau articole extrem de insensibile, fra riscul exploziei in masa; (Extremely insensitive articles which do not have a mass explosion hazard); ‘Aceasté diviziune cuprinde articole care contin numai substanfe detonante extrem de insensibile si care demonstreaza o probabiltate negijabila de inliere sau propagare accidentald. Riscul prezentat de aceste articole ale diviziunil 1.6, este limitat la explozia unui singur artical mas: 2.3.2 Clasa 2 - Gaze :comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune, (Gases: compresed, liquefied or dissolved under pressure) Codul MDG defineste gazul, ca find o substanta care are presiunea vaporilor mai mare de 300 k Pa, temperature ambianta de 50° C, sau este complet in stare gazoaza la temperatura de 20° C, la presiunea atmosferica, (101,13 k Pa), Gazele sun depozitate si transportate in una din cele patru stari: © comprimate; lichefiate la presiune ridiacta; lichefiate prin refrigerare; © dizolvate in solutie. Starea in care un anume gaz este transportat, depinde, in primul rand, de valoarea minima a temperaturii de lichefiere a gazul ca urmare a cresterii presiunii. Aceasta este cunoscuté sub denumirea de temperatura critica (critical temperature), deasupra careia gazul nu poate fi lichefiat numai prin ridicarea presiunii, Unele gaze, ° 27L L L L L L L L or CERONAV MANIPULAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE VALERIU NAE cum sunt hidrogenul, azotul si oxigenul, cunoscute ca facand parte din categoria gazelor permanente (permanent gases), necesita sa fie racite, in prealabil, la temperaturi foarte scdzute, pentru a fi lichefiate prin cresterea presiunii. Oxigenul, spre exemplu, are temperatura critica de - 119° C. Astfel de gaze se transporta, fie in tancuri speciale refrigerate, fie in cilindri pentru inalta presiune. Un alt gaz, cum ar fi, butanul are temperatura critic mult mai ridicatd, fiind relativ mai ugor de lichefiat. Butanul se transport in cilindri (la presiune relativ scdzuté) sau in tancuri nerefrigerate. Cateva gaze, (ex. acetilena), nu_se_lichefiaza, fiind transportate, dizolvate in solvent, sub presiune. Gazele pot prezenta o varietate de riscuri: ©. toate gazele sub presiune, in tancuri /cilindrii, pot exploda daca sunt prinse in incendiu © gazele “inerte”, cum sunt: azot, neon, xenon, etc., sunt asfixiante si pot cauza sufocarea, ca urmare a reducerii continutului de oxigen in atmosfera dintr-un spatiu inchis © unele gaze, precum oxigenul, sunt puternic oxidant, marind riscul de foc; © unele gaze, precum metanul, butanul, etc., pot fi puternic inflamabile; © alte gaze, (arsine), sunt deosebit de toxice, pe cand altele, (dioxidul de sulf), se dovedeste coroziv. Pot fi prezentate la incarcare: i) - amestecuri de gaze; ii) - amestecuri de unul sau mai multe gaze cu unul sau mai multi vapori proveniti de la substante care apartin altor clase; iil) - articole care contin gaz; iv) - hexafluorid de tellurium; v) - aerosol In functie de starea de agregare fizic, conditia de transport a gazelor poate fi: 1. gaz comprimat - un gaz (altfel decat in solutie), care atunci cand este ambalat sub presiune, este in totalitate sub forma gazoasa la temperatura de 20° C; 2. gaz lichefiat - un gaz care atunci cand este ambalt pentru transport este parfial lichid la temperatura de 20° C; 3. gaz lichefiat refrigerat - un gaz care atunci cand este impachetat pentru transport este partial lichid datorita temperaturii sale scazute; 4, gaz in solutie - un gaz comprimat care atunci cand este ambalat pentru transport este dizolvat intr-un solvent. in Codul JMDG, clasa 2 este subdivizaté in functie de riscurile primordiale ale gazelor pe timpul transportului, astfel : Diviziunea 2.1 - Gaze inflamabile (Flammable gases) Diviziunea 2.2 - Gaze neinflamabile $i neotravitoare (Non-flammable, nonpoi- sonus gases) 28CERONAV MANIPULAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE VALERIU NAE. Diviziunea 2.3 - Gaze otravitoare (Poisonus gases) Definitii Aceste lichide, sau amestecuri de lichide continand substante solide in solutie sau suspensie (vopseluri, lacuri, emailuri, etc dar fara sa fie incluse substanfe care datorité proprietatior lor periculoase au fost incluse in alte clase}, emit vapori inflamabili care au punctul de aprindere (flashpoint), la / sub 61° C. Mai sunt incluse substante transportate sau oferite la transport, la temperaturi ridicate, In stare lichida care emit vapor infiamabiili la temperatura ridicata, avand punstul de aprindere la sau chiar oest la sau peste 61°C. Aproape in intregime, acest clasé este consiituitd din lichide care sunt de natura organica si riscul lor major este posibilitatea ca vaporii lor sA se aprinda. Focul este rezultatul reactiei chimice de oxidare, care implica trei componente substanfa combustibilé ; © oxigenul (din aerul atmosferic), $i © sursa de aprindere. Combustivilul reactioneaza cu oxigenul producand energie sub forma de caldurd si lumina, dupa urmalparea reactie chimica CHs - CH2 ~CH2 ~ CH2 ~ O2_scanteio_ » CO2 + HzO + energie termica si luminoasa Aceasta reactie araté 0 oxidare complet a combustibilulu, dar in practicd, o combustie completé se produce rar, formandu-se si produse intermediare, cum ar fi carbonul si monoidul de carbon. Prezenta impuritailor in petrol, cum se intampla cu compusii pe bazd de sulf poate determina o oxidare partial Daca una din componentele, reactiei de chimice de oxidare, va fi inlaturat, atunci reactia- arderea nu va mai avea loc. Petrolul nu se aprinde spontan cAnd este expus la aer gi la temperaturaambientului, iar atunci cand se inverupe sursa de aprindere, (scénteia), un motor cu combustie intern se va opri. Un incendiu poate fi stins prin Indepartarea oxigenului, folosindu-se COz, sau spuma stingatoare ‘Nu toate lichidele organice sunt inftamabile; sunt chiar eéteva lichide organice clorinate, folosite fa stinsulincenditor, desi din motive de protectia mediuiui, s-a renunfat la asttel de produse. Toate lichidele inflamabile au un efect narcotic daca sunt inhaiate. Prevederile Codului IMDG nu se aplicé acelor ichide care au punctul de aprindere mai mare de 35°C, care nu sustine combustia, in njelasut acestui Cod, lchidele care nu sustin combustia sunt considerat 4. care au trecut testul de combustibiltate; sau 2. punctul de ardere potrivit ISO 2592 este mai mare de 100° C; sau 3. acestza sunt solutiimiscibile cu un confinut de ape mai mare de 90% In conformitate cu noile prevederi ale Codului IMDG, clasa 3 este clasa monodivizionara, dar lichidele inflamabile se impart in funcfie de punctul de aprindere, astfel: - Grupul de lichide cu punctul de aprindere scazut, (low flashpoint group) Contin lichide cu punctul de aprindere mai jos de - 18° C acelea:= = = — F (CERONAV MANIPULAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE VALERIU NAE. - Grupul cu punctul de aprindere intermediar, (intermediate flashpoint group). Lichide avand punctul de aprindere cuprins fatre -18°C (0°F) si 23°C (73°F), exclusiv = Grupul cu punctul de aprindere ridicat, (high flashpoint group) Lichidele avand punctul de aprindere cuprins intre 23°C si 61°C inclusiv. Clasa_4- Substante solide inflamabile (Flammable solids) Definitie In aceasta clas sunt incluse substante, organice sau anorganice, altele decat cele clasificate ca exploziv, care in conditile de transport sunt combustibile, pot contribul Ia, sau cauza un incendiu. Ciasa 4 se imparte astfel: Diviziunea 4.1 - Substante solide usor combustibile si substante care pot Cauza focul prin frictiune sau substante care se autoaprind si explozivi desensibilizati (Readily combustibile solids which may cause fire through friction;seifreactive substances; desensitized explosives). |oFijpcae.: tT € de > (ru A os SE ‘Substanjele apartinand acestei diviziuni sunt solide posedand proprietatea de a fi usor aprinse din surse externe. (scantei, flame), (cum este celuloidul) sisunt susceptibile de aprindere sau de ao determina prin frecare, (chibriturile); in aceasta clas, sunt incluse si substanfele autoreactive, (au molecule instabile termic, si produc 0 descompunere exotermicd, (cele mai multe contin nitrogen ~ azot) sinecesita pe timpul depozitiri si transportului, un regim termic contrulat. Diviziunea 4.2 - Substante solide susceptibile de aprindere spontana. (Substaces liable to spontaneaous combustion). Codul IMDG defineste dous feluri de substante susceptibile de aprindere spontana 0 substante piroforice, (pyrophoric substance) - acele substante, incluzand si amestecuri sau solufi, acre si in mici cantitéti se aprind spontan rapiditati cu care se incing in prezenta ‘aerului atmosferic, rapiditate care depageste pe cea a Inléturéril clduril astfel rezultate. Acest fenomen duce la autoaorindere, uneori aceasta Intémplandu-se tn céteva minute dupa expunere. Exemple reprezentative de substante combustibile spontan sunt céteva pulbere de metale (metal powders) si catalizatori metalici (metal catalists). © Substante care se autoincing, (se/tAeating substances) — acele substante care se autoaprind cand sunt depozitate 0 perioada mal indelungata de timp (zile, luni), im cantitli mai mari, (klograme, tone). Pulberea de carbon, unele fibre vegetale, si chiar, in anumite situafi, si seminte, cereale, cdrbuni, sunt susceptibile de aprindere spontand Substantele din aceasta clasé sunt solide susceptibile de incingere spontand in conditi normale de transport sau de incalaire la contactul cu aerul, ducand la autoaprindere. Diviziunea 4.3 - Substante care in contact cu apa, emit gaze inflamabile; (Substances which, in contact with water, emit flammable gases). 30ceRONAV MANIPULAREA S| TRANSPORTUL MARFURILOR P: VALERIU NAE. Aceste substante pot flichide sau solide care, prin interactiunea cu apa, sunt prodispuse s8 dovind inflamabile spontan, sau s@ emité gaze inflamabile in cantitti periculoase. Cele mai multe sunt substante anorganice, inciuzand metale: cesiu, lihiu, potasiu gi sod, care constituie familia metalelor bazice, cat si o parte din compusii lor. Sunt reactivi cl apa unii compusi ai metaieior de pamant alcaline {calciu, magneziu, stronti, iu). in cele mai multe din situa, in urma reactiei cu apa, agzul produs este hidrogenul, exemplul reactiei dintre sodiu si ape: Na+H20 — NaQH +7 He + caldura La alte substante, poate S4 rezulte, ca gaz inflamabil, metan, acetilena si amoniac gi! sau toxice ca, arsine si phosphine 2.3.5 Clasa 5 - Substante oxidante si and organi eroxizi organici, (Oxidizing substances eroxides} Aceasta clas este subdivizata astfel: Diviziunea 5.1 - Substante (agenti) oxidanti, (Oxidizing substances ~ agents}. Aceasté clas contine, Tn principal, compusi anorganici, care, desi nu sunt neaparat combustibile, pot elibera, prin descompunere termica, oxigenul continut in molecula. Atomil de oxigen sunt, asttel, disponibili 51 reactioneaza cu alte substante, formand oxizi. Procesul se numeste oxidar iar ruginirea este un exmplu reprezentativ, cand oxigenul dizolvat In apa reactioneaza cu fierul formand oxidul ferric, (rugina), dupa ecuatia urmatoare: 4Fe+302 ~ 2Fe203 ‘Asa cum s-a precizat mai sus, arderea este tot 0 foma de oxidare, in care substanfele organice cum este $i petrolul, parafina, alcoolu|, nartia, zaharul, carbunll.etc., reactionesza cu oxigenul in foc si formeaza oxizi de carbon. Pentru acest moliv, substanjele Oxidante sunt considerate per marind rigcul si intensitate’ unui incendiu la materialele combustibile si (cand dificiki Tne stingere a incendiului in asemenea imprejurai deciangat. ip multi compusi anorganici, sufixul -a¢ (exemplu: bromat, borat, nitrat, indicd prezenta oxigenuli: acestia sunt agen oxidanti Profixul per- (ex. perrranganat, perclorat, peroxid) indica prezenta oxigenului aditional. Clorul este, de asemeni, un puternic oxidant si produce campusi cum sunt: clorati si nipociorit Diviziunea §.2 - Peroxizi organici, (Organic peroxides). 3 Acesti compusl sunt derivati ai peroxidului de hydrogen. (H2 02), fa care unui sau amando! atomit 68 hidrogen au fost Inlocuifi de molecule organice. Compusii rezultati nu sunt puternic oxidani dar cei mai mulfi sunt instabili termic, uneor chiar si la temperatura normald, de transport Descompunerea este intiatd, nu numai de cresterea de temperatura, ci chiar de prezenta impuritatior. Reaciia este exotermica, in anumite sutuatil exploziva, putand fi insofta de gaze infiamabile sau daundtoare. Din acest punct de vedere, cea de a doua diviziune a clasel 5 este simularé substantelor care se autoaprind, aparinand clasei 4.1. Peroxizii organici ard violent, atacdnd ochii si pielea. In {unctie de reactivitatea lor, peroxizii organici sunt considerati ca unul din cele sapte tipuri czracteristice ale clase 5.2 Sunt substante organics care contin oxigen bivalent cu stuctura (-0-0-) si pot fi considerate derivate ale peroxidului de hidrogen unde unul sau doi atomi de hidrogen au fost inlocuit prin radicalt organic). Peroxizii organici sunt substan\e instabile termic care pot suferi descompunere 32CERONAY MANIPULAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE VALERIU NAE auto -accelerata exoterma. In plus, aceste substante pot avea una sau mai multe din urmatoarele proprietat ~ capabile de descompunere exploziv — ardere rapid; = sensibilitate la impact si frictiune; = reactioneaza perioulos cu alte substante: = cauzeaza arsur gi afectiuni grave ale ochilor. 2.3.6 Clasa 6 - Substante toxic-otravitoare si infectioase, (Toxic and infectious substances) Clasa 6 se subdivide astfel: Diviziunea 6.1 Substante toxice (otravitoare), (Toxic — poisonous substances) Toxicologia este stinta otrévurior $i a efectelor lor asupra organismului. Substantele, fie ele ‘organice sau anorganice, sau articole, apartin clasei 6.1 sunt cunoscute, din experienta, ca produc moartea sau vatamari serioase camenilor prin otravire sau bazat pe experiente, animalelor. Codul IMDG, este preocupat de efectele unei singure doze intr-o scurtd perioada de timp (adica © expunere acuta), cand un lucrator din transporturi, sau un om din public poata S& se expuna intr-o siluafie de imprastiere de marfa sau incendiu. Spre deosebire de normele de securitate la locurile de mune, Codul nu se preocupa de efectele asupra sénatati, pe termen lung, sau de expunerile repetate, cunoscute sub denumirea de expuneri subcronice sau cronice (subchronic and chronic exposures}. Expunerea obisnuitd se poate produce prin una sau mai mute din cele trei ci © ¢alea orala, (oral route): absorbiie gastrointestinala via gurd ; © Galea dermica (dermal route): absorbti prin piele ; ©. calea inhalariiinhalational route): absorotie prin plamani, respirand aer contaminat Dintre acestea, calea dermicd si calea inhaliii sunt cele mai importane in otravirile accidentale, iar chimicalele absorbite pe acest cale au tendinta de a crea cele mai serioase probleme ; ele trec direct in circuitul sanguin si nurai o micd parte dintre ele sunt detoxifiate de céitre ficat, spre deosebire de materialele inghitite, care trec in totaltate prin acel organ, inainte de a fi spindite in corp. Compusil de mercur si plumb sunt mult mai periculogi daca patrund ‘in organism prin inhalare sau piele, decat atunci cand sunt inghit Dozajul este cel mai important factor pentru a determina daca un anumit produs chimic va produce un efect toxic acut, Acesta se masoara cu doza medie letalé (median lethal dose — LDso } expunerile orale si dermice, sau concentratia medie letald (median lethal concentration ~ L050 }, ta expunerie prin inhalare de praf, vapori sium cu coata. Aceasta este o estimare statiscticé a canti de substanfé chimic’ necesard s& omoare 50% din totalul populatiei de animale testate, Spre a fi deplin inleles, testul trebule s8 specifice specia de animal folosit, sexul si vérsta gi timpul de masurare. Pentru calea dermica, rezultatele sunt exprimate in miligrame de substanta chimicd per kilogram corp greutate Pentru calea inhalarii rezultatele sunt exprimate in miligrame per liu, la praf gi fum cu ceata, iar la vaporti se exprima in mili per metru cub. Diviziunea 6.2 Substante infectioase (Infectious substances). s LE, ces we Vv Aceastd clasa controleaza transportul de culturi de micro-organisme bilogice. Contin microorganisme rezistente incluznd bacteri, virusuri, paraziti, ciuperct sau un hibrid recombinat, hibrid mutant, care sunt cunoscute sau rezonabil crezute a cauza imboinaviriior infectioase grave, ale camenilor si animatolor. 32MANIPULAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE VALERIU NAE, 7 Clasa 7 - Materiale radioactive (Radioactive materials] Jad meer? Crier Asa cum am mai mentionat deja, atomii sunt compusi din protoni, neutroni si electroni, Intr-un element, nu toti atomii au aceeasi greutate atomicd, deoarece unii au un numa diferit de neutroni, Acestia se numesc izotopi. Spre exemplu, hidrogenul are trei izotopi cu masa atomicd, dupa cum urmeaza : 1 (hidrogen-1), 2 (hidrogen-2, sau deuteriu) si 3 (hidrogen-3, sau tritium). Acestia contin numar egal de protoni si electroni si au aceleasi proprietati chimice, le diferé numarul de protoni. in natura, hidrogenul contine 99,9% hidrogen-1 ; ceea ce ramane, 0,1% este constituit din ceilalti doi izotopi. |zotopii sunt identificati prin simbolul lor chimic umat de un numar care indica masa lor atomica : exp!. Co-60 (cobalt-60), U-235 (uranium-235) ete Daca numarul de neutroni depaseste cu mult numarul de protoni, ceea ce se intémplé adesea, in cazul elementelor grele, cum sunt uraniu, radiu gi thoriu, izotopii devin instabili si izgonese particule din nucleul lor pentru a deveni mai stabili. Acestia sunt denumiti izotopi radioactivi (radioactive isotopes), sau radioizotopi, iar particulele aruncate pot fi detectate cu ajutorul contorului Geiger. Doua tiguri de particule emise, sunt: particule a (alfa), care parcurg tn aer, numai cativa centimetri i particule 6 (beta), care pot parcurge cativa metri. Adesea, acestea sunt acompaniate de energie sub forma de radiatie y (gama). Imediat ce un element radioactiv decade, este foemat un nou element, care la randul sau decade si este inlocuit de altul, pana se realizeazd izotop stabil. Cand un numar mare de atomi se sfarama (dezintegreaza), se elibereaza o mare cantitate de energie si se spune c& are loc 0 fisiune nucleara (nuclear fission), iar elementele care participa la acest proces se numesc fisionabile /fissife). Astfel de elemente sunt: uraniu-233, uraniu-235, plutoniu-238, plutoniu-239, plutoniu-241 si orice combinatie a acestor radioizotopi Cand nucleul unui izotop fisionabil este iradiat cu neotroni, acesta poate absoarbe un netron devenind instabil in proces, se sparge in doua jumatati si elibereaza energie si neutroni. Acest proces cauzeaza spargerea mai multor atomi si eliberarea de mai mult& energie si de alti neutroni si aga mai departe, avand loc o reactie in fant care elibereazd o imensa cantitate de energie, in doar 0 fractiune de secunda, Riscul major al materialelor radioactive este distrugerea ce poate fi cauzata fesuturilor externe si interne ale organismului prin efectul radiatiei invizibile, si deasemeni emisiunea de caldura cu temperatura inalté Unitatea internationala folosité s& exprime activitatea radioizotopilor este bequerel (Bq), denumita astfel, dupa numele descoperitorului radioactivitati, AH. Bequerel (1852-1908). Bequerel masoard rapidilatea cu care un izotop radioactiv decade si se referd la confinutul ambalajelor. Aceasta unitate de masura inlocuieste mai vechea folosita unitate, curie (Ci). Codul IMDG cere ca orice material avand activitatea specifica mai mare de 70 kBq/kg, trebuie s& fie declarat material radioactiv. La masurarea radioactivitati' se foloseste sievert (Sv), cu ceva timp in urma cunoscut ca rem (roentgen equivalent man) si este echivalentul dozei om, adica masurarea efectului relativ al diferitelor tipuri de radiatie.CERONAV MANIPULAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULO/ ‘VALERIU NAE 1 Sv = 100 rem. Sievert-ui este folosit prntru caloularea indexului de transport, care se da pentru fiecare ambalaj continand substante radioactive (radionucleides) si cifrele folosite, (In mod normal intre 1 si 10), radiatia maxima, detectata la distanta de 7 m fata de oricare punet al ambalajului Radiatjile substan{elor si materialelor ataca celula vie iar efectul se manifesta, ulterior, asupra intregului organism. Materiale radioactive (Radioactive materials - RAM), sunt considerate acele materiale care contin radionucleizi, unde atat activitatea specific’ dar gi activitatea totala, pe intreada maria expediaté, depagesc valorile mentionate la paragrafele 2.7.7.2 ~2.7.7.2.6, din capitolul 7 al volumului 1 din Codul MDG. Exista cinci grupe de materiale radioactive (RAM) in sistemul de contraol al transporturilor + forma special (special form) ; + alta forma (other form) ; cu activitatea specifica redusa (low specific activity - LSA) ; + obiect contaminat la suprafata (surface contaminated object - SCO) ; fisionabile (fissile). ‘Sunt materiale care pot indeplini mai mult de unul din criteriile acestor grupe Materialul radioactiv de forma special (special form RAM) este astfel preparat Incat contaminarea in timpul transportului ar putea fi cel mai putin probabila ; cel putin © suprafata a unui astfel de material, trebuie sa aiba o dimensiune de minimum 5 mm. Va trebui sigilat intr-o capsulé sau inclus intr-o masa solida incat praful sau parti din material s4 nu fie generate si sau imprastiate. Capsula sigilaté sa fie in asa mod construita incat s4 se poaté deschide numai prin distrugere. In general, cantitatile mai mari de RAM de forma speciala se pot transporta in conditii comparabile cu cele pentru RAM care nu sunt de forma speciala. Pentru transportul RAM de forma special este necesara aprobare speciala si trebuie indeplinite o multime de performante cerute de Autoritatea competenta care a clasificat RAM, ca forma specialé, Material radioactiv de alti forma (other form RAM) se refera la acele materiale care nu sunt de forma speciala Material radioactiv avand o activitate specific redus’ (Low specific activity RAM - LSA). sunt cele care prezinté o activitate specifica redusa, comparativ cu totalul de marfa care o produce. in general, sunt minereuri sau degeuri, in vrac, avand un nivel scazut al riscului, sau materiale care incorporeaza sursa intr-o matrice, cum este bitumul (asfaltul). in functie de varietatea materialelor si a gradului de activitate, se deosebesc trei subgrupe : LSA —/, LSA~I si LSA = IIL Obiecte contaminate la suprafaté Surface contaminated objects ~ SCO), nu sunt articole radioactive, dar au suprafata contaminaté de materiale radioactive. Intr-o astfel de clasificare intra conducte folosite pentru transportul de materiale radioactive. Conducetele nu sunt radioactive, dar ele contin cantitati de material radioactiv daunator (harmful RAM). In functie de gradul de contaminare, aceasté grupa se ‘imparte in doua subgrupe : SCO-/ si SCO- I Materialul fisionabil (fissile material) se refer la acea categorie de material radioactiv care atunci cand este strdns in mai mare cantitate 4 produca un nivel sporit de radiatie si chiar de cdldura. Este, intr-un fel, ceea ce este cunoscut ca reactie in lant (@ chain reaction), unde fiecare actiune cazeaza o activitate mai mare. Masa dintr- un anume material care va cauza o reactie in lant este numita masa critica (critcicalMANIPULAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE VALERIU NAE, mass) ; a te asigura c& 0 astfel de situatie nu se va petrece pe timpul transportului maritim de materiale fisionabile inseamna sa realizezi controlul critic (critical control) Nu sunt considerate materiale radioactive incluse celor cuprinse in clasa 7 din Codul MDG urmatoarele : (a) materialele radioactive care fac parte integranta a mijiocului de transport ; (b) materialele radioactive care sunt incluse intr-un dispozitiv folosit in legdturd cu regulile de siguranta, dar care nu afecteaza siguranta pe drumurile publice ; (ce) materialele radioactive implantate sau incorporate in persoane sau animale in viata pentru diagnostice si tratamente ; (d) materialele radioactive din produse destinate consumului dar care conditiile aprobarii regulamentare pentru comercializare si consum; {e) materiale naturale si minereuri care contin radionucleizi naturali si care nu fac obiectul unei prelucrari pentru folosirea efectului acestor radionucleizi, daca activitatea concentraté a materialului nu depageste de 10 ori valoarea mentionata la paragraful 2.7.7.2 din Codul MDG. Contaminare, (Contamination), inseamna prezenta dintr-o substanta radioactiva, pe o suprafata, intr-o cantitate care sA depageasca 0,4 Bq / cm? pentru radiatiile beta ( B) si gama (y ) $i pentru raciatiile alfa (a ) de toxicitate scazuta sau sd nu depaseasca 0.04 Bq / cm’, pentru alte emisiuni alfa (a). Contaminarea_temporara _(non-fixed contamination) este acea care poate fi inlaturata de pe suprafata contaminata in condifile specifice ale transportului Contaminarea permanent’ (fixed contamination) este alta forma de contaminare decat cea considerata temporara Indexul critic de securitate (Critical Safety Index ~ CSI), stabilit pentru un pachet, ambalaj exterior sau container contindind material fisionabil, inseamna un numar folosit s& ofere control aspra cumularii de contaminare pe suprafata pachetelor si ambalajelor care adapostesc materiale fisionabile. Material fisionabil (Fissile material) inseamna uranium-233, uranium-235, plutonium-239, plutonium-241 si orice combinatii ale acestor radionucleizi. Fac exceptie de la aceasta definitie (a) - uranium natural sau uranium sarcit, (cu un procentaj mai mic decat cel natural, adic 72%, al confinutului de U-235) neiradiat ; (b) — uranium natural sau uranium saracit care a fost iradiat numai in reactoare termice. Nivel de radiatie (Radiation level) inseamna doza corespunzatoare exprimata de raportul milisiervets per ora, (m Sv /ord) S-a stabilit cd pentru expunerile la radiattii, in activitatea de transport, in functie de locul si programul de munca, doza efectiva 1. este cel mai putin probabil si depaseascé 1m Sv/an unde nu sunt necesare nici conditii speciale de lucru, sau limite de duraté de expunere a persoanelor. 2. poate fi intre 1 si 6 m Sv/an, o dozé care impune program de monitorizare a locului de munca sau a persoanei, 3. poate si depaseascA 6 m Svian, dozd care impune o monitorizare individual Continuturi radioactive, (Radioactive contents), inseamna materiale radioactive impreuna cu orice mérfuri solide contaminate, sau solide, lichide sau gaze cu activitate radioactiva, dintr-un ambalaj. Activitatea radioactiva (Radioactive activity) reprezinté numdrul de particule emise de o sursa radioactiva tntr-o secunda Activitatea specifica (Specific activity) a radionucleizilor inseamné activitatea per unitate de mas. Activitatea specifica a unui material inseamna activitatea per trunesc. 35K CERONAV MANIPULAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE unutatea de mas& sau de volum a materialului in care radionucleizii sunt esential uniform distribuiti Indicele de transport (Transport index), determinat pentru un ambalaj, reprezinté un numar folosit pentru a indica controlul asupra expunerii la radiatil Determinarea valorii (TI) si a (CSI) se face conform prevederilor art . 2.7.6.1 si 2.7.6.2. de la pag 79 a vol. 1 din IMDG Code 2.3.8 Clasa 8 - Substante corozive (Corosive substances) cuprinde substante solide sau tichide posedénd, in starea lor inifiala, proprietatea comuna de a determina distrugerea tesuturilor organice cu care vin in contact, iar in caz de scurgeri, chiar distrugerea materialelor, marfurilor sau si a mijloacelor de transport. Multe dintre substantele apartinand clasei 8 sunt acide (expl. acid sulfuric) si vor forma acizi in contact cu umiditatea sau sunt bazice (alcaline) Acizii sunt substante care contin hidrogen si cand sunt dizolvate in apa, disociaza, formand ioni de hidrogen, (un ion este un atom sau un grup de atomi care au pierdut unul sau mai multi electroni, fcand atomul incrcat pozitiv). Cel mai usor mod de a recunoaste prezenta acidului in apa este folosirea hartiei de turnesol, care se va inrosi, Gradul la care are loc ionizarea se mascara prin pH (masurdtorul potentialului de hidrogen), care poate avea valori de la Ola 14. Un pH de 7 este neutru ; sub 7 este acid, iar peste 7 este alcalin Acizii anorganici, cum sunt sulfuric, nitric si clorhidric, (hidrocloric), (cunoscuti ca acizi minerali), sunt aproape in intregime disociati in apa, au un pH aproape 0 si sunt numifi acizi tari Acizii organici, cel mai important fiind acidul carboxilic, au structura COOH (expl. acidul acetic, ingredientul principal al ofetului), sunt in general mult mai slabi avand valoarea pH intre 2 si 5. In general, acizii tari sunt cei mai corozivi, atacand pielea, ochii si metalele. Multe, dar nu toate, metalele reactioneaza cu acizii anorganici formand hidrogenul si o sere, (expl. acidul clorhidric reactioneaza cu fierul rezultand sarea de fier si hidrogen) 2HCI+ Fe > FeCl2+tH2z Anhidridele acide, (expl. anhidrida acticd) si halidele acide, (expl. clorura benzoyca), apartin, toate, ciasei 8, deoarece in reactia cu apa, formeaza acizi Bazele sunt oxizii metalelor si hidroxizii, cele mai multe dintre ele, find insolubile in apa. Sodicele (alkalis) sunt baze care se dizolva in apa, reactionand cu indicatorul pe baz de turnesol, care se coloreaza in albastru si are valoarea pH peste 7. Sodicele, cele mai comune, sunt: hidroxidul de sodium, hidroxidul de potasiu, amoniacul si carbonatul de sodium. Bazele neutralizeaza acizii pentru a forma saruri si apa — expl, hidroxidul de sodium reactioneaza cu acidul clorhidric si rezulta: clorura de sodium, (sarea de bucatdrie) si apa: HCl + NaOH — NaCl + HOCERONAV MANIPULAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE VALERIU NAE Astfel de reactii sunt puternic exotermice, cdldura rezultata fiind motivul pentru care acizii trebuie stivuiti, cel putin DEPARTE DE .. baze, acestea fiind incompatibile, chiar dacd fac parte din aceeasi clasd de mérfuri periculoase. Hidroxizii de sodium si potassium, chiar si in solutii diluate, pot ataca pielea gi ochii si se spune c sunt caustice. Daca puneti intre virfurile degetelor o picdtura de solutie diluata de hidroxid de sodium, curdnd dupa ce frecati degetele intre ele, aveti senzatia ca ar fi spun, deoarece solutia alcalina reactioneazé emulsionand grasimea naturala a pielii. Amoniacul, dizolvat in a , feactioneaza ca o baz formand ioni de hidroxid in apa: NH3 + H20>NH«s + OH- Multe amine organice, (expl- diethylamina), care este un derivat al amoniacului, ‘sunt baze. Pentru a fi in stare sa determini daca un anume material sa fie inclus in clasa 8, este, depinde de cunostintele si experienta persoanei, astfel ca produsul s4 nu distruga, la atingere, intreaga grosime a pielii, dar se poate verifica si din modul cum corodeazé metalele. Mercurul este inclus in clasa 8, fiind coroziv pentru aluminiu In situatile cand sunt prevazute asemenea efecte asupra persoanelor, sunt e notificari la cap.3.2 din DGL: “causes (severe) burns to skin, eyes and mucous membrabes” Multe substante sunt suficient de volatile pentru a emana vapori cu efect iritativ la nas si ochi, astfel ca aga cum se mentioneaza in DGL, cap. 3.2 se notifica:” vapour irritates mucous membranes” Unele substante pot produce gaze toxice cénd sunt descompuse la temperaturi foarte inalte, pentru astefel de cazuri apare in OGL, cap 3.2: “when involved in a fire, evolves toxic gases” Toate substantele din aceasta cla distructiv asupra metalelor si textilelor. Termenul “corrosive to most metals” inseamna cA orice metal de la bord poate fi atacat de sustanta sau de vaporii emanali de aceasta. Termenul “corrosive to aluminium, zinc, and tin” implica faptul cd fierul sau otelul nu este distrus in contact cu aceasta substan{a. CAteva substante, din aceasta clas, pot coroda sticla, ceramica si alte produse care contin siliciu Mai multe substante, tot din aceasta clasa, pot deveni corozive in conditii de umiditate, iar reactia acestora cu apa poate fi insotité de eliberarea de gaze iritante si corozive. Astfel de gaze devin vizibile ca fumul in atmosfera. Altele, dintre substanele corozive, genereaza c&ldurd in reactia cu apa sau materiale de natura organica, (incluzind lemnul, hartia, fibrele, materiale de fardaj sau protejarea ambalajelor si cateva grasimi si uleiuri Substantele gi preparate clasei 8 sunt impartite in trei grupuri de ambalare potrivit gradului de rise ce-I au pentru transport: - ambalare grupul de! ® Substante si preparate foarte periculoaase. (very dangerous goods and preparations) Stabit peniru substanfo care pot cauza distrugerea intregit ‘grosimi a fesutulu pielei din zona de contact cu substanta, intro perioadd de maxim 60 minute mésurate in maxim 3 minute de la expunere. - grupul de ambalare Il » Substante si preparate cu pericol mediu (substances presenting medium danger) Stabilt pentru substante care cauzeaza distrugerea intregil ‘grosimi a fesutului de piele din zona de contact cu Substanta, int-o perioad’ de maxim 14 zile masurat A au un efect mai mult sau mai putin 37CERONAV SITRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE. VALERIU NA up 3 minute dar nu mai mult de 60 minute de - grupul de ambalare Ill ® Substante si preparate cu pericol minor (substances presenting minor danger) Stabiit pentru substante care cauzeaza distrugere pe oat’ grosimea fesutului de piele expusa contactului cu substanta intro perioada de pand Ia 14 zile masuraté int-un intervai de la 60 minute fa 4 ore de la conta: 2.3.9 Clasa 9 - Diverse substante si articole periculoase (Miscellaneous dangerous substances and articles) Ih Y al AQ Cuprinde substante sau articole care nu sunt incluse in alte clase, dar dovedese un risc evident, pentru a fi considerate sufficient de periculoase pentru a fi incluse in cod, sau acele lichide necesar a fi transportate la o temperatura de peste 100° C, precum si solidele care sunt oferite spre a fi ransportate la o temperatura de peste 240° C Clasa 9 include si substantele despre care se spune ca sunt cancerigene (carcinogens), chiar si dupa o singura expunere, (produsele din azbest), substantele iritante gi alergice, (allergens), cum ar fi benzaldehida, boabele de ricin iar pe de alta parte, substantele asfixiante (ghiata carbonicd, containerele aflate sub fumigare acele substante poluante ale mediului marin gi nu au alte riscuri s le afca apartinatoare la clasele prezentate anterior Sunt cuprinse in clasa 9 si substantele sau articolele care, desi, nu fac obiectul prevederilor partii A, a Capitolului Vil, al Documentului Conventiei SOLAS, dar la ce se refera regulile Anexei Ill a Conventiei Internationale pentru Prevenirea Poluai etre Nave, (MARPOL 1973), asa cum sunt modificate prin Protocolul din 1978 Referindu-ne la poluantii marini, acestia au marit semnificativ numérul substantelor incluse in clasa 9. Pentru marfurile ambulate, sunt definiti poluanti marini, folosind drept criteriu: potential pentru bioacumulare, (adic& concentrarea de substanfe lanful alimentar), contaminarea produselor alimentare din mare sau otravirea puternica a vietii acvatice (atunci cand are LCso/ 96 h cu mai putin de 1 mg/l (ppm). Codul IMDG face diferenta intre poluantii marini (marine pollutants), indeplinesc criterille Grupului de experti in aspectele stiintifice de pritectie a mediului marin (Joint Group of Experts on the Scientific Aspects of Marine Environmental Protection - GESAM) si poluantii marini severi (severe marine pollutants), care sunt bioacumulati sau extreme de toxici pentru viata marina, avand LCsa/96 de 0,001 mg/ fitru sau mai putin. Substantele indepiinind acest criteriu sunt clasificate ca poluanti marini i daca nu mai prezinta si alte riscuri s&1 facd s4 apartind altor clase, sunt ciasificate substanfe lichide sau solide cu riscuri pentru mediul ambient (environmentally hazardous substances), in clasa 9. Criteriul folosit de OMI pentru a defini “riscul asupra mediului al poluantilor marini’, (environmental hazard of marine pollutants), difer de cel folosit pentru clasificarea “substantelor periculoase pentru mediu", (dangerous to the environment) prin clasificarile celor ce le folosesc si prin reglementérrile internationale stabilite pentru transportatorii rutiri si feroviari (RID / ADR). In consecinta, 0 substanta poate fi poluant marin, aga cufn este definit de OMI, dar nu si periculoasa pentru mediu, aga cum regelementeaza alte autoritati si vice versa. de 38cERONAY MANIPULAREA 81 TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE VALERIU NAE Substantele si articolele, apartinand acestei clase, se adapostesc in ambalaje, din grupul de ambalare I! si Ill Codul prevede ca marfurile periculoase care au punctul de topire la 20°C sau mai scézut, la 0 presiune atmosfericd de 101,3 kPa, vor fi considerate lichide, numai daca nu sunt date alte indicatii explicite contrarii. Mai se face precizarea ca marfurile care prezinta rise numai cand sunt in vrac sunt tratate separat. b) Clasificarea substantelor, amestecuritor si solutiilor care prezinta riscuri multiple, se face in functie de riscul primordial, avandu-se in atentie si riscurile subsidiare. Determinarea clasei pentru substantele, amestecurile sau solutiile prezentand mai mult decat un singur pericol, atunci cénd nu sunt specificate, se face utilizand tabela prioritati riscurilor, asa cum este mentionata in paragraful 2.0.3.6., al IMDG Code. O solutie sau un amestec continand o substanté periculoasa identificata prin denumirea inscris4 in Cod, si una sau mai multe substante nepericuloase, va fi stivuita, manipulata si separata potrivit reglementarilor ce se referd la marturile periculoase. O solutie sau un amestec continand 10% sau mai mult, poluant marin poluanti marini, este considerat poluant marin (marine pollutant) Acei poluanti marini care au un potential de poluare extrem de mare, cunoscuti drept poluanti marini severi, (severe marine pollutants), facand parte din amestecu sau solutii, vor avea o pondere de numai 1% pentru ca rezultatul sa fie considerat Marine pollutant. au ¢) Din punct de vedere al gradului de rise, mrfurile pericutoase se clasifica astfel: - _ marfuri periculoase cu grad de rise major, (great danger) - marfuri periculoase cu grad de rise mediu, (medium danger) - _marfuri periculoase cu grade de rise minor; (lesser danger) Acest mod de clasificare al marfurilor periculoase, dupa gradul de risc al lor, st& la baza categorisirii ambalajelor, acestea trebuind sd satisfacd conditille pentru fiecare categorie de risc. Grupul de ambalare al unei substante determina calitatea ambalajului ceruta pentru un transport acceptabil si in siguranta Pentru fiecare categorie de risc, corepunde un grup de ambalare (packing group - PG), notat cu cifre romane (I, I, IM) + Gruput de ambalare I. Pentru marturi cu grad de risc major. Ambalajul PG |, astfel categorisit, este marcat cu litera“ X “ si realizat la cele mi inalte standarde ale ONU, in materie de ambalaje. + Grupul de ambalare Il. Pentru mérfuri cu grad de rise mediu. Ambalajul PG Ii, astfel categorisit este marcat cu litera “ Y * si poate fi realizat la un standard usor mai scézut atat din punct de vedere al materialelor cat si al executiei, + Grupul de ambalare Ill. Pentru marfuri cu grad de risc minor. Ambalajul PG Ill, astfel categorisit este marcat cu litera " Z* reprezinta o reducere a standardelor de executie, pentru materialele folosite si a altor repere ale siguranfei, tinundu-se cont si de gradul de risc mai scazut al marfurilor adapostite, dar si dorinta de pret mai rezonabil, adic’ mai redus. Grupurile de ambalare (PG) sunt alocate substantelor pe baza criterillor stabilite pentru fiecare clasa, expl.- pentru o substanta cu punctul de aprindere care nuCERONAV MANIPULAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE VALERIU NAE dopaseste 61° C, care fierbe la sub 35° C, din clasa 3 — Lichide infiamabile, ii este alocat PG |, in timp ce pentru o substant& care cauzeaza distrugerea pe intraga grosime a tesutului pieleiin mai putin de 10 minute, dupa 2 minute de expunere, Ti este alocat PG | la clasa 8 — (Corozive). Sunt cateva clase, (1, 2, 5.2, 6.2 gi 7) la care nu se foloseste conceptul grupului de ambalare : ne exist pentru aceste marfuri criterii specifice si nu se aplica cerinte speciale de ambalare. Pentru substantele sau articolele apartinaind claselor 1 si 5.2, Recomandarile ONU, in cazul folosirii unor ambalaje, indica sa fie in standarde PG II aga fel incat sa previna captivitatea exagerata a acestor marfuri in caz de incendiu sau explozie. 2.4 - Cum se face identificarea_marfurile periculoase ? Identificarea marfurilor periculoase pentru transportul pe mare, inseamnd folosirea denumirii tehnice corecte, recunoscuta de Codul IMDG, impreuna cu Numérul ONU, indicii care trebuie sa se foloseasca in documentele de marfa, putand deasemeni sa fie marcate pe ambalajele de marfa Denumirea tehnicd corect’, (correct technical name) sau (Proper Shipping Name — PSN), va fi imprimata cu litere mari de tipar. {in scopul luarii celor mai adecvate masuri de precautie, pe timpul manipularii si transportului marfurilor periculoase, este esential sd poata fi corect identificate si fi cunoscute: — denumirea tehnicd corecta a substantei, (Proper shipping name - PSN); — numarul de inregistrare ONU al substantei, (U.N. Number of substance), ~ ce fel de materiale si articole sunt oferite spre transport; — modul de ambalare iar in cazul in care sunt $i poluanti marini, documentele insotitoare. O cat mai rapida identificare este importanta in caz de accidente care implica marfuri periculoase, pentru determinarea masurilor de urgenta si de raportare a evenimentelor conform cerintelor Protocoalelor 73/78 al Conventiei Intemational pentru Prevenirea Poluairii de catre nave, (MARPOL). jin scopul unei corecte si rapide identificari, in cuprinsul Volumului 2 al Codului, se aflé Lista marfurilor periculoase (Dangerous Goods List - DGL), intocmita prin punerea in ordine crescatoare a numerelor ONU jntotdeauna denumirea tehnicd corecta, mentionata in coloana a 2-a, este prezentata cu litere mari de tipar, celelalte inscrisuri reprezentand_informati suplimentare despre substanta sau denumirile sinonime, comerciale sau militare Denumirea tehnicA corecté poate fi completata cu cuvintele “SOLUTION” sau “MIXTURE”, daca substanta respectiva se afl in solutie sau in amestec. Se va scrie, dacd este cazul “LIQUID” sau “SOLID”, iar daca substanta este topita sau se afld la temperatura inalta, denimirea tehnica corecta se va completa cu cuvantul “MOLTEN” sau “ELEVATED TEMPERATURE’. Daca marfa este fierbite, cuvantul “HOT” va preceda denumirea tehnicd corecta, Se poate folosi forma la singular sau {a plural a denumirii tehnice corecte. Exempl 4, UN 1011 BUTANE sau BUTANE MIXTURE sau BUTANE MIXTURES 2. UN 2583 ALKYLSULPHONIC sau ALKYLSULPHONIC ACIDS, SOLID 3. UN 3207 ORGANOMETALIC COMPOUND sau ORGANOMETALIC SOLUTION COMPOUND DISPERSION, WATER-REACTIVE FLAMMABLE. 40cERONAY MANIPULAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE \VAUERIU NAE: Dac un ambalaj confine o substanta poluant marin, aceasta caracteristica a marfii va fi mentionata. 2.5 - in ce consta marcarea marfurilor periculoase ? Daca in Codul IMDG nu se prevede altceva, fiecare colet continand marfuri periculoase va fi marcat durabil mentionandu-se denumirea tehnic& corecti a mari, Numdrul ONU precedat de literele "UN". Un colet continand substante poluatoare ale mediului marin va fi durabil marcat MARINE POLLUTANT, exceptand situatiile: 1. colete avand in interior poluanti marini ambalati interior cu: continutul de maxim 51 pentru lichide; continutul de maxim 5 kg. pentru solide; 2. colete avand in inerior poluanti marini severi, mbalati in interior,avand continutul de maxim 0.5 / pentru lichide; continutul de maxim 500 gr pentru solide; Metoda de marcare a coletelor va fi aceea care permite ca informatia oferité s& poata fi identificabila cel putin trei luni in conditii de submersie in apa de mare. Fiecare colet continand marfuri periculoase ambalat intr-un container va avea marcajul specificat in Codul (MDG. Ambalajele trebuie s& aib& marcaj vizibil si clar din care trebuie sa reiasa: = simbolul de ambalare ONU; - numérul de cod care desemneaza tipui de ambalaj; - statul pe al crui teritoriu s-a confectionat si / s-au efectuat testele de performanté; - grupa de ambalare determinaté pe baza testelor de performanta; = codul alfanumeric al firmei care a confectionat ambalajul; - luna si anul fabricatiei si al reconditionarii; - valoarea densita{ii in cazul lichidelor cu densitate mai mare de 1.2 ume. Containerele intermediare pentru marfa vrac (Intermediate Bulk Contaners ~ 1BC’s), sunt marcate in felul urmator : - simbolul de ambalare ONU, (pe '8C-urile metalice majusculele UN pot fi aplicate in locul simbolurilor de ambalare); = codul numeric propriu tipului respectiv de IBC; - olitera care indica grupul de ambalare c&ruia ji apartine, - luna si anul fabricatiei IBC-ului; - autorizatia statului de marca; - numele sau codul numeric al fabricantului; - rezultatul testului de stivuire, exprimat in Kg; - capacitatea maxima admisa in IBC-ul respectiv. Ambalajele de tipul 1H (butoi de plastic) si 3H (canistra de plastic) vor purta, pe nga simbolurile indicate mai sus si un marcaj care indica data in care au fost fabricate, (ca un cadran de ceas cu o sAgeat’ indic&nd luna). in concluzie, se poate spune ca prin marcajul marfurilor periculoase trebuie ¢ inteleag oferirea de informatii referitoare la ambalajul marfurilor periculoase.CERONAV MANIPULAREA SI TRANSPORTUL MARE VALERIU NAE 2.6 - In ce consté etichetarea marfurilor periculoase ? Numai dac& Codul IMDG nu prevede altceva, fiecare colet coninand maruri periculoase trebuie sa fie durabil etichetat pentru a face clar prezentate, prin culorile si simbolurile utilizate, proprietaitile periculoase ale marfurilor continute. © unitate de transport marfa, continand mérfuri periculoase sau reziduri de marfuri periculoase trebuie sa prezinte clar etichete astfel: 1. un container de marfé, un semi-trailer sau un tanc portabil, cate o eticheta in fiecare parte laterala gi frontal; 2. un vagon de cale ferata cel putin cate o eticheta pe fiecare parte laterala; 3. un tanc multicompartimentat, continand mai mult decat o substan\a periculoasa sau reziduuri, cel putin o eticheta pe fiecare parte laterala, in dreptul fiecdrei sectiune cu substante periculoase; 4. alte unitati de transport marfa, cel putin cate o etichet’ pe fiecare parte laterala si una in partea din spate. Etichetele se aplicd pe ambalajele care addpostesc marfuri_periculoase, retinand atentia asupra riscului ce-I prezinté marfa respectiva, prin coloritul si grafica specifica a fiecdrei etichete. Coloritul si simbolurile etichetelor sunt standardizate si intotdeauna vor fi la fel executate, exceptand chenarele, textul si simbolurile desenate pe etichetele verzi, rosii si albastre care pot fi si albe. Cea mai utilizata dintre etichete are forma patrata, pozitionata nu cu o latura orizontalé, ci una din diagonalele orizontale, adic asemanatoare cu un romb. Eticheta astfel descrisa are dimensiunea de cel putin 100mm x 100mm iar pe coletele mai mici latura poate avea dimensiuni mai mici. Eticheta are un chenar la Smm de la margine. Plancardele vor avea dimensiunile minime, 250mm x 250mm iar inscrisurile ce le contin vor avea cel putin 25mm inditime. Sunt etichete specifice riscurilor marfurilor periculoase, avand coloritul si o grafic sugestiva, proprie; etichete pentru afigarea numarului ONU pe unitatile de transport marfé de forma patrata cat si dreptunghiulara. Etichetele pentru atentionare, in legatura cu poluantii marini, sunt de forma unui triunghi echilateral, ow ay Se MARINE POLLUTANT, Etichete avand forma unui triunghi isoscel, pentru colete care contin marfuri periculoase, mentionand temperatura maxima, se aplicd pe ambalajele marfurilor care au regim termic controlat. Teowtiolt. Tombs Tor. wibtraceelbree> a Utada 4ered Etichete de forma dreptunghiulara (min.250mm x min.300mm), atentioneaza c& unitatea de transport este sub fumigare sau completeaza informatia etichetelor patrate de risc primordial de existenta unor riscuri subsidiare. 42CERONAV MANIPULAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE mee rane }APPLIED ON | | | 00 NOT ENTER. Revenind la eticheta de risc primordial, cea de forma patrata, daca o impartim, prin diagonala orizontala, in doud triunghiuri, intotdeauna, in triunghiul cu varful in jos vor fi inscriptionate numarul clasei si dacé este cazul si numarul diviziunii careia apartine marfa din coletul pe care este aplicaté eticheta. in triunghiul cu varful in sus, exist un desen care sugereaza riscul primordial ce-! prezint& marfa. Etichetele, pentru marfurile apartinand clasei 1, vor purta in colful inferior numarul clasei, (1), in coltul superior numarul diviziunii, (ex. 1.6), iar in centrul etichetei va fi metionata grupa de compatibilitate a substantei respective. : Etichetele riscurilor subsidiare ale clasei 1, pentru substantele autoreactive din clasa 4.1 si peroxizilor organici din clasa 5.2, care au proprietati explozive, vor fi de culoarea portocalie. Pentru cilindrii cu gaz, apartinand clasei 2, se precizeazé od vor purta etichetele corespunzatoare, reduse ca dimensiuni dar care vor fi vizibile de la distanta, find dispuse pe cat posibil in zonele necilindrice ale recipientilor. Poluantii marini vor fi etichetafi in conformitate cu prevederile de la Anexa lil la MARPOL-73/78, eticeheta avand 0 cuioare care va contrasta cu aceea a coletului, in general in alb si negru. Pentru colete, eticheta triunghiulara va avea laturile de cel putin 100mm, exceptie fiind la coletele care datorita dimensiunilor reduse vor purta etichete cu dimensiuni mai mici Pentru marcarea temperaturii ridicate se utilizeazd o eticheta truinghiuiara avand laturile de 250mm, colorate in rosu. Pentru containerele aflate in stare de fumigare se utilizeaza etichete de forma dreptunghiulara cu dimensiunile 300mm x 250mm. Caracterele inscrisurilor au inaltimea de 25mm si sunt de culoare neagré aplicate pe fond alb. Pe aceasta eticheta se mentioneaza denumirea agentului fumigant utilizat, data si ora inceperii procesului de fumigare si data termin&rii, Deasemeni se atentioneaz asupra_pericolului «DANGER » si se interzice intrarea « DO NOT ENTER » Unitatile de transport mari, continand marfuri periculoase in cantitati limitate, nu necesiti aplicarea de plancarde, dar vor fi marcate la exterior prin cuvintele CANTITATI LIMITATE (LIMITED QUANTITIES). Coletele continand marfuri periculoase in cantitati limitate nu trebuie etichetate sau marcate, in cazul poluantilor marini, in schimb, se va face cunoscuta denumirea jincarcAturii insotité de UN No, sau mentiunea mérfuri periculoase in cantitati limitate, apartinand clasei....” care nu mai face necesara mentionarea denumirii incareaturii si UN No. Substantele periculoase, in cantitafi limitate, care sunt ambalate si distribuite pentru uzul la bordul navelor, (agenti de fumigare), vor fi marcate pe exterior cu denumirea tehnica corecta a continutului si numarul de inregistrare ONU. 43CERONAY MANIPULAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE 2.7 - Care sunt documentele pentru marfurile periculoase 2 In cazul transportului de marfuri periculoase, se folosesc documente similare ca pentru. marfurile conventionale, adic& cele prevazute a fi In uz de catre conventiile internationale si legislatille nationale. Forma, particularitatile si obligatile in legatura cu documentele care insotesc un transport de marfuri periculoase, vor respecta prevederile conventillor internationale si legislatia statului din care aceste marfuri provin Una din condifile pe care trebuie sé le indeplineasca un document de transport al marfurilor periculoase este aceea de a oferi informatiile fundamentale referitoare la pericolul ce-I prezinté marfurile respective, cum ar fi 1, denumirea tehnicd corecta; | 2. clasa gi unde este cazul, diviziunea careia i aparfine, la care, acolo unde se va adauga grupa de compatibilitate, indicatii de stivuire si riscurile subsidiare; 3..Numarul ONU, sub forma “UN No......" (nu este necesar pentru marfurile periculoase in cantitati limitate); 4. grupul de impachetare; 5. pentru clasa 7-materiale radioactive, numarul de ordine; 6. inainte sau dupa denumirea tehnica corecté se vor mentiona cuvintele } “GOL NECURATAT", (EMPTY UNCLEANED”) sau “RESTURI DE LA ULTUMUL CONTINUT”, (RESIDUE — LAST CONTAINED), atunci cand se | descrie starea ambalajelor, inclusiv a tancurilor portabile, folosite tn transportul de marfuri periculoase gi care contin resturi din aceste marfuri; | 7. inscrierea cuvantului “DESEU", (WASTE) inaintea_denumirii tehnice i corecte in cazul transportului de deseuri, altele decat deseuri radioactive; | 8. numérul si folul coletelor, precum si cantitatea de marfuri periculoase, | (greutatea sau volumul); | 9. punctul minim de aprindere (minimum flashpoint) daca este sub 61°C; 10. riscurite subsidiare necomunicate in lista de incarcare; 11. indentificarea marfurilor poluanti marini MARINE POLLUTANT; 12. pentru marfurile apartinand clasei 4.1, substante care se autoaprind sau a clasei 5.2, proxizi organici, se vor mentiona valorile temperaturilor critice si de control Vor fi, deasemeni, mentionate oricare alte elemente de informatie considerate a finecesare de catre autoritafile nationale competente. Exemple: “BROMINE CHLORIDE, class 2.3, UN 2901, (5.1 and 8)” “METHYL CHLOROFORMATE, class 6.1, UN 1238, (3, 8)” sau “ACROLEIN, INHIBITED, class 6.1, UN 1092, P.G. |, (3), MARINE POLLUTANT” “FLAMMABLE, LIQUID, N.O.S. (Ethanol and dodecylphenol), class 3.2, UN 1993, P.G. II, (-18°C c.c.), MARINE POLLUTANT” “ORGANOCHLORINE PESTICIDE, SOLID, TOXIC, N.O.S. (Aldrin 19%), class 6.1, UN 2761, P.G. Il, MARINE POLLUTANT”, Toate documentele de transport, nedeosebite de cele care se refera si la marfurile conventionale, dar care se refera la marfuri periculoase vor fi special marcate, cu o dunga rosie in diagonala (stanga jos-dreapta sus) Documentul, special, pe care inc&rcatorul 1l prezintaé comandantului navei, inainte de inceperea inc&rcarii marfurilor periculoase, si prin care confirma buna lor 44RONAV MANIPULAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE VALERIU NAE. ambalare, corecta marcare si etichetare si c& se afla in condifii proprii pentru transport jn concor ~ dant cu regulile operative, este denumit Documentul pentru de marfuri periculoase (Dangerous Goods Document) Avand textul adaptabil pentru orice fel de transport de marfuri periculoase, o astfel de document poate avea forma urmatoare: “| hereby declare that the contents of this consignement are fully and accurately described above by the proper shipping name(s), and are classified, packaged, marked and labelled / placarded, and are in all respects in proper condition for transport ccording to applicable international and national governamental regulations. Signature on behalf of shipper”. Daca documentatia este prezentata transportatorului_ prin mijloacele poste} electronice, (EDP-Electronic Data Processing) sau (EDI — Electronic Data Interchange), semnéatura poate fi inlocuité cu numele in clar, scris cu litere mari de tipar, al persoanei autorizate sa semneze Pentru unele transporturi sunt necesare informatii speciale, prezentate mai jos: 1. pentru mérfurile apartinand clasei 1; 2. pentru substantele care prezinta riscul de autoaprindere (clasa 4.1); 3. peroxizi organici, clasa 6.2; 4. substante infectioase, clasa 6.2; 5, materiale radioactive, clasa 7; In situatii specifice este necesar sa se prezinte certificate speciale: certificatul de ambalare fn container, ( a container packing certificate) declaratia pentru vehicule de transport, (a vehicle declaration); certificat de degradare, (a weathering certificate), cettificate de exceptare a marfii de la prevederile Codului IMDG, (a certificate exempting a substance, material or article from the provisions of the IMDG Code). Pentru noile substante care se autoaprind si peroxizi organici nou obtinuti, o declaratie din partea autoritatii competente a farii de origine referitoare la clasificare si conditiile de transport. Pentru marfurile sau unitatile de transport sub fumigare se va elibera cérausului de catre incdrcdtor, documente care sa se refere la data incoperii si terminari fumigatiei, tipul si cantitatea de agent fumigant utilizat si instructiuni privind eliminarea resturilor de la fumigare, Fiecare nava transportand mérfuri periculoase sau poluanti marini trebuie sa aiba o list special sau un cargo-manifest care s& prezinte, in concordanta cu prevederile Regulii 5 din Capitolul Vil al Documentului Conventiei SOLAS 1974, amendata cu prevederile Regulii 4 din Anexa Ill MARPOL 73/78, localizarea stivuirea si proprietajile mrfurilor periculoase existente la bord. La primirea unei liste de incarcare care cuprinde si unele marfuri periculoase, comandantul navei trebuie s& se asigure cA in documentatia de la bord exista urmatoarele publicati 1. Codul /MDG cu amendamentele actualizate; 2. Masuri de urgent& pentru navele care transport’ mérfuri_periculoase, (Emergency procedures - Ems}, brogura, in cuprinsul cdreia sunt figele de securitate, (Emergency schedule). 3. Ghidul Medical de Prim Ajutor, (Medicai First Aid Guide - MFAG) pentru accidente care implica marfuri periculoase aegecERONAY MANIPULAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULORSE VALERIU NAE, 2.8 Care este clasificarea si marcarea ambalajelor pentru marfuri periculoase ? Tipurile de colete si metodele de ambalare, recomandate de Codul MDG pentru marfuri periculoase sunt acelea care, bazate pe experienta din trecut, au ajuns 88 confere un inalt grad de siguranté pe timpul manipulari si transportului Toate marfurile periculoase, cu exceptia celor apartindnd claselor 1.2 , 6.2 si 7, din punctul de vedere al ambalarii au fost impartite in trei categorii, in functie de pericolul sau grupul de ambalare (packing group), astfel: - Grupul I de ambalare, pentru marfuri cu pericol major; - Grupul Il de ambalare, pentru marfuri cu pericol mediu; - Grupul Itt de ambalare, pentru marfuri cu pericol minor; Grupul de ambalare este insoris in figa individuala a substantei, ct $i in Indexul General (alfabetic), iar la editia 2000 a Codului intr-o rubric special a tabelului din Lisata marfurilor periculoase, (DGL),(vol.2 al IMDG Code) Inainte de a fi oferite spre transport, ambalajele vor fi supuse unor teste de performanta, teste care diferd in functie de natura ambalajului, dar mai ales a scopului pentru care a fost confectionat, a riscului ce-! prezinta marfa pe care o va adaposti Sunt teste de felul urmator ~ de cadere (de la 1,8 m, 1,2m, sau 0,8m); de etanseitate (se preseaza cu aer, in apa); - de presiune hidraulica ; de stivuire (la supraindltare h.max = 3m) - de desfacere a doagelor, in cazul butoaielor; in vederea efectuarii testelor de performanté, ambalajele, se vor umple cu substanta pentru care urmeaza a se folosi sau cu altele nepericuloase, dar tinandu-se cont de proprietaiile si caracteristicile méifi Certificatul de buna ambalare va fi eliberat de incarcator, dupa ce ambalajele au fost supuse testelor de performanta, spre deplina satisfactie a beneficiarului si reprezentantului autoritatii competente. Ambalajele pot fi supuse testérii inainte de umplere si/sau periodic, avandu-se in vedere c& rolul ambalajului este de a proteja con{inutul si de a impiedica o eventuala contaminare sau accident. Dupa efectuarea testului de perforant’, fiecare ambalaj pentru marfuri periculoase va fi marcat, pentru a oferi urmatoarele informatil a) simbolul de ambalare al ONU ( u b) codul ambalajului; ©) olitera semnificaind grupul de ambalare: X pentru grupul de ambalare | Y pentru gruput de ambalare II Z pentru grupul de ambalere Ill; d) densitatea relativa, cu 0 zecimala, cand este mai mare de 1,2 Ume, e) greutatea brutto a coletului; f) starea mérfii: litera S, pentru solide; litera L, pentru lichide; g) data fabricatiei, (luna si anul, exprimate prin cate doua cifre); h) codul rutier international al tarii de confectionare gi marcare; i) indicativul de inregistrare al confectionerului de ambalaj;veRUNAY MIANIFULAREA 31 RAINSFUNIUL MARTURILUR FERILULUASE VALERIU NA Exemplul pentru ambalaj nou: fu 1A1 YL 1,4 165 05.96 fn NL 6VL14 unde: i 1A1 —_ butoi din ofel, cu capac nedetasabil; ! Y —__ ambalaj pentru grupa de ambalare II ht L _ starea mari, lichid’; 1,4 densitatea relativa, (timc); 165 — greutatea proprie a ambalajului: 05.96 data confectionarii ambalajului : mai, 1996 NL indicativul rutier international al tarii, (Olanada), unde a fost confectionat ambalajul; 6VL14 indicativul international ai confectionerului de ambalaj: Exemplu pentru ambalaj reconditionat : 1A2X 81,5 145 u GB 3FS2 11/97 D H23D 09/98 LP n unde: 1A2 - butoi din ofel, cu capac detasabil X - ambalaj bun pentru grupa de ambalare I; S$ -starea marfi, solid’; 4,5. - densitatea relativa; 145. - greutatea proprie a ambalajului; GB - indicativul rutier al Marii Britanii, unde a fost confectionat ambalajul; 3FS2 - indicativul confectionerului; 11/97 - noiembrie 1997, data fabricarii ambalajului; " D - indicativul rutier international al Germaniei, unde a fost reconditionat ambalajul; H23D - indicativul celui care a reconditionat ambalajul; 09.98 - data reconditionarii ambalajului; LP - testul de etanseizare la care a fost supus ambalajul (Leak Proofness); Orice ambalaj reconditionat va fi marcat in plus, faté de marcajul corspunzator unui ambalaj nou, cu cele prezentate mai sus. Sunt de retinut semnificatii ale cifrelor si literelor folosite la marcarea coletelor. Primul semn grafic, (cifra), indica tipul de ambalaj 1. butoi (drum); 2. butoi din doage din lemn (wooden barrel); 3. bidon, canistra Gjerrican);| “4. cutie, ada (box): 5. sac (bag); 6. ambalaj compus, mixt (composite packing); Aldoilea semn grafic, (litera), indic& materialul din care este confectionat ‘A. orice fel de ofel, inclusiv suprafete tratate (steel); aluminiu (aluminium); Jemn natural (natural wood); placaj (playwood); stratificate din lemn (reconstitued wood); scandura (fibreboard); material plastic (plastic material); textile (textile), hartie, hartie de sac (paper, multival); . sticla, portelan, piatra (glass, porcelain, stone); Altreilea semn grafic, (cifra), prezinta categoria: - la butoaie si bidoane: 1. capac nedetasabil (non-removable head), cod 1A1, respectiv, 3A7; 2. capac detagabil (removable head), cod 142, : respectiv 3A2; la butoaie din lemn, cu doage; 1. cu cep (bung type), cod 261; 2. cu capac detasabil (slack type - removable head), cod 202; verEomocoa - la cutii si lazi: 1. obignuité (ordinary), cod 441, 4B1; 2. cu captuseala (with liner), cod 4B2; - ta outii silazi din scandura: 4. obignuita (ordinary), cod 4C1 2. cu pereti_impermeabili (with sift-proof walls), cod 4C2 la cutii din plastic: 1. expandat (expanded), cod 4H; 2. solid (solid), cod 4H2; - la saci din plastic, tesuti (woven plastic bags) : \ 1. fara tesatura dubla, interioard, cod 5H1; | 2. impermeabili (sift-proof), cod 5H2; 3. rezistenti la apa (water resistent),cod 5H3 | - la saci pelicula plastic (plastics film), cod 5H4; - la ambalaje complexe, recipienti de plastic (plastics receptacle ): 1. butoi de ofel, (steel drum), cod 6HA1; stelaje sau cutii din otel (in steel crate or box), cod 6HA2; 3. butoi de aluminium,(in aluminium drum), cod 6HB1; 4, crate sau cutie de aluminium,cod 6HB2.ceRONAY Partea 3 STIVUIREA $1 SEGREGAREA MARFURILOR PERICULOASE 3.1- Care sunt categoriile generale de stivuire a marturilor periculoase 2 Marfurile periculoase vor fi stivuite conform recomandarilor continute jn fisele individuale ale diferitelor clase de substante. Fac exceptie substantele sau articolele apartinand clasei 1 — Explozivi, care necesitA o stivuire si segregare aparte, celelalte marfuri periculoase au determinat pe specialisti s& aiba in vedere cinci categorii de stivuire, finandu-se cont de gradul de risc al marfurilor periculoase, tiput si destinatia navei, locul unde sunt depozitate la bord — pe punte sau sub punte — felul de ambalare, conditiile climaterice ce le ofera zona de navigatie, dar si tipul de nava mérimea acesteia, numérul de puti, ete. Astfel, intreaga floté mondiala — atat de variata ca tip — a fost impairtita numai in doud grupari in ce priveste scopul promovérii recomandarilor referitoare la stivuirea marfurilor periculoase: 1. nave pentru transportul de marfuri si acele nave pentru transportul de pasageri, nu mai multi de 25 sau 1 pasager la fiecare 3 metri din lungimea maxima a navei, care din aceaste numere, este mai mare; 2. celelalte nave pentru transport pasageri, care depagesc limitele precizate la pozitia (1) Substantele, materialele si articolele periculoase trebuie stivuite aga cum se ‘indi in fisele individuale ale diferitelor clase de marfuri, in concordanté cu recomandarile specificate la fiecare categorie de stivuire, (stowage category), botezate cu primele cinci litere ale alfabetului latin, aga cum sunt prezentate mai jos: Cateqoria de stivuire A (Stowage category A) 1. nave pentru transportul de mérfuri si acele nave pentru transportul de pasageri al cdror numa este limitat : PE PUNTE SAU SUB PUNTE (On deck or under deck); 2. celelalte nave pentru transport pasageri, in numar nelimitat: PE PUNTE SAU SUB PUNTE (On deck or under deck); Categoria de stivuire B (Stowage category B) 1. nave pentru transportul de marfuri si acele nave pentru transport de pasageri ‘in numar limitat : PE PUNTE SAU SUB PUNTE; (On/under deck) 2. celelalte nave pentru transport pasageri in numér nelimitat: NUMAI PE PUNTE (On deck only); Categoria de stivuire C (Stowage category C) 1. nave pentru transportul de marfuri si acele nave pentru transportul de pasageri in numar limitat : NUMAI PE PUNTE (On deck only); 2. celelalte nave pentrs transport pasageri in numar nelimitat : NUMAL PE PUNTE (On deck only). Categoria de stivuire D (Stowage category D) I. nave pentru transportul de marfuri si acele nave pentru transportul de pasageri in numar limitat: NUMAI PE PUNTE (On deck only); 2. celelalte nave pentru transport pasageri in numar nelimitat: INTERZIS (Prohibited);CERONAV MANIPULAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE VALERIU NAE Categoria de stivuire E (Stowage categpry E) 1. fave pentru transportul de marfuri si acele nave pentru transportul de pasageri in numar limitat: PE PUNTE SAU SUB PUNTE (On /under deck); 2. celelalte nave pentru transport pasageri in numar nelimitat: (NTERZIS (Prohibited). Din cauza rapiditatii cu care un accident implicénd marfuri periculoase poate atecta intreaga nava, s-a considerat ca transportul unor mairfuri periculoase cu un grad mai mare de risc la bordul unor nave pentru pasageri, unde un mare numar de persoane poate necesita sd fie evacuate, este INTERZIS. Dacd au loc scurgeri accidentale de substante periculoase in interiorul magaziilor, sub punte, se iau masuri imediate pentru a impiedica extinderea acestora spre sala masinilor prin intermediul pompelor si conductelor de santine. Butoaiele continand méarfuri periculoase, intotdeauna vor fi stivuite in pozitie verticala, numai daca nu s-a autorizat, de care autoritatea competent’, incarcarea gi in alta pozitie. in ce priveste coletele cu marfuri periculoase, acestea vor fi testate prin suprastivuire pana la inaltimea de 3 metri, dar pe timpul stivuirii se recomandé ca indltimea stivei s4 nu depaseascd 2,4 m. Stivuirea SUB PUNTE este recomandata oriunde gi oricand este posibil, exceptic féc&nd anumite articole apartinand clasei 1 ale cAror riscuri principale sunt emanatiile de fum toxic si pentru care se recomanda stivuirea PE PUNTE. Coletele contindnd marfuri care pat fi avariate de apa trebuie stivuite sub punte iar daca sunt stivuite totusi pe punte, ele vor fi protejate tn aga fel Incat atat apa de mare cat gi cea pluviala sa nu le afecteze. Stivuirea NUMA PE PUNTE se recomanda in cazurile 1. cand este ceruta supraveghere constant a acestor marfuri; 2. cAnd este necesar acces rapid la marfuri; 3. cand existé un risc substantial de formare a amestecurilor de ga: explozive, vapori extrem de toxici sau pot provoca corodarea insesizabila a structurilor nave. Cand se intentioneaza intocmirea planului de stivuire a mérfurilor periculoase se au in vedere actiunile in caz de pericol pe care le pot determina aceste marfuri Stivuirea substantelor care reactioneaza periculos in contact cu apa water- reacvtive substances , de preferinté sub punte, trebuie sd se facd pe o nava dotata cu mijloace de prevenire a incendillar care exclud apa ca factor de stingere. Daca pentru o marfa se prevede eventualitatea de a fi aruncat& peste bord in situatie de urgent, acesta va fi stivuit pe punte Acele marfuri care pot dauna structurii de rezistentS a navei, ca urmare a scurgerilor produse, dar pentru evacuarea c&rora nu se recomanda utilizarea instalatillor de santina, se vor stivui, de preferintS pe punte. Se va avea in vedere evitarea patrunderii in interiarul spatillor de locuit prin sistemul de ventilare a vaporiior sau gazelor toxice provenite de la marfurile de pe punte. Macturile periculoase, de stivuit pe punte, vor fi amplasate la distante de hidranti, puturi de sonda si caile de acces pe punte. Stivuirea marfurilor periculoase, pe punte, trebuie astfel executatd incat sa asigure cai de acces pe punte, libere si utilizarea tuturor accesorillor de la bord, in sigurant& a mijloacelor de avarie, instalatii si accesul in compartimente. 3.1-1. Stivuirea in raport cu spatiile de locuit Cand se cere stivuirea departe de spatiile de locuit (clear of living quarter), jn Stabilirea planului de incdrcare, trebuie avuta in vedere si posibilitatea_ca vaporiiCERONAV MANIPULAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOR P: VALERIU NAE rezultati in urma eventualelor scurgeri de marfa, s penetreze catre spatille de locuit, masinariile navei si alte locuri de munca de la bord, prin spatiile de acces sau prin canalele de ventilatie. Aceste cerinte speciale se aplica a marlurile apartinand clasi 1 (explozive), 5.2 (peroxizi organici) si 7 (materiale radioactive) si clasele 3.1 si 3.2 (Lichide inflamabile), atunci cnd sunt transportate in tancuri portabile. Criteriile, pentru identificarea substantelor, materialelor sau articolelor pentru care se cere sé se aiba in vedere astfel de stivuire, sunt 1 substante volatile toxice .2. substantele volatile corozice 3. substantele, care in contact cu aerul umed, praduc vapori corizivi si toxici ; 4 substante care dezvolta vapori cu efect puternic narcotic ; 5 gaze flamabile, toxice sau corozive apartinand clasei 2. Cerinta de a fi stivuite departe de spatile de lociut exte expres mentionata in coloana 16 di tabelul DGL. Toate substantele iniectioase trebuie s fie stivuite « separat printr-un compartiment complet sau magazie de statiile de locuit, (separated by a complete compartment or hold from living quartes. 3.1.2. Stivuirea poluantii marini va fi astfel efectuat minim riscul contaminarii navei sau a persoanelor de la bord. Cand se permite stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE, varianta SUB PUNTE este de preferat, exceptand cazul cand puntea va oferii marfurilor o protectie echivalenta Cand stivuirea este permis NUMAI PE PUNTE, depozitarea poluantilor marini se va face in zone bine protejate sau pe punti ad&postite. Poluantii marini au un marcaj specific si o atentionare tn toate documentele care fi insotese: — Litera P, dupa denumirea tehnic’ corecta, retine atentia asupra unui pohwant marin (marine pollutant); Orice solutie sau amestec care are in continut 0 pondere de minim 10% poluant marin, soiutia sau amestecul respectiv vor fi considerati poluanti marini; — Literele PP, dupa denumirea tehnica corecta, ne informeaza ca este vorba de un poluant marin cu rise grav (severe marine pollutant). Orice solutie sau amestec care are in continut o pondere de cel putin 1% poluant marin cu ‘isc grav, vor fi considerati poluanti marini cu rise grav; — Un cere innegrit, sau un dreptunghi hasurat aplicat dupa denumirea tehnica corecté, va face cunoscut faptul cé este vorba de o solutie sau un amestec care confine poluant marin, sau peluant marin cu risc grav, cu 0 pondere mai mica decat cele prezentate mai sus. 3.1.3. Stivuirea in raport cu marfurile alimentare Substantele, materialele gi articolele care apartin clasei 6.1 (substante toxice), grupele de ambalare |, Il, si din clasa 2.3 (gaze otravitoare), vor fi depozitate si stivuite separat de marturile alimentare (separated from foodstuffs), exceptand situatile cand substantele si marfurile alimentare sunt in unit&ti, inchise, de transport incat s& se reducd la marfa, diferite. in astfel de cazuri nu este necesara segregarea intre unitati. Toate substantele infectioase sa se stivuiescd « separat printr-un compartiment sau 0 magazie de...(separated by a complete compartment or a hold from...) orice fel de mrfuri alimentare. Materialele pentru care radioactivitatea este indicata printr-o etichetd a clasei 7 vor fi stivuite separat de...(separated from...) produsele alimentare, dar si departe de filmele $i placile nedevelopate, ca si de saci postal.ceRONAV MANIPULAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULORSE VALERIU NAE Substantele, materialele si articolele corozive, apartinand clasei 8, precum si substantele toxice apartindnd clasei 6.1, grupul de ambalare Ill, vor fi stivuite departe de... (away from..) marfuri alimentare. 3.1.4. Stivuirea solutiilor si amestecurilor se face {indndu-se cont de categoria de stivuire stabilita in DGL 3.1.5. Stivuirea si manipularea marfurilor apartinand clasei 1. Explozivii — marfuri periculoase apartinand clasei 1 — sunt impartiti in 6 diviziuni caracterizate de riscuri specifice care determina in compatibilitatea lor reciproca la stivuire. Se stabileste, astfel, compatibilitatea si modul cum pot fi stivuite impreund, f4ra a genera riscuri suplimentare pe durata transportului, Toate substantele explozive ale clasei 1 au fost impairtite in 13 grupe de compatibilitate, in functie de riscurile pe care le prezinta. 3.2, — Care sunt grupele de compatibilitate pentru explozive 2 Grupele de compatibilitate sunt desemnate prin literele, de la A la N (fiind exclusd fiterele 1 si M, dar inclusd litera $), dup cum urmeaza Grupa A - substante explozive primare (1.14); Grupa B - articole care contin o substanta exploziva primara (1.1B, 1.28, 1.4B); Grupa C - substante explozive propulsive sau incendiare (1.1C, 1.2C, 1.3C, 1.4C) Grupa D - substante explozive secundare de detonatie, pulbere neagra sau articole care contin o substanta de detonatie, in oricare caz, fara sa existe un mijloc de initiere $i fara sarcind propulsiva (1.1D, 1.2D, 1.4, 1.8D); Grupa E - articole care contin o substant& exploziva: secundara de detonatie, fra mijloace de initiere, dar cu sarcina propulsiva diferita de cele care contin lichid infiamabil sau hipergolic (1.1E, 1.2E, 1.46); Grupa F - articole care contin substanta exploziva secundara de detonatie, fara mijioace proprii de initiere, cu sau fara sarcina propulsiva diferita de cele care contin lichid infiamabil sau hipergolic (1.1F, 1.2F, 1.3F, 1.4F); Grupa G - substante pirotehnice sau articole care contin substanta pirotehnica sau articole care contin o substanta exploziva si una cu efect luminos sau incendiar, lacrimogen, furigen, diferit de cele ale articolelor activate de apa sau contin fosfor alb, fosfid, lichid inflamabil sau gel. (1.1G, 1.2G, 1.3G, 1.4); Grupa H - articole care contin o substanta exploziva gi fosfor alb (1.2H, 1.3H); Grupa J - articole care contin o substanté exploziva si un lichid inflamabil sau gel (1.10, 1.2, 1.34); Grupa K - articole care contin o substanta exploziva si un agent chimic toxic (1.2K, 1.3K); Grupa L - substante explozive sau articole care contin o substanta exploziva si prezinta un risc special, find necesara izolarea individuala, (1.1L, 1.2L, 1.3L); Grupa N - substante si articole care contin numai substante detonante, extrem de insensibile si carevor fi permise la navele de pasageri numai daca masa totalé a explozivilor la bord nu insumeazé 50 kg si nu se transporta alti explozivi in afara de cei din divizia 1.4, (1.6 N) Grupa $ - substanfe sau articole, astfel concepute si ambalate, incat orice efecte ale unui eventual accident, se produc in limitele ambalajului, exceptand cazul cAnd acesta este deteriorat de incendiu; in aceasta situatie, orice efect de suflu sau de expulzare este fimitat, aga incat sa nu stanjeneascaé actiunea de combatere a incendiului sau alte masuri de siguranta in vecinatatea coletului, (1.48). 52CERONAV MANIPULAREA SI TRANSPORTUL MAR VALERIU NAE. Substantele, aparlinand clasei 1, trebuie mentinute fa bord la temperaturi scézute. Urmatoarele tipuri de stivuire sunt insorise in coloana 16 a DGL : Unitate inchis& pentru transport marfa, (closed cargo transport unit), inseamna o constructie in forma de unei cutii, etansa la lichide si curata, care poate fi amarata in siguranta de structura navei (putand fi: container, vehicul Inchis, vagon inchis, boxa portabild sau barja transportabild la bordul naveii. Boxa, (magazine), inseamna o unitate inchisd de transport marfé sau un compartiment la nava dispus cu usi usor accesibiie si destinat sé adaposteascd anumite marfuri din clasa 1 impotriva avarierii de cétre alte mérfuri in timpul incdrcdrii sau de cdtre vremea nefavorabila. Boxa tip «A», « C «, gi stivaj special (magazine stowage types A, C si special stowage). Stivuirea substantelor si articolelor apartinand clase 1, implica diferite nivele de strictefe, (exceptie facdnd cele pentru care se recomanda grupa de compatibilitate S), mai ales cand sunt incarcate sub punte. Acest lucru se intampla, in primul rand, datorité riscului prezentat de natura respectivelor marfuri. Diferitele niveluri de strictete sunt definite ca fiind : A, C si Special. Boxa de stivuire tip « A » (magazine stowage « type « A ») este pentru acele substante care trebuie pastrate departe de structurile din ofel. Toate celelalte substante, exceptand EXPLOSIVE SUBSTANCES, N.O.S., in grupele de compatibilitate G si L sau A, sunt date closed cargo transport unite stowage. Pentru substantele din grupa de compatibilitate A sunt date Boxa de stivuire tip «C» (magazine stowage type «C». Pentru EXPLOSIVE SUBSTANCES, N.O.S. din grupele de compatibilitate G si Lsi cateva articole din grpele de compatibilitate G, H, L si K, avand riscuri particulare se pretinde stivuire special (special stowage), asa cum sunt mentionate si in coloana 16 din DGi, pentru fiecare reper in parte. Boxa de stivuire de tip « A», (magazine stowage type « A »), inseamna ca pardoseala $i pereti interiori ai unel unitati de transport marfa sau compartiment de la bordul navei sa fie cAptusiti integral cu scanduri. Acoperigul sau partea de punte sa fie curate $i fara pete de rugin. Daca nu este necesar nu se vor acoperi cu scanduri. Partea superioara a stivei de marfa s nu fie la mai putin de 300 mm de plafonul boxei. Aceste fel de stivuire protejeazd marfa impotriva frecarillor cu peretii navei sau boxei. Daca sunt folosite pentru astfel de amenajari structurile navei — bordaj sau pereti transversali — aceste structuri sd fie curate, far& rugina si cAptusite cu scnduri sau fardaj impotriva condensului, dispuse la o distant nu mai mare de 150 mm, Este de important esentiali ca ambalajele in care sunt adapostite marfurile din clasa 1 sa nu aiba parti exterioare din metale feroase sau aliaje din aluminium. Boxa de stivuire tip «C », (magazine stowage type «C »), inseamnd o unitate inchisa de transport marfa pozitionata pe cat este posibil in axul longitudinal al navei si la o distan{a mai mica decat % din lafimea navei sau 2,4 m , care dintre aceste valori este mai mica. Stivuire speciala (special stowage) Cand se incarcd sub punte marfuri din clasa 1 acestea vor fi stivuite cat mai departe posibil de spatiite de locuit si de zonele de lucru $i nu se vor suprastiv Unitatile de transport marfé, inchise, folosite pentru aceasta categorie de marfuri s& nu fie pozitionate, fata de bordaju navei ia o diatanj& mai mica de % din latimea navei, sau 2,4 m alegandu-se distanta mai mica Acest fel de stivylire este alocat acelor articole pentru care principalele riscuri sunt cel de incendiu $iScurgerea din continut, acompaniate de fum dens sau gaze cu efect lacrimogen sau toxic (grupele de compatibilitate G, H sau K), si deasemeni substantelor si articolelor care prezinté un risc special (grupa de compatibilitate L). 53ce VALERIU NAG Daca se recomanda stivuirea pe punte, dar nu este posibila, intotdeauna marfurile vor face obiectul unei stivuiri speciale Marfurile din grupele de compatibilitate G si H pot fi transportate in boxe din otel, dar pot fi folosite in acest scop $i unutati de transport marfa, inchise care previn imprastierea marfi. Cand nu sunt compartimente separate, autoritatile competente pot permite ca marfuri din grupele de compatibilitate G si H sa fie stivuite in acelasi compartment in boxe separate de ofel agezate la o distanta de minim 3 m distanta. Marfurile din grupele de compatibilitate K si L vor fi transportate in boxe din otel. 3.3 = Care sunt categoriile de stivuire pentru substantele explozive, cls 1 - ? Pentru marfurile apartinand clasei 1 — Explozivi, categoria de stivuire este indicata prin numerel, de la 1 la 15, dupa cum urmeaza In primul rand trebuie precizat faptul ca sunt aceleasi criterii, dar alte limite, in ceea ce priveste tipul de nava: 1) nave pentru transport marfé putand avea maxim 12 pasageri la bord ; 2) nave pentru transport pasageri, indiferent de numarul pasagerilor ; N.B.: C.T.U’s - Cargo Transport Units - Unitati de transport marfé (containere, camioane, vagoane, etc) Categoria de stivuire 04 (Stowage category 01, 1) PE7 SUB PUNTE (On /under deck) 2) PE/ SUB PUNTE (On /under deck) Categoria de stivuire 02 (Stowage category 02) 1) PE/ SUB PUNTE (On /under deck) 2) PE PUNTE IN U.T.M. INCHISE (On deck in closed c.t.u's) SUB PUNTE IN U.T.M. INCHISE (Under deck in closed CTU's) Categpria de stivuire 03 (Stowage category 03, 7) PE/ SUB PUNTE (On/ under deck) 2) NUMAI PE PUNTE, IN UTM INCCHISE (On deck only in closed CTU’s) Categoria de stivuire 04 (Stowage category 04) 1) PE SUB PUNTE (On /under deck) 2) INTERZIS (Prohibited) Categoria de stivuire 05 (Stowage category 05) 1) PE PUNTE, IN UTM INCHISE (On deck in closed ctu’s) 2) PE PUNTE, IN UTM INCHISE (On deck in closed ctu,s)- Categoria de stivuire 06 (Stowage category 06; 4) PE PUNTE IN UTM INCHISE SAU SUB PUNTE (On deck in closed ctu's or under deck) 2) PE PUNTE IN UTM INCHISE SAU SUB PUNTE IN UTM INCHISE (On deck / under deck in closed ctu's) Categoria de stivuire 07 (Stowage category 07) 1) PE PUNTE IN UTM INCHISE SAU SUB PUNTE (On deck in closed ctu’s or under deck) 2) NUMAI PE PUNTE IN UTM INCHISE (On deck only in closed c.t.u’s) Categoria de stivuire 08 (Stowage category 08; 1) PE PUNTE IN UTM INCHISE SAU SUB PUNTE (On deck in closed ctu’s or under deck) 3 2) INTERZIS (Prohibited)‘CERONAV MANIPULAREA Si TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOA’ VALERIU NAE. Cateuoria de stivuire 09 (Stowage category 09} 1) PE PUNTE IN UTM INCHISE SAU SUB PUNTE IN UTM INCHISE (On deck in closed ctu's or under deck in closed ctu’s) 2) PE PUNTE IN UTM INCHISE SAU SUB PUNTE IN UTM INCHISE (On deck in closed ctu or under deck in closed ctu) Categoria de stivuire 10 (Stowage category 10) 1) PE PUNTE IN UTM INCHISE SAU SUB PUNTE IN UTM INCHISE (On deck in closed ctu’s ar under deck in closed ctu’s) 2) NUMAI PE PUNTE IN UTM INCHISE (On deck only in closed ctu’s) Categoria de stivuire 11 (Stowage category 11) 1) PE PUNTE IN UTM INCHISE SAU SUB PUNTE IN DEPOZITE TIP C (On deck in closed ctu or under deck in magazine stowage tip C) 2) NUMAI PE PUNTE IN UTM INCHISE (On deck only in closed ctu’s) Categoria de stivuire 12 (Stowage category 12) 1) PE PUNTE IN UTM INCHISE SAU SUB PUNTE DEPOZITE DE STIVUIRE TIP C (On deck in closed ctu or under deck in magazine stowage tip C) 2) INTERZIS (Prohibited) Categoria de stivuire 13 (Stowage category 13; 1) PE PUNTE IN UTM INCHISE SAU SUB PUNTE IN DEPOZITE DE STIVUIRE TIP C (On deck in closed ctu or in magazine stowage tip C) 2) NUMA PE PUNTE IN UTM INCHISE (On deck only in closed ctu) Categoria de stivuire 14 (Stowage category 14 1) PE PUNTE IN UTM INCHISE (On deck in closed ctu) 2) INTERZIS (Prohibited) Categoria de stivuire 15 (Stowage category 15) 1) PE PUNTE IN UTM INCHISE (On deck in closed ctu’s) 2) INTERZIS (Prohibited) 3.3.1. Masuri de sigurantd la stivuirea gi transportul explozivitor Stivuirea lor se va efectua DEPARTE DE surse de caldura, in special de conductele de abur, de serpentinele de incaizire, de scantei sau flacari. Spatiiie de marfa trebuie sd fie curate, fara urma de praf provenit de la alte marfuri transportate anterior, (in mod special a marfurilor organice: cereale sau carbuni), care pot mari riscul aprinderi Stivuirea va fi corect executaté, pentru a evita riscul deplasadi pe timpul transportului Santinele vor fi inspectate, in scopul evacuarii resturilor apartinand altor marfuri, din c&lAtorii anterioare. Amplasarea_ explozivilor in magazie se va face astfel incat, dacd apare necesitatea aruncarii lor peste bord, in timpul voiajului, acest lucru sA se poata executa cu usurinté $i in timpul cel mai scurt. La bordul navelor pentru marfuri generale, explozivii pot fi stivuiti PE PUNTE SAU SUB PUNTE, {inand cont de indicatile din fisa individual proprie substantei, iar la navele de pasageri, respectand prevederile Conventiei SOLAS '74. Se pot transporta in acelasi compartiment urmatorli explozivi, mijioace de si aprindere: + explozivii cu continut de nitroglicerind sau nitroglico! mai mare de 6%, cu explozivi de siguranta (antigrizitosi) dar amplasati pe rafturi separate; - hexogen impreuna cu pentrita si tetriliul sau amestecuri facute cu acestia; = trotil, impreund cu amatoluri si explozivi, pe baza de azotat de amonium si continut de nitroglicerina sau nitrogloco! mai mic de 6 %;cERONAY MAOWEULAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOK IR PERICULOASE VALERIU NAE: - pulberi negre, cu fum, de toate felurile, inclusiv amestecuri mecanice, care au viteza de ardere lenta si degajairi mici de fum, impreuna cu explozivii pe baz de coloranti; - pulberi coloidale, fara fum; ~ capse detonante, de orice fel, impreund cu relee le detonante; - fitile detonante, pe baza de pentrité, impreun cu hexogen, tetril sau amestecuri facute cu acestia sau cu trotil si amatoli. Explozivi pe bazi de azotat de amonium si continut de nitroglicerina sau nitroglicol (mai mic de 6%); - fitile detonante pe baza de hexogen, impreuna cu pentrita, tetril sau amestecuri facute cu acestia; - incarcaturi de hexogen, impreuna cu pulberi de sonda, . folosite de echipele de perforare la sonda; in conformitate cu perevederile SOLAS 74, la bordul navelor de pasageri se pot transporta numai explozivii aratati mai jos. - cartuse si fitile de siguranta, - mici cantitéti de explozivi a c&ror greutate neta nu depaigeste in total 10 kg; - semnale de pericol pentru nave sau aeronave daca greutatea totald a acestor semanle nu depaseste 1000 kg - _attificii putin susceptibile s& explodeze violent (cu exceptia navelor care transporta pasageri si pe punte) Daca coletele sunt afectate de umezeal& se vor solicita instructiuni din partea expeditorului, fra a interveni inainte de primirea informatiiior Containerele si vehiculele, care contin asemenea mérfuri periculoase, vor fi bine securizate si fixate. Separarea de spatille de locuit se face printr-un perete fix din otel, iar marfusile vor fi stivuite la cel putin 3 metri distanta de acest tip de perete. Pe durata incarcariijdescarcérii marfurilor periculoase apartinand clasei 1, se vor deconecta toate aparatele (echipamentele radio $i radar) de la tabloul principal de distributie. Nava va fi dotata cu paratraznet adecvat. Pentru manipulare se vor folosi autostivuitoare electrice. Lampile portabile vor fi de un tip aprobat si vor fi verificate de © persoana competent Este interzis& alimentarea cu combustibil atat timp cat magazille sunt deschise, chiar daca nu se opereaza. Nu se vor efectua reparatii gi nu se va lucra cu flacara deschisa Se interzice fumatul, accesul cu bricheta, tigari, imbr&cAminte si incditaminte neadecvaté in compartimentele cu marfuri clasa 1 Pentru durata operatiunilor de incarcare/descarcare, comandantul navei va institui 0 veghe permanenta. Se va efectua un pontaj riguros si se vor refuza la incarcare coletele avariate. Containerele con\inand marfuri periculoase clasa 1, transportate cu nave care nu sunt specializate, nu vor fi suprastivuite. . Barjele pot fi folosite la transportul oric&rui tip de marfa din clasa |. In interiorul barjelor se pot construi boxe fixe, iar in alle cazuri se pot utiliza boxe mobile si containere. Marfurile periculoase din grupele de compatibilitate G gi H vor fi stivuite in boxe mobile din ate! sau in containere, iar marfurile din grupele de combatibilitate K gi L vor fi transportate in boxe mobile de ofelCERONAV MANIPULAREA 81 TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE VALERIU NAE Referitor la stivuirea containerelor, se retin urmatoarele principale regiementari: 1. Containerele inchise sau deschise care contin marfuri periculoase, capabile s& emane gaze inflamabile sau vapori NU vor fi stivuite SUS PUNTE, in acelasi compartiment cu unitatie de sarcind care necesita refrigerare sau incalzire. 2. in cazul stivuirii PE PUNTE a containerelor inchise, acestea vor fi dispuse la 0 distanté minima de 4,80 metri de-a lungul si de-a latul navei, in ambele directii pe orizontala si pe verticala, fata de orice sursa de aprindere, Containere deschise stivuite PE PUNTE vor fi SEPARATE PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET SAU MAGAZIE de orice potentiala surs de aprindere. La bordul navelor Ro-ro, stivuirea unitajilor de transport marfa care contin marfuri periculoase va fi astfel efectuata, incat accesul la aceste unit&fi Sa fie posibil in orice moment, mai ales in cazul izbucnirii unui incendiu, implicand evacuarea lor. La Stivuirea cisternelor si containerelor care contin marfuri periculoase, s¢ vor respecta indicatiile continute in figele individuale ale marfurilor respective Coletele si unitatile de transport marfa care contin deseuri vor fi amarate — bine legate — si asa cum este necesar, distantate sau compactate, constituindu-se astfel un sprijin exterior adecvat pentru prevenirea oricarei deplasari pe timpul transportului Deseurile, (wastes), sunt substante, solufii, amestecuri sau articole care contin sau sunt contaminate cu unul sau mai multi constituienti care apartin claselor 4.1, 4.2, 5.1, 6.1, 8 sau 9 i Care nu ali 0 utilizare precisa, dar sunt transportate pentru a ajunge la locul de incinerare sau depozitare. Deseurile pot fi clasificate in funclie de caracteristicile fizice, chimice, proprietatile i influentele de ordin psihologic sau daca aceste caracteristici nu pot fi determinate, clasificarea se va face in functie de constituientul predominant pe care ‘I contin. Reglementarea transporturilor de deseuri a fost reaiizata de Conventia de la Basel ~ 1989) Containerele intermediare pentru marfa in vrac, (IBC’s - Intermediate Bulk Containers), vor fi stivuite conform categorillor de stivuire A, B, C, D, E si indicatillor din figele individuale aie substantelor transpottate. Pe durata transportului aceste containere vor fi amarate astiel incat sé fie evitat deplasarea lor. Marfurile periculoase, transportate in cantitati imitate, se stivuiesc conform categoriei de stivuire A, in cazul in care nu sunt alte recomandari speciale in fisa individuala sau din partea autoritatilor competente. Stivuirea barjelor incarcate cu marfuri periculoase sub forma pachetizata sau a materialelor solide in vrac capabile de reactii chimice periculoase, la bordul navelor care transport barje, se efectueazé in conformitate cu indicatile prezentate in cuprinsul figelor individuale aie substantelor prezentate la transport. Daca barja este Increata cu mai multe substante, apartinand unor clase diferite, iar pozitia locului de stivuire difera, PE PUNTE SAU SUB PUNTE, stivuirea se va executa in final, PE PUNTE. Editia 2000 a Codului, in Volumul 2, la coloana 16 a Listei mérfurilor periculoase, specific’ pentru fiecare substantd, categoria de stivuire, care este indicata, Pentru clasele 2 - 9, categoriile de stivuire sunt indicate prin prime cinci litere ale alfabetului latin (A, B, C, D, E), in timp ce pentru marfurile apartinand clasei 1 — Explozivi, categoria de stivuire este indicat prin numerel, de la 1 la 15, upd cum urmeaza : 3.3.1.1. Gazele - marfuri periculoase apartinand clasei 2 se prezinta ca gaze permanente, lichefiate, dizolvate si puternic refrigerate. Recipientii care contin gaze, pe timpul transportului, vor fi depozitati in spatil bine aerisite, racoroase, departe de surse de caldura si de aprindere, find plasati pe| | I MANIPULAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE VALERIU NAE fardaje sau Tn rastele speciale pentru a se evita contactul cu puntea metaliod cau pentru a se deplasa. Recipienti continand gaze lichefiate vor fi amarati, in siguranta, evitandu-se 0 eventual depresurizare a acestora. in cazul stivuiri in pozitie vertical’ a recipientilor, acest lucru se va face in bloc, in interiorul unei carcase sau intr-un cadru din lon solid. in interiorul carcasei stivuirea recipientilor se va face compact, fara sd se permit miscarea lor. Carcasa, la randul ei, va fi solid amarata Recipient, stivuiti PE PUNTE, vor fi protejati impotriva radiatiel solare sia cldurii exterioare La stivuirea SUB PUNTE, recipientii vor fi depozitafi in spatii de marfa ventilate mecanic, Recipientil cu gaze trebuie sa aiba sisteme de inchidere protejate impotriva lovirii directe. Codul IMDG recomanda trei metode constructive: ~ prin capac insurubat; + prin ingroparea robinetului in butelie: ~ prin ambalarea cilindrilor in cutii de protectie, rezistente; La transportul gazelor, stivuirea si segregarea trebuie efectuate astfel incat Scaparile de gaze sé nu ajunga in spatille de locuit, compartimentul masini sau in alt spatiu de serviciu. In figele individuale ale substantelor apartinand clasei 2 este recomandaté Stivuirea DEPARTE DE spatiile de locuit. La navele de pasager, recipient cu gaze vor fi stivuit la distanta apreciabila de toate spafile utiizate de pasager Daca se depoziteaza recipienti cu gaze, SUB PUNTE, in spatii inchise, trebuie asiguraté o ventilare mecanica eficienta, pentru eliminarea eventualelor scurgeri do gaze. 3.3.1.2. Lichidele inflamabile ~ marfuri periculoase, care fac oblectul clasei 3, vor fi stivuite conform indicatillor cuprinse in figele lor individuale, Materialele cu punctul de aprindere mediu, (-18° C si 423° C, exclusiv), ampalate in canistre din plastic (3H1), butoaie din plastic, (11), sau recipient din Plastic, vor fi stivuite NUMAI PE PUNTE, exceptand cazul cand fac parte din unitati de transport inchise. Stivuirea substanjelor periculoase, apartinand clasei 3, se realizeazd in conformitate cu prevederile celor 5 categorii de stivuire: (A, B, C, D, E) Materialele aparjinand acestei clase vor fi mentinute la temperaturi joase pe Gurata transportului, find stivuite cat mai departe de sursele de caldura si de aprindere. Lichidele inflamabile, daundtoare mediului marin, vor fi stivuite de preferint’ SUB PUNTE. Lichidele inflamabile se pot ambala in recipienti rigizi, (plini sau goi), sau in recipienti semirigizi (isi pastreaza forma goi si nepresati) 3.3.1.3. Stivuirea_solidelor_inflamabile, clasa 4.1, se realizeazA conform recomandatilor din figele individuale, (categorille de stivuire A, B, C, D, E). Daca marfurile sunt ambalate in cutii de carton, se stivuies¢ SUB PUNTE, dar se va avea in vedere posibilitatea aruncarii peste bord a coletelor in cazul implicaiii in Propagarea incendului. Substantele apartindnd clasei 4.1 trebuie depozitate in locuri uscate $i récoroase, la distanta de sursele de caldura Coletele care contin substante autorecative sau explozivi plastici vor fi protejate de cdldura si de radiatia solara. 3.3.1.3.1. Substantele capabile de combustie spontana — clasa 4.2 vor fi Stivute in conformitate cu recomandarile din fisele individuale, referitoare la cele cinci a 58ceRONAY MANPULAREA S\ TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE VALERIU NAE. categori de stivuire (A, B, C, D, E). Vor fi tiansportate [a temperaturi joase, DEPARTE de surse de caldura si aprindere si de DEPARTE spatille de locuit. 3.3.1.3.2. Stivuirea substantelor periculoase cand se umezesc - clasa 4.3 se face in acelasi mod ca gi ta clasa 4.2. 3.3.1.4. Agentii_oxidanti — clasa 5.1, se stivuiesc in conformitate cu prevederile celor cinci categorii de stivuire (A, B, C, D, E). inainte de incdrcarea substantelor oxidante, spatiile de depozitare vor fi bine curafate, indepartandu-se din preajmé toate materialele inflamabile. Agentii oxidanfi formeazi cu materialele combustible amestecuri foarte sensibile care ard repede gi cu forta exploziva. Ei reactioneaza violent cu acizii, producand gaze deosebit de toxice. Asemenea gaze mai pot aparea pe timpul cat agenttli oxidanti sunt implicati intr-un incendiu, Dupa descarcare, se vor inspecta spatiile care au servit la depozitarea pe timpui transportului a agentilor oxidanti, pentru a se determina dacé au fost contaminate. in figele individuale ale acestor substante se mentioneaza ca stivuirea se face DEPARTE DE spatiile de locuit. Substanjele oxidante, desi nu este necesar s& fie combustibile, pot, prin degajarea de oxigen sa mareasca riscul de incendiu la materialele cu care vin in contact. Nu exist un ambalaj general recomandat, dar pentru substantele cu riscuri identice, se folosesc ambalaje identice. Cand se recomand& ambalaj de sticla, se va intelege cA se poate folosi ambalaj de portelan sau ceramica, Ambalajul trebuie sa reziste la presiunea dezvoltati de gaze pe timpul ansportului, iar tn cazul lichidelor se va tine seama de volumul de sigurantéi, (ulaj) ‘Tn caz de incendiu, ca urmare a degajarii de oxigen, gazele inerte si aburul nu vor fi eficiente. Se recomanda folosirea unor mari cantitati de apa. Membrii grupului de interventie vor purta echipamentul de protectie si aparatul de respirat autonom In cazul cand substanta ajunge in contact cu ochii, se recomanda, ca si in cazul peroxizilor organici, spalarea cu apa, timp de 10 -15 minute. 3.3.1.5. Stivuirea_peroxizilor organici - clasa 5.2, se realizeazA conform categoriei de stivuire D. Anumiti peroxizi oraanici necesiti conditii speciale de temperatura, fapt consemnat in figele individuale ale substantelor respective. Se va evita depozitarea in apropierea surselor de cldura. Nu vor fi acceptate la transport coletele care prezinté scurgeri sau avarii. Ca urmare a sensibilitétii lor, peroxizii organici sunt transportati in solutie, pasta, umeziti sau in amestec cu 0 substanta inert’. Sensibilitatea si proprietatile peroxizilor organici impun transportul lar sub temperatura controlatd, a cArei valoare se afla inscrisa tn figa individuala. Peroxizii organici sunt substante organice care contin oxigen bivalent. Sunt substante instabile termic, care pot produce descompunerea autoaccelerata exoterma si se caracterizeaza prin - _ predispozitie la descompunere exploziva; + ardere rapida; - sensibilitate la frictiune si impact; ~ reactioneaza periculos cu alte substante; = vat&meaza fesuturile moi, (chi). Stivuirea substantelor oxidante, fat de celelate marfuri periculoase, se va face conform indicatillor din tabela de Segregare si fisa individual, Pe timpul manipularii, depozitarii si transportului este necesar sa se respecte urmatoarele: 59(CERONAV. MANIPULAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE VALERIU NAE - sursele de aprindere vor fi finute la distant cat mai mare de locul depozitarii/manipularii; - coletele avariate sau cele care prezinté scurgerii nu vor fi admise la depozitare/incarcare; - locul de depozitare va fi astfel stabilit incat sA permita in caz de accident aruncarea oricarui colet, peste bord; - instalatia electric va fi permanent in buna stare si corect protejata; 3.3.1.6. Stivuirea substantelor toxice si otravitoare — clasa 6.1, se face conform celor cinci categorii de stivuire, (A, B, C, D, E), in fisele individuale fiind recomandata stivuirea : DEPARTE DE... spatiile de locuit, de sursele de caldura si de de alimente. { Pericolul depinde de: doza ingurgitata, cantitatea de vapori si timpul de inhalare, contactul cu pielea. Pot avea ca proprietate si dezvoltarea de gaze foarte toxice la incendiu, datorate descompunerii prin incdilzire. La interventi, din cauza riscului de otravire si intoxicare se va purta echipamentul de protectie prevazut in fisele de securitate si aparatul de respirat autonom. Dupa folosire, echipamentele se vor decontamina. Fiecare ambalaj care contine substante de acest fel, trebuie sa fie marcat cu denumirea tehnicd corecté si avertismentul de pericol. Cele ou riscuri subsidiare trebuie sd aiba in plus si aceste etichete. Recipientele goale, in care s-au transportat astfel de marfuri vor fi pastrate la distant de cele pline. Substantele infectioase — clasa 6.2, vor fi separate printr-un compartiment complet sau magazie, de marfuri alimentare, de spatii de locuit si caile de acces. 3.3.1.7. Stivuirea materialelor radioactive — clasa 7, se face in conformitate cu cele cinci categorii de stivuire, (A, B, C, D, E), si cu indicafille din figele individuale ale substantelor. Materialele, apartinand clasei 7, emit spontan o radiatie insemnata a cérei activitate specifica este mai mare de 70 kBq / kg sau 0.002 Ci/ gr. Clasa materialelor radioactive include urmatoarele fige individuale: ambalaje goale care au continut substante radioactive; produse fabricate care provin din uraniu natural ori sarocit sau toriu natural; cantitati mici de substante radioactive; aparate si articole fabricate; materiale cu activitate specifica redusa (LSA) (| materiale cu activitate specifica redusa (LSA) (I!); materiale solide cu activitate specific redusa (LS); materiale in colete tip A: materiale in colete tip B (U); 10, materiale in colete tip B (M); 11, materiale fisionabile; 12. materiale transportate pe baza de intelegere special; PEI AVaeNe ‘Ambalajul destinat substantelor radioactive trebuie sé salisfacd urmatoarele cerinte: a) s& aiba capacitatea de a refine subtanta; b) s& constituie un ecran care s4 reduca radiatille la un nivel acceptabil; c) s& previna ajungerea la punctul critic; d) s& permit disiparea caldurii Ambalajul este alcatuit din: unul sau mai multe recipiente, material absorbant, structura de spatiere, ecran de radiatii, dispozitiv de racire, amortizor de socuri mecanice gi izolator termic. 60ceRoNav MANPULAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOR PERIGULOASE VALERIU NA lor, ambalajele pentru explozivi sunt clasificate in felul urmator: 1, Ambalaje de tip A, care in conditii normale de transport, impiedica orice pierderi sau dispersare a continutului radioactiv, manifestandu-si funetia de ecran de protectie; : 2. Ambalaje de tip B, care trebuie sa reziste conditillor normale de transport, dar si in cazul unui accident. in ambalajul de tip A se transporta substante radioactive sub forma speciala, cu activitate maxima As, precum si alte materiale radioactive diferite, ins, de cele sub forma special cu activitate maxima Az. Transportul substantelor radioactive se face cu colete de urmatoarele tipuri: 1, coletul de tip A, construit dintr-un ambalaj de tip A in care se afla contiqutul radioactiv a cdrui valoare este limitata la Ar si Az si care nu necesita aprobarea autoritatii competente; 2. coletul de tip B (U), constituit dintr-un ambataj de tip B, In care se afl continutul radioactiv si anvelopa de securitate (componentele ambalajului care trebuie si retina materialul radioactiv in timpul transportului), necesita aprobare unilateral, de la autoritatea competent a térii de origine, privind modelul coletuiui cat si stivuirea, pentru asigurarea disiparii calduri 3. coletul de tip B (M), constituit dinty-un ambataj de tip B, in care se afld continutul radioactiv, al c&rui model satisface prescriptille aditionale coletelor de tip B (U), pentru care este necesara aprobare multilaterala, (aprobare data de catre autoritatea competenta din tara de origine cat si de catre aceea a fiecdrei tari pe teritoriul careia marfa tranziteaza), privind modelul coletului, iar in unele cazuri conditiile de expediere. Coletele cu substante radioactive precum si containerele contindnd astfe! de colete sunt incluse in una din urmatoarele categorit ~ Categoria 1 ~ Alb se atribuie coletelor care au un nivel maxim de radiatii la suprafata, de 0,5 miliremi pe ora (mrem/h) si containerelor in care nici-un colet nu are o categorie mai mare de | — Alb (trifolio, de culoare neagri, este jn triunghiul cu varful in sus, vopsit alb). = Categoria Il - Gaiben se atribuie coletelor care au un nivel de radiatii, la suprafaté, cuprins intre 0,5 — 50 mrem/h si indexul de transport mai mic de 1, ori containerele al cror index de transport nu depaiseste 7 iar in container nu sunt colete cu substante fisionabile de clasa Ill Precizari (1) Indexul de transport, al unui colet este aumaru' care exprima intensitatea maxima a radiate, in mrem/h, la 1 m distant de suprafata coletuiui sau in cazul unui colet din clasele fisionabile i gau Ill, cel mai mare din urmétoarele numere: numarul care exprima intensitatea maxima la colet, aga cum am scris mai sus, sau numarul obtinut prin impartiea lui 50 la numérul admisibil de colete din aceste categorii (RID), (2) indexul de transport, al unui container, este numarul obfinut prin Insumarea indicilor coletelor cin container. Daca in container sunt substanfe fisionabile clasa Ill, indicele de transport este 50 sau suma indicilor coletelor daca acesta este mal mare. Pentru containerele in care nu s€ allé colete din clasa fisiongbitd II sau Ill, este numérul care exprima nivelul maxim de radiafi, in mremih, a tm distanfa de suprafata containerului, mutiplicat cu coeficientul din tabele de mai jos: Sipals eajunl Poona pe Troe Cashier Pana la Imp. 1 Dela 1la5mp 2 De la 5 la 20 mp 3 De la 20 fa 100 mp : 10_ - 61