NUVELA PSIHOLOGICA

Moara cu noroc
de Ioan Slavici
Creaia lui Slavici este o nuvel realist-psihologica. Este o nuvel cum nota G.Clinescu , aparut in
volumul Nuvele din popor din anul 1881, al scriitorului Ioan Slavici. Este, pentru c este o specie epic
n proz, cu un singur fir narativ, cu un conflict puternic, cu o construcie riguroas, cu o puternic
tendin de obiectivare a perspectivei narative, cu accent pe evoluia i complexitatea personajelor.
Este psihologic prin tematic efectele negative ale dorinei excesive de navuire prin modalitiile de
caracterizare a personajelor prin investigaia psihologic realizat de autor prin scenele dialogate, prin
monolog interior de factur tradiional si monolog interior n formul modern(transmiterea gndurilor
personajului in stil indirect liber), prin natura conflictului, cci pe lang conflictul exterior ntre personaje
diferite, exist si un conflict interior datorat pasiunilor contradictorii ale personajului.
Exemplar pentru sondarea n psihicul eroilor este scena dinti a confruntrii ntre Ghi si Lic. E o
disput n care domin spiritul de negociere si duelul verbal, fiecare cutnd s-i impun punctul de
vedere i n care tensiunea psihologic e creat si ntreinut prin rostiri abuzive(insinuarea lui Lic despre
moartea fostului arenda al hanului) , prin tceri sau pauze semnificative , tehnici de disimulare, replieri
brute etc.
n fond, nuvela se constituie n analiza procesului de intergrare a individului patriarhal n modernitate i a
efectelor dramatice asupra vieii sale sufleteti, nfind tipul inadaptatului. Creaia lui Slavici descoper
complexitatea sufletelor simple, prinse n jocul ftidic(sinsitru) al obsesiei si fricii i ajuntnd s- i
descopere structura (natura ) de adncime ce caracterizeaz vdit cu iluzia despre sine. Astfel Ghi a
crui imagine despre sine l arat cinstit si harnic descoper treptat c nu poate rezista ispitei banului, c e
o fire lacom i duplicitar, iar Ana din ipostaza ei de soie virtuoas, cuminte, iubitoare si copilaroasa isi
descopera o pasiune rvitoare pentru Lic.
Perspectiva narativ este obiectiv i realizat la persoana a III-a de un narator omniscient si
omniprezent .Intervine si tehnica punctului de vedere prin interveniile simetrice ale btrnei ce exprima
doua teze moralizatoare- despre sensul fericirii si fora destinului. Viziunea narativ este dindrt.
Titlul nuvelei este o construcie nominal n care Moara cu Noroc, ca element central al toporului
nfisat , reprezint un spatiu iniiatic , locul ntlnirii forelor malefice cu cele benefice, aflat la hotarul
dintre viaa si moarte, iar ideea de noroc este sinonim cu destinul.
Semnificatia dual a spatiului aflat, cum ar spune Ion Barbu la mijloc de bun si ru este dat de cele
dou imaginii antitetice de la nceput : cea a bisericii care l vestete pe clator c aici locul este
binecuvntat i cea a pustietii fr seamn unde se afl doar un trunchi nalt, pe jumtate ars, cu
crengiile uscate, loc de popas pentru corbii ce se las croncnind.
Aciunea este ampl, construit gradat , prin simetrie(circularitate).ncepe la Ineu i se ncheie cu plecarea
copiilor si a btrnei la Ineu.ntmplrile se deruleaz pe parcursul unui an : de la Sfntu Gheorghe, cnd
Ghi arendeaz moara, i pn la Pati cnd personajele principale sfresc tragic, fiecare din cauza
viciului su, iar n viaa rman doar sufletele nevinovate.
Construcia prin simetrie artistic susine teza-moral a nuvelei c n viaa omul trebuie s aib simul
msurii,echilibru si stpnire de sine .
Incipitul si finalul au valoare de prolog i de epilog si ambele se refer la tezele etice ale btrnei cu rol de
raisnneur.

Subiectul operei are expoziiune care prezint mutarea lui Ghi cu familia la Moara cu noroc, un
han aezat la rscruce de drumuri,un loc izolat, o zon a cresctorilor de porci, n care legea si ordinea de
stat sunt inlocuite de legea violenei si de moravurile slbatice ale porcarilor.
Fire pragmatic, Ghi nu mai vrea s crpeasc cizmele stenilor si pentru a scpa de srcie,
arendeaz Moara cu noroc.Nu vrea s stea acolo o venicie, ci att ct s strng suma necesar pentru a
deschide un atelier cu zece calfe n care el s fie un mic patron.Iniial, mutarea ntro singurtate mu il
sperie, iar curajul ii vine din cultul pentru familie si din iubirea fata de ai lui. Devenit crciumar, el incepe
sa castige si sa prospere, iar scena cand sambata seara familia se bucura pentru sporul realizat este
ncrcat de semnificaie.
Intriga actiunii o constutuie aparitia Lic Smdul, personaj demonic si plin de vanitate care
exercit asupra tuturor o influen nefasta si care va tulbura echilibrul moral al lui Ghi.
Desfasurarea actiunii prezint procesul de nstrinare al lui Ghi fata de familie, jocul periculos in
care intra, zbuciumul su interior, zigzagurile sale, felul cum treptat, banii ii anuleaz vointa si fac din el
un sperjur(care jura fals la proces).
Lic isi impune autoritatea prin amenintari, il impinge pe Ghi la compromisuri, il antajeaz si
speculeaz sentimentul de fric al hangiului care ajunge sa se team pentru viaa lui si a familiei sale. La
inceput Ghita intuieste pericolul si se arat indrzne, aparandu-si cu energie libertatea de actiune. Dar
personajul malefic intimideaza orice adversar prin temeritatea cu care sfideaza legiile, eliberat de orice
constrangere interioara, fara teama de Dumnezu. Ghita isi sa sema ca sederea sa la carciuma e
conditionata de Smdu, iar Lic devine ispita malefica, tentatia bogatiei blestemat. Autorul surprinde si
tresaririle de omenie a lui Ghita: ar fi vrut sa nu aiba nevasta si copii ca sa se opuna f i lui Lica ; resimte
indepartarea lui de Ana cu durere; isi observa pacatul pe care nu-l putea stapani.Dar acelai Ghit se
adanceste n minciun si devine prta la jaful si crimele Smdului iar Ana, la randul ei, devine
suspicioas si se simte tot mai mult de Lic.
Punctul culminant al crizei umane se produce in contextul in care Ghita, frmntat de remucri
vrea s-l pedepseasc pe Lic , plecnd dupa jandarmul Pintea si lasandu-si sotia in bratele Smdului,
drept momeal. Iar personajele sfarsesc tragic si cercul se inchide : Ana e ucis de Ghit, Ghit e rpus de
omul lui Lic iar Smdul se sinucide.
Deznodmantul prezinta moartea tragic a personajelor: planul lui Ghit eueaz, Ana e ucis de
Ghit, iar el este rpus de omul lui Lic . Smdul se sinucide pentru a nu platii pentru faptele sale iar
hanul inciendat si focul purific totul.
*(Daca e nevoie vezi si caracterizarea personajelor!)
Personajul principal este Ghita, acesta este caracterizat atat direct, de catre narator, de cele
personaje si prin autocaracterizare cat si indirect, prin ceea ce reiese din faptele,atitudinea si gesturile sale.
Bine individualizat, puternic si onest la inceput, afectuos si ambiios, Ghita se schimba treptate din
cauza influentei lui Lic Smdul, care intuind patima cizmarului pentru bani, se folosete de ea in
folosul sau.Ajungand treptat omul lui Lica, Ghita incepe sa regrete existenta familiei , devine tot mai
inchis, ii priveste sotia si copiii cuprins cu un sentiment profund de vin.
Naratorul surprinde tarirrile contradictorii ale personajelor,lupta dintre dorinta de a ramane un om
cinstit si fascinatia imbogatirii. Momentele in care vrea sa paraseasca hanul alterneaza cu cele in care isi
impune sa ramana, convins ca ii va face fata lui Lica.Prezenta copiilor il induioseaza, tocmai de aceea,
sarutand pe unul dintre ei, este capabil sa recunoasca adevarul: tatal vostru e un ticlos.
Treptat ,devine contradictoriu si in manifestariile si fata de ceilalti, o repede pe Ana, pentru ca alt
dat sa-i ceara iertare:iarta-ma cel putin tu, ca eu n-am sa ma iert cat oi trai pe fata pamantului .

Pe masura ce sotul o ignora si o repede , Ana, care ii reproase lipsa de incredere incepe sa fie tot
mai atrasa de Lica, de puterea cu care acesta ii domin pe cei din jur.Dispretul pe care il simte fata de so
este marturisit la un moment dat in una din scenele cheie ale nuvelei:tu esti om Lica, iar Ghita nu e decat
o muiere imbracat in haine de barbat.
Orbit de gelozie si de dorinta de razbunare, Ghita incearca sa-si faca singur curaj, insa nu are taria
de a-l infrunta pe Lica.Isi foloseste soia drept momeala, isi sacrifica astfel familia numai pentru a
demonstra ca poate fi mai puternic decat Lica, iar cand planul nu reuseste este incapabil sa isi asume
consecintele.Sfarsitul tragic al protagonistului este o consecinta fireasca a procesului de degradare morala
si a incalcarii unui cod moral stabilit de comunitatea traditional.Conform acestei etici, patima pentru
bani, lasitatea,adulterul,crima , trebuie in mod necesar sanctionate.
(Opinia mea este ca)Nuvela impresionez prin fineea analizei psihologice care surprinde
metamorfozele personajelor. Iar caracterul este realist este dat prin tem-dezintegrarea eului sub presiunea
unei forte devastatoare / dezumanizarea provocata de castigul necinstit-,prin prezentarea fiintei umane nu
numai ca tipologie sociala, ci i ca individualitate prin motive-al banului si al fricii-, prin structura inchisa
bazat pe circularitate, prin constructia personajelor, prin rolul detaliului semnificativ(rolul brului, al
biciului i al cuitului n definirea lui Lica).
In concluzie, opera Moara cu noroc este o nuvela o nuvela psihologica pentru ca se evidentiaza
conflictul interior din sufletul personajului principal dar si pentru ca apar procedee specifice prozei de
analiza:monologul, introspecia, descrieriile cu functie simbolica(drumul ce duce la Ineu),stilul indirect
liber.Aspectul de nuvela realista este dat si de caracterul moralizator, Slavici pedepsindu-si personajele
care au gresit.